Fondurile de coeziune

Spania – România

1. Buget

Spania: total €70 397 773 953

UE €52 714 728 691
național €17 683 045 262

România: total €41 169 326 317

UE €34 757 172 020
național €6 412 154 297
Putem observa că în cazul ambelor țări, cea mai mare parte din buget vine din partea
Uniunii Europene.

2. Bugetul pe fonduri
Spania:

Sursa: https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

În ceea ce privește alocarea bugetului Spaniei pe fonduri, putem observa că mai mult
de jumătate, și anume 50,6% este alocat pentru Fondul European de Reconstrucție și
Dezvoltare (ERDF). Pe al doilea loc la alocarea de fonduri se află Fondul European pentru
Agricultură și Dezvoltare Rurală (EAFRD) cu un procent de 27,7%. Pe locul trei se află
Fondul Social European (ESF) cu un procent de 18,4%.
România:

Sursa: https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

În ceea ce privește România, primele două locuri sunt ocupate de aceleași fonduri ca și
în Spania, și anume ERDF cu un procent de 37,8%, urmat de EAFRD cu un procent de
30,2%. În schimb, în România pe al treilea loc se află fondul de coeziune (CF) cu un procent
de 18,0%.
3. Progresul implementării
Spania:
Sursa: https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

În cazul Spaniei, în anul 2015 putem observa diferența enormă dintre totalul sumei pe
care Spania trebuia să o primească de la Uniunea Europeană (53 miliarde euro) și valoarea
proiectelor depuse (1 miliard de euro) și sumele efectiv atrase de la UE (aproximativ 160
milioane euro), rata de absorbție a fondurilor europene în anul 2015 fiind de 0%. Se poate
observa o creștere continuă până în prezent, cea mai mare rată de absorbție fiind atinsă în anul
2020 și anume de 43%, în anul 2021 scăzând cu doar 1 procent. De asemenea, se poate
observa că valoarea proiectelor depuse încep să acopere totalul sumei pe care Spania trebuie
să o primească de la UE, astfel în anul 2020, suma planificată e de 56 miliarde de euro, iar
valoarea proiectelor depuse este de 55 miliarde de euro. Posibilitatea creșterii ratei de
absorbție este incertă, una dintre cauze putând fi reprezentată de neimplementarea proiectelor
depuse.

România:

Sursa: https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

În ceea ce privește implementarea în România, putem spune că situația este

asemănătoare Spaniei, dar cu mici diferențe. Și aici se poate observa diferența dintre totalul
sumei pe care România ar fi trebuit să o primească de la UE (36 miliarde euro) și valoarea
proiectelor depuse (1 miliard euro); iar în ceea ce privește suma efectiv atrasă de la UE, aici
avem o valoare nesemnificativă de 166 mii de euro, rata de absorbție fiind 0%. Din anul 2016
urmează o creștere a ratei de absorbție, ajungând în anul 2021 la valoarea de 50%, și anume o
valoare de 20 de miliarde de euro din 40 de miliarde de euro. Putem spune că rata de absorbție
se poate menține ușor crescătoare sau cel puțin constantă.
 4. Implementarea pe fonduri
Spania:

Sursa: https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

În ceea ce privește implementarea pe fonduri în Spania, putem observa că cel mai

mare procent din total o are Inițiativa de Angajare a Tinerilor (YEI), procent de 65%, fiind
atarse aproape 2 miliarde de euro din 3. Totuși, cea mai mare sumă este alocată fondului de
dezvoltare, și anume 14 miliarde de euro, rata de absorbție fiind de 38%.

România:

Sursa: https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

În cazul României, se observă faptul că cel mai mare procent din total la rata
absorbției îl are fondul de coeziune, procent de 58%, fiind urmat de fondul social european cu
un procent de 56% și de fondul pentru agricultură și dezvoltare rurală cu un procent de 54%.
Cea mai mare valoare este alocată fondului pentru agricultură, valoare de 6,7 miliarde de
euro, fiind urmat de fondul pentru dezvoltare cu o valoare de 6,2 miliarde de euro.

Submăsura 6.4
În cadrul acestei sub-măsuri se acordă sprijin, prin Instrumentul de Redresare al Uniunii
Europene, microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici din mediul rural care creează sau
dezvoltă activităţi nonagricole în zonele rurale. Scopul submăsurii stimularea mediul de
afaceri, crearea de locuri de muncă, creşterea veniturilor populaţiei rurale și reducerea
diferențelor dintre mediul rural şi urban. Sprijinul prin instrument financiar se acordă pe baza
criteriilor economico-financiare incluse în cadrul politicilor de creditare proprii, de natură să
asigure viabilitatea economică a proiectelor de investiții.

Domeniile de diversificare acoperite în cadrul sub-măsurii sunt:

1. Activități de producție, cum ar fi fabricarea produselor textile, îmbrăcăminte, articole de
hărtie și carton, fabricarea produselor chimice, farmaceutice;
2. Activități meșteșugărești, de exemplu activități de artizanat și alte activități tradiționale
non-agricole;
3. Activități turistice: modernizarea/ extinderea/ dotarea agropensiunilor, înființarea/
modernizarea/ extinderea/ dotarea structurilor de cazare de tip camping, parc rulote,
bungalow, servicii turistice de agrement și alimentație publică, inclusiv punctul gastronomic
local;
4. Furnizarea de servicii sociale, inclusiv construcții, reconstrucții sau modernizarea spațiilor
și zonelor aferente desfășurării activităților;
5. Furnizarea de servicii pentru populație, de exemplu: reparații mașini, unelte, obiecte
casnice
6. Fabricarea de peleți și brichete din biomasă.

Solicitanţii eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin această sub-măsură
sunt: micro-întreprinderi şi întreprinderi neagricole mici existente şi nou-înfiinţate din spaţiul
rural și fermieri sau membrii unor gospodării agricole care îşi diversifică activitatea de bază
agricolă prin dezvoltarea unei activităţi neagricole în zona rurală în cadrul întreprinderii deja
existente, încadrabile în micro-întreprinderi şi întreprinderi mici, cu excepţia persoanelor
fizice neautorizate.
Pentru a putea primi sprijin în cadrul submăsurii 6.4, solicitantul sprijinului trebuie să
îndeplinească următoarele condiţii: solicitantul trebuie să se încadreze în categoria
beneficiarilor eligibili; investiţia trebuie să se încadreze în cel puţin unul din tipurile de sprijin
prevazute prin sub-măsură; localizarea proiectului pentru care se solicită finanțare trebuie să
fie în spațiul rural; sediul social al solicitantului trebuie să fie situat în spațiul rural;
solicitantul trebuie să demonstreze capacitatea de a asigura co-finanţarea investiţiei;
viabilitatea economică a investiţiei trebuie să fie demonstrată pe baza prezentării unei
documentaţii tehnico-economice; întreprinderea nu trebuie să fie în dificultate în conformitate
cu liniile directoare privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor în
dificultate; investiţia va fi precedată de o evaluare a impactului preconizat asupra mediului
pentru a urmări dacă aceasta poate avea efecte negative asupra mediului.

Categoriile de solicitanţi eligibili în cadrul sub-măsurii 6.4 „Sprijin pentru investiţii în crearea
şi dezvoltarea de activităţi neagricole în zone rurale”, în funcție de forma de organizare sunt:
- Persoana fizică autorizată
- Intreprinderi individuale
- Intreprinderi familiale
- Societate în nume colectiv
- Societate în comandită simplă
- Societate pe acţiuni
- Societate în comandită pe acţiuni
- Societate cu răspundere limitată1
- Societate comercială cu capital privat
- Societate agricolă
- Societate cooperativă agricolă de gradul 1 si societati cooperative meșteșugărești și de
consum de gradul 1
- Cooperativă agricolă de grad 1 (înfiinţată în baza Legii nr. 566/ 2004) de exploatare şi
gestionare a terenurilor agricole şi a efectivelor de animale.

Principiile de selecție a proiectelor sunt :

• Diversificărea activității agricole a fermelor către activități neagricole;
• Prioritizarea serviciilor medicale (inclusiv stomatologice și sanitar - veterinare);
• Principiul prioritizării proiectelor care includ acțiuni de digitalizare pentru eficientizarea
activității;
• Prioritizarea proiectelor care includ acțiuni de protecție a mediului;
• Prioritizarea activităților de producție;
• Stimularea activităților turistice și/ sau de agrement și/ sau unități de alimentație publică în
zonele cu potențial turistic ridicat;
• Derularea activităților anterioare ca activitate generală de management a firmei;
• Prioritizarea solicitanților care nu au beneficiat de finanțare în perioada de programare 2014
– 2020 prin PNDR (sM 6.2, sM 6.4 și similară sM 19.2);
• Maturitatea proiectului - în sensul documentației depuse.

Proiectele ce vizează exclusiv activități de producție sunt cele mai încurajate, fiind punctate
cu 25, față de restul care primesc câte 10 puncte. Pentru ca un proiect să acumuleze suficiente
puncte, trebuie să corespundă următoarelor principii: Principiul prioritizării proiectelor care
includ acțiuni de protecția mediului, unde va mai acumula alte 10 puncte; Principiul derulării
activităților anterioare ca activitate generală de management a firmei, pentru o mai bună
gestionare a activității economice (10 puncte) ; Principiul accesului la finanțare – în sensul
prioritizării solicitanților care nu au beneficiat de finanțare în perioada de programare 2014 –
2020 (10 puncte) ; Principiul maturității proiectului – în sensul depunerii documentației
pentru demararea procedurii de evaluare a impactului preconizat asupra mediului, la
depunerea cererii de finanțare (5 puncte).

Proiecte Spania:
1. MiWEndo: Revoluționarea detectării cancerului colorectal
Cancerul colorectal (CRC) este al doilea cel mai frecvent cancer în Europa. Pentru a
îmbunătăți diagnosticul precoce, soluțiile Miwendo din regiunea Cataluña din Spania
au dezvoltat un accesoriu care poate fi atașat la vârful unui endoscop standard și care
utilizează tehnologia de imagistică cu microunde cu costuri reduse și sigure pentru a
detecta automat polipii maligni. Proiectul este finanțat, în mare parte, de statele non-
UE.

2. Cercetarea în agricultura de mătase unește biomedicina cu biotehnologica în

Murcia
Utilizarea fără precedent a creșterii viermilor de mătase în domeniul biotehnologiei și
studiul valorilor sale terapeutice de către o echipă de cercetare din Murcia,
declanșează noi speranțe pentru medicina regenerativă. Costurile scăzute ale
producției de mătase și riscurile minime ale efectelor secundare medicale și de mediu
vizează stimularea economiei și competitivității regiunii. Proiectul este finanțat, în
mare parte, de Uniunea Europeană.

3. Împuternicirea victimelor violenței bazate pe gen în Murcia, Spania

 În Murcia, Spania, un proiect finanțat de UE își propune să sprijine femeile care sunt
victime ale abuzului bazat pe gen și să ofere formare pentru a-și îmbunătăți șansele de
a-și obține un loc de muncă. Peste 50% dintre participanți au găsit deja locuri de
muncă, iar aproximativ 223 de femei primesc instruire în fiecare an.

4. Mașinile electrice se unesc cu rutele turistice pentru o experiență "verde" în

Spania și Portugalia
Proiectul de deplasare transfrontalieră dă oamenilor șansa de a vedea frumoasele
peisaje și atracții culturale din Spania Nord-Vest și nordul Portugaliei într-un mod cu
adevărat "verde". Proiectul a oferit opțiuni de transport fără emisii, inclusiv
electroclipuri electronice și e-biciclete, pe care oamenii le pot angaja fără costuri ca să
călătorească printr-o serie de parcuri. Infrastructura de reîncărcare este furnizată,
împreună cu un număr de itinerariile de călătorie cu atenție selectate, pentru a ajuta
localnicii și turiștii să profite de cele mai multe dintre zilele lor. Proiectul este finanțat,
în mare parte, de UE.

5. Promovarea patrimoniului cultural subacvatic în Macaronezia

Proiectul de cooperare regională Margullar își propune să conserve, să protejeze și să
promoveze patrimoniul arheologic subacvatic al insulelor Macaronezia prin crearea
unei noi atracții turistice. Proiectul ajută la îmbunătățirea, energizarea și diversificarea
turismului local în diferitele regiuni ale Macaroneziei, creează locuri de muncă în
sectorul turistic și contribuie, de asemenea, la conștientizarea importanței
patrimoniului cultural subacvatic și a istoriei sale. În cele din urmă, ajută la educarea
cetățenilor cu privire la conservarea și îmbunătățirea acestei lumi subacvatice.
Proiectul este finanțat, în cea mai mare parte, de UE.

Realizările Spaniei:
1. Noi locuri de muncă
 În graficul de mai sus remarcăm progresul implementării făcute în cadrul proiectului
de acordare a noi locuri de muncă directe. Inițial au fost planificate 10 234 job-uri full
time, decizia a fost luată la un nr mai mic, de 6 009 și au fost implementate doar 3
272. Proiectul a început să fie implimentat în 2015, atingând peste 50% din scop abia
în 2020.
2. Noi întreprinderi

În graficul de mai sus remaecăm evoluția implementării proiectului în ceea ce privește

înființarea noilor întreprinderi. Inițial au fost planificate doar 8 206 întreprinderi,
decizia, însă, a fost luată la un nr mult mai mare – 19 924 întreprinderi, fiind
 implementate în nr de 16 750. Implementarea proiectului a început în 2015, luând un
avânt puternic în următorul an și crescând constant până în 2020, astfel scopul fiind
aproape atins.

3. Tranvai și metrou (nou / îmbunătățiri)

În graficul de mai sus remarcăm evoluția implementării făcute în cadrul proiectului de

renovare sau construcția unor noi linii de metrou și tranvai. Inițial, au fost planificate
26 km, decizia a rămas practic aceeași, de 27 km și au fost implementate 14 km.
Remarcăm că proiectul a fost implementat abia din 2019, astfel până în 2020 depășind
50% din scopul propus, rezultatul fiind destul de promițător.
Proiecte România:

1. Colectare si tratare apelor uzate in Bucuresti-Ilfov

Extinderea stației de epurare a apelor uzate de la Glina din zona București-Ilfov din
Macroregiunea trei a României este în curs de desfășurare cu sprijinul UE. În cadrul
proiectului se desfășoară și a doua fază de renovare a sistemului principal de colectare
care se află pe sub cursul râului Dâmbovița. Scopul este reducerea poluării mediului și
ridicarea standardelor de sănătate publică. Proiectul este finanțat, în cea mai mare
parte de UE.

2. Acces în bandă largă pentru zonele defavorizate din România

A doua fază a proiectului RO-NET continuă construirea infrastructurii pentru a oferi
internet în bandă largă pentru oamenii din așa-numitele „zone albe” unde nu există
acces la rețelele de comunicații electronice. În ambele faze ale proiectului, RO-NET
acoperă 783 din cele 2268 de localități din România identificate ca zone albe,
infrastructura pentru 684 dintre ele fiind finalizată în faza a doua. Localitățile sunt
răspândite pe toată țara, cu excepția Bucureștiului și a regiunii înconjurătoare.
Dezvoltarea rețelelor locale de acces sporește acoperirea în bandă largă în România cu
 1,9%, ceea ce înseamnă că internetul în bandă largă este acum disponibil pentru 99,2%
din populația țării. Proiectul este finanțat, în cea mai mare parte de UE.

3. Reabilitarea patrimoniului urban al Alba Iuliei transformă orașul și economia sa

Unul dintre cele mai importante orașe istorice ale României culege beneficiile
economice și sociale ale restaurării moștenirii sale antice. Scopul principal al acestui
proiect a fost revigorarea Cetății Alba Carolina prin conservarea și reabilitarea
patrimoniului urban, cu valoare adăugată provenind din activarea ulterioară a unei
economii circulare și a unei noi dezvoltări economice prin turism. Activitățile
desfășurate au inclus conservarea și reabilitarea monumentelor, clădirilor istorice,
catedralelor, a Cetății Vauban construită pe vechiul Castrum roman împreună cu
zidurile și potecile sale, precum și îmbunătățirea infrastructurii pentru a stimula
sectorul turistic al orașului. Proiectul este finanțat, în cea mai mare parte de UE.

4. Prelungirea liniei 5 de metrou Bucuresti

Investițiile în construcția Liniei de Metrou 5 vor permite rețelei de transport public să
ajungă în noi cartiere din capitala României, oferind acces mai ușor în centrul orașului
pentru oamenii care locuiesc acolo și reducând traficul rutier. Proiectul creează
aproximativ 48 de locuri de muncă în timpul procesului de implementare și 200 de noi
locuri de muncă la finalizare. Proiectul este finanțat, în cea mai mare parte de UE.

Realizările României:
1. Tramvai sau metrou (nou / îmbunătățit)
Transport urban: lungime totală a liniilor de tramvai și metrou noi sau îmbunătățite

Sursa: https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO

În graficul de mai sus avem reprezentat progresul implementărilor făcute în cadrul

 proiectului ce vizează crearea unor noi linii de tramvai și metrou cât și îmbunătățirea
celor existente, observăm că au fost propuse spre construcție 69 km, decizia a fost
luată pentru 129 km și au fost implementați 11 km. Analizănd situația dată putem
spune că, prognoza nu este tocmai una pozitivă, luând în calcul și perioada alocată
pentru desfășurarea acestui proiect 2014-2020, rezultatul a fost departe de obiectivele
inițiale. Sesizabil este și faptul că deși proiectul a fost propus spre implementare
începând cu 2014, primele activități au fost întreprinse începând cu 2018 însă într-un
procent foarte mic, au continuat și în 2019 pe acceași linie, în 2020 au atins un procent
mai mare în desfășurarea obiectivului dar acest lucru nu a ajutat la îndeplinirea
scopului inițial al acestui proiect.

2. Reabilitare teren

Sursa: https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO
În graficul de mai sus avem reprezentat progresul implementărilor făcute în cadrul proiectului
de reabilitare a terenurilor, au fost planificați 27 km, decizia a rămas la același număr și au
fost implementați 17 km. Privim acest proiect sub o notă optimistă deoarece ținta a fost
aproape atinsă, poate dacă ar fi început lucrările începând cu perioada intrării în vigoare a
acestui proiect 2014, în 2020 obicetivul inițial ar fi fost atins.
 3. Reciclarea deșeurilor
Deșeuri solide: Capacitate suplimentară de reciclare a deșeurilor

Sursa: https://cohesiondata.ec.europa.eu/countries/RO
În acest grafic avem reprezentat progresul proiectului ce vizează reciclarea deșeurilor,
perioada desfășurării acestui proiect este 2014-2020, au fost planificate pentru reciclare
anuală 1.300,000 de tone de deșeuri, decizia a fost luată pentru 1.622,582 de tone anual, până
în prezent s-a reciclat 1.236,332 tone de deșeuri anual. Activitatea de implementare a
obiectivelor propuse a început în 2017 și a urmat un trend pozitiv pe parscursul celorlalți ani,
în 2020 rezultatele proiectului au fost în proporție de 95,1 % realizate.