UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII

SPECIALIZAREA COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

LUCRARE DE LICENŢĂ

Conducător științific
Asist. univ. dr. Palea Adina

Candidat
Crăciun Cristiana-Maria

2016
 UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII
SPECIALIZAREA COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

PROMOVAREA TURISMULUI ÎN
BANATUL MONTAN

Conducător științific
Asist. univ. dr. Palea Adina

Candidat
Crăciun Cristiana-Maria

2016

2
 Prefaţă

Am ales această temă, ,,Promovarea turismului în Banatul Montan” în primul rând

pentru faptul că judeţul Caraş-Severin este un judeţ cu un cadru natural deosebit, care din
păcate nu este valorificat şi exploatat în mod corespunzător, în al doilea rând pentru faptul
că m-am născut şi am copilărit pe aceste meleaguri şi în al treilea rând pentru faptul că sunt
pasionată de călătorii, de descoperirea unor locuri noi cu o istorie şi tradiţie îmbelşugată.
Prin lucrarea mea am dorit să contribui la cunoaşterea patrimoniului natural şi
antropic al acestui judeţ. Acest lucru fiind posibil prin:
- Cercetarea pieţei, cu ajutorul căreia am aflat care sunt nevoile şi aşteptările
turiştilor, care este oferta actuală din judeţul Caraş-Severin şi nu în ultimul rând,
care este raportul cerere-ofertă.
- Găsirea celor mai potrivite modalităţi de promovare al judeţului, cu ajutorul unei
campanii de promovare.
În urma cercetării pieţei s-au descoperit o serie de probleme care nu permit
dezvoltarea turismului în această zonă şi care, prin intermediul unei bune campanii de
promovare pot fi rezolvate:
- Slab interes al clienţilor pentru serviciile turistice oferite;
- Număr mic de turişti străini;
- Puţine solicitări în sezon şi extrasezon;
- Lipsa pachetelor de servicii turistice;
- Lipsa materialelor de promovare a turismului.
Doresc pe această cale, să mulţumesc cadrelor didactice de la Facultatea de Ştiinţe
ale Comunicării, Universitatea Politehnică Timişoara, pentru cunoştinţele dobândite,
pentru efortul şi munca depusă şi pentru dedicarea şi răbdarea acestora şi în mod special
doamnei coordonator Asist. univ. dr. Palea Adina pentru sprijinul acordat în demersul
realizării acestei lucrări. Nu în ultimul rând, aş dori să mulţumesc părinţilor mei pentru
toate eforturile şi sacrificiile făcute pentru mine cât şi celor care au acceptat să răspundă
întrebărilor chestionarului privind promovarea turismului în Banatul Montan.

3
 Introducere

Turismul este o ramură însemnată a economiei mondiale cu o puternică tendinţă de

dezvoltare la nivel internaţional. Industria turismului este formată din mai multe
înteprinderi de stat şi private care oferă numeroase câştiguri economice şi sociale, crează
numeroase locuri de muncă, oferind multiple oportunităţi de angajare în mod special
pentru tineri. Industria turismului este foarte divizată în diferite întreprinderi mici şi mari
atât din sectorul public cât şi din cel privat. Evaluarea ei necesită o foarte bună organizare,
investiţii, instruire şi marketing. Aceasta implică o bună coordonare intre Guvern,
autorităţile locale, întreprideri şi comunităţi.

Turismul are o puternică implicare asupra majorităţii sectoarelor sociale. Acest fapt
trebuie conştientizat de instituţii cât şi de întrega colectivitate. În timp, s-a demonstrat
faptul că turismul nu se referă doar la anumiţi oameni care îşi petrec concediul ci a devenit
o adevărată industrie care aduce profit. Pentru stimularea acestui domeniu trebuie puse în
valoare resursele avute pentru a atrage câţi mai mulţi turişti din ţară cât şi din străinătate.

Prezenta lucrare de licenţă are ca obiective analiza situaţiei actuale a turismului din
judeţul Caraş-Severin, precum şi sugerarea unor modalităţi de promovare a acestuia.
Lucrarea mea cuprinde o parte teoretică, formată din 3 capitole şi o parte practică formată
din 2 capitole.

Capitolul 1 cuprinde o privire de ansamblu a Banatului Montan, capitolul 2 este

format din campania de promovare şi din prezentarea tipurilor de turism din Caraş-Severin
iar capitolul 3 reprezintă partea de cercetare care reliefează situaţia actuală a turismului din
Caraş-Severin.

În capitolele 4 şi 5 sunt prezentate rezultatele cercetării, propuneri de campanie

pentru promovarea turismului cât şi un studiu de caz care cuprinde o excursie prin judeţul
Caraş-Severin. Mai exact sunt prezentate concluziile chestionarului de opinie realizat.
Acesta este format din 22 de întrebări închise şi publicat pe site-ul de socializare facebook,
având un număr de 60 de respondenți. Chestionarul urmăreşte, gradul de satisfacţie al
turiştilor în legătură cu serviciile turistice oferite, preferinţele oamenilor în materie de
turism cât şi cunoştinţele oamenilor despre judeţ. În acelaşi timp, am remarcat tipul de

4
turişti care vizitează judeţul, felul în care aceştia sunt trataţi şi/sau doresc să fie trataţi, care
este cererea şi oferta actuală a judeţului.

Capitolul dedicat concluziilor este alcătuit din propuneri şi sugestii pentru autorităţile
locale care pot fi prielnice demersurilor pentru relansarea judeţului.

5
 I. Banatul Montan - o privire de ansamblu

Judeţul Caraş-Severin este precum un ţinut fermecat. Relieful diversificat şi

extraordinar relatează o poveste de basm în cartea Carașului. Cascadele fabuloase, peşterile
misterioase, dealurile întinse, munţii falnici şi apele limpezi alcătuiesc pe rând un peisaj
nemaivăzut. Muzeele şi monumentele vestesc istoria fiecărui turist ce vizitează judeţul
Caraş-Severin. Ocupaţiile succesive ale Imperiului Roman, Bizantin, Otoman şi Austro-
Ungar au făcut ca regiunea Banat să fie un mozaic al diferitelor culturi. Datorită
comunităţilor de români , sârbi, croaţi, cehi, ucrainieni, evrei, romi, maghiari, germani,
slovaci , bulgari, regiunea Banat a devenit o regiune a culturilor europene, considerate o
Mică Europă. Judeţul Caraş-Severin are de arătat câte ceva în fiecare anotimp şi pentru
fiecare vizitator. Patrimoniul natural, architectural şi cultural este foarte bogat datorită
unicităţii florei şi faunei ce poate fi găsită în parcurile naţionale, naturale şi rezervaţii. De
asemenea, Caraş-Severin nu duce lipsă de o reţea bogată de râuri, lacuri naturale şi de
acumulare, de prezenţa microdeltei Balta Nera şi a fluviului Dunărea. Etnografia şi
folclorul sunt păstrate neschimbate iar arhitectura unor clădiri de patrimoniu are diferite
stiluri arhitecturale.
Judeţul Caraș-Severin este situat în partea de sud-vest a României având o suprafaţă
de 8.514km², echivalentul a 3,6% din teritoriul ţării. Face parte din regiunea Banat care se
întinde pe suprafaţa a trei ţări: România, Serbia şi Ungaria. Este al treilea judeţ al ţării ca
întindere, după judeţele Timiş şi Suceava. Municipiul reşedinţa de judeţ este oraşul
industrial Reşita dar în Caraș mai găsim încă 7 oraşe (Caransebeş,Bocşa, Moldova Noua,
Oraviţa, Oţelul Roşu, Anina şi Băile Herculane), 69 de comune şi 188 de sate. Populaţia
judeţului Caras – Severin se cifrează la peste 274.000 de locuitori(2011), din care circa

6
45% reprezintă populaţie urbană, iar 55 % populaţie rurală. Densitatea populaţiei este de
aproximativ 32 loc/km². Clima este de tip continental-moderat cu influenţe
submediteraneene.Temperatura medie anuală variază în funcţie de altitudine ajungând până
la 10-11grade în zona dealuroasă şi 4-9 grade Celsius în zona montană. În Caraş-Severin
se găsesc toate cele 3 forme majore de relief,dealurile dinspre vest şi Dunărea dinspre Sud
alcătuind peisajul pe întreg teritoriul judeţului. Pe teritoriul judeţului munţii ocupă 65%,
fiind un judeţ predomininant montan, 17% cel depresionar,11% dealurile şi 7%
câmpiile.Cea mai mare artera hidrografică din regiune o constituie Dunărea. Aceasta
formează unul dintre cele mai impunătoare defilee din Europa în zona Cazanelor Mari şi
Mici.
Din punct de vedere al transportului, judeţul Caraş-Severin beneficiază de o bogată
infrastructură rutieră datorită prezenţei tuturor tipurilor de transport: rutier, feroviar, aerian
şi naval. Gastronomia este foarte variată şi tipică pentru această euroregiune. Bucătăria
Bănăţeana este una dintre cele mai diversificate bucătării din lume, datorită îmbinării
diferitelor bucătarii tradiţionale, caracteristice etniilor ce coabitează de sute de ani în
această regiune.
Timpul liber se poate petrece în nenumărate moduri, datorită prezenţei turismului
rural, cultural şi ecologic : vizitarea şi servirea mesei la stâna, învăţarea dansului popular,
călărie, plimbare cu căruţa, înoptarea în podul cu paie, ,cicloturism, seri folclorice şi
gastronomice tradiţionale, munca în cadrul gospodăriilor ţărăneşti, rafting, cursuri de
iniţiere în arta tradiţională şi drumeţii în cadrul parcurilor însoţiţi de coordonatori
ştiinţifici.

1.1 Banatul Montan- valorificarea resurselor turistice

Judeţul Caraş-Severin dispune de un valoros potenţial turistic. Acesta face parte

dintr-un cadru natural aparte, cu o reţea hidrografică caracteristică, cu relief predominant
montan, cu un fond forestier şi cinegetic îmbelşugat şi divers,cu un fond etnofolcloric
bogat şi nu în ultimul rând, cu monumente cultural-istorice aparte. Toate aceste elemente
conduc la dezvoltarea turismului sub diverse forme , formând o destinaţie turistică de mare
atractivitate.
Resursele turistice naturale sunt reprezentate prin: teren schiabil pe Muntele Semenic
şi Muntele Mic; lacuri glaciare în Munţii Tarcu; vegetaţie şi fauna submediteraneana;
forme de relief carstic în Munţii Aninei, Valea Cernei, Defileul Dunării şi Locvei( peşteri,

7
cascade, stânci, chei), trasee rutiere pitoreşti:Caransebes-Anina (DN58), Culoarul Timis-
Cerna; ape minerale la Băile Herculane;fondul forestier are păduri de foioase în cea mai
mare parte, fond cinegetic, fond piscicol din apele de munte, din apele din zona dealuroasa
sau din Dunăre; numeroase rezervaţii cu valoare turistică.
Resursele turistice antropice au un potenţial aparte din punct de vedere cultural-
istoric şi social economic. Acesta este reprezentat de: relicve arheologice ale unor cetăţi
geto-dacice; monumente istorice şi de artă de factură religioasă; monumente istorice şi de
artă de factură civilă; etnografie şi folclor; muzee şi case memoriale; monumente de artă
plastică comemorative.
Potenţialul tehnico-economic, din punct de vedere turistic, este redat de lacurile
antropice ale judeţului: Văliug, Secu, Trei Ape, Buhui, Breazova.

1.1.1 Contextul geografic

Pe o suprafaţă de 8.520 km2, reprezentând 3,6 % din suprafaţa totală a ţării, în partea
de sud-vest a României, se întinde unul dintre cele mai frumoase şi pitoreşti ţinuturi ale
ţării noastre, judeţul Caraş-Severin. Judeţul Caraş-Severin se învecinează la nord-vest cu
judeţul Timiş, la nord-est cu judeţul Hunedoara, la est cu judeţul Gorj, la sud-est cu judeţul
Mehedinţi, în partea de vest cu Republica Serbia şi Muntenegru,iar în partea de sud-vest cu
fluviul Dunărea. Este al treilea judeţ ca întindere din România, deținând 26,59% din
suprafaţa totală a Regiunii Vest, alături de judeţele Timiş, Arad şi Hunedoara.

Sursa:
http://www.info-caras.ro/harta-judetului-2

8
 Judeţul Caraş-Severin se află așezat între următoarele puncte extreme: (Jurjica,
1981:9)
NORD – Vf. Rusca EST - Vf. Scărişoara
45° 40'10" latitudine nordică 45° 25'10" latitudine nordică
22° 26'15" longitudine estică 22° 43'30" longitudine estică

SUD – Dealul Căprior VEST – localitatea Iam

44° 35'20" latitudine nordică 45° 1'10" latitudine nordică
29° 9'10" longitudine estică 21° 21'40" longitudine estică

Judeţul Caraş-Severin deține port la fluviu în oraşul Moldova Veche şi graniţă cu

RepublicaSerbia, intrarea fiind prin Vama Naidăş.

1.1.2 Patrimoniul natural

a. Relieful și rolul lui în apariția habitatului turistic

Relieful reprezintă o parte esenţială în ceea ce priveşte turismul întrucât alcătuieşte

cadrul natural în care acesta se desfăşoară. De asemenea, relieful generează mai multe
tipuri de turism, fiind unul dintre factorii naturali de atracţie cei mai importanţi. Relieful
exercită o atracţie foarte mare asupra turismului, fiind în strânsă legătură cu formele
acestuia- relief muntos, dealuros şi de câmpie.
Judeţul Caraş-Severin face parte ca structură geologică din orogenul Carpaţilor
Meridionali. Acesta este alcătuit din două unităţi geotectonice principale: Autohtonul
Danubian şi Cristalinul Getic. Din punct de vedere geografic, în Caraş-Severin există toate
treptele clasice, dominând însă relieful muntos care ocupă 65,4% din teritoriu. Acesta este
reprezentat de Munţii Banatului, Munţii Țarcu, Munţii Godeanu şi Munţii Cernei. De
aceea, el este privit ca fiind un judeţ de munte. Dealurile au o extensiune mică ocupând
10,8%, iar depresiunile 16,5%. Pe ultimul loc se află câmpiile, care deţin 7,3% din
suprafaţa judeţului.
Pe teritoriul judeţului Caraş-Severin se află o mulțime de depresiuni care ilustrează
valoroase regiuni de aglomerare umană. În acelaşi timp, asociate cu unele văi mai

9
însemnate, ele facilitează legăturile în cadrul judeţului şi cu ținuturile geografice vecine.
Dintre acestea, cele mai importante sunt: Depresiunea Caransebeș-Mehadica, Depresiunea
Ezeriş şi Depresiunea Lupacului.
Dealurile au răspândire relativ limitată în cadrul judeţului.Acestea sunt alcătuite din
roci eruptive şi şisturi cristaline, având înfățișarea unor culmi prelungi, cu altitudini între
500-800 m.
Câmpiile ilustrează cea mai scundă treaptă de relief, având o suprafaţă limitată în
partea de vest a judeţului. Regiunea de câmpie face parte din Câmpia Timișului,
subîmpărțită în mai multe unităţi: Câmpia Şipotului, Câmpia Moraviței şi Câmpia
Carașului.
Structura geologică variată se datorează trăsăturilor diferite a regiunii muntoase.
Astfel, pe teritoriul judeţului ea este înfățișată prin Munţii Banatului( în întregime), prin
extremitatea vestică a Carpaţilor Meridionali( munţii Țarcu, Godeanu, Cernei şi Mehedinţi)
şi prin cea mai sudică parte a Munţilor Apuseni (culmile sudice ale Munţilor Poiana
Ruscă). Vârfurile acestor munţi, care depăşesc 2.000 m, dispun de urme glaciare deosebite,
pereţi drepţi de stâncă, creste ascuţite – custurile, circuri glaciare –gigantice căldări săpate
de gheţari în graniţe şi şisturi cristaline, adesea în ele strălucind oglinda albastră a unui lac
glaciar. Mai sus de 1.700-1.800 m formaţiunile muntoase sunt învăluite cu păşuni montane,
pajişti cu flori multicolore, pe care pasc diferite turme de oi şi vite. Culmile lor sunt
nivelate, formând “poduri” – platforme de eroziune la înălţimea de cca.2.000 m, 1.600 m şi
1.400 m, pe care circulaţia este uşoară.

b. Potenţialul climato-turistic

Clima este un factor de mediu şi terapeutic de mare însemnătate, omul fiind supus
condiţiilor climatice care îl înconjoară. Temperatura mare sau mică, umiditatea aerului,
presiunea atmosferică şi vântul sunt componente climatice importante în evoluţia vieţii
omului. În momentul modificării condiţiilor locale, reacţiile organismului în fața climei pot
fi intensificate. Conceptul de stres climatic este o realitate de care trebuie să se ţină cont
alături de alte forme de stres, cum ar fi cel psihic sau mecanic. Astfel, prin studierea climei
unui judeţ se doreşte să se răspundă la o succesiune de probleme, cum ar fi: adaptarea la
schimbarea de mediu şi folosirea terapeutică a condiţiilor naturale ale acestuia.
Clima judeţului Caraş-Severin este mai blândă decât a tuturor celorlalte judeţe ale
ţării, din cauza plasării judeţului în partea de sud-vest a României, teritoriul făcând parte

10
din climatul temperat-continental moderat, subtipul bănăţean, cu nuanţe submediteraneene.
Subtipul climatic bănăţean se defineşte prin mişcarea maselor de aer atlantic şi prin invazia
maselor de aer mediteranean, ceea ce atribuie caracter moderat regimului termic, cu dese
perioade de încălzire în timpul iernii, cu primăveri timpurii şi volum mediu de precipitaţii.
Predominarea, pe tot parcursul anului, a maselor de aer umed din vest şi sud-vest, precum
şi activitatea frontală mai intensă –confera principala particularitate climatică a Banatului.
Apar mari variaţii ale valorilor medii şi extreme, fiind diferenţieri climatice între zona
muntoasă, deluroasă şi de câmpie.
Deosebirea este vizibilă şi în ceea ce priveşte temperaturile medii lunare. Luna
ianuarie are valori ceva mai mari in orașele: Caransebeş, Lugoj și Oraviţa în comparație cu
alte localităţi din Câmpia Română localizate la aceeaşi altitudine. Acest fenomen
dovedește pătrundereadeasă a maselor de aer maritim subtropical ce circulă din Bazinul
Mediteraneean spre est – nord est. De precizat este că în zona montană, temperatura cea
mai mică nu se percepe în prima lună a anului, ci în februarie,situaţie determinată de
creşterea maselor de aer rece continental ce vin dinspre nord şi nord – nord est.
În lunile de vară, temperaturile medii sunt în continuă creştere, dar mai moderate, de la o
lună la alta. Luna iulie, cea mai călduroasă lună a anului, se evidenţiază prin valori medii
de temperatură cuprinse între 22˚C pe trepte de relief joase şi 8˚C la înălţimi. Cele mai
mari valori sunt în zonele de câmpie şi de dealuri din vestul judeţului care se înregistrează
în domeniul temperaturilor medii mai mari de 20˚C. Valorile încep să coboare în zona
munţilor mai puțin înalți , unde variază între 16˚C-20˚C, scad până la 14˚C în Munţii
Semenic şi Poiana Ruscă, pentru că în zonele muntoase cele mai înalte să fie de 8˚C.
Urmărind cantităţile de precipitaţii atmosferice, observăm că ele cresc în raport cu
altitudinea. Datorită repartiţiei precipitaţiilor atmosferice în sezonul cald şi rece, se prevede
aceeaşi creştere în raport cu altitudinea şi o deosebire accentuată între cele două semestre.
Cele mai mari cantităţi de precipitaţii din regiunea montană se consemnează în luna iunie,
iulie, iar în regiunile joase în lunile mai, iunie.În afară de aversele de ploaie, în regiunea
montană se formează averse de zăpadă, fiind mult mai dese decât în regiunile joase,
evidenţiate în lunile aprilie, mai, iunie.
Regimul vântului se află în general sub dominarea circulaţiei zonale din vest şi nord-
vest. Relieful muntos al Banatului aduce însă schimbări importante în mişcarea aerului.
Staţiile din regiunea muntoasă scot în evidenţă faptul că circulaţia aerului la înălţime are
loc în sens meridian. Viteza vântului este şi ea influenţată de relief, având valori medii

11
anuale de 8 m/s pe Semenic, 13,1 m/s pe Tarcu, 6,4 m/s la Caransebeş şi circa 4 m/s în
câmpie.

c. Resursele hidrografice

În atragerea fluxurilor de turişti, apele joacă un rol însemnat. Alături de relief,

hidrografia este sursa principală de atracţie turistică care aparţine cadrului natural.
Judeţul Caraş-Severin are un relief predominant muntos, constituind o reţea de ape
curgătoare, ape subterane şi lacuri, bine evidenţiată. Judeţul dispune de o îmbelşugată reţea
hidrografică: 3273 km fiind lungimea totală a cursurilor de apă. Râurile cele mai
importante care străbat teritoriul judeţului Caraş-Severin, constituie tot atâtea bazine
hidrografice.Acestea sunt: Timişul, Caraşul, Cerna şi Nera. Aceste râuri se varsă direct în
Dunăre, care la rândul ei, traversează partea de sud a judeţului, primind pe stânga câţiva
afluenţi de mică însemnătate.
Pe lângă râuri, în peisajul geografic al judeţului Caraş-Severin putem observa şi un
şir de lacuri naturale şi antropice care întregesc imaginea hidrografică, alcătuind, în acelaşi
timp, puncte de atracţie turistică. Predominante sunt lacurile de natura antropică, efect al
evoluţiei economico-sociale al aşezărilor, al utilităţii tot mai mari de apă potabilă şi
industrială, al introducerii funcţiei de agrement unora dintre lacuri.
Lacurile naturale sunt destul de insuficiente şi au mărime redusă. Ele se afla în strânsă
legătură cu relieful carstic şi cel glaciar. Lacurile naturale mai importante sunt de natură
carstică: Lacul Dracului, şi Lacul Ochiul Bei în Munţii Aninei. Există, de asemenea, lacuri
glaciare şi lacuri carstice subterane alcătuite prin blocarea naturală a unor galerii de
peşteră. De asemenea, se întâlnesc reţineri de apă în peşteri şi formaţiuni carstice din
judeţ.
Lacurile antropice au luat naştere odată cu evoluţia industrială a judeţului şi ulterior,
pentru producţia de energie electrică, alimentarea cu apă potabilă şi industrială a Reşiţei şi
a altor centre, utilizări piscicole şi diminuarea undei de viitură.Acestea sunt aşezate pe
cursul unor râuri: Gozna, Văliug şi Secu, Grebla şi Breazova (pe Bârzava), Trei Ape (pe
Timiş), Buhui şi Mărghitaş (pe Buhui), Poiana Mărului (pe Bistra Mărului), Herculane (pe
Cerna), Lacul Mare şi Lacul Mic (la Dognecea), Oraviţa Mare şi Oraviţa Mică (la Oraviţa).
Cascadele din judeţ sunt: Bigăr, Beuşniţa, Şuşara, Sodol.
Acţiunea de manifestare a apelor subterane dinjudeţul Caraş-Severin este un
rezultatat al condiţiilor climatice, morfologice, hidrologice şi, în special, a condiţiilor
litologice. Există importante reţineri de apă subterană, dintre care ies în evidenţă izvoarele

12
termominerale. Originea apelor termo-minerale de la Băile Herculane a fost stabilită ca
fiind vadoasă. Funcţia principală a apelor minerale este cea curativă. Temperatura variază
între 40˚C-54˚C, iar apele, de la“Şapte izvoare Calde”sunt unele dintre cele mai radioactive
ape din ţară. Staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane este evaluată ca fiind una dintre
cele mai vechi şi celebre din Europa, datorită eficienţei lor în prevenirea şi tratamentul
diferitelor afecţiuni ale aparatului locomotor şi sistemului periferic, iar pentru cura internă
în afecţiuni ale tubului digestiv, hepatice şi ale căilor biliare; de asemenea pentru anemii şi
covalescenţe după boli infecţioase.

d. Rolul turistic al vegetaţiei

Vegetaţia poate fi găsită în cadrul peisajului geografic, în strânsă legătură cu relieful

şi clima. Aceasta ilustrează, de asemenea, un factor care contribuie la atragerea turiştilor.
Judeţul Caraş-Severin formează o grădină spectaculoasă în ale cărei multitudini de
vegetaţie coloră se îmbină genuri şi specii de arbori, plante şi flori oferite spontan de
natură. Pe teritoriul judeţului, relieful predominant muntos a influenţat alcătuirea
vegetaţiei, deosebit de îmbelşugate, în etaje. Depinzând de altitudine, climă şi soluri se
deosebesc diferite formaţii vegetale zonale. De la înălţimile cele mai mari şi până la
regiunea de câmpie, în cadrul judeţului se enumeră următoarele zone de vegetaţie:
vegetaţia alpină, vegetaţia subalpină, vegetaţia domeniului forestier şi vegetaţia de
silvostepă.
Judeţul Caraş-Severin deţine o floră aparte, multe specii fiind pe cale de dispariţie
sau recunoscute ca monumente ale naturii. Dintre acestea, cele mai importante sunt: Alunul
turcesc, Garofiţa bănăţeană, Garofiţa albă, Bulbuci, Bujorul de pădure, Bujorul de Banat,
Floarea de colţ, Floarea Semenicului, Pinul Negru de Banat, Măceşul de Beuşniţa.
Pădurea este un element stimulator pentru turism şi un cadru extrem de favorabil utilizării
lui. Însuşirea funcţiei turistice a pădurii consistă în diversitatea tablourilor dăruite, în
îndemnul de a intra cât mai mult în interiorul ei sau de a cunoaşte ce se găseşte la marginea
şi în luminişurile sale şi în sfârşit, în realizarea unor condiţii propice şi uneori de-a dreptul
comode pentru drumeţie. În această zonă se găsesc păduri de fag în amestec cu paltin, brad,
molid şi ulmul de pădure. Fagul formează specia principală care determină înfăţişarea
generală a pădurilor din Munţii Banatului şi are o întindere altitudinală excepţional de
largă. Un rol hotărâtor în atragerea turiştilor în zona pădurilor o au fructele de pădure, care
pot fi găsite din abundenţă: afinele, zmeura, alunele, coacăzele, măceşele şi murele. De
memorat, este faptul că există un interes deosebit, în special în rândul tinerilor, pentru

13
însemnarea arborilor protejaţi prin lege. Codrii din judeţul Caraş-Severin întâmpină fiecare
turist cu atmosfera lor grandioasă, liniştită şi amicală. Bogăţia pădurii este împlinită pe
margini de rodul tufişurilor formate din zmeurişuri, coacăzi, scoruş, soc alb şi roşu şi cireş
sălbatic.Aşadar, vegetația înfăţişează un interes deosebit pentru turismul de odihnă,
recreere şi agrement.

e. Potenţialul atractiv al faunei

Prin diversitatea, belşugul şi originalitatea ei, fauna nu se lasă mai prejos decât flora.
Viaţa vibrează aici prin mii de tipuri de animale. Aceasta reprezintă componentul cel mai
aparte dintre toate elementele cadrului natural. Acest fapt se limitează asupra modalităţii ei
de integrare în grupa atracţiilor turistice şi a exploatării cadrului natural.
Pentru faună, acestă regiune cu un climat deosebit înfăţişează limita nordică a
arealului unde sunt răspândite mai multe tipuri de animale. Păsările (mierla,privighetoarea,
sturzul, cucul) pot fi găsite din belşug în judeţ în toate anotimpurile. Regnul animal este
bine înfăţişat prin numărul mare de exemplare de reptile, dintre care unele specii sunt în
pericol de extincţie. Caracteristice sunt: vipera cu corn, găsită în ţinuturile calcaroase de la
Cheile Nerei, Dunăre şi până în Cheile Caraşului şi scorpionul din apropierea Băilor
Herculane.
Dintre animalele caracteristice pădurilor de foioase cele mai des întâlnite sunt
căprioara, şoarecele gulerat, lupul, veveriţa, jderul de pădure, pârşul, mistreţul, ierunca
,iepurele, cocoşul de munte. Reţeaua de ape care străbate judeţul Caraş-Severin este
îmbelşugată, tipurile de peşti regăsindu-se în mare diversitate, în comparaţie cu toate
judeţele ţării. În râurile de munte se regăsesc din abundenţă: zlăvoaca, lipan, păstrăvi
indigeni. În Dunăre se află ştiuca, somnul, şalăul şi cega.Cu ajutorul faunei se dezvoltă
câteva forme de practicare a turismului, cum ar fi: vânătoarea şi pescuitul.
În concluzie, peisajul geografic al Caras-Severinului, prin formele sale de relief, cât
şi prin multitudinea fenomenelor carstice, cu o structură geologică aparte şi cu climă
mediteraneena au concretizat păstrarea şi evoluţia unei biodiversităţi distincte de plante şi
animale protejate.

II. Campania de promovare

14
 Campania de promovare reprezintă suma tuturor acţiunilor de documentare, atragere
şi păstrare a clienţilor fideli dar şi a celor mai noi spre o anumită ofertă de vânzare –
cumpărare, creând convingerea că oferta respectivă este cea mai favorabilă din toate
punctele de vedere. Producţia şi comercializarea se face mai ales local, în timp ce
promovarea avantajează agenţiile turistice de la toate treptele de dezvoltare. ( Anastasiei,
2001:5)

Tehnicile de promovare sunt foarte variate. De exemplu, împrăştierea materialelor

de promovare dintr-un avion sau fluturarea unor steaguri cu înscrisuri, scrierea numelui
sau afişarea de poze pe maşina firmei, prezentarea unui eveniment prin porta-voce dintr-o
maşină, numeroasele reclame şi spoturi publicitare din timpul unor activităţi sportive sau
designul şi ambalarea anumitor produse de pe rafturi.

Atunci când se amestecă două sau mai multe materiale de publicitate se obţine un
mix de promovare. Mixul promoţional este alcătuit în funcţie de mai mulţi factori:
obiectivul pe care îl urmăreşte firma respectivă, de bugetul alocat promovării sau de
publicul căruia i se adresează.

Indiferent de felul promovării, de omogenitatea sau eterogenitatea sa, de efectele pe

care le va avea în viitor o instituţie modernă trebuie să se ţină cont de rolul important şi
benefic al promovării. Tehnicile de promovare sunt folosite constant şi nu într-un mod
sporadic şi izolat, ci inclusă într-o politică promoţionala bine alcătuită care să fie
operaţională şi eficientă în îndeplinirea obiectivelor strategice ale firmei respective. În
acelaşi timp, pentru ca materialele promoţionale să fie eficiente pe piaţă, ele trebuie incluse
în politica generală de marketing a întreprinderii, cât şi de felul în care se realizează
coordonarea acţiunilor de promovare cu celelalte părţi ale mixului de marketing.(Florescu,
1992: 384)

În firmele de turism sunt folosite următoarele tehnici de promovare:

 Publicitatea: un ansamblu de măsuri și procedee puse în aplicare pentru a difuza o

informație și a determina astfel un cerc de consumatori potențiali să adopte o
atitudine favorabilă față de produsele și serviciile oferite spre comercializare;
(Gherasim, 1999:149)
 Publicitatea directă: presupune folosirea oricărui mijloc de comunicaţie (telefon,
poştă, internet) pentru a ţine legătura cu clienţii, pentru a comunica cu ei pentru a

15
 afla răspunsuri către sau din partea unor clienţi bine determinaţi. Aceştia pot fi
actuali sau viitori clienţi.
 Promovarea vânzărilor: acordarea unor beneficii pe termen scurt pentru a stimula
clienţii să cumpere un anumit produs său serviciu;
 Relaţii publice: diferite programe cu rol în promovarea sau protejarea imaginii
firmei sau a produselor ei;
 Vânzarea personală: intrarea în legătură directă cu unul sau mai mulţi potenţiali
clienţi cu scopul precis de a le vinde ceva.

Indiferent, însă, de cost și complexitate, toate campaniile sunt concepute într-o

succesiune de 6 etape: ( Gherasim, 1999:150)
1. stabilirea rolului ei în cadrul strategiilor de marketing ale firmei;
2. fixarea constrângerilor bugetare;
3. selecționarea piețelor țintă;
4. stabilirea obiectivelor publicității în cadrul fiecărei piețe ținte;
5. alegerea agențiilor, a mijloacelor și a mesajelor publicitare;
6. evaluarea eficienței.

Promovarea turistică are patru procedee specifice: sunetul, imaginea-fixă sau mobilă,
documentul scris şi evenimentul.

Eficiența promovării în turism poate fi atinsă numai după o îndelungă repetare a

unor teme precise, folosirea mai multor mijloace nu doar al unuia singur şi acesta folosit în
mod izolat. Deci în turism, promovarea trebuie să fie făcută repetitiv pentru a avea
rezultate bune şi eficiente.

2.1 Noţiuni generale

Activitatea promoţională este un fapt de natură comunicaţională atent planificat,

care are loc pe o perioadă determinată de timp sub forma unor campanii de promovare în
cadrul cărora cu ajutorul unor tehnici specifice, se întreprinde cu scopul realizării unor
obiective legate de prestigiul său de imaginea unei firme, serviciu, produs.(Cecilia,
2002:19). Deci campania este o activitate de promovare printr-o sumă de acţiuni şi
mijloace de informare şi atragere a potenţialilor cumpărători către vânzători, pentru a
satisface nevoile şi dorinţele acestora şi implicit a creşterii rentabilităţii şi eficienţei
activităţii firmei de turism. Politica de promovare este foarte importantă în cadrul politicii

16
globale de marketing a unei firme sau organizaţii. În prezent nu este suficient să produci, ci
să faci în aşa fel încât produsul să fie cunoscut de către consumatori şi implicit de a creşte
vânzarea cât şi imaginea acestuia.

Pregătirea campaniei de publicitate depinde de mai mulţi factori: timpul necesar

alocat acesteia, alegerea şi rezervarea spaţiilor, obţinerea pozelor, ilustraţiilor, publicarea
afişelor. Toate acestea necesită un timp mai lung decât cel prevăzut. Este necesară o bună
cunoaştere a pieţei turistice pentru ca prezentarea mesajului campaniei să se realizeze în
momentul cel mai favorabil.

Pentru a realiza în bune condiţii o campanie de promovare turistică şi pentru ca

aceasta să îşi atingă obiectivele propuse, trebuie luate şase decizii :

Ce anunţăm? (tema);

Cui? (ţinta publicităţii);

Unde? (suportul);

Când? (campania publicitară);

Cum? (anunţul);

Cu ce efort? (bugetul).

A. Tema

Campania de promovare turistică trebuie să conţină un mesaj cât mai simplu cu

putinţă, şi nu o prezentare multiplă de argumente şi propuneri. Pentru aceasta, trebuie să se
plece de la premiza că clientul potenţial nu ştie şi nu doreşte să aleagă din prea multe
propuneri. El doreşte să dețină produsul turistic cel mai bun. Acest lucru este destul de
greu de realizat. Din cauza lipsei banilor este deseori întâlnită situaţia realizării unei
campanii publicitare comune de către mai multe staţiuni sau zone turistice. Important este
că beneficiarul campaniei să fie acelaşi pentru toţi partenerii şi că mesajul să nu se
risipească, oferindu-se mai multe teme. De aceea, anunţul trebuie să cuprindă ceea ce
beneficiarii au în comun: o destinaţie, sau un pachet turistic.

B. Ţinta

17
 Pe pieţele în care se găseşte o concurenţă liberă, cazarea turistică este destul de greu
de modificat sau de adaptat la variaţiile cererii. Astfel, trebuie să ne focalizăm atenţia
asupra identificării şi cercetării potenţialului turist, adică adaptarea clientului la produsul
turistic, decât o readaptare a produsului la preferinţele clientului. De aceea, ținta
promovării unui produs sau a unei destinaţii turistice este relativ nemodificată. Astfel
studiile de piaţă se efectuează într-un singur sens: stabilirea ţintelor şi a argumentelor
publicitare stabilite pentru acestea, stabilirea mediilor acestor ţinte şi, mai ales combinarea
mai multor mijloace publicitare împreună cu forme ale relaţiilor publice pentru o eficienţă
mai mare.

C. Suportul

Găsirea suporturilor publicitare pentru un lanţ hotelier, o staţiune , o inteprindere se

efectuează printr-o înţelegere între client şi agenţia de publicitate în funcţie de sondajele de
piaţă, depinzând de mai mulţi factori:

 calitatea serviciilor oferite în raport cu costul tarifelor practicate;

 capacitatea unităţii;
 felul de prezentare a produsului turistic;
 publicul vizat.

D. Anunţul

Pentru o creştere a vânzărilor produselor turistice, anunţul trebuie să aibă

următoarele particularităţi şi avantaje:

 Să evidenţieze diferenţele, turiştii călătoresc pentru a dobândi cunoştinţe

noi, şi pentru a se bucura de un cadru natural diferit de cel din meleagurile lor
natale;
 Dacă produsul turistic are un preţ atractiv trebuie menţionat acest lucru din
start;
 Trebuie să se evite generalităţile, punând în evidenţă fapte concrete pentru a
face produsul atractiv pentru a fi cumpărat;
 Cel mai atractiv argument de vânzare să fie pus în evidenţă în antetul
anunţului pentru a nu rămâne neobservat;
 Să se evidenţieze tot ce este nou referitor la produs.

18
 O campanie publicitară are ca scop principal cunoaşterea pe piaţă a produsului, să
asigure o acceptare favorabilă a produsului de către client pentru ca acesta să fie mulţumit
de acel produs. Fiecare campanie trebuie să arate clienţilor săi beneficiile produsului într-
un mod cât mai plauzibil.

Activitatea de promovare este esenţială pentru buna funcţionare a unei organizaţii şi

impunerea sa pe piaţă. Reuşita acesteia depinde de politica de promovare adoptată de
organizaţie cât şi de perseverenţa cu care este aplicată. La atingerea obiectivelor
promoţionale ale firmei contribuie toate tehnicile prezentate anterior reunite într-un mix de
promovare concis şi plauzibil. Modul în care sunt reunite aceste tehnici cât şi alegerea celei
mai bune, depinde de mai multe condiţii, atât subiective cât şi obiective ca de exemplu:
contextul pieţei, starea financiară a organizaţiei, experienţa şi eficienţa celor care se ocupă
de promovare, publicul ţintă, concurenţa.

Strategia de promovare cuprinde campanii de promovare care includ cele mai

potrivite tehnici de promovare. Pentru a îndeplini obiectivele propuse prin strategia de
promovare, se folosesc pe termen lung eforturile materiale, umane şi financiare.

2.2 Tipuri de turism în Caraş-Severin

Natura îşi lasă puternic amprenta când ne referim la Banat şi în special la judeţul
Caraş-Severin. În aceste meleaguri frumuseţea naturală se împleteşte armonios cu
amprenta omului în încercarea de a creea o destinaţie turistică de vis. Datorită contextului
geografic, patrimoniului natural cât şi resurselor turistice antropice, judeţul Caraş-Severin
a devenit un mediu propice practicării tuturor tipurilor importante de turism, precum:
turism montan, balnear,ştiinţific, de odihnă şi recreere, religios,cultural şi culinar.

a. Turismul montan
Turismul montan este armonios dezvoltat în judeţul nostru având un rol esenţial în
evoluţia judeţului, practicându-se pe mai bine de 2/3 din suprafaţă. Datorită reliefului bine
repartizat în care cheile, cascadele, stâncăriile şi abrupturile se împletesc cu un important
domeniu schiabil, având o faună şi vegetaţie submediteraneană, oferă turistului un peisaj
de vis.

19
 Cei mai de seamă munţi ai judeţului Caraș –Severin sunt Munţii Semenic şi Munţii
Țarcu. Munţii Semenicului aparţin grupei sudice a Carpaţilor Occidentali, având o înălţime
de peste 1300 de metri, iar vârful cel mai înalt este Piatra Goznei(1447) urmat de vârful
Semenic(1445). În Munţii Semenicului se află staţiunea montană, care poartă același nume
iar la peste 1400 metri altitudine, se află Complexul turistic Semenic, între vârfurile Piatra
Goznei şi Semenic, un renumit punct de atracţie pentru turişti.

Sursa:
http://www.skivirus.com/content/253-ski-muntele-mic.html
Staţiunea montană Muntele Mic poate fi întâlnită la poalele Munţilor Ţarcu, la o
altitudine de 1525 metri, în judeţul Caraş-Severin. Iarna, zăpada poate dura 180 de zile pe
an în Muntele Mic, fiind una din staţiunile cele mai vestite din România. Clima este
perfectă pentru practicarea sporturilor de iarnă, turiştii bucurându-se de zăpadă, începând
cu luna noiembrie până în luna mai. Turiştii pot avea o vacanţă de vis datorită pârtiilor de
schi care sunt dotate cu: grade diferite de dificultate, instalaţii de cablu, instalații de zăpadă
artificială şi nocturnă (4 pârtii în Muntele Mic, 5 pârtii în Semenic). Drumeţia montană
reprezintă o altă formă de turism celebră în această zonă (deţine 36 trasee montane, în mare
parte însemnate şi întreţinute, confirmate de Autoritatea Naţională de Turism).

b. Turismul balnear
Turismul balnear este reprezentat în special de staţiunea Băile Herculane care are de
asemenea un rol primordial în dezvoltarea judeţului nostru, datorită resurselor balneo-
climaterice. Apele minerale foarte variate din punct de vedere fizico-chimic precum şi
habitatul crează condiţii favorabile tratamentului afecţiunilor aparatului locomotor,

20
respirator, digestiv, precum şi al bolilor ginecologice, a sistemului nervos periferic
provocate de stările de stres prelungit. Staţiunea Băile Herculane aparţine de Parcul
Naţional Valea Cernei- Domogled. Este atestată încă din anul 153d.Hr. fiind renumită
datorită valorii incontestabile a apelor termale. Staţiunea este renumită pentru peisajele
pitoreşti, fiind localizată între munţi. Pe parcursul timpului, numeroase persoane influente
şi cunoscute au vizitat staţiunea, printre care împăratul Iosif al II-lea, împăratul Francisc I
şi împărăteasa Charlotte, împăratul Franz Iosef şi împărăteasa Elisabeta.

c. Turismul ştiinţific

Turismul ştiinţific este bine reprezentat la noi în judeţ datorită necesităţii de a

proteja flora şi fauna, cât şi pentru protejarea unor tezaure de suprafaţă sau din subteran.
Astfel, s-au format rezervaţiile naturale Cheile Carașului, Cheile Nerei, Parcul Naţional
Domogled.

Situate în centrul judeţului Caraş-Severin, în sud-vestul României, Cheile Carașului

sunt un puternic şi atractiv loc de relaxare pentru turişti, datorită unui peisaj feeric cu râuri,
cascade şi peşteri. Intrarea în parc se poate face prin localităţile Reşita, Anina, Prigor,
Garâna, Iabalcea, Caraşova, Crivaia, având marcate 9 trasee turistice şi drumuri publice
unde turiştii se desfată de frumuseţea şi sălbăticia lor.

Cheile Nerei se întind de-a lungul râului Nera aproximativ 22 de km, între localităţile
Sasca Română şi Şopotul Nou, în sudul Munţilor Aninei. Spectacolul oferit de natură este
mirific şi în Cheile Nerei datorită numeroaselor cascade, lacuri, avene, pereţi de stâncă
impunători, precum şi numeroaselor peşteri care întregesc spectacolul. Cheile Nerei se pot
vizita pe parcursul întregului an, frumuseţea lor rămânând aceeaşi.

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este situat în sud-vestul României,

ocupând o suprafaţă de peste 23 000 de hectare, având o istorie de peste 20 de ani. Din
punct de vedere al frumuseţii poate oricând concura cu oricare alt parc naţional din
Europa. Parcul Naţional Domogled ne seduce prin măreţia frumuseţilor create de natură:
canioanele, pădurile seculare, pârâurile limpezi şi reci care adăpostesc păstrăvul şi alte
specii de peşti.Vegetaţia este submediteraneană, unde se află pinul negru precum şi vârfuri
calcaroase care se înalță semeţe spre cer.

21
 Sursa:
http://hartaromaniei.eu/obiectiveturistice/parcul-national-domogled-valea-cernei

Speoturismul este de asemenea bine dezvoltat în judeţul Caraș-Severin datorită

existenţei numeroaselor peşteri şi avene dar şi cu posibilitatea reală de a fi descoperite
altele noi. Cea mai cunoscută peşteră este peştera Comarnic, situată la circa 7 km de satul
Iabalcea. Este cea mai mare şi frumoasă peşteră din judeţ, cu o lungime de 6203m, având
în componenţa sa săli monumentale şi formaţiuni stalagmitice mari.

d. Turismul de odihnă şi recreere

Este bine reprezetat în judeţul Caraș-Severin datorită existenţei unor lacuri, cascade
cât şi datorită prezenţei clisurii Dunării. De aceea, pe tot parcursul anului turiştii pot să se
relaxeze în concedii de neuitat.

Un astfel de loc este Lacul Văliug situat în apropierea Reșitei. Acesta asigură
necesarul de apă potabilă Reșitei precum şi localităţilor învecinate, are rol de producere a
energiei electrice dar şi un rol de agreement pentru numeroşii turişti veniţi din toate
colţurile ţării. Este amenajat în acest scop cu numeroase baze de agrement care conţin
locuri de plajă, locuri amenajate pentru scăldat, cât şi pentru sporturi acvatice. Are o
adâncime de 25 metri.

Clisura Dunării este de asemenea o zonă deosebit de spectaculoasă, datorită Dunării

care şerpuieşte judeţul, fiind delimitată la vest de râul Nera şi de Cazanele Dunării la est.
Are un traseu mirific, care încântă privirea pe o lungime de 4 km. Dunărea sapă în munte şi
croieşte Defileul Dunării, un loc încărcat de istorie.

22
 Sursa:
http://www.pressalert.ro/2014/08/reportaj-cazanele-dunarii-paradisul-unde-turistii-sunt-cuceriti-de-
peisajul-unic-si-povestile-nemuritoare-ce-trebuie-sa-vizitati-galerie-foto/

Lacul Trei Ape se află pe drumul ce urcă spre Muntele Semenic în depresiunea
Garâna, având o adâncime de 30 metri. Este o zonă ideală pentru camparea corturilor fiind
locuri special amenajate în acest sens. Este o zonă ideală drumeţiilor, existând numeroase
trasee bine delimitate. Iarna, se pot practica sporturile de iarnă cum ar fi, schiatul.

Lacul Secu este situat la7 km de Reşița, fiind construit iniţial ca un lac de acumulare
pentru a proteja oraşul de inundaţii dar şi pentru alimentare cu apă. În ultimii ani, a fost
amenajat cu numeroase cabane, hanuri turistice fiind un loc ideal pentru relaxare, înnot,
pescuit şi plajă.

Lacul Ochiul Beiului este situat în apropierea localităţii Sasca Montană, în Cheile
Nerei, fiind încercuit de numeroase cascade, formate de râul Beușnița. Frumuseţea locului
şi a peisajului îţi taie respiraţia, fiind un loc încărcat de numeroase mituri şi legende.

Cascada Bigăr, un loc unic şi mirific, concurează ca frumuseţe în topul cascadelor

unice din lume. Este situată în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beușnița, fiind formată de
apele izbucului Bigăr. Datorită frumuseţii căderilor de ape, este considerată ca fiind una
din cele mai frumoase şi spectaculoase din România.

23
 Sursa:
http://www.pensiunedunare.ro/cascada-bigar/

e. Turismul religios

Turismul religios a luat amploare mai ales după anul 1989, după căderea dictaturii
comuniste, când religia a devenit cu adevărat liberă. Astfel, şi în judeţul Caraș-Severin s-
au construit tot mai multe biserici şi mănăstiri, pe lângă cele existente considerate ca fiind
monumente istorice, ceea ce a dus la dezvoltarea turismului religios. Dintre bisericile
istorice unde se fac pelerinaje amintim Biserica ,,Sf Gheorghe” din Caransebeş, ctitorită în
anul 1944, Biserica Greco-Catolică de la Scăiuş, precum şi biserici nou construite ca
Biserica ,,Schimbarea la Faţă” din Reşita, Biserica ,,Pogorârea Sfântului Duh”din Reşița.
Dintre mănăstirile unde oamenii vin să se reculeagă cu ocazia hramurilor sau a diferitelor
sărbători amintim Mănăstirea Bocșa-Vasiova, Mănăstirea Calugăra-Ciclova Montană,
precum şi schiturile „Piatra Scrisă”, Schitul,,Sf Ilie” de pe Muntele Mic, Schitul,,Sf Ilie” de
pe Muntele Semenic, Schitul,,Naşterea Sf Ioan Botezătorul” Poiana Mărului.

Sursa:
http://www.episcopiacaransebesului.ro/manastiri.php?manastire_id=1

24
 f. Turismul cultural

Judeţul Caraş-Severin are un vast patrimoniu monumental care are în componenţa sa

mai multe domenii, cum ar fi istorie veche şi medievală, etnografie şi folclor, istoria
industriei cărășene. Patrimoniul cultural al judeţului este format din muzee, teatre, case de
cultură cât şi biblioteci.

Unul din cel mai reprezentativ muzeu din Reşița, considerat ca fiind muzeu
monument istoric este Muzeul Locomotivelor, unde sunt expuse numeroase exponate din
patrimoniul industrial. Cupride 16 locomotive din diferite epoci, cea mai deosebită fiind
locomotiva Resicza. Aceasta se numără printre primele locomotive cu aburi. O altă
particularitate a acestui muzeu, care îl face unic în Europa este aceea că, este amenajat în
aer liber. Alte muzee care fac parte din patrimoniul cultural al judeţului sunt: Muzeul
Banatului Montan, Muzeul de Mineralagie ,,Constantin Gruescu”- Ocna de Fier, Teatrul
Vechi Mihai Eminescu-Oravița, Teatrul de Vest –Reșița, Casa de Cultură a Sindicatelor –
Reșița, cât şi Biblioteca Judeţeană Paul Iorgovici-Reșița.

Sursa:
http://primariaresita.ro/portal/CarasSeverin/primarie/portal.nsf/AllByUNID/00001D12?OpenDocument
Totodată Judeţul Caraș-Severin este bine reprezentat la numeroasele festivaluri de
cântec şi voie bună, iar cele mai sugestive în acest sens sunt:

 Festivalul Cântecului şi Dansului Popular Vara Dunareană - Spectacol folcloric –

iunie - Moldova Nouă;

 Schimb cultural cu localitatea Grebenat din Serbia - Spectacol muzical coregrafic –

iunie - Racajdia;

25
  Festivalul internaţional de folclor ,,Hercules”- Paradă a costumelor populare,
spectacol folcloric – iulie - Băile Herculane;

 Festivalul internaţional de Jazz - Artişti consacraţi din toate continentele –iulie -

Gărâna.

g. Turismul culinar

În judeţul Caraş-Severin, trăiesc în armonie alături de români, minorităţi de saşi,

sârbi, ucraineni, nemţi, unguri, care toţi şi-au pus amprenta şi în materie de gastronomie,
fiecare cu specificul ei. Astfel, turismul culinar este foarte diversificat, în care specificul
gastronomic al zonei ca: mămăliga cu brânză, şunca, cârnaţi alături de preparate
tradiţionale din carne de porc, oaie să se completeze cu preparatele cu influenţe ungureşti
ca gulaşul, ştrudelul, preparate sârbeşti, ceheşti, ucrainene, ca sarmalele, mălaiul, friptura
în țest. Toate acestea, fac ca turismul culinar să fie foarte atractiv în Banatul Montan.

Datorită reliefului de deal, în Banatul Montan se cultivă foarte mult prunii, iar
specificul zonei este răchia de prune, ambalată frumos, în recipienturi care atestă
limpezimea, culoarea şi vechimea. De asemenea, o preocupare de bază a bănăţenilor este
creşterea oilor, folosindu-se în scop culinar, frecvent, carnea de oaie dar şi brânza de oaie
din satele montane şi submontane de pe Valea Bistrei şi din culoarul Timiș-Cerna. De
asemenea, specific zonei este şi afinata, o băutură spirtoasă realizată din afinele culese de
pe munte, în luna august.

În concluzie, Caraş-Severin este un judeţ care merită vizitat datorită tuturor tipurilor
de turism care pot fi practicate precum şi datorită multitudinii de activităţi pentru
petrecerea timpului liber, cum ar fi : drumeţiile montane, alpinismul, raftingul, pescuitul
sau vânătoarea, plimbări călare, ture cu maşini de teren sau ATV-uri, zboruri cu parapanta,
cicloturism, organizarea de teambuilding precum şi vizitarea obiectivelor din zonă.

III. Situația actuală a turismului din Caraș- Severin

26
 Cercetarea de piaţă reprezintă o totalitate de acţiuni cu ajutorul cărora, utilizând
tehnici şi procedee specifice, se asigură selecţionarea, cercetarea şi folosirea datelor cu
privire la diferite ipostaze ale acesteia, în scopul adoptării deciziilor şi strategiilor de
marketing. Cercetarea de piaţă ne foloseşte la construirea unui plan de afaceri, să alcătuim
o ofertă mai bună, să selectăm tehnicile de promovare şi vânzare cele mai potrivite. În
cazul turismului trebuie să cunoaştem următoarele lucruri despre piaţa noastră:
 Nevoile clienţilor, adică ce aşteptări au turiştii: relaxare, linişte, confort,
distracţie, drumeţii, restaurant sau bucătărie utilată, preţ avantajos, mijloace de transport
(maşină personală, avion, tren, autocar).
 Oferta / concurenţa: numărul pensiunilor din judeţ, numărul de camere, de ce
anume pot beficia turiştii, preţul, numărul turiştilor în sezon vs extrasezon sau în weekend
vs timpul săptămânii, metoda de promovare (site, indicatoare, prin intermediul agenţiilor
de turism).
 Raportul cerere-ofertă: mai sunt camere neocupate? Raportul cerere-ofertă a
rămas acelaşi?/ Există posibilitatea să se modifice?
Fluxurile turistice implică o circulaţie temporară a oamenilor, având în vedere
mărimea cererii, atracţiile turistice, de distanţa la care se află, de accesibilitatea şi de
farmecul pe care îl are zona de primire. Activitatea turistică este reprezentată de aceste
fluxuri turistice, motivaţiile posibililor clienţi stând la baza lor. Fluxurile turistice exprimă
aptitudinile oamenilor cât şi cererea turistică pe care o au. Cererea turistică implică
subiectivitate, emoţii, distracţii, venit şi nu în ultimul rând, nivelul de informare. Astfel,
fluxurile turistice reprezintă dorinţa de achiziţionare unor produse turistice sau a unor
pachete de servicii turistice realizate pentru diverse tipuri de clienţi ai pieţei turistice.
Turismul este analizat și urmărit în evoluția sa printr-un sistem de indicatori specifici,
bazat pe o metodologie de calcul uniformizata pe plan mondial. Indicatorii turismului
furnizează și cuantifică informațiile necesare acțiunilor de politică turistică, permițând și
măsurarea efectelor acestor acțiuni. Prin examinarea mai multor indicatori de analiză, s-a
realizat evaluarea nivelului atins de fluxurile turistice din judeţul Caraş-Severin.
Indicatorii specifici ai exercitării turismului sunt: numărul de structuri de primire
turistice cu funcţiuni de cazare, numărul de sosiri turişti şi numărul de înnoptări.

3.1 Infrastructura turistică

27
 Infrastructura reprezintă totalitatea drumurilor şi mijloacelor prin care resursele
atractive ale unei regiuni sunt exploatate turistic. Infrastructura cuprinde întreg pachetul de
cazare, inclusiv, cel referitor la asigurarea hranei turiştilor, pachetul de tratament şi
agreement şi nu în ultimul rând, căile şi mijloacele de transport.
În absenţa unor condiţii naturale de o anumită structură şi calitate, condiţii care să
coincidă cu solicitarea de restabilire a potenţialului de muncă şi de relaxare, turismul nu
poate să fie practicat şi nu poate evolua. Baza materială a turismului formează un element
esenţial. Gradul de evoluţie al bazei tehnico-materiale turistice influenţează în mod direct
punerea în valoare a ofertei primare unei zone turistice, în lipsa căruia resursele turistice nu
ar putea fi cunoscute şi exploatate, în mod adecvat.
Baza tehnico-materială este alcătuită din ansamblul construcţiilor dintr-o regiune
anume necesar satisfacerii nevoilor de:

 Cazare (hotel, pensiune, vilă);

 Alimentaţie publică (restaurant, bar, bufet);

 Agrement;

 Tratament.

Cunoașterea tehnico-materială în structură şi dinamică are o importanţă majoră

întrucât prezintă o imagine asupra nivelului de exploatare a potenţialului turistic al
judeţului prin prisma dotării cu echipament turistic. Din punct de vedere al calităţii, funcţia
turistică se evaluează ţinând cont de următorii factori: cazare, alimentaţie, agrement,
tratament, confort, amplasare, tipul de servicii conexe pe care le garantează.
Un avantaj al judeţului Caraş-Severin este petrecerea timpului liber în natură, care
deţine pe lângă un relief deosebit, staţiuni şi unităţi de cazare. Acestea favorizează
circulaţia la sfârşitul unei săptămâni, sau unui sezon estival, atât a locuitorilor din judeţ, cât
şi a locuitorilor din judeţe vecine, ca o deplasare în masă spre punctele de atracţie. Cele
mai vizitate atracţii turistice sunt: Cheile Carasului ,lacul Gozna, Platoul Muntelui
Semenic, lacul Secu, Caraşova şi Trei Ape.
Întreg pachetul de cazare din judeţ este reprezentat prin hoteluri, vile şi pensiuni dintre care
câteva, asigură alimentaţie publică, tratament şi agreement de care beneficiază în prezent
următoarele hoteluri şi pensiuni:

28
1. Hotelul Best Western Rogge, Reşita – unitate de 3 stele, plasată în centrul
oraşului. Hotelul deţine un aspect exterior modern benefiicind de dotări de
ultimă generaţie, are 38 camere îndreptate panoramic, restaurant şi bar, cât şi o
serie de activităţi pentru petrecerea timpului liber.

2. Hotelul Dușan şi Fiul, Reşita – unitate de 3 stele, situat la 3 minune distanţă de

centrul civic al Reșitei,deţine 15 camere şi 2 restaurante.

3. Pensiunea Gasthaus Maria – unitate de 3 stele, plasată la 2 km distanţă de

Muntele Mic, deţine: terasă spaţioasă, bucătărie, facilităţi grătar, parcare,TV,
baie proprie, acces internet, loc de joacă pentru copii.

4. Pensiunea Dorf Haus, Văliug – unitate de 3 stele, aşezat la 5 km distanţă de

Muntele Semenic, dispune de acces internet gratuit, loc de relaxare, TV, baie
proprie, balcon, chicinetă cu spaţiu pentru luat masa, facilităţi pentru grătar.
Turiştii au posibilitatea de a închiria de la proprietate biciclete şi echipamente
de schi.

5. Pensiunea Sara, Văliug – unitate de 3 stele, amplasată în localitatea Văliug, la

poalele Munţilor Semenic, dispune de un restaurant cu terasă, grădină, acces la
internet, televizor, baie privată, loc de joacă pentru copii, parcare, sală de
conferinţă. Oferă posibilitatea de închiriere a echipamentelor sportive şi anume:
biciclete, ATV-uri şi schiuri.

6. Pensiunea Santalia – unitate de 3 stele, situată în Caransebeş, la 7 km distanţă

de Muntele Mic.Clienţii pot beneficia de internet, grădină cu terasă, parcare,
TV, baie proprie, bucătărie comună utilată complet.

7. Pensiunea Brânduşa – unitate de 3 stele, amplasată în staţiunea Secu,pe malul

unui minunat lac de acumulare. Facilităţi: saună, sală fitness, piscină, sală de
conferinţe, barbeque, zonă de relaxare, terasă acoperită și descoperită, biliard,
darts,tenis de masă, restaurant, salon de protocol.

8. Pensiunea La Răscruce – unitate de 3 stele, așezată în satul Garâna, deţine 12

camere mari, cu privelişte spre munte, amenajate în stil rustic. Facilităţi:
balcoane mari, grupuri sanitare, zonă care favorizează diverse activităţi de
relaxare (jocuri, lectură, saună).

29
 9. Pensiunea Jojo – unitate de 4 stele, aşezată în staţiunea Băile Herculane, deţine
un centru wellness, cadă cu hidromasaj și diferite tratamente de sănătate. De
asemenea, turiştii pot beneficia de restaurant, internet, aer condiționat, TV,
minibar, baie privată, balcon spaţios, loc de relaxare, loc de joacă pentru copii,
facilități de grătar , sală de fitness, parcare.

10. Hotelul Afrodita – unitate de 3 stele, situată în centrul staţiunii Băile Herculane,
deţine 220 de camere utilate cu minibar, televizor, internet, aer condiţionat, seif,
uscător de păr, telefon. Facilităţi: 2 restaurante, piscină, jacuzzi, masaj, bazine
cu apă termală sulfuroasă, saună finlandeză, şezlonguri cu hidromasaj în
piscină, mini bazin pentru copii, 2 săli de conferinţă, parcare.

Structurile turistice de agrement din Caraş-Severin sunt reprezentate prin staţiuni şi

complexe turistice. Aşadar, în staţiunea balneoclimaterică Băile Herculane, utilitățile
pentru agrement sunt prezentate prin: bazine şi piscine acoperite şi descoperite, terenuri şi
săli de sport, cluburi, discoteci. În staţiunea turistică Semenic, echipamentele pentru
agrement încurajează practicarea sporturilor de iarnă, respectiv: 5 părtii de schi, transport
pe cablu, club, două terenuri de tenis, discoteci. Complexul turistic Muntele Mic este dotat,
în special, cu echipamente care servesc la practicarea sporturilor de iarnă. Aici putem găsi:
doua pârtii de dificultate medie, cluburi și discoteci.
Zona turistică care oferă tratament din judeţul Caraş-Severin este reprezentată de
staţiunea balneară Băile Herculane. Aici sunt situate 8 hoteluri de mari dimensiuni în care,
turiştii pot beneficia de pachetul întreg de tratament: Roman, Afrodita, Apollo, Minerva,
Belvedere, Diana, Hercules şi Cerna. Aici, sunt funcționale peste 10 tipuri de proceduri,
cum ar fi: electroterapie, hidroterapie, acupunctură, fitoterapie, homeoterapie, cultură fizică
medicală, cure interne pentru stomac şi cure externe pentru ochi.
Căile principale de acces la obiectivele turistice reprezintă un obiectiv fundamental
pentru exploatarea turistică, în caz contrar valoarea turistică a obiectivului respectiv, deşi e
sigură, rămâne inoperabilă. Construirea căilor de acces reprezintă un mare avantaj în ceea
ce priveşte turismul întrucât diferite obiective pot fi exploatate de turiştii din întreaga lume.
Căile de acces sunt rezultatul evoluţiei economico-sociale. În turism, o importanţă
deosebită o au căile şi mijloacele de transport rutier, astfel acestea trebuiesc în permanenţă
a fi modernizate şi dezvoltate. O cale de transport poate fi evaluată în funcţie de
intensitatea traficului pe ruta respectivă.
Există 4 tipuri de căi de acces în judeţul Caraş-Severin, şi anume:

30
 Căi rutiere:
- E70 Bucureşti-Moraviţa;
- DN 58 Caransebeş- Naidăş;
- DN 57 Orşova- Naidăş/Moraviţa;
- DN 58 B Reşiţa- Voiteg;
- DN 57 B Mehadia- Naidăş
- Starea drumurilor din judeţ este în general bună. După ploi sau la
sfârşitul iernii pot fi întâlnite gropi în asfalt.
Căi feroviare:
- Bucureşti- Moraviţa/Jimbolia;
- Reşiţa- Timişoara;
- Caransebeş- Cluj Napoca;
- Berzovia- Oraviţa;
- Reşiţa- Caransebeş;
- Oraviţa-Anina.
Căi fluviale:
Fluviul Dunărea cu porturile Orşova şi Moldova Veche.
Căi aeriene:
Pentru circulaţia internă, se poate ajunge la aeroportul Caransebeş, iar pentru cea
externă se poate merge, pe căi rutiere până la Aeroportul Internaţional Timişoara, care
este amplasat la 109 km de oraşul Reşiţa sau la 82 km de oraşul Caransebeş.
Astfel, drumurile au o importanţă majoră, în special pentru turism, cu ajutorul lor
fiind posibilă străbaterea mult mai rapidă a unor distanţe mari, făcând orice călătorie mult
mai plăcută.

3.2 Structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare

1
Structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică reprezintă orice
construcţie sau spaţiu amenajat, destinat, conform proiectării şi executării, pentru cazarea
turiştilor.

1
Statistica Moldovei, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova,
<http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id=2271&idc=351 >, 29 mai 2016.

31
 În baza de date a Serviciului Promovare Turism din judeţul Caraş-Severin sunt
înregistrate 267 unităţi de cazare, având un număr de 9.323 locuri de cazare (4.495
camere). Dintre acestea, 83 de structuri de cazare şi 4976 locuri de cazare pot fi întâlnite în
staţiunea turistică Băile Herculane; 25 structuri de cazare, respectiv 668 locuri de cazare în
Caransebeş şi 15 structuri de cazare, respectiv 382 locuri de cazare în Reşiţa.
Clisura Dunării este o zonă foarte atractivă din punct de vedere turistic datorită
peisajelor mirifice întâlnite aici (26 structuri cazare, 207 camere, 436 locuri de cazare).
Arealele Semenic îşi aduc contribuţia la oferta de cazare a judeţului (37 structuri cazare,
470 camere, 1018 locuri de cazare), Muntele Mic (11 structuri cazare, 135 camere, 332
locuri de cazare), Poiana Mărului deţine (22 structuri cazare, 189 camere, 404 locuri de
cazare). Zona Cheile Nerei - Valea Almăjului are un potenţial turistic foarte mare datorită
naturii care oferă în fiecare anotimp, un adevărat spectacol. Din păcate, aceasta nu este
foarte bine pusă în valoare din punct de vedere turistic, aici găsindu-se doar 12 structuri de
cazare, cu 101 camere şi 239 locuri de cazare ( Graficul nr.1).

Graficul nr .1. Distribuţia locurilor de cazare din unităţile de primire turistică

pe destinaţii turistice în judeţul Caraş – Severin

Sursa: Baza de date a Autorităţii Naţionale pentru Turism

Din punct de vedere al calităţii locurilor de cazare din judeţul Caraş-Severin, în urma
analizei rezulta că cele mai multe aparţin categoriilor de două şi trei stele (26,22% şi
respectiv 59,18%). Cele mai puţine locuri de cazare se găsesc la categoria o stea (11,24%)
şi 4 stele (0,38%),(Anexa nr.2).
Dintre structurile de cazare, pe primul loc se situează structurile de tip pensiune
(59,18%), pe locul doi, structurile turistice de tip hotel (10,49%) iar pe locul trei cabanele

32
turistice (8,62%). Alte tipuri de unităţi de cazare în număr foarte redus sunt: hosteluri –
5,25 %, vile turistice – 4,12 %. ( Graficul nr.3).

Graficul nr.3. Structura locurilor de cazare din unităţile de primire turistică

pe tipuri de unităţi în judeţul Caraş - Severin

Sursa: Baza de date a Serviciului Promovare Turism,

din cadrul DADPP Consiliul Judeţean Caraş-Severin.
Deoarece cei mai mulţi dintre turişti aleg condiţiile oferite de pensiuni turistice în
defavoarea hotelurilor, demonstrează că serviciile turistice oferite clienţilor de structurile
hoteliere sunt mai slab dotate decât cel al pensiunilor. De asemenea raportul calitate/preţ
s-a dovedit a fi mai neconvenabil pentru turişti . Cei mai mulţi dintre turişti prefera să-şi
petreacă timpul liber la Băile Herculane şi în centrele din oraşele mari (Reşita,
Caransebeş). De asemenea foarte populate sunt şi staţiunile montane (Semenic, Muntele
Mic) cât şi localităţile rurale ( Gărâna,Văliug).
Cele mai multe unităţi de cazare din Caraş-Severin au preţuri mai mici decât celelalte
judeţe ale ţării, având valori sub 30% (o excepţie face staţiunea turistică Băile Herculane).
Cele mai puţin dezvoltate zone turistice din Caraş-Severin sunt: Defileul Dunării, Valea
Almăjului şi Cheile Nerei. Cu toate că aceste zone sunt caracterizate de peisaje pitoreşti şi
natură sălbatică turiştii le evita datorită faptului că nu sunt suficiet de valorizate din punct
de vedere turistic.

3.3 Număr de sosiri turisti

33
 2
Numărul turiştilor cazaţi în unităţile de cazare turistică includ toate persoanele
(români şi străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au domiciliul stabil,
pentru o perioadă mai mică de 12 luni şi care înnoptează într-o unitate de cazare turistică în
locuri vizitate din ţară; principalul motiv al călătoriei este altul decât acela de a desfăşura o
activitate remunerată în zonele vizitate.
O însemnătate deosebită îl are numărul de sosiri în structurile de primire turistică,
întrucât arată care este valoarea economică al acestora. În judeţul Caraş-Severin între anii
2007-2014, numărul turiştilor a crescut remarcabil de mult, cea mai mare valoare atinsă
fiind în anul 2013, cu un număr de 119.070 turişti. Perioada 2009-2010 a cunoscut o etapă
de criză (-11,0%) cu o însemnată alteraţie în anul 2011(13,1%). O uşoară creştere s-a
remarcat între anii 2007-2008 (de +3,5%). Apoi a urmat o perioadă de 3 ani (2012, 2013,
2014) caracterizată de o creştere constantă, demonstrându-se faptul că turiştii sunt dornici
să cunoască întreg patrimoniul judeţului Caraş-Severin (Anexa nr.4).
Numărul sosirilor turistice în structurile de primire turistică, din judeţ au cunoscut o
evoluţie în ultimii ani, însă acest fapt ar trebui să se menţină şi pe parcursul aniilor
următori. Drept urmare, ar trebui să se dezvolte şi să se îmbunătăţească în permanenţă
oferta turistică şi calitatea serviciilor oferite turiştilor români şi străini. Totuşi, judeţul
Caraş-Severin a trecut prin doi ani de recesiune şi anume între anii 2009-2010. Cauzele
recensiunii trebuie identificate pentru a nu se ajunge din nou la această situaţie, în prezent.
Astfel, posibile cauze ale recensiunii sunt:
 Câteva din unităţile de cazare ale staţiunii Băile Herculane se găsesc într-un grad
avansat de deteriorare. Pe lângă acestea, unele din echipamentele balneare şi de cură din
staţiune sunt învechite, măsurile adecvate tendinţelor europene nu se iau, iar
managementul este ineficient;
 Închiderea câtorva tabere şcolare;
 Absența locurilor de popas turistic a oferit posibilitatea turiștistilor parcării şi
instalării corturilor în anumite zone, ceea ce demonstrează existenţa unui turism
neorganizat;
 Diverse unităţi de cazare nu înştiinţează direcţia Judeţenă de Statistică despre
numărul sosirilor şi înnoptărilor turiştilor în judeţ;
 Lipsa cabanelor, campingurilor, popasurilor cât şi neautorizarea legală a
pensiunilor turistice conduce la diminuarea fluxurilor de turişti către zonele rurale,

Institutul Naţional de Statistică,

2

<http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR104E>, 30 mai 2016.

34
montane, de tranzit, culturale, balneare datorită lipsei încrederii turiştilor în calitatea
serviciilor oferite, cu toate că judeţul Caraş-Severin dispune de un bogat patrimoniu natural
şi antropic.

3.4 Număr de innoptări

3
Înnoptarea turistică reprezintă intervalul de 24 de ore, începând cu ora hotelieră,
pentru care o persoană este înregistrată în evidenţa spaţiului de cazare turistică şi
beneficiază de găzduire în contul tarifului aferent spaţiului ocupat, chiar dacă durata de
şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat.
Prin numărul înnoptărilor se poate vedea care este profitul câştigat de-a lungul unui
an calendaristic, durata petrecută de turişti la nivelul structurilor turistice de primire şi
valoarea economică a acestora.
Numărul total al înnoptărilor turiştilor a avut o dezvoltare oscilantă în judeţul Caraş-
Severin în perioada 2007-2014, prezentată în Anexa nr.5. cu o perioadă de vârf în anul
2007 (721.386 înnoptări) şi un număr redus în anul 2010 (471.000 turişti).
Anul 2011 a fost un an mult mai benefic din punct de vedere al numărului de
înnoptări care a fost cu 14,8% mai mare comparativ cu anul 2010 şi cu anul 2012 unde
indicatorul a scăzut cu 7,8%. În anul 2013 a urmat o creştere constantă a numărului
înnoptărilor cu 7,8%.
Pe baza datelor prezentate rezultă că numărul de înnoptări al turiştilor care au vizitat
judeţul Caraş-Severin variază, mare parte, în funcţie de sezon, anotimp, climă şi de
eficiența bazei tehnico-materiale utilată cu echipamente corespunzătoare, care creează
turiştilor condiţii foarte bune şi care ar trebui să aibe după caz, şi alte funcţii. Posibile
cauze care au împiedicat turiştii să înnopteze în Judeţul Caraş-Severin:
 Insuficienţa spaţiilor de cazare;
 Echiparea spaţiilor de cazare necorespunzător;
 Neconcordanța între nivelul confortului oferit şi exigențele turiştilor;
 Numărul mic al lucrătorilor şi slaba lor pregătire;
 Condiţii de igienă;
 Calitatea serviciilor.

3
Institutul Naţional de Statistică, <
http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105B >, 30 mai 2016.

35
 3.5 Originea turiştilor străini

Graficului nr.6. Originea turiştilor sosiți în unităţile de cazare turistică in anul 2014

Sursa: Direcţia de Statistică Judeţeană Caraş-Severin

Conform graficului nr .6., în anul 2014, judeţul Caraş-Severin a fost vizitat de un
număr de 115.845 turişti romani adică circa 94,88% din numărul total de turişti, iar restul
de 6248 persoane, cca 5,12% reprezintă numărul turiştilor străini care ne-au vizitat.
Conform acestui grafic în perioada 2012-2014, numărul turiştilor români cât şi străini au
crescut continuu, ceea ce demonstrează că Banatul Montan are un real potenţial turistic dar
care trebuie mereu pus în valoare. De asemenea, durata vacanțelor petrecute în judeţ s-a
mărit considerabil, datorită existenţei unor programe sociale prin care, oamenii primesc
bilete de tratament şi de odihnă derulate de Ministerul Muncii, al Familiei şi Egalităţii de
Şanse cu tarife finanţate de acestea.
În anul 2009, în cadrul Universităţii,,Eftimie Murgu” din Reşița, prin Centrul de
Cercetări în Turism şi Dezvoltare Durabilă s-a constatat că un sfert din numărul de turiști-
26,9% a fost reprezentat de către rezidenţi ai judeţului Caraș-Severin. O importanţă mare
în acest sens o au şi judeţele învecinate din Regiunea de Dezvoltare Vest(Timiş) , cu
27,8% şi cele din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest, cu 17,3%. De cel mai mare procentaj
(19,8% ) rezidenţi ai celorlalte judeţe din România, se bucură ,,Perla Banatului Montan” şi
anume staţiunea Băile Herculane.

3.6 Motivații de călătorie

36
 Motivaţia pentru călătorie îşi are originea din cele mai vechi timpuri datorită nevoii
omului pentru cunoaştere. Astfel, omul a călătorit din totdeauna cu diferite scopuri fie
religioase: călătoria ca pelerinaj, călătoria ca iniţiere; fie pentru cunoaşterea unor locuri
noi: călătoria ca expediţie sau călătoria ca şi mod de viaţă. În zilele de azi turismul este
forma modernă a călătoriilor care a pus bazele unei adevărate economii mondiale.
Turismul există sub diferite forme ca fiind ,,consum vizual colectiv” cum îl numesc
sociologii, până la iniţierea unor relaţii interpersonale cu locul vizitat; de la turism de masă
care se efectuează prin intermediul agenţiilor de turism care este atent planificat ca traseu,
durată, preţ până la turismul alternativ care este spontan şi care poate să îmbrace diferite
forme.
Există numeroase motive dar şi nevoi ale omului modern de a practica turismul, de a
vizita locuri noi, localităţi, țări fie nevoia de a se recrea în mijlocul naturii. Astfel putem
enumera o serie de motive pentru practicarea turismului:

 Nevoia de evadare din mediul urban poluat şi nevoia de a schimba

activităţile cotidiene stresante cu ceva mai plăcut;

 Nevoia de distracţie, agrement, divertisment;

 Nevoia de contact cu ,,noul”;
 Dorinţa de a cunoaşte alte civilizaţii, altă cultură, artă sau alte tradiţii;
 Dorinţa de îngrijire a sănătăţii;
Turismul, ca stil de petrecere a timpului liber,este determinat de mai mulţi factori
care asigură desfăşurarea motivaţiei turistice în bune condiţii.
Motivaţia turistică este influenţată de: impulsuri, intenţii, trebuinţe specifice fiecărui
individ. Nivelurile piramidei motivaţionale umane propuse de A.Masllov (1970) sunt de
mai multe feluri:
a) motivaţia socială (de afiliere, de adeziune, de identificare cu un anumit tip de
grup, de apartenenţă la acel grup) se identifică cu nevoia omului de a se integra în
grupul de călători cu care rezonează cel mai bine;
b) motivaţia cognitivă( necesitatea de a cunoaşte, de a înţelege, de a descoperi) se
identifică cu nevoia de cunoaştere a tradiţiilor, obiceiurilor, istoriei, culturii, artei altor
popoare, altor civilizaţii. Această nevoie devine tot mai puternică pe măsura
intensificării activităţilor culturale;

37
 c) motivaţia de concordanţă între cunoaştere, simţire şi gândire, contribuie la
integrarea propriului ,,eu”, şi se manifestă în acţiunile turistice cu caracter
coparticipativ în nevoia de a găsi o oază de linişte în mijlocul naturii, în nevoia
contactelor cu locuitorii pentru a le cunoaşte obiceiurile.
d) motivaţia de repaus şi de confort este satisfăcută printr-o sumă de condiţii şi
mijloace care nu aparţin de teritoriul propriu al individului;
e) motivaţia estetică se relevă în înclinaţia spre frumos, spre artă, cultură şi
civilizaţie;
Motivaţiile pot fi încadrate în două mari categorii:
 motivaţiile turistice care provin din activităţile extraprofesionale ca de
exemplu: aspiraţii pentru relaxarea fizică şi intelectuală, aspiraţii pentru o stare de
sănătate mai bună, pariciparea la unele evenimente sau manifestări culturale,
sportive, religioase diferite de cele practicate în mod uzual la sediul posibilului turist;
 motivaţii care provin din frumuseţile resurselor turistice propriu-zise, ca de
exemplu atracţii naturale (peisaj, climă) sau atracţii social culturale (artistice,
folclorice, istorice, religioase).
Cele două mari categorii ale motivaţiilor turistice vor avea efecte diferite asupra
formelor de turism care se adaptează nevoilor propriu zise ale turiştilor privind cererea de
servicii.
Cele mai importante motivaţii de călătorie ale turiştilor sosiţi în judeţul Caraș-
Severin sunt: odihnă şi recreere (34,9%), bai de soare şi înot (12%), vizitarea frumuseţilor
naturii(11,5%), ieşirea la iarbă verde(10,6%), tratament balnear (5,8%), vizitarea
monumentelor istorice (5,2%), culturale (3,8%), tranzit (3,5%), pescuit (2,9%), aventură şi
sporturi extreme (2,7%), participarea la evenimente (2,7%), croaziere pe Dunăre (0,4%),
alte motivaţii (4,1%).
Turismul de la malul Dunării este destul de slab reprezentat, în acest sens trebuie o
mai bună valorificare a potenţialului turistic al Dunării. Anual, mai puţin de 500 persoane
fac croaziere pe Dunăre, deşi peisajul este splendid. La nivelul judeţului avem 23 agenţii
de turism.

3.7 Concluzii

38
 Deşi numărul înnoptarilor a crescut în judeţul Caraş-Severin cât şi numărul turiştilor
străini, aceste cifre sunt foarte reduse comparativ cu alte judeţe din România. Potrivit
datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) Judeţul Constanţa se află în
fruntea clasamentului celor mai vizitate judeţe din România, cu 3,36 milioane
de nopţi petrecute de turişti în hoteluri şi pensiuni. Este urmat de Bucureşti,
Braşov, Vâlcea, Bihor, Cluj, Sibiu, judeţul Caraş-Severin, fiind plasat printre
ultimele judeţe din România. Problem a generală este că Reşița, reşedinţa de
judeţ, nu poate atrage turişti deocamdată, deoarece nu poate oferi nici un
serviciu, nu este conectată cu zonele Valiug -Semenic şi nu oferă posibilităţi de
petrecere a timpului liber. Alte probleme identificate în urma analizei sunt:
 Calitatea preponderent slabă a serviciilor turistice;
 Insuficienta promovare a turismului;
 Starea de degradare a unor obiective protejate;
 Informarea turistică deficitară;
 Personal slab calificat în domeniul turistic;
 Preţuri mari în raport cu calitatea;
 Existenţa unor unităţi de cazare de mare capacitate, lipsite de atractivitate,
nefuncţionale, şi inoperabile;
 Absența centrelor de vizitare, a punctelor de informare şi a hărţilor turistice în
parcurile naţionale şi naturale.

IV. Propuneri pentru promovarea judetului Caras-Severin

4.1 Cercetare - analiza socio-economică: analiza SWOT

Lucrarea se bazează pe cercetarea documentară şi calitativă. Cercetarea reprezintă

ansamblul mijloacelor care colectează, analizează, prezintă şi cuantifică toate informaţiile
necesare promovării judeţului.
Atunci când vrem să obţinem anumite informaţii despre un anumit obiect sau un
anumit domeniu, metoda cea mai uzuală ar fi să ne folosim de informaţiile deja existente,

39
adică o cercetare documentară. Acest tip de cercetare documentară l-am efectuat în
capitolul precedent şi în acest capitol prin efectuarea analizei SWOT. Analiza datelor
secundare sunt cercetările documentare care utilizează date deja existente şi sunt uzitate
foarte mult în practică.
Cercetarea calitativă are ca scop analizarea comportamentelor mentale ale
publicului în special nevoile, motivaţiile şi atitudinile acestuia. În această lucrare m-am
bazat în special pe metoda interviului întâlnită în acest capitol.

Puncte tari

 Cadrul natural foarte variat precum şi o varietate de oferte turistice;

 Existenţa unor suprafeţe mari de zone protejate (rezervaţii naturale, patru Parcuri
naţionale , un Parc Natural se găsesc în cuprinsul judeţului);

 Existenţa unor staţiuni balneo-climaterice cu potenţial de dezvoltare a turismului

local şi transfrontalier;

 Potenţial pentru dezvoltarea turismului cultural, religios prin construirea de

numeroase schituri şi mănăstiri pe lângă existenţa celor istorice, precum şi a
turismului de aventura datorat peisajelor mirifice;

 Importante relicve industriale: lucrări hidrotehnice, căi ferate, instalaţii miniere care
sporesc dezvoltarea turismului industrial;

 Diferite lacuri glaciare, fenomene carstice care influenţează dezvoltarea

speoturismului;

 Dezvoltarea silvoturismului;

 Posibilităţi de cazare datorită cabanelor ale Ocolului Silvic;

 Cel mai mare ţinut de sălbăticie din Europa, cea mai mare zonă de bogăţie naturală
a Europei;

 Peisaje naturale;

 Multe drumuri forestiere şi poteci montane;

40
  Aşezarea geografică benefică turismului;

 O mare diversitate a formelor de relief , a structurilor geologice, precum şi o vastă

reţea hidrografică (ape de suprafaţă, ape de adâncime, lacuri naturale şi artificiale
adecvate pentru agrement);

 Porţiune alpină minim exploatată ce favorizează dezvoltarea turismului;

 Densitate scăzută a locuitorilor;

 Mare varietate etnică care permite intensificarea manifestaţiilor culturale, folclorice

şi gastronomice;

 Poziţionarea obiectivelor turistice lângă căi de acces importante , intens circulate;

 Existenţa unor ape minerale benefice cu rol în prevenţia unor boli dar şi cu rol
curativ;

 Acoperire telefonică şi reţea de internet vastă;

 Varietate mare de obiective culturale şi case de cultură precum şi existenţa ONG-

urilor.

Puncte slabe

 Absenţa unei politici de dezvoltare a turismului axată pe nevoile specifice zonei;

 Absenţa infrastructurii căilor de acces la obiective importante cu potenţial

turistic;

 Deficienţă a serviciilor şi facilitaţilor pentru dezvoltarea turismului;

 Calitatea prepoderent scăzută a acestor servicii;

 Importanţa înfiinţării şcolilor de meserii pentru o mai bună pregătire teoretică şi

practică în meseriile specifice turismului: barman, ospătar, bucătar, organizator de
evenimente;

41
  Lipsa de interes a tinerilor pentru aceste meserii datorată nivelului scăzut
financiar dar şi o lipsă de educaţie;

 Deficiența pachetelor de servicii turistice;

 Pârtiile de schi deficient utilate şi dotate;

 Stare de degradare cu un grad ridicat a obiectivelor protejate;

 Folosirea insuficientă a fondurilor de finanţare şi a programelor acordate pentru

agroturism;

 Deficienta conlucrare dintre agenţii economici din turismul local şi operatorii de

turism din ţară;

 În caz de situaţie de urgenţă în Munţii Banatului este o capacitate destul de mică

pentru intervenţii;

 Clisura Dunării este slab pusă în valoare şi datorită lipsei căilor de

acces(feroviar, facilităţi portuare mici, iar pe calea rutieră distanţe mari cu drumuri de o
calitate jalnică);

 Lipsa materialelor de promovare a turismului;

 Concurența inegală din domeniul turismului;

 Promovarea turistică deficitară atât pe plan intern cât şi extern;

 Serviciile de alimentaţie publică cu specific tradiţional şi etnic deficitar

reprezentat;

 Existenţa unor unităţi de cazare ineficiente şi nefuncionale datorate lipsei unei

infrastructuri de mediu asigurate a căror funcţionare este deficientă;

 Masivă depopulare etnică a unor localităţi;

 Obiective turistice aflate pe proprietăţi private sau sunt în litigii;

 Necesitatea unei reînoiri a sit-urilor şi a lucrărilor de restaurare a patrimoniului

cultural;

42
  Lipsa banilor necesari conservării şi restaurării;

 Comerţul cu suveniruri şi produse de artizanat slab dezvoltat;

 Nu există un brand turistic care să redea clar imaginea poziţionării în marketing.

Oportunităţi

 Dezvoltarea programelor de finanţare europene, transfrontaliere şi naţionale din

turism;

 Potenţial crescut privind dezvoltarea ecoturismului;

 Noi proiecte privind dezvoltarea de durată a turismului în Banatul Montan;

 Existenţa în diferite stadii de implementare a unor proiecte care determină

dezvoltarea infrastructurii în special pentru zonele turistice sau cu potenţial turistic;

 Proiect privind înfințarea unui centru regional de protecţie şi promovare a

rezervaţiilor şi a parcurilor naturale;

 Potenţial ridicat pentru înfințarea Rutelor Europene pentru Cicloturism;

 Exploatarea eficientă a reliefului carstic din punct de vedere turistic (cursuri de

căţărare pe pereţii de calcar, vizitarea peşterilor, avenelor);

 Potenţial mare de accesare a fondurilor europene dar şi interne pentru reabilitarea

şi restaurarea monumentelor şi ansamblurilor istorice şi arhitecturale ;

 Potenţial de dezvoltare a reţelei turistice prin înfințarea unui număr mare de centre
de informare turistică;

 Necesitatea participării operatorilor din turism local la târgurile şi work-shopurile

naţionale şi internaţionale cu o ofertă pentru turismul local;

 Potenţial turistic: agroturism, cicloturism, speoturism, ecoturism, turism religios;

 Posibilitatea de dezvoltare a unor pachete de servicii turistice atractive;

 Folosirea resurselor şi a brandurilor naţionale;

43
 Combinarea unei reţele regionale de centre balneo de recuperare şi tratare
psihomotorie;

 Susţinerea de proiecte de marketing de către comunitatea din străinătate.

Ameninţări

 Dezvoltarea turismului fără respectarea unei politici de marketing;

 Absenţa unor strategii reale de dezvoltare turistică poate derapa în pierderea

valorilor sau chiar a potenţialului turistic al unei zone;

 Construirea haotică fără autorizare de construcţie sau care nu respectă autorizaţia

de mediu;

 Nemotivarea financiară suficientă a operatorilor de turism;

 Tendinţa de executare a unor activităţi economice care afectează mediul

înconjurător şi chiar duce la modificarea microreliefului;

 Lipsa reabilitării urgente a unor monumente istorice şi de patrimoniu poate duce la

imposibilitatea de a mai putea fi recuperate;

 Depopularea etnică majoră a satelor;

 Pierderea identităţii regionale, locale, tradiţionale;

 Slabă dezvoltare a infrastructurii precum şi slabă finanţare pentru reabilitarea

reţelei de transport;

 Slabă investiţie de fonduri din diaspora pentru o investiţie locală durabilă;

 Încălzirea globală poate afecta derularea sporturilor de iarnă;

 Insuficientă implicare a investitorilor locali şi din afara ţării;

 În zonele puternic industralizate are loc o stagnare sau chiar o incapacitate de

creştere a turismului;

44
 4.2 Descrierea problemei

Pe baza cercetării întreprinse în urma efectuării analizei SWOT am realizat o analiză

de diagnostic care urmăreşte reliefarea aspectelor esenţiale ce caracterizează situaţia
actuală a turismului la nivelul judeţului Caraş-Severin. Deşi potenţial turistic există chiar
foarte mare, oferta actuală de servicii şi produse turistice este de o slabă calitate şi nu este
extrem de variată. Dacă ne punem întrebarea de ce turismul nu are importanţa şi valoarea
cuvenită la noi în judeţ, putem găsi mai multe răspunsuri dar obiectivul principal pentru
dezvoltarea turismului este promovarea acestei ramuri în judeţul Caraș-Severin şi
acordarea importanţei cuvenite.

Potenţialul turistic natural şi antropic este uriaş în judeţul Caraş-Severin în

comparaţie cu alte judeţe. Astfel, îmbinarea reliefului muntos cu cel de deal, precum şi
resursele antropice existente, îl fac să fie deosebit de prielnic pentru turism. În această
regiune se pot efectua mai multe forme de turism ca de exemplu: turismul montan,
balnear,de odihnă şi recreere, speoturismul, agroturismul, industrial. Cu toate aceste valori
naturale, datorită unei infrastructuri rutiere neadecvate, precum şi a lipsei unor produse
turistice atractive cât şi o slabă dezvoltare a serviciilor turistice fac ca acest potenţial să fie
insuficient exploatat.

Cu tot potențialul natural existent în judeţul Caraş-Severin, acesta este insuficient

dezvoltat comparativ cu alte zone ale ţării,ca de exemplu Valea Prahovei, litoralul Marii
Negre, Bucovina,Transilvania cu cele două oraşe Braşov şi Sibiu. Această insuficientă
dezvoltare a turismului este determinată de mai mulţi factori: densitatea mică a populaţiei
în judeţ, infrastructura de acces (rutieră şi feroviară) de o slabă calitate, neîmplicarea
populaţiei locale la dezvoltarea serviciilor turistice, preţurile crescute ale acestor servicii,
precum şi ignorarea regimului comunist pentru necesitatea dezvoltării turismului pe aceste
meleaguri. De asemenea, oferta turistică şi produsele turistice sunt insuficiente iar
personalul care lucrează în domeniul turistic nu are o calificare adecvată. Firmele din
domeniul turistic sunt mai interesate de alte oferte turistice mai tentante atât interne cât şi
internaţionale, direcţionând astfel clienţii către acestea. Privind motivul pentru care clienţii
aleg alte destinaţii turistice s-a remarcat faptul că majoritatea ridică problema neseriozităţii
unităţilor de cazare în ceea ce priveşte raportul calitate/preţ, adică este o mare diferenţă
între promisiuni şi ofertă.

45
 4.3 Planificare: Propunere plan promovare

Cercetarea întreprinsă în capitolul anterior a evidenţiat nevoia unor acţiuni de

promovare a judeţului Caraş-Severin, a căror mesaj să fie cât mai bine adaptat diferitelor
tipuri de public ţintă.Ţinând cont şi de informaţiile obţinute din analiza SWOT, consider
oportună realizarea unei propuneri de campanii de relaţii publice. În primul rând, doresc să
informez publicul despre potenţialul natural şi antropic, bazele de tratament din staţiunea
Băile Herculane cât şi despre trecutul judeţului. Îmi propun să promovez turismul în Caraş-
Severin pentru dezvoltarea economiei ce se află în derivă cât şi pentru creşterea calităţii
vieţii.

4.3.1 Tema si obiectivele campaniei

Tema: Promovarea turismului în judeţul Caraş-Severin

Scopul campaniei: atragerea clienţilor noi prin feed-back-urile pozitive primite,

informarea turiştilor despre judeţul Caraş-Severin, păstrarea contactului cu vechii clienţi
pentru ai fideliza.

Publicurile ţintă: Pentru stabilirea publicului țintă, am realizat un chestionar de

opinie, cu un număr de 22 întrebări închise. Chestionarul a fost realizat cu ajutorul site-ului
Google Docs publicat pe site-ul de socializare facebook, având un număr de 60 de
respondenți. Chestionarul urmăreşte, gradul de satisfacţie al turiştilor în legătură cu
serviciile turistice oferite, preferinţele oamenilor în materie de turism cât şi cunoştinţele
oamenilor despre judeţ. Tema chestionarului este activitatea turistică desfăşurată în judeţul
Caraş-Severin. Chestionarul este adresat tuturor persoanelor din România cât şi de peste
hotare.

Ipoteze: Banatul Montan ar fi unul dintre cele mai vizitate locuri din România dacă
resursele naturale şi antropice ar fi valorificate şi exploatate suficient.

Turiştii aleg destinaţiile în funcție de cadrul natural, de venit şi de

condiţiile oferite de unităţile de cazare.

În urma completării acestui chestionar de către cei 60 de respondenţi,

s-a ajuns la următoarele rezultate:

46
 Cei mai mulţi dintre respondenţi şi anume 48,3% practică turismul rar, iar
38,3% vizitează des alte destinaţii turistice. Acest sondaj demonstrează
faptul că deşi oamenii îndrăgesc turismul şi călătoriile, aceştia îl practică în
limita posibilităţilor şi a timpului.

 În proporţie de 43,3% dintre respondenţi îşi selectează destinaţia turistică în

funcţie de cadrul natural, de peisaje, şi de privelişte , 36,7% în funcţie de
venit iar 8,3% în funcţie de nevoi personale. Din acest grafic reiese că un
cadru natural aparte, valorificat în mod corespunzător şi cu un raport
calitate/preţ al ofertelor turistice satisfăcător, atrage după sine un număr
însemnat de turişti.

 86,7% dintre respondenţi practică turismul cu maşina personală, ceea ce

demonstrează plăcerea de a călătorii în intimitate şi de a ajunge la destinaţie
într-un timp util.

47
 Tipul de unitate de cazare preferat de majoritatea respondenţilor este
pensiunea turistică cu un procent de 45%. Pe locul doi se situează hotelul cu
un procent de 31,7% iar pe trei cabana turistică cu un procent de 10%.
Oamenii preferă pensiunile turistice în defavoarea hotelului din prisma mai
multor factori: raportul calitate-pret, igienă, confortul, alimentaţie precum şi
alte servicii auxiliare.

 Oamenii preferă unităţile de cazare cu trei stele într-un procent de 56,7%, în

proporţie de 28,3% preferă locaţiile cu două stele iar în proporţie de 13,3%
optează pentru unităţi de cazare cu patru stele. Acest procentaj
demonstrează faptul că turiştii preferă unităţile de cazare cu un confort
mediu, contând în alegerea fiecăruia posibilităţile financiare.

48
 85% dintre respondenţi au vizitat judeţul Caraş-Severin, în timp ce 15% nu
l-au văzut niciodată. Din acest procentaj reiese că majoritatea
respondenţilor, sunt atraşi de judeţul Caraş-Severin şi doresc să-l cunoască.

 Cei mai mulţi dintre respondenţi au vizitat judeţul de mai multe ori (73,3%)
iar 15% nu l-au văzut deloc. După cum putem vedea, oamenii sunt interesaţi
să se reîntoarcă în judeţul Caraş-Severin şi să se bucure de potenţialul
turistic deosebit al judeţului.

49
 Conform graficului de mai jos, respondenţii se simt atraşi în cea mai mare
măsură de Clisura Dunării, urmată de cascada Bigăr, Băile Herculane,
Muntele Semenic, staţiunea Văliug, lacul Ochiul Bei iar pe ultimul loc se
situează Cheile Carașului. Datele din acest grafic demonstrează că există un
potenţial turistic foarte ridicat şi turişti interesaţi să-l descopere.

 În proporţie de 63,3% respondenţii cunosc acest judeţ datorită unor relatări

ale prietenilor, 43,3% cu ajutorul internetului iar 21,7% din mass-media.
Acest procentaj demonstrează faptul că relatările prietenilor au un success
mai mare în promovarea unui judeţ, comparativ cu internetul şi mass-media,
datorită lipsei încrederii oamenilor în aceste surse de informare.

 În privinţa petrecerii timpului liber, cei mai mulţi dintre respondenţi preferă
drumeţiile(86,7%), urmate de fotografie(51,7%), pescuit(13,3%) ,
ciclism(8,3%). Analizând aceste procente putem observa numărul mare de

50
posibilităţi de petrecere a timpului liber în Caraş-Severin cât şi preferinţa
publicului pentru drumeţiile în aer liber şi sport.

 Cel mai însemnat atribut privind petrecerea sejurului în judeţul Caraş-

Severin, din punctul de vedere al respondenţilor este vizitarea
obiectivelor turistice; pe locul doi regăsindu-se sănătate, odihnă; pe locul
trei izolare, relaxare; pe locul patru îmbogăţirea cunoştinţelor iar pe
ultimul loc se situează distracţii, aventură.

 Durata sejurului respondenţilor are valori destul de apropiate: 25%

dintre turişti au petrecut peste 7 zile în judeţ, 21,7% între 3-7 zile iar
15% nu au stat nici o zi. Conform datelor din grafic, majoritatea
turiştilor au petrecut destul de mult timp în judeţ ceea ce demonstrează
faptul că există multe posibilităţi de petrecere a timpului liber.

51
 Dintre cei 60 de respondenţi, 80% consideră că potenţialul turistic al
judeţului Caraş-Severin nu este valorificat şi exploatat în mod
corespunzător, ceea ce demonstrează că respondenţii au observat
anumite probleme şi puncte slabe ale judeţului şi doresc a fi îndreptate.

 53,3% dintre respondenţi consideră că tarifele practicate în judeţ, în

comparaţie cu serviciile oferite sunt acceptabile iar 31,7% sunt de
părere că sunt mari. Acest grafic demonstrează faptul că raportul
calitate-preț existent în judeţ este satisfăcător însă se pot face demersuri
pentru a îmbunătăţii considerabil calitatea serviciilor turistice oferite
clienţilor.

52
 În general, respondenţii sunt mulţumiţi de serviciile oferite de unităţile
de cazare din judeţ, ceea ce denotă o calitate bună a serviciilor şi un mod
satisfăcător de servire a clienţilor. Angajaţii îşi dau silinţa să ofere
turiştilor un sejur de neuitat, însă aceştia îşi pot perfecţiona abilităţile şi
calităţile în servirea clienţilor.

 Mai mult de jumătate dintre respondenţi, consideră foarte importantă o

campanie de promovare a judeţului, cu un procent de 73,3%, în timp ce
23,3% dintre respondenţi o consideră importantă. Aceste rezultate denotă
faptul că în judeţul Caraş-Severin este absolut necesară o campanie de
promovare pentru a atrage turiştii şi pentru valorificarea resurselor
turistice.

 Cei mai mulţi dintre respondenţi intenţionează să revină în judeţul

Caraş-Severin, cu un procent de 88,3%, rezultat care denotă faptul că pe

53
 durata sejurului, turiştii s-au simţit bine în judeţ, au fost mulţumiţi de
condiţiile oferite şi impresionaţi de frumuseţea peisajului.

 Privind mediul de provenienţă, 88,3% dintre respondenţi provin din

mediul urban, în timp ce numai 11,7% provin din mediul rural.

 Cei mai mulţi dintre respondenţi sunt femei, în proporţie de 88,3%, iar
restul de 11,7% sunt bărbaţi.

 Cei mai mulţi dintre respondenţi, în proporţie de 71,7% au studii

superioare, urmaţi de respondenţi cu studii liceale, în procent de 25%.

54
  Starea civilă a respondenţilor variază între căsătorit/a, necăsătorit/a,
divorţat/a, văduv/a. Dintre cei 60 de respondenţi, 46,7% sunt persoane
căsătorite, 36,7% sunt necăsătorite, iar restul de 10% sunt divorţate.

Concluzii: Chestionarul a fost realizat pe un eşantion de 60 de respondenţi dintre care

88,3%, respondenţi de sex feminin şi 11,7% respondenţi de sex masculin cu o medie de
vârstă cuprinsă între 14-65 ani( deci un public ţintă variat).

Publicul ţinta este format din:

Tineri: aceştia caută distracţie, tot ce e nou şi le stârneşte interesul devine
atractiv şi interesant;
Persoanele de vârstă mijlocie: familii cu copii care vin în judeţ pentru
recreere, concediu;
Pensionarii: aceştia vin în judeţ pentru bazele de tratament existente în
staţiunea Băile Herculane, pentru aerul curat şi pentru recreere.

Publicul ţintă este alcătuit aşadar din turişti:

55
  Care provin în mare parte din mediul urban, sunt căsătoriţi, au studii superioare
şi obişnuiesc să practice turismul;

 Care preferă pensiunea ca modalitate de cazare, categoria de confort de trei

stele, pe o perioadă de peste 7 zile;

 Care preferă ca modalitate de petrecere a vacanţei drumeţiile, fotografia şi

vizitarea obiectivelor turistice;
 Pentru alegerea vacanţei, publicul ţintă preferă să obţină informaţiile necesare
din relatările prietenilor;
 Cei mai mulți preferă mașina personală ca mijloc de transport într-o vacanță;
 Majoritatea îşi aleg destinaţia în funcţie de cadru natural;
 O mare majoritate au răspuns afirmativ atunci când au fost întrebați dacă au
mai vizitat județul Caraş-Severin;
 Ca şi obiectiv turistic, Clisura Dunării se afla în topul preferinţelor publicului
ţintă.
Campania noastră se adresează persoanelor cu vârstă mijlocie, din zona de V şi N-V
a ţării. Am ales să ne adresăm lor datorită faptului că aceştia au posibilitatea de a ajunge
mai repede în judeţ, cu maşina personală şi pentru că, odată captivaţi de frumuseţea
peisajului şi mulţumiţi de serviciile oferite, cresc şansele ca şi copii lor să revină în judeţ
când vor creşte.

4.3.2 Obiectivele campaniei:

Obiective pe termen lung:

- Dezvoltarea activităţii turistice: în primul an cu 20%, al doilea an cu 30%, al
patrulea an cu 40%;
- Fidelizarea turiştilor;
- Dezvoltarea competitivităţii precum şi îmbunătăţirea imaginii turistice a judeţului
Caraş-Severin , atât pe plan local cât şi internaţional;
- Creşterea economică a judeţului cu o economie puternică, capabilă să ofere
locuitorilor judeţului locuri de muncă şi implicit un trai mai bun, într-un mediu adecvat,
adică curat şi sănătos.
Obiective pe termen scurt:
- Valorificarea imaginii judeţului;
- Crearea unor noi locuri de muncă;

56
 - Atragerea grupurilor de turişti, fie persoane cu anumite afecţiuni reumatologice sau
de altă natură pentru tratament în cadrul staţiunii balneo-climaterice Băile Herculane, fie
persoane îndrăgostite de drumeţii şi de natură pentru practicarea turismului montan;
- Organizarea de drumeţii, spectacole, excursii pentru a atrage publicul;
- Punerea în evidenţă a monumentelor istorice cât şi a tuturor obiectivelor turistice;
- Dezvoltarea unei politici de marketing viabilă pentru a obţine cumpărători;
- Reorientarea atracţiilor turistice în special pentru persoanele de vârstă mijlocie.

4.3.3 Axa campaniei: călătoria/ turism judeţean

4.3.4 Sloganul si Logo-ul campaniei: Sloganul trebuie să fie mai scurt pentru a
putea fi înţeles de către publicul ţintă.
Sloganul: Haidaţi mândre şi fişiori, să şedeti câta la noi!

Logo:
Mesajul campaniei: Ca să şcie tăt natu, că fruncea-i Banatul, haidaţi tăţi fişiori şi
mândre, pre ale noastre plaiuri scumpe!

4.3.5 Strategii si tehnici

În funcţie de banii alocaţi campaniei de promovare, putem folosi mai multe tehnici
de comunicare. În folosul strategiei de promovare a ofertei, pentru a putea comunica cu
beneficiarul vom folosi următoarele tehnici de promovare: mass-media, mica publicitate şi
materiale promoţionale.
Ca şi strategie am optat pentru captarea atenţiei publicului ţintă: cu ajutorul acestei
strategii, viitori clienţi, pentru a nu-şi forma o părere preconcepută referitoare la judeţul
Caraş-Severin sunt sensibilizaţi să cunoască efectiv judeţul nu doar să îndrăgească ceea ce
se promovează.
Ca tehnici se va folosi creaţia şi efectul haloului.

57
 Crearea unui mesaj presupune o atenţie sporită. În acest studiu al planului de
campanie, este necesar să ne folosim de imaginaţie, să comunicăm cu publicul ţintă pentru
ai capta atenţia.Trebuie să concepem mesaje cât mai originale, să folosim tehnici noi,să
punem publicul în situaţii neaşteptate dar plăcute.
Efectul haloului se referă la transferul credibilităţii unei persoane, instituţii foarte
renumite, care are o reputaţie pozitivă şi solidă pe piaţa asupra imaginii organizaţiei, cu
scopul de a creşte notorietatea şi credibilitatea acesteia.

1) realizarea, procurarea şi împărţirea materialelor promoţionale şi de informare

turistică:

 în domeniul tipăriturilor:
- broşuri: în diferite limbi: română, engleză, germană, franceză pentru a putea fi
folosite în agenţiile de turism din ţară, dar şi din străinătate precum şi în magazinele cu
profil turistic.
- pliante: pentru a acoperi o arie mare a populaţiei vom împărţi pliante în zonele cele
mai aglomerate: gări, staţii de autobuz şi tramvaie, precum şi în locurile populate din
oraşele limitrofe(Timişoara, Arad, Deva, Hunedoara). Cu amendamentul că angajaţii care
vor împărţi pliante să fie îmbrăcaţi în straie bănăţene, iar în prima zi de împărţire să ofere
potenţialilor clienţi cozonac şi mere.
- afişe: în ele se vor putea găsi informaţii despre judeţul Caraş-Severin, fotografii cu
cele mai importante atracţii turistice precum şi prezentarea ofertei turistice. Afişele vor fi
lipite şi împărţite în magazinele cu profil turistic cât şi în agenţii de turism din ţară şi
străinătate.
- bannere: vor fi agăţate în intersecţii, în locuri aglomerate din marile oraşe din ţară,
în special în cele din partea de V şi N-V a ţării.
- flyere: care să fie distribuite prin intermediul agenţiilor de turism în zonele
aglomerate ale marilor oraşe din ţară dar şi la târgurile de promovare turistice naţionale şi
internaţionale, cu ajutorul universităţilor din Timiş, Arad, Hunedoara, Bihor.
 Spoturi publicitare: care să fie moderate de o vedetă care să deţină un impact major
asupra publicului ţintă şi care să fie difuzat la ore de audienţă mare, cu ajutorul
televiziunilor, a radioului, în săli de spectacol.
Vedetele alese de mine pentru a fi imaginea aceastei campanii sunt Răzvan şi Dani.
Aceştia sunt persoanele cele mai potrivite întrucât sunt cunoscute din emisiunile matininale
de pe postul Antena 1 şi pentru faptul că s-au născut în reşedinţa de judeţ a Caraş-

58
Severinului, şi anume Reşita. În urma realizării spotului publicitar, aceştia vor prezenta
judeţul în emisiunea ,,Neatza cu Răzvan şi Dani” de pe postul Antena 1.
- Crearea unui spectacol de promovare a judeţului în centrele oraşelor Timişoara,
Arad, Deva, Oradea şi Reşiţa care să cuprindă filmul de prezentare a judeţului şi expunerea
ofertei actuale, după care se va organiza un spectacol de muzică uşoară cu cele mai la
modă vedete de muzică uşoară din ţară prezentate de Răzvan şi Dani, imaginea campaniei
noastre.
- Realizarea unei conferinţe de presă la care să participe persoane cunoscute din
media, reprezentanţi ai celor mai cunoscute companii de turism din ţară dar şi din
străinătate; în timpul conferinţei să se expună propunerile cu ceea ce se doreşte să se
realizeze;
- Crearea unui Logo al judeţului care să fie imprimat pe toate obiectele promoţionale;
 În domeniul materialelor promoţionale şi al informării prin mijloace audio-vizuale:
- Filmuleţ de 3-5 minute în care să fie prezentat judeţul Caraş-Severin, distribuit pe
canalul de Youtube care să cuprindă: Bazele de tratament din staţiunea Băile Herculane,
cascada Bigar-imortalizată în fiecare anotimp al anului, posibilităţi de cazare: hoteluri,
pensiuni, vile; principalele obiective turistice, descrierea peisajelor a florei şi a faunei.
2) acţiunile de promovare turistică caracteristice pieţii interne :
 Participarea la emisiuni la ore de maximă audienţă în care se va promova oferta
actuală a judeţului, se va derula filmuleţul făcut pentru promovare, şi de asemenea vor fi
prezentate şi vedetele alese pentru imaginea de promovare a campaniei;
 Organizarea de vizite pentru documentarea oamenilor din presă precum şi pentru
alţi agenţi şi creatori de opinie din ţară (pe toată perioada campaniei li se va asigura cazare
şi masă);
 Lunar se vor organiza diferite acţiuni de promovare a judeţului după următorul
program:
- Februarie: organizarea unui spectacol de ziua îndrăgostiţilor de ,,Dragobete”;
- Martie: organizarea unui eveniment pentru doamne şi domnişoare cu ocazia zilei
de ,,1Martie” şi ,,8Martie”;
- Aprilie: organizarea unei excursii pentru a vizita obiectivele turistice şi de a
descoperi frumuseţile zonei la preţuri reduse ;
- Mai: organizarea unui eveniment în cinstea bărbaţilor cu ocazia Zilei
Internaţionale a Bărbatului şi deschiderea oficială a sezonului de vară;

59
 - Iunie: organizarea unei petreceri tematice pentru copii şi părinţi în staţiunea Băile
Herculane;
- Iulie: organizarea unor competiţii sportive de înot, ciclism, pescuit.
3) Promovarea prin media socială:
 Un website care să cuprindă scurte descrieri ale principalelor atracţii turistice, o
hartă 3D a judeţului, posibilităţi de cazare şi de alimentaţie, principalele posibilităţi de
recreere şi de relaxare, precum şi imagini şi poze reprezentative cu judeţul. Site-ul trebuie
să conţină link-uri de trimitere către paginile de socializare şi să fie tradus în limbile
engleză, germană, franceză. El trebuie să fie actualizat săptămânal.
 O pagină de Facebook prin intermediul căreia, să se posteze imagini cu frumuseţile
judeţului şi care să fie actualizată zilnic. Se vor angaja două persoane care vor da feed-
backuri tuturor celor interesaţi de judeţ. Se vor organiza diverse concursuri şi jocuri, se vor
publica diverse postări în limba română, engleză, franceză şi germană care conţin îndemnul
de a vizita judeţul. Cu ajutorul paginii facebook se va cumpăra o reclamă care să apară pe
paginile grupului ţintă;
 O pagină de You Tube în care să fie postate filmuleţe cu activităţile desfăşurate în
campanie şi care să fie actualizate săptămânal, filmări cu obiectivele turistice şi opinii ale
turistilor– în sezon, iar în extrasezon filmuleţe cu descrieri ale obiectivelor turistice în
fiecare anotimp în parte.
Mesajele transmise prin mediul online cât şi prin reţelele de socializare trebuie să fie
traduse şi în limbi străine.
4.3.6.Bugetul şi calendarul
Denumire Unitate de Cantitate Preţ Cost Cost
măsură (RON) (RON) (EUR)
Broşuri Bucată 100 19.56 1956.66 433.1
Pliante Bucată 20000 0.17 34 000 7 555.55
Afişe Bucată 100 1 100 22.22
Bannere Bucată 10 84 252 56
Flyere Bucată 30.000 0.024 864,00 191.24
Spot TV Film 45 2 385 107325 23 850
Spectacole - 5 17 000 17 000 3.76
Distribuitori pliante Zile 20 20 800 177.77
(2persoane/zi)

60
Evenimente - 1 80.000 80.000 17.71
Plată angajaţi - 1 10.000 10.000 2213.47
TOTAL 426097 94688.22

Februarie Martie Iulie

Acţiune/Săptămână Sapt 1 Sapt 2 Sapt 3 Sapt 4 Sapt 5 Sapt 6 Sapt 7 Sapt 8
Ideea campaniei
Definirea campaniei
Obiectivele campaniei
Realizarea campaniei
Întâlnirea cu sponsorii
Participarea la emisiuni TV
Creearea unei rute turistice
Creearea de broşuri,panouri
informative, flyere, pliante
Difuzare spot tv
Organizare de spectacole
Împărţire pliante, flyere,
afişe
Organizare eveniment
Participarea la conferinţă de
presă
Organizarea excursiei în
Caraş-Severin
Evaluare campanie

4.3.7. Evaluarea
În cadrul procesului de evaluare vom determina gradul de îndeplinire a obiectivelor,
precum şi gradul de eficienţă a campaniei de promovare. În principal vom analiza numărul
ofertelor vândute, apoi vom efectua un sondaj de opinie pentru a evalua nivelul de

61
satisfacţie al clienţilor şi măsura în care a ajuns mesajul nostru la public prin intermediul
promovării. Apoi vom analiza numărul turiştilor ajunşi la noi în judeţ în fiecare an, cât şi
statistica profitului încasat de beneficiari cum ar fi: Consiliul Local, Primăria, managerii de
hoteluri, restaurante, pensiuni. De asemenea vom evalua numărul apariţiilor în presa scrisă
şi în mediul online.În final, vom analiza impactul pe care l-a avut campania de promovare
asupra turiştilor şi potenţialilor turişti şi modul cum au perceput noutăţile. Interesul nostru
este de a cunoaşte dacă eforturile noastre au fost sau nu zadarnice, dacă turiştii sunt sau nu
interesaţi de a vizita judeţul Caraş-Severin în urma campaniei de promovare.

V. Studiu de caz

5.1 Realizarea excursiei în judeţul Caraş-Severin pe traseul Reşiţa-Anina-

Oraviţa-Moldova Nouă-Orşova-Băile Herculane-Caransebeş-Reşiţa.

Excursia se va desfăşura în perioada 11-14 iulie, cu un grup de 20 de persoane care

nu au vizitat niciodată judeţul Caraş-Severin. Grupul de turişti este alcătuit din persoane cu
vârste mijlocii, mulţi dintre ei, fiind însoţiţi de copii. Grupul se va putea bucura de
obiective turistice şi religioase cunoscute şi apreciate, parcurgând un traseu de 433 de
kilometri cu autocarul. În timpul excursiei, aceştia vor fi însoţiţi de un ghid, care le va
descrie locurile pe care le vizitează şi istoricul acestora. De asemenea li se vor face
cunoscute tradiţiile, obiceiurile şi specificul gastronomic al judeţului.Vor avea parte de
festinuri tradiţionale şi vor innopta la hoteluri recunoscute pentru ospitalitatea şi confortul
oferit clienţilor. Pe autocar se va organiza o tombolă cu premii constând în suveniruri
turistice din Caraş-Severin.

Luni: Reşiţa-Anina-Oraviţa (69 km)

Plecarea se va face din centrul Reşiţei la ora 07:00 dimineaţa cu autocarul. La ora
7:30 va avea loc prima oprire în localitatea Caraşova. Din localitatea Caraşova turiştii se
vor putea bucura de peisajele minunate şi de aerul proaspăt făcând o drumeţie pe jos prin
Cheile Caraşului, timp de 5 ore. La ora 12:30, după ce am explorat minunata zonă a
Cheilor Caraşului, vom părăsi localitatea Caraşova şi ne vom îndrepta spre Anina unde
vom lua masa de prânz. La ora 13:30 turiştii vor avea parte de o călătorie cu trenul unde

62
vor putea vedea peisaje naturale, neantropizate. Traseul trenului este Anina-Oraviţa sau
cum îi se mai spune Semmeringul Bănăţean format din 14 tuneluri, 10 viaducte şi multiple
tăieturi în munte. La ora 15:20 vom ajunge în Oraviţa unde ne aşteaptă microbuzul. La
15:30 vom vizita un alt obiectiv de mare valoare şi anume Gara CFR Oraviţa care este
monument istoric din anul 1847. Tot în Oraviţa vom vizita la ora 16:00 teatrul ,,Mihai
Eminescu” care este recunoscut ca fiind cel mai vechi teatru din România, datând din anul
1817. La ora 17:00 se vizitează barajul lacului din Oraviţa iar la ora 18 ne vom putea
reculege vizitând două biserici considerate monumente istorice şi anume: Biserica
Adormirii Maicii Domnului şi Biserica Sf Ilie, construită în anul 1743 pe locul unei vechi
mănăstiri. Ziua se încheie la ora 19:30 unde vom lua cina şi ne vom caza la Hotelul
Condor, de trei stele, fiind situat aproape de gara oraşului.

Marţi: Oraviţa-Moldova Nouă-Orşova(156 km)

La ora 8:00 vom lua micul dejun iar la ora 8:30 vom pleca din Oraviţa. La ora 9:30
vom ajunge la frumoasa şi deosebita mănăstire Slatina Nera, pe care o vom vizita timp de o
oră. La ora 11:45 vom sosi în Moldova Nouă unde avem o pauză de prânz, timp de o oră.
La ora 15:30 vom fi încântaţi să pătrundem pe Clisura Dunării, la Cazanele Mari unde ne
putem bucura de natura sălbatică şi de un cadru natural pitoresc. Tot aici vom avea
plăcerea de a vedea chipul lui Decebal sculptat în piatra muntelui, fiind considerată cea
mai înaltă sculptură din Europa. Înălţimea sa ajunge la 55 m şi lăţimea de 25 m, având cu
numai 6 m mai puţin decât Statuia Libertăţii. Datează din anul 1994. La ora 16:30 vom
vizita Mănăstirea Mraconia, de pe malul Dunării, timp de o oră, unde putem asista şi la
slujba din mănăstire. Între orele 17:30 şi 18:30 ne vom putea bucura de o Croazieră pe
Dunăre cu vaporaşul. La ora 19:30 vom sosi la Mănăstirea Sfânta Ana din Orşova, la care
vom sta o oră. La 20:30 vom lua cina şi ne vom caza la Hotel Meridian Orşova, de trei
stele.

Miercuri: Orşova-Porţile de Fier-Băile Herculane(58 km)

La ora 8:00 vom servi micul dejun iar la ora 8:30 vom pleca din Orşova. La ora 9:15
ne vom ruga şi vom afla multe amănunte necunoscute legate de istoricul mănăstirii Vodiţa,
timp de o oră jumătate. La 10:45 vom pleca de la mănăstire şi ne vom îndrepta spre Porţile
de Fier, unde vom ajunge în jurul orei 11:45. Aici vom vizita barajul, timp de o oră iar
timp de o jumătate de oră vom vedea Podul lui Traian. La ora 13:30 vom ajunge în
staţiunea Băile Herculane unde vom servi masa de prânz, timp de o oră. Începând cu ora

63
14:30 vom vizita staţiunea Băile Herculane împreună cu cele mai importante atracţii
turistice de care dispune aceasta, şi anume: centrul istoric cu statuia lui Hercules, gara din
Băile Herculane care este monument istoric, muzeul, Băile romane şi cele 7 izvoare
naturale cu apă termală renumite pentru beneficiile curative şi tratarea bolilor. Ziua se va
încheia la ora 20:00 când vom înnopta la Hotelul Afrodita, de trei stele din Băile
Herculane, unde vom lua şi cina.

Joi: Băile Herculane - Slatina Timiş –Gărâna –Semenic –Văliug -Reşiţa(150km)

Ultima noastră zi de excursie începe la ora 8:00 dimineaţa, când vom lua micul
dejun. La ora 8:30 vom pleca din Băile Herculane şi ne vom îndrepta spre Schitul Piatra
scrisă cu Icoana Sf. Treimi, pictată în grota descoperită de cei ce săpau în stâncă pentru
realizarea căii ferate. Aici vom sta timp de o oră. La ora 10:30 vom pleca de la schit şi ne
vom îndrepta spre staţiunea Gărâna, unde vom ajunge în jurul orei 12:30. Apoi vom servi
prânzul, timp de o oră. Începând cu ora 13:30, vom vizita staţiunea Gărâna precum şi
staţiunea Trei Ape. Vom pleca din staţiune în jurul orei 15:00 şi ne vom îndrepta spre
staţiunea Muntele Semenic unde vom ajunge la ora 16:00. Aici avem ocazia să ne bucurăm
de peisaje frumoase şi aer curat, precum şi de cel mai înalt vârf de pe munte, schitul
Semenic şi lacul Vulturilor. Vom pleca la ora 17:30 şi ne vom îndrepta spre Văliug unde
vom ajunge în jurul orei 18:15. Aici vom vizita staţiunea Crivaia până la ora 19:00. La ora
20:00 vom sosi la Reşita, prilej cu care se va încheia excursia noastră.

5.2 Analiza de preţ

I. Denumirea excursiei:”Promovarea turismului în judeţul Caraş-Severin”

Perioada 11.07.2016-14.07.2016 , grup minim 20 persoane

II. Extras din program: Reşiţa-Anina-Oraviţa-Moldova Nouă-Orşova-Băile

Herculane-Caransebeş-Reşiţa.

III. Organizator: Crăciun Cristiana Maria, telefon: 0722852076

IV. Calculaţia preţurilor de vânzare:

Nr. Articole de Elemente de Elemente de calcul Valoarea

64
crt. circulaţie cheltuieli Per Total
turist

1. Masă 50 1 000

2. Cazare 210 4 200

3. Transport 50 1 000

4. CHELTUIELI Cheltuieli culturale 40 800

5. DIRECTE Cheltuieli ghid 30 600

6. Cheltuieli şofer 50 1 000

7. Alte cheltuieli - 0 0

8. Total cheltuieli directe 430 8 600

9. Comision 10% 43 860

10. TVA – 19% 90 180

11. Total costuri 563 9 640

12. Total preţ de vânzare 563 9 640

65
 Concluzii

Judeţul Caraş-Severin dispune de multe posibilităţi pentru turism datorită îmbinării

dintre relieful deosebit de variat şi de frumos, în care monumentele istorice şi arheologice
se integrează bogăţiilor etnografice, folclorice şi culturale. Totuşi, prin cercetarea
întreprinsă în vederea efectuării acestei lucrări de licenţă, am observat o serie de lacune şi
de probleme pe care le are judeţul Caraş-Severin ca de exemplu:
-Infrastructura căilor de acces deficientă şi de slabă calitate către principalele
obiective turistice;
-Tarife mari ale serviciilor turistice ;
-Produsele turistice nu sunt atractive;
- Pregătire profesională de slabă calitate a personalului din turism;
-Absenţa unui punct de informare turistică ;

Pentru o mai mare eficienţă în domeniul turistic m-am gândit că acţiunile de

promovare trebuie axate pe:
- Fidelizarea clienţilor;
- Provocarea unei atitudini favorabile produselor şi serviciilor oferite;
- O mai bună valorificare a imaginii judeţului;
- Cunoaşterea şi exploatarea patimoniului natural şi antropic;
- Transformarea potenţialilor cumpărători în viitori clienţi;
- Valorificarea potenţialului turistic al staţiunii Băile-Herculane prin
promovarea proprietăţilor curative ale apelor şi alţi facori naturali din staţiune.
În urma studierii informaţiilor primite cu privire la cercetarea calitativă, s-a
demonstrat că judeţul Caraş-Severin are o serie de probleme. Astfel, m-am gândit la câteva
propuneri atât pentru autorităţile locale cât şi pentru alţi factori de decizie precum
manageri de hoteluri, pensiuni, restaurante, astfel:
- Reabilitarea, şi modernizarea căilor de acces şi a parcărilor în zonele
turistice;
- Reabilitarea şi valorificarea obiectivelor turistice;
- Diversificarea ofertei turistice;
- Calificarea personalului din turism;

66
 - Realizarea unui sistem viabil şi eficient de dezvoltare şi promovare
turistică pentru judeţul Caraş-Severin;
- Diversificarea turismului montan şi rural;
- Amenajarea, conservarea şi valorificarea zonelor naturale protejate pentru
a putea deveni atracţii turistice;
- Valorificarea şi dezvoltarea turismului balnear;
- Crearea de noi trasee turistice;
- Dezvoltarea potenţialului turistic speologic.
- Crearea de noi posibilităţi de petrecere a timpului liber:
 saună;
 piscină;
 săli de fitnes;
 terenuri de sport;
 terenuri de golf;
 cluburi;
 restaurante cu specific bănăţean.

- Organizarea de spectacole de agrement specifice comunităţilor etnice din

Banat (rugă, seri dansante) :
 cântece;
 dansuri;
 obiceiuri tradiţionale;
 punerea în valoare a unor abilităţi tradiţionale.

- Promovarea propriu-zisă:
 ghid turistic;
 broşuri, pliante;
 spoturi la radio şi TV;
 bennere şi panouri publicitare;
 site-uri şi reclame web;
 indicatoare turistice.

67
 - Deschiderea unei agenţii de turism - organizaţie sponsorizată din bugetul
local;
- Organizarea de numeroase manifestări culturale (târguri, expoziţii, baluri,
rugi) acţiuni şi campanii de promovare a produsului turistic local cu implicare din
partea autorităţilor locale pentru sprijinirea participării la acest fel de eveniment
atât pe plan intern cât şi internaţional;
- Crearea unui catalog de prezentare a judeţului;
- Creşterea numărului de contracte de colaborare cu alte agenţii de turism
interne şi externe;
- Crearea unor hărţi documentate ale judeţului Caraş-Severin care să
cuprindă coduri QR (quick response code) cu trimitere la obiectivele cheie ale
judeţului care să fie scanate şi să conţină informaţii despre ele. Aceste hărţi pot fi
amplasate pe internet, afişe, flyere, carnete, chiar şi pe mijloace de transport dacă s-
a cerut acceptul în prealabil proprietarilor.
În concluzie, judeţul Caraş-Severin este un judeţ aflat într-o zonă cu un potenţial
turistic foarte dezvoltat, care în timp poate fi valorificat şi dezvoltat la standarde înalte şi
poate fi cunoscut atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional.

68
 Bibliografie

 Acţiuni comune, valori comune - Reşiţa şi Kikinda împreună pentru viitor., Ghid
turistic atracţii de referinţă în Reşita, Kikinda şi zonele bănăţene limitrofe, 2000,
Municipiul Reşiţa.
 Anastasiei, B., 2001, Marketing turistic, Suport de curs, Iaşi, Universitatea Al. I. Cuza.
 Balaure, V., Popescu, I.C., Şerbănică, D., 1994, Tehnici promoţionale, Bucureşti, Editura
Metropol.
 Băcănaru, I., Sencu, V., 1976, Judeţul Caraş-Severin, București, Editura Academiei
Republicii Socialiste România.
 Cândea, M., Erdeli, G., Simon, T., Pepteanu, D., 2003, Potenţial turistic al
României şi amenajarea turistică a spaţiului, Bucureşti, Editura Universitară.

 Consiliul Judeţean Caraş-Severin., 2007, Strategia de dezvoltare durabilă a

judeţului Caraş-Severin 2007-2013, n.p.

 Consiliul Judeţean Caraş-Severin., 2015, Strategia de dezvoltare durabilă a

judeţului Caraş-Severin 2015-2020, n.p.
 Degenais, B., 2003, Campania de relaţii publice, Iaşi, Editura Polirom.
 Dicţionarul explicativ al limbii române, 1984, Editura Academiei romane.
 Florescu, C., Balaure, V., 1992, Marketing, Bucureşti, Editura Marketer.
 Gherasim, D., Gherasim, T., 1999, Marketing turistic, Bucureşti, Editura
Economică.
 Grigore, M., 1981, Semenic, București, Editura Sport-Turism.
 Igna, A. M ., 2015, Revitalizarea staţiunilor turistice. Studiu de caz- Geoagiu-Băi,
lucrare de licenţă nepublicată, Universitatea ,,Politehnica’’ din Timişoara.
 Jurjica, T., 1981, Caraș-Severin monografie, București, Editura Sport-Turism.
 Minciu, R., 2004, Economia Turismului, Bucureşti, Editura Uranus.
 Neacşu, N., 2005, Economia turismului, Bucureşti, Editura Uranus.
 Newsom, D., Haynes, J., 2011, Redactarea materialelor de relaţii publice, Iaşi,
Editura Polirom.

69
 Petcu N., 2000, Statistica în turism-teorie şi aplicaţii, Cluj Napoca, Editura
Albastră.
 Soare, I., 2007, Turism, tipologii şi destinaţii, Târgovişte, Editura Transversal.
 Taban, M., 2008, Les industries populaires du département de Caraş-Severin,
Editura Cosmopolitan Art.
 Ţeicu, D., 2009, Cetăţi medievale din Banat, Timişoara, Editura Cosmopolitan Art.

Surse electronice:

 Scribd,***, ,,Motivaţia turistică”,

https://ro.scribd.com/doc/204589462/Motivatia-turistica, accesat la
01.05.2016.
 Scri Group, ***, ,,Forme şi mijloace de promovare a ofertei de servicii
turistice”, http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/FORME-SI-
MIJLOACE-DE-PROMOVARE24774.php, accesat la 8.05.2016.
 Statistica Moldovei,***, ,,Turism”,
http://www.statistica.md/pageview.php?l=ro&id=2271&idc=351, accesat la
10.05.2016.
 Banatul Montan, ***, ,,Forme de turism”,
http://www.cjcs.ro/turism/ro/turism-balnear.php, accesat la 15.05.2016.
 Institutul Naţional de Statistică, ***, ,,Turism”,
http://statistici.insse.ro/shop/?page=tempo2&lang=ro&context=63, accesat
la 22.05.2016.

70
Anexe

71
 Anexa 1

Ghid chestionar:
Bună! Numele meu este Crăciun Cristiana Maria, sunt studentă în anul III, la
Facultatea de Științe ale Comunicării din cadrul Universității Politehnica Timișoara și
realizez un chestionar privind activitatea turistică din judeţul Caraş-Severin. Rezultatele
acestui chestionar îmi vor fi necesare în redactarea lucrării de licență. Vă rog să-mi
acordați 10 minute din timpul dumneavoastră pentru realizarea acestui sondaj. De
sinceritatea răspunsurilor dumneavoastre depinde valabilitatea studiului meu. Răspunsurile
sunt confidenţiale şi anonime. Vă mulţumesc!

Q1. Cât de des practicaţi turismul în general?

 Destul de des

 Des

 Rar

 Foarte rar

 Deloc

 Nu ştiu/ Nu răspund

Q2. După ce criteriu vă alegeţi destinaţia?

 Potenţial cultural

 Venit

 Cadrul natural

 Modalităţile de cazare

 Nevoi personale

 Nu ştiu/Nu răspund

72
  Alele:

Q3. Ce mijloc de transport folosiţi pentru practicarea turismului?

 Maşina personală

 Tren

 Autocar

 Avion

 Altele:

Q4. Care este tipul de unitate de cazare în care v-aţi cazat cel mai des pe timpul
sejurului?

 Hotel

 Pensiune turistică

 Motel

 Cabana turistică

 Camping

 Gazdă

 Altele:

Q5. Ce categorie de confort a avut locaţia unde aţi fost cazat, cel mai des?

 O stea
 Două stele
 Trei stele
 Patru stele
 Cinci Stele

Q6. Aţi vizitat judeţul Caraş-Severin?

73
  Da
 Nu
 Nu ştiu/ Nu răspund
Q7. Dacă da, de câte ori?
 O singură dată
 De două ori
 De mai multe ori
 Deloc

Q8. În ce măsură vă atrag următoarele atracţii turistice din Caraş-Severin?

Foarte mare Mare măsură Mică măsură Foarte mică Nu ştiu/Nu

măsură măsură răspund
Muntele
Semenic
Văliug
Cascada
Bigăr
Clisura
Dunării
Lacul Ochiul
Bei
Cheile
Caraşului
Băile
Herculane

Q9. Cărora dintre următoarele surse de informare le datoraţi cunoaşterii acestui

judeţ?

 Mass-media

 Agenţiile de turism şi târguri de turism

74
  Internet

 Pliante şi cataloage

 Relatări ale prietenilor şi rudelor

 Altele…

Q10. Ce modalităţi de petrecere a timpului liber preferaţi să practicaţi în Caraş-

Severin?

 Vânătoare

 Pescuit

 Echitaţie

 Drumeţii

 Fotografie

 Ciclism

 Nu ştiu/Nu răspund

 Altele:…

Q11. Ce importanţă acordaţi următoarelor atribute privind petrecerea sejurului în

judeţul Caraş-Severin pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă foarte important iar 5 deloc
important?

Izolare, relaxare 1 2 3 4 5

Sănătate, odihnă 1 2 3 4 5

Distracţii, aventura 1 2 3 4 5

Vizitarea obiectivelor turistice 1 2 3 4 5

Drumeţii 1 2 3 4 5

Îmbogăţirea cunoştinţelor 1 2 3 4 5

75
 Q12. Pe ce perioadă se întinde de obicei sejurul dumneavoastră în judeţul Caraş-
Severin?

 O zi

 Un week-end

 3-6 zile

 Peste 6 zile

Q13. Consideraţi că potenţialul turistic al judeţului Caraş-Severin este pus suficient

în valoare?

 Da

 Nu

 Nu ştiu/ Nu răspund

Q14. Cum consideraţi tarifele practicate în judeţul Caraş-Severin, în comparaţie cu

serviciile oferite?

 Foarte mari

 Mari

 Acceptabile

 Mici

 Foarte mici

Q15. Exprimaţi-vă gradul de satisfacţie în legătură cu următoarele aspecte care

caracterizează serviciile turistice din judeţul Caraş-Severin pe care le-aţi vizitat

76
 Foarte Nemulţu Indifere Mulţum Foarte Nu
nemulţu mit nt it Mulţumit ştiu/Nu
răspund
mit

Calitatea serviciilor de cazare

oferite în judeţul Caraş-
Severin
Calitatea serviciilor oferite de
unităţile de alimentaţie
publică
Calitatea serviciilor oferite de
unităţile de agrement
Facilităţi de tratament şi SPA-
uri
Servicii auxiliare oferite
turiştilor

Atitudinea şi comportamentul
prestatorilor de servicii
turistice
Nivelul pregătirii angajaţilor
din sectorul turistic din judeţul
Caraş-Severin
Organizarea unor evenimente
speciale
Părerea generală despre
şederea în judeţul Caraş-Severin

Q16. Cât de importanta consideraţi că este o campanie de promovare, pentru a

atrage turiştii?

 Foarte importantă

77
 Importanta

 Puţin importantă

 Deloc importantă

 NS/NR.

Q17. Intenţionaţi să reveniţi în judeţul Caraş-Severin?

 Da

 Nu

 NS/NR

În încheiere vă rugăm să ne răspundeţi la următoarele întrebări de identificare:

Q18. Mediul de provenienţa:

 Urban

 Rural

 Nu ştiu/Nu răspund

Q19. Gen:

 Masculin

 Feminin

 Nu ştiu/Nu răspund

Q20. Vârsta:….

Q21. Nivel de studii:

 Universitar

 Post-universitar

 Liceal

 Gimnazial

78
  Nu ştiu/Nu răspund

Q22. Stare civilă:

 Căsătorit/a
 Necăsătorit/a
 Văduv/a
 Nu ştiu/Nu răspund

Anexa 2

Grafice:
Graficul nr 2. Distribuţia locurilor de cazare din unităţile de primire turistică pe categorii
de clasificare din judeţul Caraş –Severin.

Graficul nr 4. Evoluţia numărului de sosiri turişti în judeţul Caraş-Severin.

79
Graficul nr.5 Evoluţia numărului de înnoptări turişti în judeţul Caraş- Severin.

80