CUPRINS:

1. Introducere
2. Date de identificare ale aplicatului
3. Obiectivele planului de afaceri
4. Descrierea afacerii
5. Misiune
6. Clienți
7. Planul de investiții
8. Analiza pieței și descrierea mediului concurențial
9. Planul de marketing
10. Structura organizatorică și personalul de conducere

XII. Planul financiar XIII. Analiza riscurilor XIV. Anexe și alte documente

1.INTRODUCERE

Agricultura este știința și arta cultivării plantelor și a creșterii animalelor.

[1]
 Agricultura a fost dezvoltarea cheie în ascensiunea civilizației umane sedentare, prin
care agricultura de specii domesticite a creat surplusuri alimentare care le-au permis
oamenilor să trăiască în orașe. Istoria agriculturii a început în urmă cu mii de ani. După
ce au adunat boabe sălbatice începând cu cel puțin 105.000 de ani în urmă, fermierii
începători au început să le planteze în urmă cu aproximativ 11.500 de ani. Porcii, oile și
bovinele au fost domesticite în urmă cu peste 10.000 de ani. Plantele au fost cultivate
independent în cel puțin 11 regiuni ale lumii. Agricultura industrială bazată pe
monocultură pe scară largă în secolul XX a ajuns să domine producția agricolă, deși
aproximativ 2 miliarde de oameni încă depindeau de agricultura de subzistență până în
prima douăzeci.
Agronomia modernă, creșterea plantelor, produsele agrochimice, cum ar
fi pesticidele și îngrășămintele, precum și evoluțiile tehnologice au crescut
randamentele, provocând în același timp daune ecologice și ecologice. Creșterea
selectivă și practicile moderne în creșterea animalelor au sporit în mod similar
producția de carne, dar au ridicat îngrijorări cu privire la bunăstarea animalelor și la
daunele aduse mediului. Problemele de mediu includ contribuții la încălzirea globală,
epuizarea acviferelor, defrișarea, Rezistență la antibiotice și hormonii de creștere în
producția de carne industrială. Organismele modificate genetic sunt utilizate pe scară
largă, deși unele sunt interzise în anumite țări.
Produsele agricole majore pot fi grupate în alimente, fibre, combustibili și materii
prime (cum ar fi cauciucul). Clasele alimentare includ cereale (bob de
cereale), legume, fructe, uleiuri, carne, lapte, ciuperci și ouă. Peste o treime din
lucrătorii din lume sunt angajați în agricultură, pe locul al doilea doar după sectorul
serviciilor, deși numărul lucrătorilor agricoli din țările dezvoltate a scăzut semnificativ
de-a lungul secolelor
Fondurile europene au devenit de-a lungul anilor surse bune de finanțare pentru cei
care vor să deschidă o afacere în domeniul agriculturii. Agenția pentru Finanțarea
Investițiilor Rurale (AFIR) a efectuat plăți de peste 8 miliarde de euro beneficiarilor
Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, până în acest moment. Suma
reprezintă o absorbție de 85% din totalul fondurilor disponibile prin acest program.

Conform AFIR, în anul 2021 valoarea plăților prin PNDR s-a ridicat la 1,06 miliarde
euro, iar în anul 2020, AFIR a plătit către beneficiarii Programului peste 1,6 miliarde
euro, cea mai mare sumă fiind plătită în anul 2017 – de 1,8 miliarde euro. Plățile către
beneficiari se fac pe baza cererilor de plată depuse de aceștia pentru contractele
încheiate și aflate în implementare.

PNDR 2014-2020 a fost prelungit cu încă 2 ani, iar bugetul aferent a fost suplimentat,
fiind agreată extinderea aplicabilității cadrului legal existent, conform RUE 2020/2020
al Parlamentului European și al Consiliului, din 23 decembrie 2020. Astfel, pentru cei
care doresc să acceseze fonduri prin PNDR în anul 2022, acest lucru încă este posibil.

Beneficiarii acestor submăsuri sunt parteneriatele constituite în baza unui acord de

cooperare din cel puţin un partener din categoriile de mai jos și cel puțin un fermier sau
un grup de producători/ o cooperativă care își desfășoară activitatea în sectorul agricol/
pomicol, în funcție de submăsură:

 Fermierii;
 Organizații neguvernamentale;
 Consilii Locale;
 Unități școlare (inclusiv universitățile de profil), unitățile sanitare, de agrement
și de alimentație publică
Tipul de sprijin este de rambursare a cheltuielilor eligibile efectuate și plătite efectiv,
plată în avans, cu condiția constituirii unei garanții financiare corespunzătoare
procentului de 100% din valoarea avansului.

Sprijinul se acordă pentru costuri de cooperare și investiţii tangibile şi/ sau intangibile
pentru promovarea unor proiecte comune care implică cel puţin două entităţi care
cooperează pentru: crearea/ dezvoltarea unui lanţ scurt de aprovizionare/ piețe locale
(cu produse alimentare) şi/ sau, precum și pentru activităţi de promovare referitoare la
crearea/ dezvoltarea unui lanţ scurt (sau lanţuri scurte) de aprovizionare (cu produse
alimentare) şi la piața locală deservită de acest lanț/ aceste lanțului.

Consultanții REI Finance Advisors spun că, până la acest moment, AFIR nu a publicat
un calendar estimativ privind lansarea sesiunii de primire a proiectelor pentru anul
2022. Cu toate acestea, Ghidul Solicitantului pentru submăsura 4.1a – Investiții în
exploatații pomicole, a fost în consultare publică până la data de 5 februarie 2022, ceea
ce presupune apariția unui Ghid final și deschiderea sesiunii de depunere proiecte
pentru această submăsură în perioada imediat următoare.

Prin această submăsură, potrivit AFIR, sprijinul nerambursabil se acordă pentru:

Ferme mici, medii și obținere de material de înmulțire și material de plantare fructifer
• Ferme mici:  intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără
a depăși:
– 100.000 euro pentru achiziții simple;
– 300.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare,
reconversie etc.);
– 450.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul 
exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

• Ferme medii: intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile,

fără a depăși:
– 200.000 euro pentru investițiile care presupun achiziții simple;
– 600.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare,
reconversie etc.);
– 900.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul
exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).
Obținere material de înmulțire și material de plantare fructifer:
Intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:
– 600.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje, înființare).

• Ferme mari:
– intensitatea sprijinului este de 50 % din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:
– 250.000 euro pentru investițiile care presupun achiziții simple;
– 750.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje,
înființare,reconversie);
-1.050.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul
exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

• Forme asociative :
– intensitatea sprijinului este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:
– 350.000  euro pentru investițiile care presupun achiziții simple;
– 600.000 euro pentru obținere material de înmulțire și material de plantare fructifer
– 750.000 euro în cazul investițiilor în activitatea de producție (utilaje,
înființare,reconversie;
– 1.050.000 euro pentru investiţiile care conduc la un lant alimentar integrat, la nivelul
exploatației agricole* (producție, procesare, comercializare).

„Încurajăm beneficiarii eligibili să apeleze cu încredere la programele de finanțare

pentru agricultură, una dintre ramurile de bază ale economiei românești, care până în
2027, cât va dura prezentul exercițiu de finanțare europeană, va atrage fonduri ce vor
depăși 20 miliarde euro”, a declarat Mihaela Felseghi, project manager REI Finance
Advisors.

Principalele dificultăți cu care se confruntă antreprenorii care vor să acceseze

fonduri europene

„Depunerile acestor proiecte se poate face doar în baza unor business case-uri
prealabile. Companiile din domeniu care nu au dificultăți financiare și au cât de cât
experiență în a lucra cu finanțatori (bănci, societăți de leasing) și au un comportament
bun la plată (față de finanțatori și furnizori) sunt cele care pot depune dosare pentru
aceste proiecte”, spune Alinda Bănică, consultant.

Aceste aspecte însă pot pune un ghimpe în coasta micilor jucători din sectorul
agricol care nu sunt obișnuiți să facă planuri pe termen lung și să lucreze la un business
plan împreună cu specialiști în domeniu.

„Fermierii mai mici ar trebui să țină cont de faptul că aspectul financiar/ contabil al

organizației lor nu trebuie neglijat și este necesar să se asigure că sunt sănătoși
financiar pentru a avea succes pe aprobarea unor astfel de proiecte la bănci și ulterior la
AFIR/ APIA”, precizează aceasta.

Agricultura, un motor din ce în ce mai important al economiei românești

Agricultura rămâne și va deveni un motor tot mai important al economiei în următorii

ani, cu finanțări tot mai mari oferite țării noastre din partea UE, în vederea stimulării
investițiilor și tehnologizării acestui sector. Anul 2021, de exemplu, a fost unul record
al producției de cereale, iar trendul se va păstra și în perioada următoare, când
tehnologia, dar mai ales tehnologizarea vor juca un rol cheie dezvoltarea sectorului la
nivel comunitar, spun reprezentanții REI Finance Advisors.

Potrivit datelor Eurostat, la nivelul anului 2021 România înregistra un deficit al

productivității forței de muncă de -7,8% în sectorul agriculturii, în timp ce Bulgaria a
înregistrat un record de productivitate, de 32,9%, fiind lideri la acest capitol, la nivel
european. Această statistică arată că tehnologia va juca un rol cheie în următorii ani.
Media celor 27 state membre privind productivitatea muncii în sectorul agricol a fost,
la nivelul anului trecut, de 0,7%.

„Deși productivitatea forței de muncă a scăzut în cursul anului trecut, prețul terenurilor
arabile din România a crescut la nivelul anului 2020, depășind țări precum Franța,
Ungaria, țările baltice sau pe cele ale vecinilor bulgari la hectarul vândut, ceea ce arată
un interes tot mai crescut pentru investițiile din țara noastră”, precizează Mihaela
Felseghi.

Pentru realizarea scopurilor propuse de a produce şi comercializa zmeură va fi

fondată întreprinderea ”Zmeură Nord”, care urmează să fie înființată la
05.04.2023 de către fondatorii ION FLORIN și ION ȘTEFANA. Întreprinderea va
fi o Gospodărie Țărănească, cu statut de persoană fizică cu drept privat.
Activitatea principală a întreprinderii va fi producerea și comercializarea
producției agricole, și anume a zmeurului, fiind un business familial.
 II. Obiectivele planului de afaceri
„Zmeură Nord” este o afacere iniţiată în vederea acoperirii cererii de
zmeură pe piaţa locală şi peste hotare. Obiectivele curente pentru primii ani
de activitate sunt:
1. Plantarea unui lot de 1ha cu zmeur
performant „Sandra”;
2. Implementarea tehnologiilor avansate la
cultivarea zmeurului;
3. Producerea şi comercializarea fructelor
ecologice şi de calitate
4. Întemeierea relaţiilor contractuale cu
clienţi stabili, cum ar fi magazine, restaurante, fabrici de prelucrare;
5. Efectuarea vânzărilor în primul an în valoare de 168000 lei;
6. Atragerea fondurilor de finanţare, inclusiv subvenţii din partea statului;
7. Maximizarea profitabilităţii si
eficientizarea afacerii.

III. Descrierea afacerii

Sunt la vîrsta cînd am dorinţa de a face unele schimbări în viaţa mea.

Trăind la sat şi avînd un lot de pămînt de 1ha,am posibilitatea de a deschide
propria afacere, devenind un tînăr antreprenor cu perspective pe viitor.
Prin intermediul acestui plan de afaceri optez să fondez propria
întreprindere, „Zmeură Nord”, care se va ocupa de producerea şi comercializarea
zmeurei. Pentru realizarea scopului propus am nevoie de 1 ha de teren arabil, pe
care îl deţin, de sistem de irigare prin picurare şi însăşi de materialul săditor, care
va fi procurat de la furnizori. Optez deasemenea să obţin subvenţionare din partea
statului pentru procurarea sistemului de irigare.
Oportunitatea afacerii date se explică prin lipsa unui producător calificat de
zmeură în partea de nord a republicii şi satisfacerea cerinţei tot mai mari de zmeură
din partea persoanelor de rînd, a fabricilor de conserve, dulceţuri, iaurturi şi a
producătorilor de produse medicale.
Inovaţia acestei afaceri constă în soiul ales, care este unsoi remontat,
productiv şi puţin întîlnit în această zonă, cu calităţi şi proprietăţi deosebite.
Avantajul nostru va fi producerea zmeurei ecologic pură, cu minim
cantităţi de nitraţi. Deasemenea prin intermediul acestui proiect vom susţine
businessul rural şi vom oferi cîteva locuri noi de muncă.
Investiţia inițială pentru înfiinţarea unui ha de zmeur va constitui294
644lei, dintre care 80000 lei pentru procurarea materialului săditor. În total pe
parcursul întregii activități de 7 ani vom efectua cheltuieli în mărime de 543
123lei.
Conform prognozelor financiare, investiția se va recupera într-un an, iar
începînd cu anul II întreprinderea preconizează să obțină un profit de cca 100
000 lei anual.
Piaţa de desfacere va fi reprezentată iniţial de pieţele din oraşele
Donduşeni, Drochia şi Edineţ. O misiune pe viitor a întreprinderii este
identificareacăilor eficiente de export şi orientarea prealabilă spre acestea.

1.1 Importanța culturii pentru economia RM

Cultivarea zmeurului are o importanta destul de mare pentru economia
RM, mai ales tinînd cont de faptul ca in prezent gustul adevarat al acestora şi
calităţile sale sunt cerute pe piaţă. Deci scopul nostru este sa producem zmeură cu
calitati gustative inalte, pentru a satisface cerintele populatiei.
În Republica Moldova, în categoria plantaţiilor de arbuşti fructiferi zmeura
ocupă locul trei. Cele mai răspândite soiuri de zmeură în R. Moldova sunt Polana,
Tarusa, Skromniţa, Rubin bulgăresc, Latam şi Barnauliskaia. Cele mai favorabile
condiţii de creştere a zmeureisînt în zona de nord a ţării.
Valoarea culturii zmeurului este determinată
de calitatea înaltă a fructelor. Ele sunt destul de
bogate în elemente nutritive, conţin zaharuri,
substanţe proteice, acid malic, acid ascorbic şi acid
salicilic, care le dă proprietăţi terapeutice. Zmeura
are o aromă plăcută şi se apreciază înalt ca produs
alimentar. Din cauza perisabilităţii uşoare a fructelor,
cea mai mare parte a producţiei de zmeură se
utilizează la prepararea sucurilor, siropurilor,
gemurilor, etc.
Datorită perioadei îndelungate de înflorire şi abundenţei de nectar, zmeurul
este cunoscut ca o plantă melifieră foarte bună. Este o cultură relativ rezistentă la
ger. Deşi zmeurul prezintă mari posibilităţi potenţiale şi fructele lui sunt foarte
valoroase, producţia de zmeură pe plan mondial este mică.

1.2 Biologia culturii

Zmeura (Rubus idaeus) este un arbust fructifermultianual. Partea aeriană
este alcătuită din tulpini cilindrice de aceeaşi grosime, cu o durată de viaţă de 2 ani
şi lăstari de un an, pe care sunt amplasate fructele. Rădăcina este ramificată şi
superficială, de 10-30 cm.
 Zmeura începe să dea rod în al doilea an după
sădire, iar începând cu anul IV se consideră complet
formată şi economic rentabilă. De aceea, în primii doi
ani în plantaţie, între rândurile de zmeură se pot
cultiva fasole, morcov, ridiche şi cartofi timpurii.
Productivitatea zmeurului este influenţată de numărul
de lăstari şi lungimea lor. Lăstarii robuşti şi lungi dau
recolte sporite, greutatea fructelor fiind mai mare în
comparaţie cu fructele de pe lăstarii scurţi şi
nedezvoltaţi. Cea mai mare cantitate de fructe se recoltează
din partea de mijloc a lăstarilor.
Fructul are un ritm intens de dezvoltare şi ajunge la maturare deplină timp
de 30-35 zile. Maturarea se eşalonează pe o durată de 25-30 de zile. Forma
fructelor poate fi conică, alungită, ovală; culoarea – albă, galbenă, roşie, cu o masă
de 1,2 – 5 g. Producţia medie de fructe la hectar este de 4-6 t/ha.
Zmeura are cerinţe deosebite faţă de lumină şi apă, în condiţii bune fructele
de zmeur sunt dulci şi atrăgătoare.

1.3 Descrierea produsului

În Republica Moldova sînt condiții
destul de bune pentru cultivarea
zmeurului, dat fiind că acesta este foarte
ușor de îngrijit și nu este deloc pretenţios.
Zmeurul, ca și murul, face parte din bogata
familie Rosaceae, fiind un arbust peren,
caracterizat prin prezenţa spinilor.
Frunzele sunt verzi pe partea superioară, şi
albe pe interior, sunt dințate iar florile sunt de culoare albă. Fructul are culoarea
roșie şi are un parfum plăcut, dar şi un gust aromat deosebit. Fiind o plantă de
pădure, zmeurul se intîlnește adesea în zonele împădurite, dar și in zonele de deal
şi de munte.

Cultivarea zmeurului are urmatoarele avantaje:

Zmeura se intrebuinteaza pe larg in alimentatia oamenilor in stare proaspata şi
prelucrată datorita calitatilor gustative si valorii alimentare;
Procesarea in industria alimentara în peste 50 feluri de produse;
Zmeura are un continut bogat de substante nutritive şi prezintă calităţi
antiseptice;
Deseurile de la procesarea industriala practic nu sunt;
 Este o cultura ce permite de a obtine profituri mari si utilizarea eficienta a factorilor
de productie;
Se poate cultiva prin plantarea materialului săditor atit in sere, cit si in cimp deschis;
Cerere sporita pe piata locala si pe pietile straine a productiei de zmeură in special
in stare proaspata pe tot parcursul anului;
Sortimentul larg ce permite obtinerea recoltelor inalte si esalonarea productiei pe tot
parcursul anului;
Producerea zmeurei este una din cele mai profitabile ramuri din agricultura.

Produsele date vor fi solicitate pe piaţa din mai multe considerente:

 Vor fi ecologic-pure;
 Vor avea un grad înalt de accesibilitate;  Concurenta mica;
 Prelucrarea solurilor proprii cu fertilitate înaltă.

Fructele de zmeură se recoltează la un conţinut de umiditate de 85%.

Valoarea energetică este de 40 kcal/100 g produs. Acizii din compoziţie redau
fructelor proprietăţi terapeutice. Ceaiurile preparate din zmeură sunt solicitate la
tratarea căilor respiratorii, răcelii şi tusei. În medicină fructele proaspete de zmeură
se folosesc la tratarea eczemelor, bolilor de stomac şi rinichi. Fructele de zmeură
se folosesc direct în stare proaspătă, congelată şi ca materie primă la prepararea
gemurilor, dulceţei, siropului, sucului, compoturilor şi lichiorului. Esenţele extrase
din fructele de zmeură se folosesc în parfumerie.
În comparaţie cu concurenţii, producţia
noastră este ecologic-pură, se va comercializa la
preturi accesibile, amplasarea în apropiere de
piaţă, însă există şi unele dezavantaje la cultivarea
acestor culturi: este dificil de implimentat tehnici
noi pe suprafeţe mici, sunt numeroase lucrări
manuale şi starea drumurilor nu este favorabilă
pentru transportarea produsului la piaţă. Un
avantaj important al firmei este că aceasta are posibilitatea de a comercializa
producţie la cererea clientului şi are scopul de a cuceri noi pieţe de desfacere şi
încheierea contractelor avantajoase cu alţi clienţi.
Pentru început întreprinderea va lua măsuri de atragere a cumpărătorilor
permanenţi, acesta ar constitui un avantaj economic al întreprinderii deoarece
fundamentul principal vor fi anume cumpărătorii permanenţi.

1.4 Procesul tehnologic la cultivarea zmeurului

Pentru a înfiinţa o plantaţie de zmeur se vor alege soluri luto-nisipoase,

bogate în humus şi substanţe minerale. O plantaţie de zmeur se înfiinţează pe o
 perioadă de 7 – 12 ani, perioadă de utilizare eficientă şi economic rentabilă a
plantaţiei.
Procesul tehnologic include următoarele etape:
Pregătirea terenului :
o dezmiriştirea- distrugerea resturilor vegetale ramase pe teren; o introducerea
îngrăşămintelor minerale şi organice;
o desfundarea- arătura la o adîncime de 35 cm pentru a distruge rădăcinile
plantelor perene ;
o cultivarea- nivelarea solului înainte de plantare;
Pregărirea terenului se va efectua cu tractorul marca T-40M, pe care îl deţinem.

• Plantarea : la plantare vom ţine

cont ca rîndurile să fie orientate de
la nord la sud pentru o iluminare
mai bună a plantelor. Schema de
plantare a zmeurului o vom utiliza
următoarea: distanţa între rînduri
de 2 m şi distanţa între plante pe
rînd de 0.5 m. Materialul săditor
trebuie să fie sănătos cu rădăcini puternice şi o dimensiune de 15 –
25 cm. Plantarea se va efectua pe brazde efectuate cu plugul
acţionat de tractor la adîncimea de 30-32 cm. Imediat după
plantare vom efectua irigarea cu 250-300 m3 apă/ha.
Vom recurge la plantarea manuală pentru a nu trauma plantele.

• Întreţinerea plantaţiei: prevede distrugerea buruienilor, afânarea

mecanică şi manuală, curăţirea plantelor.
 Se reduc pierderile de apă de la evaporare şi infiltrare;
 Plantele intră mai timpuriu în rod;
 Comparativ cu alte metode de udare, duce la obţinerea unei
productivităţi

 Nu influenţează umiditatea relativă a aerului, prin aceasta

diminuînd pericolul dezvoltării unor boli şi dăunători;
 Procesele de funcţionare a instalaţiilorpotfi automatizate;
 Comparativ cu irigare prin aspersiune, necesită un consum
redus de energie
  Se poate aplica pe terenuri cu pante mari,cu textura uşoară
sau grea.
Ca dezavantaje ale sistemelor de irigare prin picurare pot apărea

• Costul ceva mai mare al investiţiei iniţiale; însă acesta se

amortizează rapid ( 1 -2 ani) prin sporireaproducţiei şi calităţii
produselor dar şireducerea consumurilor de producţie.
• Echipamentele, sistemeleşi instalaţiileîn teren(robinetele, filtrele,
tuburile picurare) pot fi deteriorate de răufăcători sau pot fi furate.
Totuşi valoarea eventualelor pagube este oricum mai mică decît la
echipamentele de irigare prin aspersie sau

Zmeurul, în condiţiile din Republica Moldova,poate fi atacat de

Combaterea lor se efectuează prin stropiri în perioada de vegetaţie cu

fungicidele indicate (Topaz, Sulfat de cupru). Ca măsuri de precauţie pot fi
verificarea minuţioasă a materialului săditor şi efectuarea controlului sistematic
pentru depistarea plantelor bolnave pentru a preveni răspîndirea bolii.

Dintre dăunătorii zmeurului cunoaştem :

- Ţînţarul tulpinilor
- Păduchele lăstarilor şi păduchele fructelor

Combaterea lor se poate face prin strîngerea gîndacilor, în caz că avem

suprafeţe mici. În situaţia întreprinderii noastre, vom aplica stropirea plantelor la
termenii stabiliţi cu soluţie de Actellic,50 % - cca 0,6l/ha. Lăstarii de zmeur
vătămaţi de Ţînţarul tulpinilor primăvara devreme şi toamna se înlătură şi se ard.
 Recoltarea:

Fructele se coc la începutul

lunii iunie. Zmeura se
recoltează manual, fără
caliciu şi receptacol, direct
în ambalaj – lădiţe sau
ambalaj din plastic.
Recoltarea se face
dimineaţa, după ce s-a
ridicat roua, sau spre seară, cînd fructele sunt reci.
Fructele după recoltare se păstrează în depozite la temperatura de 0 grade
şi umiditate relativă de 80-90% timp de 3 – 5 zile.
[Type text]

V. Misiune

Misiunea de bază a întreprinderii va fi asigurarea unui anumit segment de

piață cu producție proaspătă de zmeur. Paralel la întreprindere se vor menţiona mai
multe misiuni:

 Îmbunătăţirea continuă a
tehnologiilor de prelucrare;
 Dezvoltarea unor relaţii durabile
cu furnizorii locali;
 Stabilirea unei clientele loiale
 Antrenarea angajaţilor în
programe de instruire pentru
îmbunătăţirea calificării
profesionale.
 Lărgirea pieţii de desfacere şi
export;
 Producerea şi comercializarea drajonilor de zmeur de pe plantaţie;
 Procurarea unei linii de prelucrare şi ambalare a fructelor;
 Dezvoltarea activităţii prin înfiinţarea unei secţii proprii de producere a
gemurilor, siropurilor şi sucurilor.

VI. Clienți

Analizind piata am decis ca vom comercializa fructele pentru consum in

stare proaspata (cca 70%) si la fabrica de procesare (cca 30%), direct sau prin
intermediul distribuitorilor. Ca tari destinate pentru export vedem: Belarusia, Rusia,
Ucraina si România. Acesta nu este sirul deplin de tari, mentionam ca avantajele
calitative ale produsului nostru vor spori cererea la acesta si in alte tari. Pe plan intern,
planificam sa realizam o parte din productie la pieţele locale, pieţele din oraşele
Donduşeni, Edineţ, Drochia, Piata Centrala din Chisinau, precum si in Balti. In
Republica Moldova exista mai multe fabrici de procesare, unde vom comercializa
productia destinata industrializarii :  S.A. „Orhei – Vit”(conserve din fructe, sucuri
naturale);
• S.R.L „Debozaci” (conserve din fructe, sucuri naturale);
• S.A. „JLC” (produse lactate, iaurturi, îngheţată)
• S.R.L.”LACTALIS-ALBA„(produse lactate, iaurturi, brînzică dulce)
 S.R.L. „LAMPOL” (Produse lactate, brinzica dulce).
[Type text]

• S.A „Incomlac”(produse lactate, iaurturi, îngheţată, brînzică dulce)

• S.R.L „Stăpînul Mesei” (produse de panificaţie, copturi cu gem)
Deciziile privind plasarea produsului trebuie sa echilibreze
necesitatea ca accesul cumparatorilor la
produs sa fie cit mai facil, cu necesitatea
reducerii cheltuielilor de transport si de
desfacere ale firmei. Produsul trebuie sa
ajunga la client la momentul si in locul
potrivit, iar locul cel mai bun (vizibil,
accesibil) si momentul cel mai potrivit
trebuie anticipate cu cit mai mare
precizie.
Cumparatorul trebuie sa afle ca produsul exista, sa fie informat in
legatura cu avantajele pe care produsul le ofera si sa fie convins in calitatea
produsului. Pentru aceasta vom efectua urmatoarele masuri pentru promovarea

Tiparirea si distribuirea brosurilor, afiselor care sa contina informatii despre

Publicarea unor articole in ziarele locale si in revistele de specialitate; 

Utilizarea media (radio, TV, Internet) pentru transmiterea reclamelor in locuri
intens circulate sau pe autobuze sipe masini, tiparirea siglei firmei sau unor
anunturi promotionale pe programul unor evenimente, publicarea anunturilor in
presa.

Altfel spus, principalii clienţi pot fi:

- consumatori direcţi (care vin în pieţe);
- angrosiştii locali sau vânzători de fructe cu amănuntul;
- cofetării-patiserii;
- supermarketuri: „Favorit”, „Fourchette”, „Linella”,
„Metro”, etc.
- restaurante din zonă: „Favorit”, „Covali”, „Steaua
Nordului”, etc.
- prin colaborări cu producătorii de iaurturi, sucuri de fructe,
dulceţuri, siropuri: „Incomlac”, „”
- producătorii de produse cosmetice naturale sau de tip
plafar: „Viorica”
[Type text]

Planul de investiții
[Type text]

p
r
e
o
c
u
p
a
t
i

d
e

c
a
l
i
t
a
t
e
a

p
r
o
d
u
s
e
l
o
r

s
i

d
e
[Type text]

m
o
d
u
l

i
n

c
a
r
e

c
u
m
p
a
r
a
t
o
r
i
i

l
e

v
o
r

a
p
r
e
c
i
a
[Type text]

d
e

p
r
e
t
u
l

l
a

c
a
r
e

v
o
m

r
e
u
s
i

s
a

l
e

v
i
n
d
e
[Type text]

m
,

d
e

s
c
h
i
m
b
a
r
i
l
e

c
a
r
e

s
e

p
e
t
r
e
c

p
e

p
i
a
t
[Type text]

a
.
Astfel am planificat sa realizam urmatoarele activitati referitoare la
marketing:
• Prospectarea riguroasa a pietii, finalizata cu identificarea precisa a unei nişe pe
piata;
• Cooperarea cu departamentul de productie pentru conceperea produsului si
planificarea productiei pe baza preferintelor cumparatorilor si in raport cu estimarea
volumului vinzarilor;

• Pregatirea pietii pentru acceptarea produsului, lansarea lui pe piata si mentinerea

atentiei cumparatorilor asupra produsului respectiv;

• Stabilirea canalelor de distributie optima, a formelor de livrare si a punctelor sau a

centrlor de vinzare, in asa fel incit cumparatorul sa poata gasi cu efort minim
produsul, la locul si la momentul potrivit;

• Urmarirea comportarii produsului pe parcursul utilizarii de catre consumator;

• Asocierea vinzarii produselor cu servicii oferite consumatorului, in asa fel incit

gradul de satisfactie, siguranta si de incredere a acestuia in seriozitatea firmei sa
creasca;

• Promovarea de masuri si actiuni vizind protectia mediului, protectia

consumatorului, imbunatatirea standardelor de viata.

Analiza pieţei de comercializare a zmeurei a fost efectuată prin utilizarea

surselor secundare de informaţie: reviste, articole în presă, pagini Internet a
operatorilor de pe piaţă, etc. Am cercetat doar piaţa locală, şi anume zona de nord a
republicii, unde am depsitat asa concurenţi ca SRL „Grinvitas” (s. Pocrovca, r-nul
Donduşeni), SRL „Miacro” (or. Orhei) cît şi producătorii individuali.
Structura pieţii de pomuşoare în Moldova include următoarele canale de
distribuţie: pieţe în aer liber, pieţe angro, vînzări tradiţionale cu amănuntul,
supermarket-uri moderne cu amănuntul, chioşcuri mici, HoReCa (Hoteluri,
restaurante, cafenele) şi vînzări directe de la producători.
Adiţional la oportunităţile de export,
dispunem de un potenţial vast de a ne spori în
ansamblu profitabilitatea prin extinderea produceri
pomuşoarelor proaspete, congelate şi prelucrate.
Pentru a realiza acest obiectiv, este nevoie de a spori
[Type text]

productivitatea, calitatea, uniformitatea şi de a

prelungi sezonul de producere.
Sunt importante cerinţele faţă de
siguranţa alimentară pentru toate culturile,
intrucit aceasta contribuie la sporirea
consumului intern şi poziţionarea mai buna
a culturilor pentru a selecta pieţele de
export. Fragmentarea comunităţii
producătorilor trebuie să fie depăşită cu
consolidarea culturilor şi introducerea
soiurilor noi pentru a satisface mai bine
necesităţile comercianţilor cu amănuntul.
Cerinţele pentru o penetrare mai bună în canalele de distribuţie a supermarketurilor
includ: volume constante, aparenţă vizuală a produsului şi conformitate, frecvenţa
livrării (asigurată de un mai bun management a reţelelor de refrigerare), ambalare,
etichetare, certificare şi facturare fiscală corespunzătoare.
Pe linga comercializarea produselor in stare proaspata vom analiza idea
despre industrializare, conservare a produselor pe care le-am cultivat, limitînd
necesitatea de cheltuieli.
În plus, în perioada iunie - septembrie, cînd este perioada de vîrf a
producătorilor locali, o piaţă angro temporară se stabileşte în apropierea Pieţei
Centrale din Chişinău ce funcţionează de la orele 20.00 pînă la ora 6 dimineaţa cu
60 de platforme de încărcare pentru camioane şi alte câteva spaţii în apropiere.
Aici, producătorii agricoli (aproximativ 50-60% din cei prezenţi), cît şi
comercianţii, comercializează produsele locale din microbuse şi automobile. La ora
6 dimineaţa, locul de încărcare trebuie să fie eliberat, deoarece acest spaţiu este
destinat pentru autobuzele de rută din afara oraşului. Din acest considerent, daca se
va reusi comercializarea totala a produselor, ne vom transfera la piaţa angro „de
Sub Pod”. Nu ar fi o problema pretul, intrucit suntem increzuti ca cererea la
produsul nostru va fi inalta, deoarece zmeura cultivată de noi are calitati gustative
inalte, precum si un aspect atragator.
În raioane (regiuni), pieţele regionale în aer liber sunt în deplină funcţionare.
În fiecare centru raional există cel puţin o piaţă funcţională cu amănuntul (în aer
liber). În total, există peste 100 de pieţe cu amănuntul în aer liber răspîndite în
întreaga ţară.
Supermarketuri. Deşi un factor mic, dar în creştere pe piaţa
produselor proaspete, supermarket-urile moderne
se confruntă cu o concurenţă rigidă între ele.
Unele din cele mai importante reţele de
supermarketuri în regiunea de Nord sunt:
[Type text]

„Favorit”, or. Donduşeni, „Fourchette”, or. Edineţ, or. Soroca, „Metro Cash &
Carry”, or. Bălţi, „Linella”, or. Bălţi, etc. În general preţurile în supermarketuri
sunt constant mai înalte decît pe pieţele tradiţionale.

Analiza concurenţială
Concurenţa la cultivarea şi comercializarea zmeurei nu este destul de înaltă,
deoarece în Moldova există nu atît de multe întreprinderi care se ocupă cu creşterea
şi comercializarea zmeurei, mai mult de aceasta sunt preocupaţi producătorii
individuali de la sate. Analiza concurentiala este foarte importanta, anume prin
necesitatea de a cunoaste punctele slabe si puternice ale concurentului si in baza
acestora de stabilit oportunitatile, perspectivele si dezavantajele, neajunsurile
proprii cu scopul de a le exclude ulterior. De asemenea, analiza concurentiala este
necesara la stabilirea pretului de comercializare.
Din aceste considerente am hotarit ca cea mai mare parte a productiei
noastre sa fie destinata comercializării en-gros: la pieţele agricole din Chişinău şi
Otaci, la frabricile de procesare sau comercializare, în supermarketuri, etc. Vînzarea
cu amînuntul va ocupa o pondere mai mică, deoarece anume în pieţele locale
concurenta este relative mai ridicata.
Per ansamblu, am putea spune ca producatorii de zmeură, in cea mai mare
parte sunt de obicei gospodarii taranesti, intreprinderi individuale sau SRL-uri.
Punctele puternice ale acestora fata de intreprinderea noastra sunt aptitudinile si
cunostintele pe care le-au achizitionat
deja pe parcursul activitatii, pe cind noi
suntem la un inceput de cale si urmeaza
inca sa ne manifestam. De asemenea,
un plus al lor reprezinta locurile pe
piata detinute deja, contractele
incheiate cu alte intreprinderi,
cunoasterea cailor de realizare a
productiei. O latura negativa a
producatorilor de zmeură este faptul ca
nu intotdeauna inteleg rolul calitatii
produsului, deoarece consumatorii, dupa parerea noastra, apreciaza asta in primul
rind. Din aceasta rezulta latura noastra pozitiva in comparatie cu alti producatori.
Noi planificam sa cultivam zmeură prin intermediul tehnologiilor moderne, cu
pastrarea la maxim a calitatilor gustative şi medicinale.
[Type text]

IX. Planul de marketing

Pînă la intrarea plantaţiei în producţie deplină nu voi folosi nici o metodă

de promovare deoarece realizările vor apărea din anul al 3-lea. Odată cu intrarea
plantaţiei în rod voi da un anunţ în ziarele locale prin care voi aduce la cunoştinţă
clienţilor mei că dispun de un asemenea produs. Ca metodă permanentă de
promovare poate fi editarea de flayere care vor conţine informaţia despre calităţile
curative a acestui produs şi despre reţetele de deserturi care pot fi preparate din
fructele de zmeur. Prognozez să-mi înregistrez un brend sub care îmi voi promova
produsele pe viitor.
Concluzie: Conştientizez ca unul din cei mai mari concurenţi este SRL „Miacro,
dar nu sunt concurenţi direcţi deoarece producţia lor nu nimereşte pe piaţa
autohtonă ci este în totalmente exportată. Ca obiectiv rămîne ridicarea calităţii,
cantităţii şi imaginii produsului şi întreprinderii.
În realizarea producţiei mă voi orienta pe politica de concurenţă pentru a-mi
realiza produsul la timp, şi de asemenea voi ţine cont de costul producţiei, pentru ca
în urma realizării să obţin profit. În urma analizei pieţei am constatat că acest
produs este solicitat de clienţi şi analizând cheltuielile consider că această afacere
este profitabilă.

XI. Structura organizatorică și personalul de conducere

Mărimea fondului funciar al gospodariei constituie 1 ha, astfel personalul
gospodariei va fi compus numai din membrii familiei. După necesitate vor activa
lucrători suplimentari. Raspunderea si responsabilitatea pentru calitatea produselor
si deservirea consumatorilor o poartă conducatorul intreprinderii.
Conducătorul gospodărieiîndeplineşte şi funcţia de contabil, deaceea nu
apare necesitatea angajării unui lucrător din sfera dată. Deasemenea dispunem şi de
un agronom, care va avea grijă de plantaţie şi de procesele tehnologice respective.
Acesta va îndeplini şi funcţia de mecanizator. La fel membrii familiei vor îndeplini
funcţiile de şofer-transportator, de vînzători care vor realiza producţia finită pe
piaţăşi de paznic, care va avea grija permanent de lotul cu zmeură.
În ansamblu putem spune că întreprinderea este asigurată cu resurse de
muncă, avînd un personal în număr de 7 membri.
Preconizăm că angajatii vor lucra în regim normal, iar în perioada de vîrf –
la recoltare – vomputea apela la serviciile altor lucrători, care vor fi remuneraţi
după timpul real lucrat.
Considerăm că cea mai mare motivaţie a personalului va fi obţinerea
rezultatelor financiare înalte, astfel ei obţinînd remunerări mai mari. Plusul pentru
[Type text]

gospodărie va fi faptul că din partea muncitorilor se va observa sîrguinţă şi

productivitate sporită.
Contabil: Agronom:
Moloşniuc Crisitna Moloşniuc Marin

Vînzători:
Mecanizator: Paznic:
Şofer:
Moloşniuc Marin Iurcişin Ruxandra Gorea Vasile Iurcişin Nicolaie
Moloşniuc Cristin
Document nr. PA2014.01P difuzat la 26.02.2014