SDL 2021-2027-Final

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Movila Miresii, județul Brăila 2021 - 2027
STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI

MOVILA MIRESII, JUDEȚUL BRĂILA
2021-2027
1
VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A COMUNEI MOVILA MIRESII

PENTRU ANUL 2027
Movila Miresii, comuna cu o

infrastructură modernă, economie locală
diversificată și competitivă, servicii
sociale de calitate și administrație locală
profesionistă, va deveni unul dintre cei mai
importanți poli de dezvoltare la nivelul
județului Brăila.
Strategia de dezvoltare locală a comunei Movila Miresii își propune să

valorifice întreg potențialul de care dispune localitatea, cât și oportunitățile din
mediul economico-social în vederea acționării pentru îmbunătățirea continuă a
calității vieții locuitorilor de azi, dar și a generațiilor viitoare.
Strategia este un răspuns la necesitatea rezolvării urgente a problemelor
cu care se confruntă comunitatea noastră, aceasta nu se poate face decât printr-
o viziune strategică unitară, exprimată în obiective specifice, cu responsabilități
bine definite.
Ținta noastră principală este promovarea
participării publice la elaborarea politicilor de
dezvoltare a comunității, întărirea capacității
instituționale a administrației publice locale în
domeniul programării și utilizării fondurilor de
finanțare publice și private, interne și
internaționale și, evident, dezvoltarea comunei
Movila Miresii.
Mulțumesc acelor oameni care, prin
implicarea activă în acest proiect, au făcut
posibilă elaborarea unei lucrări atât de necesare
în stabilirea direcțiilor de dezvoltare a
comunității.
Dumitru PANȚURU,
Primarul comunei Movila Miresii
2
CUPRINS
Capitolul 1 – Cadrul internațional al dezvoltării durabile.................................. 4

1.1. Agenda 2030 pentru dezvoltarea durabilă................................................ 4
1.2. Orientări politice pentru U.E. în perioada 2019-2024.................................. 8
1.3. Prioritățile Comisiei europene pentru perioada 2019-2024............................ 9
1.4. Planul de redresare pentru Europa........................................................ 17
1.5. Politica agricolă comună.................................................................... 22
Capitolul 2 – Cadrul național al dezvoltării durabile........................................ 15
2.1. Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă......................................... 35
2.2. Obiectivele Strategiei naționale............................................................. 38
2.3. Implementarea și monitorizarea Strategiei naționale................................... 50
Capitolul 3 – Cadrul reginal de dezvoltare pentru perioada 2021-2027................ 52
3.1. Perioada de programare 2021-2027........................................................ 53
3.2. Programul Operațional Regional pentru perioada 2021-2027.......................... 54
Capitolul 4 – Cadrul județean de dezvoltare pentru perioada 2021-2027............. 56
4.1. Așezarea geografică a județului Brăila.................................................... 56
4.2. Organizarea administrativ-teritorialp a județului Briăla................................ 60
4.3. Populația județului............................................................................ 61
4.4. Economie ....................................................................................... 63
Capitolul 5 – Descrierea generală a comunei Movila Miresii............................... 64
5.1. Așezarea geografică........................................................................... 64
5.2. Relieful.......................................................................................... 65
5.3. Rețeaua hidrografică.......................................................................... 66
5.4. Regimul climateric............................................................................. 69
5.5. Solul și subsolul................................................................................ 70
5.6. Vegatația și fauna............................................................................. 72
5.7. Istoricul comunei.............................................................................. 74
5.8. Bilanțul teritorial.............................................................................. 77
5.9. Fondul de locuințe............................................................................. 79
5.10.Populația și forța de muncă................................................................. 81
5.11. Economia locală.............................................................................. 90
5.12. Infrastructura de transport................................................................. 95
5.13. Utilitățile publice............................................................................ 99
5.14. Protecția mediului........................................................................... 103
5.15. Serviciile publice............................................................................. 114
5.16. Administrația publică locală................................................................ 119
Capitolul 6 – Analiza situației existente....................................................... 122
6.1. Evaluarea SDL 2014-2020..................................................................... 122
6.2. Disfuncționalități.............................................................................. 127
6.3. Analiza SWOT.................................................................................. 130
Capitolul 7 – Strategia de Dezvoltare Locala 2021-2027................................... 142
7.1. Generalități.................................................................................... 142
7.2. Viziunea de dezvoltare a comunei.......................................................... 145
7.3. Scopurile Strategiei de Dezvoltare Locală................................................. 145
7.4. Obiectivele strategice........................................................................ 146
7.5. Prioritățile de dezvoltare..................................................................... 147
7.6. Măsuri și direcții de acțiune.................................................................. 148
7.7. Resurse necesare............................................................................... 158
7.8. Fișele proiectelor de investiții............................................................... 159
Anexe.................................................................................................. 197
3
CAPITOLUL 1
CADRUL INTERNAȚIONAL AL DEZVOLTĂRII DURABILE
1.1. AGENDA 2030 PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ
La Summit-ul ONU din septembrie 2015

s-a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare
durabilă, un program de acţiune globală în
domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi
care promovează echilibrul între cele trei
dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic,
social şi de mediu.
În cadrul Agendei 2030 se regăsesc
cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD),
în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii
inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei
până în 2030.
ODD 1: Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context

Sărăcia este o problemă atât la nivel local cât și la nivel regional, respectiv
global. Globalizarea a contribuit la eradicarea sărăciei absolute, însă este
necesară continuarea eforturilor pentru a reduce și sărăcia relativă și
pentru a asigura o viață demnă pentru toți.
ODD 2: Eradicarea foametei
Agricultura este importantă pentru întreaga societate. Dacă dorim o
societate mai sănătoasă, trebuie să ajungem la o agricultură
sustenabilă. Agenda 2030 țintește eradicarea foametei și securitatea
alimentară prin creșterea productivității agricole și prin reducerea
deșeurilor alimentare.
ODD 3: Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării
tuturor, la orice vârstă
Îmbunătățirea accesului la servicii de asistență medicală de calitate este
esențială pentru funcționarea adecvată a unei societăți durabile. Asistența
medicală trebuie să fie modernă și să aibă un caracter umanist.
ODD 4: Garantarea unei educații de calitate și promovarea
oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți.
Accesul la educația de calitate este esențial pentru funcționarea adecvată
a unei societăți durabile. În general, educația este considerată, în mod
greșit, doar un proces care precede intrarea pe piața forței de muncă.
4
ODD 5: Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor

și a fetelor. Egalitatea între genuri poate fi considerată un indicator pentru
societățile dezvoltate. Populația globală include peste 50% femei, totuși,
există numeroase inegalități între persoanele de sex masculin și cele de
sex feminin, de exemplu salarii mai mici, violență domestică, probleme de
emancipare.
ODD 6 : Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei
și igienei pentru toți
Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei, respectiv
sanitație pentru toți sunt aspirații fundamentale ale cetățenilor. Este
responsabilitatea statului asigurarea disponibilității apei și sanitației pentru
toți.
ODD 7: Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile,
într-un mod sigur, durabil și modern.
Cerința pentru energia electrică este în creștere; noi, ca societate, trebuie
să fim pregătiți și este necesar să ne adaptăm. Energia durabilă însemnă
de fapt energie regenerabilă.
ODD 8: Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă
tuturor și durabilă, a ocupării depline și productive a forței de muncă
și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți.
Acest scop implică o creștere economică sustenabilă și promovează
munca decentă pentru toți indiferent de gen, locație geografică și
descendență.
ODD 9: Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea
industrializării durabile și încurajarea inovației
Epoca modernă a adus un mod de viață accelerat. În această eră pot fi
competitive doar acele țări care încurajează inovația pe lângă o
infrastructură rezilientă și o industrie durabilă.
ODD 10: Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări
Inegalitatea este una dintre cele mai mari obstacole în procesul de
dezvoltare al unei societăți durabile. Inegalitatea poate să apară în diferite
domenii cum ar fi problemele de gen, dificultățile în educație, aspectele
financiare, etc.
ODD 11: Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să
fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile. Orașele trebuie să fie
deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile. Trebuie să ținem cont și de
comunitățile rurale, și să asigurăm cetățenilor condiții pentru o viață
demnă,indiferent de ambianța aleasă de ei.
ODD 12: Asigurarea unor tipare de consum și producție durabile
Acest scop include atât conștientizarea resurselor finite cât și aplicarea
măsurilor sustenabile, așadar în acest mod se proiectează, pentru
descendenții noștri, o ambianță similară celei actuale.
5
ODD 13: Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor

climatice și a impactului lor*
Efectele schimbării climatice se manifestă în toate domeniile vieții,
incluzând aspectele de sănătate, de calitatea a vieții și pierderea
accelerată a biodiversității.
ODD 14: Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a
resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă - Majoritatea oxigenului
din atmosferă (aproximativ 70%) este produsă de plantele marine, așadar,
putem doar estima cât sunt de importante aceste medii acvatice pentru
ecosistemul nostru, și este evidentă necesitatea protecției naturii și în acest
sens.
ODD 15: Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a
ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea
deăertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea
pierderilor de biodiversitate - Acest scop țintește o temă vastă și ne
reamintește că și noi, oamenii, facem parte din biosfera acestei planete.
ODD 16: Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o
dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor
instituții eficiente, responsabile la toate nivelurile. Dezvoltarea durabilă
nu este doar o politică modernă, inteligentă, ci este și o paradigmă nouă
despre funcționarea societății si pentru a fi funcțională, trebuie să aibă o
bază solidă.
ODD 17: Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea
parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă - Problemele globale
impun soluții globale, această abordare necesită și colaborare, respectiv
finanțare internațională pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030.
Obiectivele de dezvolare durabila

enunțate mai sus, înlocuiesc cele 8 obiective
ale mileniului adopate la Summitul ONU din
2000 și promovează echilibrul între cele trei
dimensiuni ale dezvoltării durabile:
economică, socială și de mediu, acțiunile
pentru realizarea acestora vizează atât
statele dezvoltate cât și cele în curs de
dezvoltare.
UE a jucat un rol important în procesul care a condus la adoptarea Agendei 2030

pentru dezvoltare durabilă și a celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD-uri) în
septembrie 2015. În prezent, UE este hotărâtă să preia conducerea în punerea în aplicare
a agendei.
Dezvoltarea durabilă este elementul central al politicilor europene pentru
perioada 2021-2024 și ulterioară, cel puțin până în anul 2050. Cele 17 obiective în
vederea eradicării sărăciei și realizării dezvoltării durabile în întreaga lume sunt
integrate în acțiunile interne și externe ale Uniunii Europene, în toate sectoarele, iar
implementarea Agendei 2030 a Națiunilor Unite este crucială pentru întărirea
rezilienței și pregătirea pentru viitoarele șocuri.
6
Prioritățile actualei Comisii Europene sunt grupate în șase prioritati majore

care înglobează toate cele 17 obiective de dezvoltare durabilă:
1. Pactul Verde European
2. O Europă pregătită pentru era digitală;
3. O economie în serviciul cetățenilor;
4. O Europă mai puternică pe scena internațională;
5. Promovarea modului nostru de viață european;
6. Un nou elan pentru democrația europeană.
Celor șase priorități le corespund numeroasele politici, strategii și acțiuni,
toate atent monitorizate în ceea ce privește progresul realizat în atingerea țintelor de
dezvoltare durabilă. Un set de indicatori stabiliți printr-un amplu proces consultativ la
nivel european măsoară acest progres la nivel european, acesta fiind raportat de
Eurostat – instituția statistică a Uniunii Europene.
7
1.2. ORIENTARI POLITICE PENTRU UNIUNEA EUROPEANA

ÎN PERIOADA 2019 - 2024
În urma alegerilor europene din

mai 2019, Uniunea Europeană a stabilit o
serie de priorități care conturează agenda
sa politică până în 2024. Aceste priorități
contribuie la abordarea principalelor
provocări cu care se confruntă UE și
cetățenii săi, pe plan politic, economic sau
social. Prioritățile au fost stabilite în urma
unui dialog între liderii UE, miniștrii statelor
membre, instituțiile UE și grupurile politice
din Parlamentul European. În iunie 2019, liderii Uniunii Europene și-au stabilit
prioritățile în agenda strategică a UE pentru perioada 2019-2024.
O nouă agendă strategică pentru UE (2019-2024) ca urmatoare obiective

majore:
1. Protejarea cetățenilor și a libertăților
Controlul eficient al frontierelor externe ale UE și dezvoltarea unei politici
cuprinzătoare în domeniul migrației. Combaterea terorismului, a criminalității
transfrontaliere și a criminalității online, creșterea capacității de reziliență a UE
împotriva dezastrelor naturale și a celor provocate de om.
2. Dezvoltarea unei baze economice solide și dinamice

Construirea unei economii reziliente prin aprofundarea uniunii economice și
monetare, finalizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital, consolidarea
rolului internațional al monedei euro, investițiile în competențe și educație, sprijinirea
întreprinderilor europene, adoptarea transformării digitale și dezvoltarea unei politici
industriale solide.
3. Construirea unei Europe ecologice, echitabile și neutre din punct de

vedere climatic
Investițiile în inițiative ecologice care îmbunătățesc calitatea aerului și a apei,
promovarea agriculturii durabile și protejarea sistemelor de mediu și a biodiversității.
Crearea unei economii circulare eficiente și a unei piețe europene a energiei care să
ofere energie durabilă, sigură și la prețuri accesibile. O tranziție mai rapidă către surse
regenerabile de energie și eficiență energetică, reducând, în același timp, dependența
UE de sursele externe de energie. Implementarea Pilonului european al drepturilor
sociale.
4. Promovarea intereselor și a valorilor europene la nivel global

Construirea unei politici externe solide, cu o politică de vecinătate ambițioasă
și un parteneriat cuprinzător cu Africa. Promovarea păcii, stabilității, democrației și a
drepturilor omului la nivel mondial. Asigurarea unui comerț solid, bazat pe
multilateralism și pe o ordine mondială axată pe norme globale. Asumarea unei
responsabilități sporite în materie de securitate și apărare, cooperând îndeaproape cu
NATO.
8
1.3.PRIORITĂȚILE COMISIEI EUROPENE PENTRU PERIOADA 2019-2024
1. Pactul ecologic european - Transformarea UE într-o economie

modernă, eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor și
competitivă, păstrând, în același timp, cadrul natural al Europei,
abordând schimbările climatice și trasând calea către o Europă neutră
din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și eficientă din
punctul de vedere al resurselor până în 2050.
2. O Europă pregătită pentru era digitală - Adoptarea

transformării digitale prin investiții în întreprinderi, cercetare și
inovare, reformarea protecției datelor, abilitarea persoanelor cu
competențele necesare pentru o nouă generație de tehnologii și
elaborarea unor norme corespunzătoare. Datorită strategiei digitale
a UE, cetățenii vor putea folosi la maximum o nouă generație de
tehnologii.
3. O economie în serviciul cetățenilor - UE trebuie să creeze un

mediu de investiții mai atractiv și să susțină o creștere care să creeze
locuri de muncă de calitate, în special pentru tineri și pentru
întreprinderile mici. Consolidarea economiei UE, asigurând locuri de
muncă și reducând inegalitățile, sprijinind întreprinderile,
aprofundând uniunea economică și monetară și finalizând uniunea
piețelor de capital.
4. O Europă mai puternică pe scena internațională - Afirmarea UE

pe scena mondială, prin consolidarea poziției noastre de campioni ai
unui comerț puternic, deschis și echitabil, al multilateralismului și al
unei ordini mondiale bazate pe norme. Consolidarea relațiilor cu
țările vecine și cu țările partenere, precum și întărirea capacității UE
de a gestiona crizele prin capabilități civile și militare.
5. Promovarea modului de viață european - Respectarea

drepturilor fundamentale și a statului de drept ca bază pentru
egalitate, toleranță și echitate socială. Abordarea riscurilor în
materie de securitate, protejarea și responsabilizarea
consumatorilor, precum și consolidarea unui sistem de migrație legală
și sigură, gestionând în același timp în mod eficient frontierele
externe ale UE, modernizând sistemul de azil al UE și cooperând
îndeaproape cu țările partenere.
6. Un nou elan pentru democrația europeană - Consolidarea

proceselor democratice ale Europei prin întărirea relațiilor cu
Parlamentul European și cu parlamentele naționale, prin protejarea
democrației UE împotriva ingerințelor externe, prin asigurarea
transparenței și a integrității în întregul proces legislativ, precum și
prin implicarea într-o mai mare măsură a cetățenilor UE în conturarea
viitorului Uniunii.
9
PACTUL VERDE EUROPEAN
Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială

pentru Europa și pentru întreaga lume. Pentru a găsi soluții la această amenințare,
Europa are nevoie de o nouă strategie de creștere, care să transforme Uniunea într-o
economie modernă, competitivă și eficientă din punctul de vedere al utilizării
resurselor, în care:
• până în 2050, UE va ajunge să nu mai emitem gaze cu efect de seră
• creșterea economică va fi decuplată de utilizarea resurselor
• nicio persoană și niciun loc nu va fi lăsat în urmă
Pactul verde european este foaia de parcurs a UE pentru a ajunge la o economie

durabilă. Vom reuși acest lucru transformând provocările legate de schimbările
climatice și de mediu în oportunități – în toate domeniile de politică – și asigurându-ne
că tranziția este justă și incluzivă pentru toți europenii.
Pactul verde european oferă un plan de acțiune menit:
• să stimuleze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie
circulară, mai curată
• să refacă biodiversitatea și să reducă poluarea.
Planul creionează investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile.

În același timp, arată cum se poate asigura o tranziție justă și incluzivă.
UE vrea să devină neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei până în
2050. Pentru a transforma acest angajament politic în obligație juridică, am propus
o lege europeană a climei.
Sunt necesare acțiuni în toate sectoarele economiei, inclusiv:

• investiții în tehnologii ecologice
• sprijin pentru inovare în sectorul industrial
• introducerea unor forme de transport privat și public mai puțin poluante, mai
ieftine și mai sănătoase
• decarbonizarea sectorului energetic
• îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor
• colaborarea cu partenerii internaționali pentru îmbunătățirea standardelor de
mediu la nivel mondial
UE va oferi sprijin financiar și asistență tehnică pentru a-i ajuta pe cei mai
afectați de trecerea la economia verde. Pentru aceasta, a creat așa-numitul Mecanism
pentru o tranziție justă. Mecanismul va contribui la mobilizarea a cel puțin 100 de
miliarde EUR, în perioada 2021-2027, în regiunile cele mai afectate.
10
O EUROPĂ PREGĂTITĂ PENTRU ERA DIGITALĂ
Tehnologia digitală ne transformă viața. Scopul strategiei digitale a UE este

ca această transformare să fie în avantajul cetățenilor și întreprinderilor și să
contribuie, în același timp, la crearea unei Europe neutre din punct de vedere climatic
până în 2050.
Comisia este hotărâtă să transforme această perioadă în „deceniul digital” al
Europei. Uniunea trebuie să își consolideze suveranitatea digitală și să-și stabilească
propriile standarde în loc să le urmeze pe ale altora, cu un accent clar pe date,
tehnologie și infrastructură.
Acțiuni viitoare:
Inteligența artificială - Existența unor tehnici fiabile

de inteligență artificială (IA) poate aduce numeroase
beneficii: asistență medicală mai bună, procese de
fabricație mai eficiente, un transport mai sigur și mai curat,
surse de energie mai ieftine și mai durabile. Abordarea UE
cu privire la inteligența artificială (IA) va convinge cetățenii
să adopte aceste tehnologii și, în același timp, va încuraja
întreprinderile să le dezvolte. Datele și inteligența artificială (IA) pot contribui la
soluționarea multora dintre problemele societății, de la sănătate la agricultură și de la
securitate la industria producătoare.
Strategia europeană privind datele - Strategia

europeană privind datele va ajuta Uniunea să devină lider
într-o societate bazată pe date. Prin crearea unei piețe
unice în acest domeniu, datelor vor putea circula liber pe
teritoriul UE și în toate sectoarele în beneficiul
întreprinderilor, al cercetătorilor, al publicului și al
administrațiilor publice.
Strategia industrială pentru Europa - Europa demarează tranziția către

neutralitatea climatică și către poziția de lider în domeniul digital. La acest început de
eră, industria europeană poate fi din nou deschizătoare de drumuri. Există
trei motoare care vor transforma industria vor sprijini întreprinderile mici și mijlocii
(IMM) și vor menține Europa sustenabilă și competitivă. Este
vorba despre:
• tranziția ecologică, sprijinită de Pactul verde
european care este noua strategie de creștere a
Europei
• tranziția digitală, care permite industriei și IMM-urilor
să fie mai proactive, le oferă lucrătorilor noi
competențe și sprijină decarbonizarea economiei
• competitivitatea pe scena mondială, Europa trebuind să valorifice impactul
pieței sale unice pentru a stabili standarde la nivel global
11
Calculatoare de înaltă performanță – Supercalculatorul

(HPC) se referă la sistemele de calcul cu putere de calcul extrem
de ridicată, care sunt capabile să rezolve probleme extrem de
complexe și solicitante. În era digitală, HPC se află în centrul
progreselor majore și al inovării, precum și o resursă strategică
pentru viitorul Europei.
Actul legislativ privind piețele digitale(APD) - APD stabilește un set de

criterii obiective strict definite pentru a califica o mare
platformă online drept „controlor al fluxului de informație”. În
acest fel, APD poate să rămână concentrat pe problema pe care
intenționează să o rezolve în ceea ce privește marile platforme
online sistemice.
Actul legislativ privind serviciile digitale - Noile norme

sunt proporționale, stimulează inovarea, creșterea economică și
competitivitatea și facilitează extinderea platformelor mai mici,
a IMM-urilor și a startup-urilor. Responsabilitățile utilizatorilor,
ale platformelor și ale autorităților publice sunt realiniate la
valorile europene, plasând cetățenii în centrul atenției. șterea
economică și competitivitatea în cadrul pieței unice
Securitate cibernetică - Securizarea rețelelor și a

sistemelor informatice în Uniunea Europeană este esențială.
Acesta protejează comunicarea și datele noastre și menține
societatea și economia online în funcțiune. Uniunea Europeană
lucrează pe diferite fronturi pentru a promova reziliența
cibernetică.
Competențe digitale - O economie digitală puternică este

vitală pentru inovare, creștere, locuri de muncă și competitivitate
europeană. Răspândirea digitalului are un impact masiv asupra
pieței forței de muncă și asupra tipului de competențe necesare
în economie și societate.
Conectivitate - Conectivitatea avansată este o

componentă fundamentală a transformării digitale și a factorului
de facilitare a unui viitor durabil. Rețelele fixe și fără fir
contribuie în mod semnificativ la furnizarea de servicii accesibile
și accesibile și la reducerea decalajului digital.
Conectivitatea îmbunătățită va accepta mai multe conexiuni și
acestea vor fi mai rapide și mai fiabile. Aceasta va oferi
oamenilor și întreprinderilor o acoperire mai bună, mai rapidă și
mai răspândită pe internet.
12
O ECONOMIE ÎN SERVICIUL CETĂȚENILOR
Economia socială de piață a UE este unică. Ea le permite economiilor să se

dezvolte și să reducă sărăcia și inegalitatea. Când Europa este stabilă, economia poate
răspunde pe deplin nevoilor cetățenilor UE. În acest sens, este esențial ca
întreprinderile mici și mijlocii, care formează coloana vertebrală a economiei UE, să se
dezvolte și mai mult, cu ajutorul nostru. De asemenea, este esențial să se finalizeze
uniunea piețelor de capital și să se aprofundeze uniunea economică și monetară.
Domenii de acțiune:
1. O uniune economică și monetară mai profundă și mai echitabilă.
În uniunea economică și monetară (UEM), politicile economice ale statelor
membre sunt coordonate astfel încât:
• să permită țărilor din UE să facă față unor eventuale noi crize, prin
reforme economice și sociale și politici fiscal-bugetare responsabile;
• să se încurajeze investițiile și competitivitatea;
• să se creeze/ocupe mai multe locuri de muncă și să se determine
creșterea nivelului de trai.
2. Piața internă.
Piața unică este una dintre cele mai importante realizări ale Europei și cel mai
bun atu al acesteia în contextul unei globalizări crescânde. Ea este un motor al
construcției unei economii mai puternice și mai echitabile în UE. Datorită faptului că
permite persoanelor, bunurilor, serviciilor și capitalului să circule mai liber, piața unică
deschide noi oportunități pentru cetățeni, lucrători, întreprinderi și consumatori,
creând locurile de muncă și creșterea de care Europa are mare nevoie. Piețele de
capital mai integrate și mai profunde vor canaliza mai multe fonduri către întreprinderi
(în special către IMM-uri) și către proiecte de infrastructură. O mai bună mobilitate a
lucrătorilor va permite oamenilor să circule mai liber către locurile unde competențele
lor sunt căutate.
3. Locuri de muncă, creștere economică și investiții.
Planul de investiții pentru Europa, denumit și „Planul Juncker”, caută să
mobilizeze investiții pentru a genera creștere economică și locuri de muncă în întreaga
Uniune prin înlăturarea barierelor în calea investițiilor, oferăirea de consiliere pentru
proiectele potențiale și acordarea finanțare. Folosește garanții de la bugetul UE
(fonduri publice) pentru a mobiliza investițiile private.
4. Semestrul european
Semestrul european oferă un cadru pentru coordonarea politicilor economice
din întreaga Uniune Europeană. El permite țărilor din UE să discute planurile lor
economice și bugetare și să monitorizeze progresele în anumite momente din cursul
unui an.
5. Ocuparea forţei de muncă tinere
Tinerilor trebuie să li se ofere toate șansele de a-și dezvolta întregul potențial
pentru a contribui la modelarea viitorului UE și pentru a beneficia pe deplin de tranziția
verde și digitală. Tinerii se confruntă adesea cu dificultăți majore pe piața forței de
muncă și acest lucru s-a observat mai ales în contextul pandemiei de coronavirus.
13
O EUROPĂ MAI PUTERNICĂ PE SCENA INTERNAȚIONALĂ
Comisia Europeană promovează multilateralismul și o ordine globală bazată

pe norme, în cadrul căreia UE să joace un rol mai activ și să aibă o voce mai puternică.
Pentru consolidarea rolului UE ca lider mondial, avem nevoie de o agendă
comercială solidă, deschisă și echitabilă, care să facă Europa un loc atractiv pentru
întreprinderi și să asigure, în același timp, cele mai înalte standarde în materie de
protecție a climei, a mediului și a forței de muncă. Poziția de lider presupune o
cooperare strânsă cu partenerii și cu țările învecinate. În acest sens, va fi lansată o
strategie amplă pentru Africa și se va reafirma perspectiva europeană a țărilor din
Balcanii de Vest.
Comisia urmărește ca toate acțiunile sale externe – de la ajutorul pentru
dezvoltare la politica externă și de securitate comună – să fie bine coordonate, astfel
încât Europa să aibă o voce mai puternică și mai unită.
Domenii de acțiune:
• Politica externă - UE menține relații diplomatice cu aproape toate țările

din lume. A încheiat parteneriate strategice cu principalii actori internaționali,
colaborează intens cu țările emergente și a semnat acorduri bilaterale de asociere cu
mai multe țări vecine.
• Politica europeană de vecinătate - Politica europeană de vecinătate (PEV)
are scopul de a stabiliza regiunea din punct de vedere politic, economic și al securității.
Stabilitatea UE se bazează pe democrație, respectarea drepturilor omului și statul de
drept, valori universale pentru care PEV va continua să pledeze.
• Parteneriate internaționale - Prin politica sa de cooperare pentru
dezvoltare, UE contribuie la reducerea sărăciei în lume și la dezvoltarea durabilă pe
toate planurile – economic, social, de mediu. În același timp, promovează democrația,
statul de drept, buna guvernanță și respectarea drepturilor omului.
• Ajutor umanitar și protecție civilă - UE acordă ajutor umanitar în funcție
de nevoile populației afectate de dezastre, în special ale persoanelor cele mai
vulnerabile. În caz de catastrofe, oriunde în lume, UE coordonează asistența acordată
de statele membre în domeniul protecției civile.
• Politica comercială - Prin politica sa comercială, UE stabilește o direcție
pentru comerț și investiții în interiorul și în afara UE. Pentru că influențează direct
viețile cetățenilor, politica este elaborată în urma consultării acestora și reflectă,
astfel, valorile și interesele societății europene în ansamblul său. UE își propune să
ajute întreprinderile să valorifice oportunitățile de la nivel mondial și să stimuleze
creșterea economică, ocuparea forței de muncă, investițiile și competitivitatea în UE.
• Securitate și apărare - Politica de securitate și apărare comună are scopul
de a ajuta UE să prevină și să gestioneze mai bine crizele, prin dezvoltarea
capabilităților civile și militare.
• Extinderea UE - O investiție în pace, securitate și stabilitate în Europa:
perspectiva aderării la UE are un puternic efect de transformare asupra țărilor vizate,
generând schimbări democratice, politice, economice și societale pozitive.
14
PROMOVAREA MODULUI NOSTRU DE VIAȚĂ EUROPEAN
O Europă care protejează trebuie să apere și justiția și valorile fundamentale ale

UE. Amenințările la adresa statului de drept periclitează fundamentele juridice,
politice și economice ale Uniunii noastre. În viziunea președintei von der Leyen, statul
de drept este esențial pentru o Uniune a egalității, a toleranței și a echității sociale.
Comisia va lansa un amplu mecanism european privind statul de drept, în cadrul
căruia va raporta anual, în mod obiectiv, situația statului de drept în întreaga Uniune.
La baza modului de viață european stau:
• Cooperare judiciară
Colaborăm în materie penală, în spiritul încrederii reciproce, pentru a combate
traficul de persoane, contrabanda și corupția. Creăm un spațiu european de
justiție prin conectarea sistemelor juridice naționale, pentru a le face viața mai
ușoară cetățenilor și întreprinderilor.
• Drepturi fundamentale
Protejăm statul de drept și drepturile fundamentale, finalizând aderarea UE la
Convenția europeană a drepturilor omului și asigurându-ne că toate propunerile
Comisiei respectă Carta europeană a drepturilor fundamentale. Directiva privind
combaterea discriminării luptă împotriva discriminării și promovează egalitatea
de gen.
• Protecția consumatorilor
Protejăm consumatorii și încercăm să le sporim puterea de a acționa, prin măsuri
de îmbunătățire a siguranței lor în ceea ce privește bunurile, serviciile și
alimentele. Sprijinim mai buna informare a consumatorilor. Îmbunătățim
aplicarea normelor de protecție a consumatorilor și adaptăm legislația în
domeniu în funcție de evoluțiile din sectorul digital.
• Statul de drept
Statul de drept garanteaza domnia legii si drepturile si libertatile fundamentale
ale omului, asigura aplicarea uitara a reglementarilor europene.
15
UN NOU ELAN PENTRU DEMOCRAȚIA EUROPEANĂ
Rata-record de participare la alegerile europene din 2019 demonstrează

vitalitatea democrației în Europa. Însă europenii trebuie să joace un rol mai important
în procesul decizional și în stabilirea priorităților noastre. Vom organiza o conferință
privind viitorul Europei și îi vom invita să spună ce cred ei că este important pentru UE.
Pentru a ne proteja democrația de interferențe externe și pentru a combate

dezinformarea și mesajele de ură din mediul online trebuie să acționăm în aceeași
direcție și să aplicăm aceleași standarde.
Comisia își va consolida parteneriatul cu Parlamentul European, care

reprezintă vocea cetățenilor, asigurând atât implicarea acestuia în toate etapele
negocierilor internaționale, cât și transparența și integritatea în întregul proces
legislativ.
16
1.4.PLANUL DE REDRESARE PENTRU EUROPA
Pentru a contribui la repararea

daunelor economice și sociale cauzate de
pandemia de COVID-19, Comisia
Europeană, Parlamentul European și
liderii UE au convenit asupra unui plan de
redresare care să ne ajute să ieșim din
criză și să punem bazele unei Europe
moderne, mai durabile.
La 21 iulie 2020, liderii UE au convenit asupra unui pachet cuprinzător în

valoare de 1 824,3 miliarde EUR, care combină suma de 1 074,3 miliarde EUR aferentă
cadrului financiar multianual (CFM) și un efort extraordinar de redresare în valoare
de 750 de miliarde EUR, instrumentul Next Generation EU (NGEU).
Cadrul financiar multianual, consolidat prin Next Generation EU, va fi

principalul instrument pentru punerea în aplicare a pachetului de redresare în
vederea abordării consecințelor socioeconomice ale pandemiei de COVID-19. Acesta va
contribui, de asemenea, la transformarea UE prin intermediul politicilor sale majore,
în special cele vizând Pactul verde european, revoluția digitală și reziliența.
Liderii au convenit, de asemenea, că 30% din totalul cheltuielilor din CFM și

din Next Generation EU vor viza proiecte legate de climă.
Împreună cu fondurile deja existente în valoare de 540 de miliarde EUR

aferente plaselor de siguranță în caz de urgență (pentru lucrători, pentru întreprinderi
și pentru statele membre), capacitatea globală a UE de a sprijini redresarea se ridică
la 2 364,3 miliarde EUR.
La 11 februarie 2021, Consiliul a adoptat Regulamentul de instituire a

Mecanismului de redresare și reziliență. Mecanismul, cifrat la 672,5 miliarde EUR, se
află în centrul eforturilor extraordinare de redresare ale UE, reprezentate de Next
Generation EU (NGEU) – planul în valoare de 750 de miliarde EUR convenit de liderii UE
în iulie 2020.
Fondurile vor ajuta statele membre să facă față impactului economic și social
al pandemiei de COVID-19, asigurând totodată faptul că economiile lor realizează
tranziția verde și cea digitală, devenind mai sustenabile și mai reziliente.
17
Pentru a primi sprijin din

partea Mecanismului de redresare și
reziliență, țărilor UE li se solicită să
stabilească în planurile lor un pachet
coerent de proiecte, reforme și
investiții în șase domenii de politică:
• tranziția verde;
• transformarea
digitală;
• creșterea
inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii și ocuparea forței de muncă;
• coeziunea socială
și teritorială;
• sănătatea și reziliența;
• politicile pentru generația următoare, inclusiv educația și
competențele.
Ca regulă generală, țările UE au ca termen 30 aprilie 2021 pentru a-și
transmite planurile naționale de redresare și reziliență în care își vor prezenta agenda
de reformă și de investiții până în 2026.
Cel mai mare pachet de stimulente din istorie
Bugetul pe termen lung al UE și NextGenerationEU (instrumentul temporar
conceput pentru a stimula redresarea) vor forma cel mai mare pachet de stimulente
finanțat din bugetul UE. Un total de peste 1 800 de miliarde EUR va susține reconstrucția
Europei după criza provocată de COVID-19. O reconstrucție prin care Europa va deveni
mai ecologică, mai digitală și mai rezilientă.
Noul buget pe termen lung va consolida mecanismele de flexibilitate, pentru
a garanta că poate răspunde unor nevoi neprevăzute. A fost proiectat în așa fel încât
să răspundă nu numai realităților actuale, ci și incertitudinilor viitoare.
Pe 17 decembrie a fost parcursă ultima etapă a adoptării următorului buget
pe termen lung al UE.
18
Principalele elemente ale acordului

Peste 50 % din sumă va sprijini modernizarea, de exemplu prin:
Cercetare și inovare, prin intermediul Orizont Europa;
O tranziție climatică și o tranziție digitală echitabile, prin

intermediul Fondului pentru o tranziție justă și al programului
Europa digitală;
Pregătire, redresare și reziliență, prin intermediul

Mecanismului de redresare și reziliență, al rescEU și al unui nou
program în domeniul sănătății, „UE pentru sănătate”.
În plus, pachetul se concentrează pe:
Modernizarea politicilor tradiționale, cum ar fi politica de coeziune

și politica agricolă comună, pentru a maximiza contribuția acestora
la prioritățile Uniunii;
Combaterea schimbărilor climatice, cu 30 % din fondurile UE, cea

mai mare pondere din bugetul european de până acum;
Protecția biodiversității și egalitatea de gen.
Cadrul financiar multianual 2021-2027
CFM NextGenerationEU TOTAL

1. Piața unică, inovare și
132,8 miliarde EUR 10,6 miliarde EUR 143,4 miliarde EUR
sectorul digital
2. Coeziune, reziliență și
377,8 miliarde EUR 721,9 miliarde EUR 1 099,7 miliarde EUR
valori
3. Resurse naturale și mediu 356,4 miliarde EUR 17,5 miliarde EUR 373,9 miliarde EUR
4. Migrație și gestionarea
22,7 miliarde EUR - 22,7 miliarde EUR
frontierelor
5. Securitate și apărare 13,2 miliarde EUR - 13,2 miliarde EUR
6. Vecinătate și întreaga
lume
7. Administrația publică
europeană
1 074,3 miliarde
TOTAL CFM 750 miliarde EUR 1 824,3 miliarde EUR
EUR
19
NEXT GENERATION EU
NextGeneration EU (NGEU) este

un instrument temporar de redresare în
valoare de 750 de miliarde EUR, menit să
contribuie la repararea daunelor
economice și sociale imediate provocate
de pandemia de coronavirus. După
pandemia de COVID-19, Europa va fi mai
verde, mai digitală, mai rezilientă și mai
bine pregătită să facă față provocărilor
actuale și viitoare.
NGEU va fi canalizat prin șapte programe sub formă de împrumuturi (360 de

miliarde EUR) și granturi (390 de miliarde EUR):
• Mecanismul de redresare și reziliență: 672,5 miliarde EUR
• REACT-EU: 47,5 miliarde EUR
• Orizont Europa: 5 miliarde EUR
• Programul InvestEU: 5,6 miliarde EUR
• Dezvoltare rurală: 7,5 miliarde EUR
• Fondul pentru o tranziție justă: 10 miliarde EUR
• RescEU: 1,9 miliarde EUR
• NextGenerationEU va suplimenta în același timp fondurile pentru alte
programe sau fonduri europene, cum ar fi Orizont 2020, InvestEU, dezvoltarea rurală
sau Fondul pentru o tranziție justă (JTF).
Angajamentele juridice vor fi încheiate până la 31 decembrie 2023. Plățile
corespunzătoare vor fi efectuate până la 31 decembrie 2026.
Mecanismul de redresare și reziliență și REACT-EU vor fi finanțate în întregime
din Next Generation EU. Celelalte sume reprezintă suplimentări ale programelor
finanțate în temeiul cadrului financiar multianual.
Noul Mecanism de redresare și reziliență constituie cea mai mare parte a efortului
reprezentat de Next Generation EU: aproape 90% din pachetul financiar total.
Suma de 672,5 miliarde EUR va fi plătită sub formă de:

• împrumuturi: 360 de miliarde EUR
• granturi: 312,5 miliarde EUR
În ceea ce privește granturile, 70% dintre acestea vor fi angajate în anii 2021
și 2022, pe baza următoarelor criterii:
• rata șomajului 2015-2019
• inversul PIB-ului pe cap de locuitor
• ponderea populației
Restul de 30% vor fi pe deplin angajate până la sfârșitul anului 2023, pe baza
altor criterii:
• scăderea PIB-ului real în 2020
• scăderea globală a PIB-ului real în perioada 2020-2021
20
• inversul PIB-ului pe cap de locuitor

• ponderea populației
Statele membre vor elabora planuri naționale de redresare și reziliență
care stabilesc agenda lor respectivă în materie de reforme și investiții pentru perioada
2021-2023. Planurile vor fi revizuite și adaptate, după caz, în 2022, pentru a ține seama
de alocarea finală a fondurilor pentru 2023.
Planurile de redresare și reziliență sunt evaluate de Comisie în termen de
două luni de la depunere, pe baza unui set de criterii, printre care se numără:
• coerența cu recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului
european
• consolidarea potențialului de creștere, a creării de locuri de muncă și a
rezilienței economice și sociale a statului membru
• contribuția efectivă la tranziția verde și cea digitală (planurile naționale
ar trebui să aloce cel puțin 37% din buget pentru climă și biodiversitate și încă 20%
pentru măsurile digitale)
Evaluarea planurilor de redresare și reziliență se aprobă de către Consiliu,
cu majoritate calificată, pe baza unei propuneri a Comisiei. Evaluarea pozitivă a
cererilor de plată va fi condiționată de îndeplinirea satisfăcătoare a obiectivelor de
etapă și a țintelor relevante.
Bugetul pe termen lung al UE va continua să fie finanțat din sursele
binecunoscute de venit ale bugetului UE:
• taxe vamale
• contribuții de la statele membre bazate pe taxa pe valoarea adăugată
(TVA)
• contribuții bazate pe venitul național brut (VNB).
În plus, începând cu 1 ianuarie 2021, o nouă contribuție națională bazată pe deșeurile
de ambalaje din plastic nereciclate va fi introdusă ca sursă de venituri la bugetul UE.
Pentru a finanța redresarea, UE se va împrumuta pe piețele internaționale
de capital cu rate mai avantajoase decât ar putea-o face multe dintre statele membre,
și va redistribui apoi sumele. Pentru a permite Comisiei să înceapă să contracteze
împrumuturi, toate statele membre trebuie să ratifice noua decizie privind resursele
proprii, în conformitate cu cerințele lor constituționale.
Etapele următoare
Comisia Europeană va începe

angajarea fondurilor în temeiul următorului
cadru financiar multianual (bugetul pe termen
lung al UE) începând cu 1 ianuarie 2021, în
urma adoptării, de către Parlamentul
European și Consiliu, a legislației sectoriale
specifice relevante, precum și a bugetului
anual pentru 2021.
Comisia nu poate începe să se împrumute în cadrul instrumentului
NextGenerationEU, astfel încât instrumentul să devină operațional, dacă noua decizie
privind resursele proprii nu este ratificată de către toate statele membre, în
conformitate cu cerințele lor constituționale.
Comisia se bazează pe angajamentul statelor membre de a acționa cât mai
curând posibil în interesul tuturor cetățenilor UE.
21
1.5. POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ
Lansată în 1962, Politica Agricolă comună (PAC) este un parteneriat între

agricultură și societate, între Europa și agricultorii săi.
Agricultura ocupă un loc central în cadrul societății, al mediului și al economiei
Uniunii Europene.
Agricultorii, întreprinderile agroalimentare, silvicultorii și comunitățile rurale

joacă un rol esențial în câteva dintre principalele domenii de politică ale Pactului
verde, printre care:
• construirea unui sistem alimentar durabil prin intermediul strategiei „De la
fermă la consumator”;
• integrarea în noua strategie privind biodiversitatea prin protejarea și sporirea
varietății de plante și animale în ecosistemul rural;
• contribuția la acțiunile de combatere a schimbărilor climatice din cadrul
Pactului verde european pentru a atinge obiectivul „zero emisii” în UE până în
2050
• sprijinirea strategiei forestiere actualizate, care urmează să fie anunțată în
2021, prin menținerea unor păduri sănătoase;
• contribuția la un plan de acțiune „zero poluare”, care urmează să fie stabilit în
2021, prin protejarea resurselor naturale precum apa, aerul și solul.
Acțiunile întreprinse în aceste domenii vor aborda câteva din cele mai mari
provocări cu care se va confrunta UE în următorii ani. Contribuind la găsirea unor soluții
la aceste provocări, PAC garantează faptul că agricultura va ocupa un rol central în
Europa mult timp de acum înainte.
Scopul PAC
• să îi sprijine pe fermieri și să
îmbunătățească productivitatea
agricolă, pentru o aprovizionare stabilă
cu alimente la prețuri accesibile;
• să îi protejeze pe agricultorii din
Uniunea Europeană, astfel încât aceștia
să-și poată asigura un trai decent;
• să contribuie la combaterea
schimbărilor climatice și la gestionarea
durabilă a resurselor naturale;
• să conserve zonele rurale și peisajele de pe întreg teritoriul său;
• să mențină vitalitatea economiei rurale prin promovarea locurilor de muncă din
sectorul agricol, din cel agroalimentar și din sectoarele asociate.
22
PAC este o politică comună pentru toate țările din UE. Ea este gestionată și
finanțată la nivel european din resursele bugetului UE. PAC este finanțată prin două
fonduri care fac parte din bugetul UE:
• Fondul european de garantare agricolă (FEGA), care oferă sprijin direct și
finanțează măsuri de piață;
• Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), care finanțează
dezvoltarea rurală.
Plățile sunt gestionate la nivel național de fiecare stat membru al Uniunii
Europene. Fiecare țară publică informații despre beneficiarii plăților PAC, în
conformitate cu normele UE în materie de transparență
Beneficiile PAC
PAC definește condițiile care le vor permite

agricultorilor să își îndeplinească multiplele funcții în
societate:
Producția de alimente
• În UE sunt circa 10 milioane de exploatații
agricole și 22 de milioane de persoane care lucrează în
mod regulat în acest sector. Acestea oferă o varietate
impresionantă de produse accesibile, sigure, de bună
calitate și în cantități mari.
• UE este cunoscută în întreaga lume pentru alimentele și tradițiile sale culinare,
reprezintă unul dintre principalii producători de produse agroalimentare din lume și
este în același timp un exportator net de astfel de produse. Datorită resurselor sale
agricole excepționale, UE poate și trebuie să joace un rol-cheie în garantarea securității
alimentare la nivel mondial.
Dezvoltarea comunității rurale

• Zonele noastre rurale și resursele lor naturale prețioase oferă multe locuri de
muncă legate de agricultură – fermierii au nevoie de mașini agricole, clădiri,
combustibili, îngrășăminte și îngrijiri medicale pentru animale. Toate aceste produse
și servicii formează așa-numitele sectoare „din amonte”.
• Alți oameni lucrează în sectoarele „din aval”, adică se ocupă de pregătirea,
prelucrarea și ambalarea alimentelor, precum și de depozitarea, transportul și vânzarea
cu amănuntul a acestora. În UE, sectorul agricol și alimentar asigură circa 40 de
milioane de locuri de muncă.
• Pentru a funcționa eficient și a rămâne moderne și productive, atât fermele, cât
și sectoarele din amonte și din aval au nevoie de acces rapid la cele mai recente
informații despre domeniul agricol, despre metodele de cultivare și de creștere și
despre evoluțiile pieței. În perioada 2014-2020, resursele PAC au fost direcționate către
furnizarea unor tehnologii de mare viteză, a unor servicii de internet mai bune și a unei
infrastructuri de calitate pentru circa 18 milioane de europeni din mediul rural –
echivalentul a 6,4 % din populația rurală a UE.
O agricultură durabilă
• Agricultorii se confruntă cu o dublă provocare – ei trebuie să producă alimente,
dar să protejeze în același timp natura și biodiversitatea. Utilizarea prudentă a
23
resurselor naturale este esențială pentru producția de alimente și pentru menținerea

calității vieții, nu numai pentru generațiile actuale, ci și pentru cele viitoare.
Agricultura durabilă în contextul Politicii agricole comune
Activitatea agricolă este susținută de condiții de mediu bune, care le permit

agricultorilor să valorifice resursele naturale, să își creeze produsele și să își câștige
existența. De asemenea, veniturile generate de agricultură susțin familiile de
agricultori și comunitățile rurale, în timp ce alimentele produse de agricultură susțin
societatea în ansamblu.
Prin urmare, Politica Agricolă Comună (PAC) combină abordările sociale,
economice și de mediu pe calea către un sistem agricol durabil în UE. În cadrul viitoarei
PAC vor fi luate măsuri suplimentare, care vor fi construite în jurul unei arhitecturi
verzi noi și mai ambițioase.
Prin adoptarea acestei abordări comune și ambițioase și prin valorificarea celor
mai recente progrese în materie de cunoaștere și inovare, PAC aliniază agricultura
la Pactul verde european, care își propune să creeze un viitor favorabil incluziunii,
competitiv și ecologic.
Politica agricolă comună și sustenabilitatea socială a UE
Comunitățile rurale se află în centrul societății

europene, dar se confruntă cu o serie de provocări pe
termen lung. Mizând pe comunități moderne și reziliente,
politica agricolă comună asigură un viitor promițător
pentru zonele rurale.
PAC sprijină comunitățile rurale și facilitează
rolul esențial pe care îl joacă agricultura și silvicultura în societate în ansamblu.
Agricultura nu numai că le oferă un venit agricultorilor și familiilor lor din
întreaga UE, dar susține societatea în ansamblu, prin intermediul unor servicii
esențiale. În special, agricultura contribuie la societate:
• furnizând alimente și alte materiale esențiale pentru cetățeni;
• acționând ca o coloană vertebrală economică a comunităților rurale.
Politica agricolă comună (PAC) garantează faptul că agricultorii pot continua
să furnizeze aceste servicii pe termen lung prin promovarea sustenabilității
economice a agriculturii. La rândul lor, măsurile economice prevăzute de PAC conțin
dispoziții favorabile incluziunii sociale, cum ar fi sprijinul pentru micii
agricultori și plățile redistributive.
Acțiunile de protecție a mediului din cadrul PAC sunt, de asemenea, concepute
pentru a fi sustenabile din punct de vedere social. Prin sprijinirea angajamentelor în
materie de gestionare și investiții benefice pentru mediu, PAC le permite tuturor
agricultorilor să protejeze resursele naturale și biodiversitatea în numele societății, un
serviciu esențial care, altfel, nu ar fi remunerat de piață.
În plus, prin politici și acțiuni care vizează în mod specific securitatea
alimentară și sprijinirea comunităților rurale, PAC garantează că agricultura poate
contribui la sustenabilitate, la toate nivelurile societății.
24
1. Producerea de alimente sigure si durabile
Securitatea alimentară este un element central al politicilor UE. PAC este

una din primele politici definite de UE, fiind totodată și cea mai vastă. Unul din primele
sale obiective, după cel de-al Doilea Război Mondial, a fost de a asigura securitatea
alimentară.
Strategia „de la fermă la consumator” reflectă obiectivele inițiale ale UE,
stabilind calea către un sistem alimentar durabil în UE. Acest sistem va răspunde
nevoilor populațiilor în creștere și, în același timp, va asigura faptul că alimentele sunt
produse în conformitate cu standarde înalte de sănătate, de mediu și etice.
Pentru a ajuta agricultura să răspundă cerințelor societății, PAC promovează
o producție alimentară eficientă, în interesul agricultorilor, al consumatorilor și al
mediului, prin:
• transformarea metodelor de producție și a sistemelor de gestionare pentru a
reduce utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor și prin utilizarea optimă a
soluțiilor tehnologice, digitale și bazate pe natură;
• furnizarea unei game largi de acțiuni de sprijin care să consolideze veniturile
exploatațiilor și să stimuleze competitivitatea;
• finanțarea unor măsuri de informare și de promovare pentru a sensibiliza
consumatorii cu privire la agricultura din UE ca sursă sigură și durabilă de
alimente.
2. Promovarea unor comunități rurale reziliente
Agricultura reprezintă coloana vertebrală a comunităților rurale de pe întreg

teritoriul UE. Aceste comunități se confruntă cu o serie de provocări, cum ar fi
îmbătrânirea demografică și infrastructura deficitară, precum și cu o lipsă de servicii și
oportunități de angajare.
PAC contribuie la promovarea rezilienței în comunitățile rurale în mai multe moduri:
• politica de dezvoltare rurală vizează incluziunea socială, crearea de locuri
de muncă și diversificarea, precum și dezvoltarea infrastructurii rurale, cum ar fi
extinderea acoperirii cu bandă largă;
• programele de dezvoltare rurală includ, de asemenea, sprijinul prin
intermediul LEADER
• metode care reunesc comunitățile rurale pentru a pregăti și gestiona
strategii de dezvoltare locală pentru a face față provocărilor cu care acestea se
confruntă;
• sprijin suplimentar pentru agricultorii din zonele care se confruntă
cu constrângeri naturale sau de altă natură, pentru a contribui la atenuarea
consecințelor socioeconomice negative ale abandonării terenurilor, în timp ce plățile
specifice pentru tinerii agricultori încurajează reînnoirea generațiilor și durabilitatea
populațiilor rurale;
• cadrul comun de monitorizare și evaluare (CMEF) îi permite Comisiei să
colecteze indicatori socioeconomici cuprinzători privind zonele rurale, asigurând soluții
bazate pe date pentru probleme sociale majore precum depopularea, sărăcia și
șomajul.
De asemenea, PAC recunoaște și consolidează relația dintre comunitățile
locale și mediul rural. Măsurile care protejează peisajele, fauna sălbatică și resursele
naturale precum aerul curat și râurile nu numai că sunt benefice pentru agricultură și
mediu, ci contribuie, de asemenea, la calitatea vieții în zonele rurale, precum și la
25
deschiderea de oportunități pentru activități recreative și de turism, pentru a sprijini

și mai mult comunitățile rurale.
3. Rolul cunoașterii și inovării
Cunoașterea, cercetarea și inovarea pot contribui la asigurarea vitalității

zonelor rurale și a unui viitor dinamic pentru comunitățile locale:
• politica de dezvoltare rurală sprijină inovarea în zonele rurale prin
intermediul parteneriatului european pentru inovare în domeniul
agriculturii (PEI-AGRI) și inițiative de tipul sate inteligente”;
• cercetarea și inovarea în domenii precum dinamica și politicile rurale și
agricole și consolidarea capitalului uman și stimularea sistemelor de
inovare favorizează reziliența comunităților rurale și joacă un rol important în
stimularea unei creșteri economice ecologice și favorabile incluziunii sociale;
• cercetarea și inovarea sunt, de asemenea , dedicate unor domenii
precum lanțurile valorice sustenabile, inovatoare și circulare ale produselor
alimentare și nealimentare, abordările ecologice pentru
agricultură și agricultura digitală, asigurând securitatea alimentară fără a pune
presiuni suplimentare asupra mediului;
• obiectivele de producție alimentară prevăzute de PAC sunt susținute și de
Centrul Comun de Cercetare, serviciul pentru știință și cunoaștere al Comisiei,
care desfășoară activități de cercetare în domeniul agriculturii și al securității
alimentare.
Politica agricolă comună și sustenabilitatea de mediu
Politica agricolă comună (PAC) are trei obiective

clare în materie de mediu, fiecare dintre acestea
regăsindu-se în Pactul verde european și în strategia De la
fermă la consumator:
• abordarea schimbărilor climatice
• protecția resurselor naturale
• consolidarea biodiversității.
Fiecare din aceste obiective este susținut de promovarea, în cadrul PAC,

a agriculturii ecologice și a unei gestionări responsabile a factorilor de producție, cum
ar fi pesticidele și îngrășămintele.
PAC urmează să își atingă obiectivele de mediu într-un mod sustenabil din punct
de vedere social și economic, în beneficiul agricultorilor, al comunităților rurale și al
UE în ansamblu.
Măsurile care încurajează agricultura ecologică și asigură respectarea normelor
de mediu reprezintă elemente centrale ale PAC:
• standardele de ecocondiționalitate leagă sprijinul financiar de normele UE
privind mediul, sănătatea oamenilor, a plantelor și a animalelor;
• plățile directe ecologice pun în aplicare acțiuni obligatorii (menținerea pășunilor
permanente, diversitatea culturilor și zonele de interes ecologic), fiecare fiind
orientată către protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice;
26
• politica de dezvoltare rurală sprijină investițiile și activitățile agricole care

contribuie la combaterea schimbărilor climatice și la gestionarea durabilă a
resurselor naturale.
Viitoarea PAC prevede măsuri suplimentare în vederea realizării unui sistem
agricol ecologic și durabil în UE, printre care:
• o abordare mai simplă, mai flexibilă și mai specifică
• consolidarea condițiilor de mediu și a standardelor care trebuie respectate de
către agricultori
• un set extins de acțiuni voluntare de protecție a mediului puse la dispoziția
agricultorilor prin programe de mediu și politici de dezvoltare rurală.
1. Combaterea schimbărilor climatice
PAC este un instrument-cheie în valorificarea potențialului agriculturii de a

combate schimbările climatice. O sumă totală de aproximativ 104 miliarde EUR (sau
25 %) din fondurile PAC pentru perioada 2014-2020 va fi alocată pentru acțiuni
relevante privind clima, cum ar fi:
• reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin încurajarea îmbunătățirii
gestionării șeptelului și a activității de creștere a animalelor, precum și prin
investiții în depozitarea și tratarea gunoiului de grajd;
• creșterea nivelului de sechestrare și stocare a carbonului prin măsuri și investiții
în domenii precum protecția solului și restaurarea pădurilor;
• sprijinirea agricultorilor în vederea adaptării la provocările generate de
schimbările climatice prin investiții și consiliere cu privire la noi metode și
tehnologii.
Prin aceste măsuri, emisiile agricole au scăzut cu 21 % în perioada 1990-2017,
fără a se reduce nivelurile de producție. În temeiul viitoarei legislații, activitățile PAC
vor include un sprijin consolidat pentru atenuarea schimbărilor climatice, contribuind
la obiectivul de combatere a schimbărilor climatice prevăzut de Pactul verde pentru ca
UE să atingă, până în 2050, zero emisii de gaze cu efect de seră.
2. Protecția resurselor naturale
Pentru a proteja resursele naturale esențiale pentru agricultură, PAC:

• protejează atât cantitatea, cât și calitatea apei utilizate în agricultură
prin stabilirea unor zone-tampon de-a lungul cursurilor de apă, prin sprijinirea unor
sisteme de irigații mai eficiente și prin îmbunătățirea aplicării normelor în zonele
vulnerabile la nitrați;
• stabilește standarde obligatorii pentru acoperirea minimă a solului și
încurajează continuarea practicilor care limitează eroziunea solului și mențin materia
organică;
• protejează calitatea aerului[insert link to new pageș prin încurajarea
reducerii emisiilor de amoniac, prin introducerea de restricții privind arderea
reziduurilor și prin prevenirea pulverizării pesticidelor în condiții de vânt.
Prin intermediul politicii de dezvoltare rurală, PAC contribuie, de asemenea,
la strategia UE pentru păduri, sprijinind protecția, instituirea, refacerea și gestionarea
durabilă a pădurilor în întreaga Europă.
Prin protejarea resurselor naturale esențiale pentru agricultură și silvicultură,
PAC contribuie la obiectivul prevăzut de Pactul verde privind eliminarea poluării în UE.
27
3. Consolidarea biodiversității
Pentru a proteja ecosistemul terenurilor agricole, PAC este corelată cu

directivele UE privind speciile sălbatice de faună și floră și va depune eforturi în
vederea realizării obiectivelor strategiei actualizate a Comisiei privind biodiversitatea,
care face parte din Pactul verde.
PAC prevede protecția biodiversității în mai multe moduri:
• normele privind ecocondiționalitatea se referă atât la Directiva privind
păsările și Directiva privind habitatele, precum și la măsuri care vizează menținerea
elementelor de peisaj și reducerea utilizării pesticidelor;
• stabilirea unor zone de interes ecologic prin plăți directe ecologice a dus la
păstrarea elementelor de peisaj și a mai multor terenuri lăsate în pârloagă, fiind în
beneficiul biodiversității prin facilitarea polenizării și protejarea habitatelor;
• politica de dezvoltare rurală încurajează acțiunile de conservare și
consolidare a biodiversității, cum ar fi furnizarea de fonduri pentru crearea și
menținerea de caracteristici ale peisajului și a unor „coridoare pentru fauna sălbatică”
și sprijinirea unor sisteme agricole de mare valoare naturală și a unor planuri de
gestionare a naturii care să întrețină zone favorabile faunei sălbatice.
4. Încurajarea agriculturii cu consum scăzut de mijloace de producție
Pesticidele, îngrășămintele și antibioticele sunt utilizate pe scară largă în UE

pentru a ajuta agricultura să producă alimente și alte materiale esențiale pentru
societate. Cu toate acestea, o utilizare excesivă și necorespunzătoare poate avea un
impact negativ asupra mediului, precum și asupra sănătății plantelor, a animalelor și a
oamenilor.
PAC urmărește să încurajeze o utilizare redusă și responsabilă a acestor mijloace
de producție prin:
• promovarea agriculturii ecologice;
• sprijinirea agricultorilor în utilizarea responsabilă a pesticidelor și a
îngrășămintelor și aplicarea unor tehnici de gestionare ecologice, a unor metode
alternative și a noilor tehnologii;
• reducerea utilizării de antibiotice prin investiții și consiliere, în favoarea
sănătății și bunăstării animalelor.
5. Evaluarea măsurilor de mediu
Comisia Europeană evaluează în mod constant eficacitatea PAC în ceea ce

privește atingerea obiectivelor sale de mediu:
• o gamă largă de date de mediu este inclusă în setul cuprinzător
de indicatori colectați în cadrul comun de monitorizare și evaluare (CMEF);
• un set suplimentar de 28 de indicatori agroecologici este destinat să integreze și
mai mult în PAC preocupările legate de mediu;
• ca parte a CMEF, evaluările și studiile externe privind durabilitatea mediului sunt
efectuate de experți independenți în numele Comisiei.
Datele colectate de Comisie oferă informații complete cu privire la:
• starea mediului rural în UE și evoluțiile în timp;
• impactul agriculturii asupra climei, resurselor naturale și biodiversității;
• punerea în aplicare, la nivelul UE, a măsurilor de mediu prevăzute de PAC;
28
• succesul măsurilor de mediu în ceea ce privește atingerea obiectivelor și

impactul lor mai larg dincolo de obiectivele stabilite.
Evaluarea măsurilor de mediu prevăzute de PAC ține seama de legăturile
complexe dintre măsurile de politică, de modificarea practicilor agricole și de
îmbunătățirile aduse mediului, precum și de numeroși alți factori, cum ar fi
evenimentele meteorologice, impactul tendințelor pieței și diferențele în ceea ce
privește condițiile de mediu în țările și regiunile UE.
6. Rolul cunoașterii și al inovării

Cunoașterea, cercetarea și inovarea contribuie la definirea unei agriculturi
durabile din punctul de vedere al mediului în UE:
• cercetarea și inovarea propun noi tehnologii ecologice pentru agricultură;
• sistemul de consiliere agricolă va informa agricultorii cu privire la modul în care
noi cercetări, metode și tehnologii pot fi utilizate pentru a trasa calea către o
agricultură ecologică;
• parteneriatul european pentru inovare în domeniul agriculturii (PEI-AGRI)
promovează idei inovatoare menite să creeze condițiile necesare pentru o
agricultură și silvicultură durabilă în UE.
Politica agricolă comună și sustenabilitatea economică

Exploatațiile agricole viabile sunt
primordiale pentru agricultură în UE. Fără
capacitatea de a asigura venituri stabile și profitabile,
agricultura nu ar fi în măsură să furnizeze produse și
servicii esențiale pentru societate. Prin urmare,
politica agricolă comună (PAC) include mai multe
măsuri pentru asigurarea viabilității economice a
exploatațiilor agricole. Măsurile economice prevăzute
de PAC trebuie, de asemenea, să fie sustenabile și să se concentreze asupra modului în
care resursele naturale disponibile pot fi utilizate în mod eficient și responsabil pentru
a oferi un trai decent fără a provoca daune mediului.
Consecințele economice ale mediului în schimbare au devenit din ce în ce
mai evidente în întreaga Europă prin perturbarea cauzată de condiții meteorologice
instabile, cum ar fi seceta și inundațiile, care au ca rezultat randamente mai scăzute
și diminuarea veniturilor în agricultură. Prin urmare, acțiunile PAC care protejează
mediul sunt, de asemenea, instituite pentru a proteja viabilitatea economică pe termen
lung a agriculturii.
Cu toate acestea, un sistem agricol durabil se bazează pe un sector agricol
activ și implicat și este imperativ ca agricultura ecologică să poată fi viabilă din punct
de vedere economic și rentabilă pe termen scurt.
PAC își propune să realizeze sustenabilitatea economică prin:
• sprijinirea mijloacelor de subzistență ale agricultorilor prin punerea în
aplicare a unui sistem echitabil de sprijin pentru venituri și favorizarea egalității
în lanțul de aprovizionare agroalimentar;
• consolidarea legăturii dintre ajutorul pentru venit și măsurile de protecție
a mediului prin ecocondiționalitate și plăți pentru „înverzire”;
• acordarea de sprijin pentru dezvoltarea rurală pentru a garanta că
practicile și investițiile de mediu sunt sustenabile din punct de vedere economic pentru
agricultori.
29
Într-un sens mai larg, agricultura poate juca un rol important într-o economie
durabilă, asigurând biomasa pentru alimentarea bioeconomiei și reducând dependența
de energia pe bază de carbon. La rândul său, producția de biomasă oferă oportunități
economice durabile pentru agricultori, silvicultori și comunitățile rurale.
Viitoarea PAC va asigura accesul permanent la alimente de înaltă calitate,
precum și un sprijin puternic pentru modelul agricol european. Va fi structurată în jurul
a nouă obiective-cheie, din care trei se axează pe sustenabilitatea economică a
agriculturii UE:
• sprijinirea unui venit agricol fiabil și a rezilienței pe întregul teritoriu al
Uniunii, în vederea îmbunătățirii securității alimentare
• o mai mare orientare către piață și sporirea competitivității, inclusiv
punerea unui accent mai puternic asupra cercetării, tehnologiei și digitalizării
• o îmbunătățire a poziției fermierilor în lanțul valoric.
Cunoașterea și inovarea pot ajuta agricultura să rămână profitabilă atât în

prezent, cât și în viitor:
• cercetarea și inovarea pot oferi noi tehnici și tehnologii de îmbunătățire
a productivității, fără a pune o presiune suplimentară asupra mediului, în timp
ce sistemul de consiliere agricolă poate asigura informarea agricultorilor cu privire la
cele mai recente evoluții și îmbunătățiri
• parteneriatul european pentru inovare în domeniul agriculturii (PEI-AGRI)
promovează și difuzează idei inovatoare pentru a-i ajuta pe agricultori să producă „din
ce în ce mai mult și mai bine, din mai puțin”.
Viitorul Politicii Agricole Comune
Pentru a consolida rolul

agriculturii europene în viitor, PAC a
evoluat de-a lungul anilor, adaptându-
se la evoluțiile economice și la
cerințele și nevoile cetățenilor.
În baza propunerilor
Comisiei Europene privind viitorul
PAC, politica agricolă a UE va putea
reacționa mai bine la provocările
actuale și viitoare, continuând, în
același timp, să sprijine nevoile acute
ale fermierilor europeni.
Prin stabilirea unei politici mai intuitive și mai inovatoare, Comisia urmărește
să garanteze că PAC este în măsură să sprijine în continuare agricultura europeană,
facilitând crearea unor zone rurale prospere și asigurând o producție de alimente de
înaltă calitate în anii următori.
Propunerile Comisiei vizează promovarea unui sector agricol durabil și
competitiv, care să poată contribui în mod semnificativ la Pactul verde european, în
special în ceea ce privește Strategia „De la fermă la consumator” și Strategia
privind biodiversitatea. Propunerile se concentrează în special pe:
• asigurarea unui viitor economic stabil și corect pentru agricultori;
• stabilirea unor ambiții mai mari pentru acțiunile legate de mediu și
de climă;
• păstrarea agriculturii în inima societății europene.
30
Pentru a atinge aceste obiective ample, Comisia a stabilit nouă obiective

punctuale:
1. Asigurarea un venit decent pentru

fermieri;
2.Sporirea competitivității;
3.Restabilirea echilibrului de putere în
lanțul alimentar;
4.Combaterea schimbările climatice și
adaptarea la cele inevitabile;
5. Protejarea mediului;
6.Conservarea peisajellor și biodiversității;
7.Sprijinirea reînnoirii generaționale;
8.Dinamizarea zonelelor rurale
9.Protejarea calității alimentelor și
sănătatea consumatorilor.
Pentru a asigura stabilitatea și predictibilitatea, sprijinul pentru venit va

rămâne o parte esențială a PAC. În cadrul acestuia, plățile de bază vor depinde în
continuare de suprafața fermei, în hectare. Viitoarea PAC trebuie însă să prioritizeze
fermele mici și mijlocii și să încurajeze tinerii să devină fermieri.
Acesta este motivul pentru care Comisia propune ca:
• sprijinul pe hectar să fie mai mare pentru fermele mici și mijlocii;
• proporția de plăți directe primite de o fermă dincolo de suma de
60 000 EUR să fie redusă, iar plățile să fie limitate la 100 000 EUR/fermă, pentru o
distribuție mai echitabilă a plăților;
• minimum 2 % din plățile directe alocate fiecărei țări din UE să fie
rezervate pentru tinerii fermieri, fonduri care ar urma să fie însoțite de sprijin financiar
din cadrul măsurilor pentru dezvoltare rurală și a celor care facilitează accesul la
terenuri și transferul de terenuri;
• țările UE să trebuiască să se asigure că nu primesc sprijin decât
fermierii veritabili.
Fermierii joacă un rol-cheie în combaterea schimbărilor climatice,
protejarea mediului și conservarea peisajelor și a biodiversității. Comisia Europeană
urmărește să-i ajute să joace acest rol, asigurându-se că PAC:
• va contribui la energia durabilă, precum și la atenuarea
schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea;
• va promova dezvoltarea durabilă și gestionarea eficientă a
resurselor naturale precum apa, solul și aerul;
• va contribui la protejarea biodiversității, va îmbunătăți serviciile
ecosistemice și va conserva habitatele și peisajele.
În propunerile sale, Comisia are în vedere o nouă arhitectură verde pentru
PAC, cu cerințe obligatorii consolidate și oportunități sporite de finanțare pentru
agricultura ecologică. Printre măsurile prevăzute în propuneri se numără:
31
• conservarea solurilor prin cerințe de protejare a zonelor umede

(care sunt bogate în carbon) și prin rotația culturilor;
• un instrument obligatoriu de gestionare a nutrienților, conceput
pentru a ajuta fermierii să îmbunătățească calitatea apei și să reducă nivelurile de
amoniac și de protoxid de azot în fermele lor;
• un nou flux de finanțare din bugetul PAC alocat plăților directe
pentru programele ecologice, care va sprijini și va stimula fermierii să aplice practici
agricole benefice pentru climă, biodiversitate și mediu.
Prin aceste măsuri, PAC va plasa agricultura în centrul Pactului verde
european, strategiei UE privind biodiversitatea și al strategiei de la fermă la
consumator.
Fermierii sunt inima comunităților rurale. Ei dau întregii Europe bunuri
publice vitale. Viitoarea PAC își propune să dezvolte, să susțină și să investească în
comunitățile noastre rurale:
• ajutându-i pe tineri să devină fermieri, încurajând transferul de
cunoștințe de la o generație la alta și îmbunătățindu-le accesul la terenuri;
• promovând ocuparea forței de muncă, creșterea economică,
incluziunea socială și dezvoltarea locală (inclusiv bioeconomia și silvicultura
sustenabilă) în zonele rurale;
• îmbunătățind răspunsul pe care agricultura UE îl oferă la cerințele
societății în ceea ce privește hrana și sănătatea (inclusiv furnizarea de alimente sigure,
hrănitoare și obținute în mod sustenabil), precum și în ceea ce privește bunăstarea
animalelor;
• oferind sprijin continuu pentru comunitățile rurale prin inițiativa
„Sate inteligente” și prin proiectele de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea
comunității din cadrul programului LEADER.
Comisia Europeană propune simplificarea și modernizarea modului în care
funcționează PAC, transferând accentul de la norme și respectarea lor către rezultate
și performanță prin asigurarea unui cadru normativ actualizat valabil pentru toată UE
se va baza pe nouă obiective punctuale, concentrându-se asupra obiectivelor sociale,
economice și de mediu ale PAC.
Pentru a atinge aceste obiective, Comisia va furniza un set de măsuri de
politică globale, pe care țările UE le pot modela în funcție de nevoi și capacități.
De asemenea, va furniza un set comun de indicatori de rezultat, ca parte a
unui nou cadru de performanță, monitorizare și evaluare. Acesta va fi utilizat pentru a
evalua progresele înregistrate de țările UE în direcția atingerii obiectivelor PAC.
32
Planurile strategice PAC
• Fiecare țară din

UE își va elabora un plan
strategic PAC, în care va
stabili cum va direcționa
finanțarea PAC către
obiectivele pe care și le
propune și în ce mod
respectivele obiective ajută
la atingerea obiectivelor
generale ale UE.
• Atunci când își
elaborează planul, fiecare țară va colabora cu Comisia, va organiza consultări cu experți
și părți interesate și va efectua o analiză SWOT aprofundată (puncte forte, puncte
slabe, oportunități și amenințări) a nevoilor sale specifice.
• Toate planurile strategice vor fi prezentate Comisiei Europene spre
evaluare și aprobare înainte de a fi puse în aplicare. În plus, țările UE vor prezenta un
raport anual de performanță pentru a arăta progresele înregistrate în direcția atingerii
obiectivelor stabilite.
Cunoștințele și inovarea sunt esențiale pentru un sector agricol inteligent,
rezilient și sustenabil. Viitoarea PAC va încuraja investițiile mai mari în cercetare și
inovare și, totodată, va ajuta fermierii și comunitățile rurale să profite de rezultate.
Este foarte important construirea unor sisteme mai solide de cunoștințe și
inovare în agricultură (AKIS), prin care să susținem inițierea și dezvoltarea proiectelor
de inovare, să le difuzăm rezultatele și să le folosim cât mai mult posibil. Includerea
strategiilor naționale pentru AKIS în planurile strategice PAC va stimula structurarea și
organizarea ecosistemelor naționale de inovare. Dacă toate țările UE ar avea sisteme
AKIS care funcționează bine, s-ar evita dublarea eforturilor, s-ar reduce costurile, s-ar
mări impactul finanțării europene, naționale și regionale și s-ar accelera inovarea.
Strategiile AKIS de succes au patru mari seturi de acțiuni:
1. consolidarea fluxurilor de cunoștințe și a legăturilor dintre
cercetare și practică;
2. consolidarea tuturor serviciilor de consiliere pentru fermieri și
susținerea unei bune comunicări între acestea în cadrul AKIS;
3. consolidarea inovării interactive care reunește mai multe teme și
mai multe țări;
4. sprijinirea tranziției digitale în agricultură.
Comisia Europeană a propus alocarea a 10 miliarde EUR din programul
Orizont Europa pentru cercetare și inovare în domeniul alimentar, agricol, al dezvoltării
rurale și al bioeconomiei. Parteneriatul european pentru inovare în domeniul
agriculturii (PEI-AGRI) va continua să concentreze sursele de finanțare ale programului
Orizont Europa și ale programelor de dezvoltare rurală pentru a stimula
competitivitatea și sustenabilitatea agriculturii și silviculturii.
În urma adoptării bugetului pe termen lung al UE pentru perioada 2021-
2027, viitoarea PAC va fi sprijinită de o finanțare solidă.
• 387 de miliarde EUR ca finanțare PAC Fondul european de garantare
agricolă (FEGA) din cadrul PAC a fost stabilit la 291,1 miliarde EUR (în prețuri curente),
33
în timp ce Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), inclusiv

finanțarea din NextGenerationEU, se va ridica la 95,5 miliarde EUR.
• Până la 8 miliarde EUR din NextGenerationEU - NextGenerationEU va
consolida bugetul FEADR cu 8 miliarde EUR pentru a ajuta zonele rurale să facă
modificările structurale necesare pentru a atinge obiectivele Pactului verde
european și pentru a realiza tranziția digitală.
• Până la 25 % transfer între sprijin pentru venit și dezvoltare rurală -
Pentru a putea adapta mai bine politica la prioritățile propriilor sectoare agricole, țările
UE vor avea opțiunea de a transfera 25 % din alocările lor din cadrul PAC între sprijinul
pentru venit și dezvoltarea rurală. Țările UE pot aplica mecanisme de flexibilitate
suplimentare pentru anumite scopuri punctuale, cum ar fi sprijinirea obiectivelor
legate de mediu și de climă și susținerea tinerilor fermieri. Aceeași flexibilitate este
posibilă în țările cu plăți directe sub medie.
34
CAPITOLUL 2
CADRUL NAȚIONAL AL DEZVOLTĂRII DURABILE
2.1. STRATEGIA NAȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTAREA DURABILĂ
România, în calitate
de stat membru al Organizaţiei
Naţiunilor Unite (ONU) şi Uniunii
Europene (UE), şi-a exprimat
adeziunea la cele 17 Obiective de
Dezvoltare Durabilă (ODD) ale
Agendei 2030, adoptată prin
Rezoluţia Adunării Generale a
ONU A/RES/70/1, în cadrul
Summit-ului ONU pentru
Dezvoltare Durabilă din
septembrie 2015. Concluziile
Consiliului UE, adoptate în data
de 20 iunie 2017, "Un viitor durabil al Europei: răspunsul UE la Agenda 2030 pentru
Dezvoltare Durabilă" reprezintă documentul politic asumat de statele membre ale UE
privind implementarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.
România, alături de alte 192 de state, şi-a asumat stabilirea cadrului naţional
pentru susţinerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, care include un set de 17
Obiective de Dezvoltare Durabilă şi Agenda de Acţiune de la Addis-Abeba. Planul de
acţiune global, pe care România alege să-l susţină în următorii ani, se adresează
ameliorării sărăciei, combaterii inegalităţilor, injustiţiei sociale şi protejării planetei
până în anul 2030. Este un plan de acţiune pentru oameni, planetă şi prosperitate, prin
care se urmăreşte consolidarea unui climat de siguranţă şi libertate, în care "nimeni nu
va fi lăsat în urmă"3.
Prima strategie de dezvoltare durabilă a României din 1999 a avut ca obiectiv
îmbunătăţirea progresivă şi menţinerea bunăstării populaţiei în corelare cu cerinţele
folosirii raţionale a resurselor naturale şi ale conservării ecosistemelor. Aderarea la
Uniunea Europeană în 2007 a ajustat priorităţile naţionale, prin Strategia Naţională
pentru Dezvoltare Durabilă. Orizonturi 2013-2020-2030 (SNDD), aprobată de Guvernul
României la 12 noiembrie 2008, vizând reducerea decalajului socio-economic faţă de
cel al statelor membre ale Uniunii Europene.
Dezvoltarea Durabilă reprezintă, în contextul românesc, dorinţa realizării
unui echilibru, o sinteză între aspiraţiile cetăţeanului născut liber, societatea de care
depinde şi prin care se defineşte şi contextul care permite realizarea de sine. Acest
echilibru porneşte de la om, actor central care caută un echilibru individual şi condiţii
favorabile pentru a se realiza. Condiţiile favorabile sunt influenţate de societatea care
trebuie să îl susţină şi să îl motiveze şi de mediul prin care se regăseşte şi îşi poate găsi
echilibrul. Rolul statului în contextul dezvoltării durabile este să ajute la realizarea
acestui echilibru, nu doar pentru cetăţenii de acum, dar şi pentru generaţiile viitoare.
35
Prin Hotararea nr.

877/9.11.2018, Guvernul
României a aprobat Strategia
naţionala pentru dezvoltarea
durabilă a României 2030.
Documentarea şi
fundamentarea strategiei s-au
realizat pe baza rapoartelor
primite de la ministere şi alte
instituţii centrale, elaborate în
acest scop, materialelor de
sinteză elaborate sub egida
Academiei Române şi altor
foruri ştiinţifice şi academice, datelor accesibile ale instituţiilor europene şi ale ONU,
sugestiilor şi recomandărilor consemnate în urma consultărilor publice cu mediul de
afaceri, mediul universitar, institute naţionale de cercetare-dezvoltare, ONG-uri şi
exponenţii reprezentativi ai societăţii civile, precum şi a contribuţiilor unor experţi
individuali.
Prin adoptarea Strategiei, România îşi stabileşte cadrul naţional pentru
susţinerea Agendei 2030 şi implementarea setului de 17 ODD. Strategia susţine
dezvoltarea României pe trei piloni principali, respectiv economic, social şi de mediu.
Strategia este orientată către cetăţean şi se centrează pe inovaţie, optimism, rezilienţă
şi încrederea că statul serveşte nevoile fiecărui cetăţean, într-un mod echitabil,
eficient şi într-un mediu curat, în mod echilibrat şi integrat.
Strategia este structurată pe trei capitole:
Capitolul I - Introducere prezintă o cronologie recentă a evoluţiei conceptului
de dezvoltare durabilă din perspectiva internaţională, europeană şi naţională, precum
şi a modului în care acesta s-a materializat treptat atât în documentele programatice
ale ONU şi UE, cât şi în politicile publice ale României.
Capitolul II - Obiective pentru Dezvoltare Durabilă prezintă stadiul actual de
dezvoltare al României, ca urmare a implementării Strategiei naţionale pentru
dezvoltare durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030, aprobată de Guvern în
noiembrie 2008. Se relevă neajunsurile constatate şi se identifică domeniile specifice
în care sunt necesare eforturi şi resurse suplimentare pentru realizarea obiectivelor de
convergenţă şi apropierea semnificativă de media UE la principalii indicatori ai
dezvoltării durabile. Capitolul II prezintă totodată ţintele naţionale pentru fiecare
dintre cele 17 ODD, respectiv Orizont 2020 pentru măsurile preconizate şi Ţinte 2030
pentru eşalonarea raţională a eforturilor destinate atingerii acestui scop.
Capitolul III - Implementare şi Monitorizare prezintă deciziile ce urmează a
fi luate pentru a se asigura cadrul operaţional pentru implementarea şi monitorizarea
realizării obiectivelor şi ţintelor concrete ale Strategiei. Scopul este asigurarea
coerenţei acţiunilor guvernamentale şi creşterea implicării active a tuturor factorilor
relevanţi ai societăţii şi a acţiunilor cetăţeneşti, având drept motivaţie asigurarea
îmbinării armonioase a celor trei dimensiuni ale dezvoltării durabile pentru
transformarea într-o societate durabilă.
36
Cei trei piloni prin care Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă se
structurează au fost definiţi în Raportul Comisiei Brundtland (1987):
1. ECHITATEA SOCIALĂ - prin care naţiunile în curs de dezvoltare trebuie să

aibă posibilitatea de a-şi satisface nevoile de bază în ceea ce priveşte ocuparea forţei
de muncă, alimentaţia, asigurarea energiei, apei şi canalizării
2. CREŞTEREA ECONOMICĂ - la nivelul naţiunilor în curs de dezvoltare
pentru a se apropia de calitatea vieţii din ţările dezvoltate
3. MEDIUL - cu nevoia de a conserva şi îmbunătăţii baza de resurse
disponibile prin schimbarea treptată a modului în care trebuie să se dezvolte şi să fie
folosite tehnologiile.
Strategia pleacă de la premisa că, dezvoltarea durabilă prezintă un cadru
de gândire care, odată însuşit de către cetăţean, va ajuta la crearea unei societăţi mai
echitabile, definită prin echilibru şi solidaritate şi care să poată face faţă schimbărilor
aduse de probleme actuale globale, regionale şi naţionale, inclusiv scăderea
demografică. Grija statului faţă de cetăţean şi respectul cetăţeanului faţă de instituţii,
faţă de aproapele său, de valorile morale şi diversitatea culturală şi etnică vor duce la
o societate durabilă.
Pe plan economic este nevoie de garantarea unei creşteri economice pe
termen lung de care să beneficieze cetăţenii României. Deşi economia unei ţări
adeseori se măsoară prin cifre, care nu iau în considerare potenţialul cetăţeanului,
transformarea economiei într-una durabilă şi competitivă necesită un nou mod de
acţiune care să se centreze pe inovaţie, optimism şi rezilienţa cetăţenilor. O asemenea
abordare va crea o cultură a antreprenoriatului în care cetăţeanul se poate realiza
material şi aspiraţional.
Sub aspect social este nevoie de o societate coezivă, care să beneficieze
de îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi sănătate, de reducerea inegalităţilor dintre
bărbaţi şi femei, dintre mediul urban şi rural, care să conducă la promovarea unei
societăţi deschise, în care cetăţenii se pot simţi apreciaţi şi sprijiniţi. E nevoie de
cultivarea rezilienţei populaţiei, în aşa fel încât cetăţeanul, într-un cadru instituţional
echitabil, să îşi poată realiza visurile acasă. În acelaşi timp, statul trebuie să ajute la
sporirea potenţialului cetăţeanului prin abordarea problemelor legate de sănătate, de
educaţie şi de limitele pieţei libere, probleme la care se poate răspunde prin politici
publice, rezultatul fiind un nivel de trai cât mai ridicat pentru toţi cetăţenii. Sporirea
capitalului social - crearea unui simţ civic definit prin încredere între cetăţeni - va
conduce la deblocarea potenţialului cetăţenilor români pentru a se realiza prin forţe
proprii, asigurând totodată şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor lor.
Conştientizarea importanţei mediului a crescut semnificativ în ultimii ani,
atât în ceea ce priveşte mediul natural, cât şi la cel antropic. Protejarea naturii este
responsabilitatea tuturor datorită impactului biunivoc om - mediu, dar şi o oportunitate
a cetăţenilor de a se uni într-un scop nobil, prin conştientizarea acestei responsabilităţi.
Realizarea unui mediu antropic durabil poate fi atins prin cultivarea unui sentiment de
apartenenţă şi de comunitate, care să elimine simţul singurătăţii cetăţeanului, factor
de risc în realizarea potenţialului personal şi, în ultimă instanţă, a funcţionării
comunitare.
37
2.2. OBIECTIVELE STRATEGIEI

Obiectivul 1: Fără sărăcie - Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi
în orice context
Strategia îşi propune reducerea numărului cetăţenilor care

trăiesc în sărăcie severă şi relativă în toate dimensiunile acesteia,
potrivit definiţiilor naţionale. Strategia are în vedere reducerea
numărului de persoane care trăiesc sub pragul de sărăcie, stimularea
participării pe piaţa muncii a persoanelor
Ţinte 2030
• Eradicarea sărăciei extreme pentru toţi cetăţenii;
• Reducerea cu cel puţin jumătate a numărului de cetăţeni care trăiesc în
sărăcie relativă;
• Consolidarea sistemului naţional unitar a serviciilor de intervenţie de
urgenţă, reabilitare ulterioară şi compensare a pierderilor în caz de calamităţi naturale,
accidente industriale sau evenimente climatice extreme.
Obiectivul 2: Foamete zero - Eradicarea foamei, asigurarea securităţii

alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi sustenabile
România a depăşit, în mare măsură, problemele legate de
foamete, dar se dezvoltă noi provocări legate de nutriţie. Pentru o
societate mai sănătoasă, trebuie dezvoltată o agricultură durabilă şi
conştientizarea importanţei nutriţiei sănătoase. România deţine locul al
şaselea în Europa din perspectiva suprafeţei agricole utilizate18, motiv
pentru care eficienţa agricolă, consolidarea exploataţiilor agricole şi a
întreprinderilor de procesare alimentară, sunt o prioritate.
Strategia vizează dezvoltarea unui sector agroalimentar durabil şi
competitiv pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii şi asigurării unor condiţii de viaţă în
mediul rural apropiate de cele din mediul urban, promovarea producţiei autohtone şi
ecologice şi valorificarea produselor tradiţionale şi montane cu valoare adăugată.
Implementarea politicilor agricole ale UE a sporit într-o oarecare măsură
sustenabilitatea economiei agrare româneşti prin racordarea la normele şi standardele
comunitare de calitate şi competitivitate, inclusiv sub aspect ecologic şi susţinerea
financiară a fermelor mari prin plăţi directe în cadrul mecanismelor de Politică Agricolă
Comună (PAC).
Ţinte 2030
• Eradicarea malnutriţiei şi menţinerea ratei obezităţii sub 10%, similar cu
nivelul înregistrat în anul 2014;
• Finalizarea cadastrului agricol;
• Dublarea ponderii agriculturii în PIB-ul României, faţă de anul 2018;
• Menţinerea şi extinderea diversităţii genetice a seminţelor, a plantelor
cultivate şi a animalelor de fermă şi domestice şi a speciilor sălbatice înrudite;
• Creşterea gradului de valorificare a producţiei agricole autohtone;
• Creşterea ponderii agriculturii ecologice în totalul producţiei agricole;
• Menţinerea şi rentabilizarea unor ocupaţii şi metode tradiţionale de
valorificare a plantelor medicinale şi fructelor de pădure în zona montană. Menţinerea
tradiţiilor locale prin creşterea numărului de produse cu caracteristici specifice în ceea
ce priveşte originea geografică.
38
Obiectivul 3: Sănătate şi bunăstare - Asigurarea unei vieţi sănătoase şi

promovarea bunăstării tuturor, la orice vârstă
Îmbunătăţirea serviciilor şi accesului la asistenţa medicală

de calitate este esenţială pentru funcţionarea unei societăţi durabile
centrate pe pacient şi prevenţie. Trebuie asigurat un cadru adecvat
pentru promovarea unui mod de viaţă sănătos şi proactiv, favorizarea
activităţilor sociale şi prevenţia şi educaţia medicală. Abordarea
sănătăţii şi bunăstării populaţiei trebuie să includă şi abordarea bolilor
psihice şi a dizabilităţilor.
Strategia are în vedere reducerea ratei mortalităţii materne şi infantile,
diminuarea incidenţei îmbolnăvirilor de boli infecţioase şi cronice, respectiv prevenirea
şi tratarea abuzului de substanţe nocive şi a bolilor mintale.
Ţinte 2030
• Asigurarea accesului universal la servicii de informare, educare şi
consiliere pentru promovarea prevenţiei şi adoptarea unui stil de viaţă fără riscuri;
• Digitalizarea completă a sistemului de sănătate şi, implicit eliminarea
documentelor şi registrelor tipărite pe suport de hârtie, pentru a eficientiza şi a facilita
intervenţiile medicale, pentru a asigura populaţiei accesul rapid la servicii medicale de
calitate, la tratamente şi medicamente şi pentru monitorizarea eficientă a nevoilor;
• Reducerea prevalenţei mortalităţii materne şi infantile, a incidenţei
cancerului la sân sau de col uterin şi a sarcinilor la adolescente, având ca obiectiv
prioritar grupurile vulnerabile şi defavorizate;
• Reducerea mortalităţii materne şi mortalităţii neonatale, astfel încât să
se situeze sub media UE;
• Creşterea acoperirii vaccinale până la nivelul minim recomandat de OMS
pentru fiecare vaccin, prin dezvoltarea unei platforme comune de colaborare între
autorităţi, medici, pacienţi, organizaţii internaţionale cu experienţă în acest domeniu,
reprezentanţi ai companiilor în domeniu, precum şi alţi factori interesaţi;
• Promovarea conştientizării bolilor psihice, reducerea stigmatului şi
crearea unui mediu în care cetăţenii afectaţi se simt acceptaţi şi unde pot cere ajutor
• Stoparea îmbolnăvirii de tuberculoză şi combaterea hepatitei şi a altor
boli transmisibile;
• Reducerea cu o treime a mortalităţii premature cauzate de bolile
netransmisibile prin prevenire şi tratament şi prin promovarea sănătăţii şi bunăstării
mintale;
• Reducerea mortalităţii cauzate de boli cronice;
• Reducerea consumului de substanţe nocive.
Obiectivul 4: Educaţie de calitate - Garantarea unei educaţii de calitate şi

promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi
Accesul şi participarea la educaţie de calitate sunt esenţiale

pentru funcţionarea adecvată a unei societăţi durabile. Educaţia nu este
doar un proces premergător intrării pe piaţa forţei de muncă. Educaţia
trebuie tratată ca un proces care pregăteşte generaţiile tinere pentru
provocările viitorului şi se derulează pe tot parcursul vieţii, încurajând
inovaţia, meritocraţia, gândirea critică constructivă, curiozitatea,
conduita şi emanciparea.
39
Strategia se adresează în principal următoarelor domenii: accesul tuturor

copiilor la educaţie timpurie, învăţământ primar şi secundar echitabil şi calitativ, care
să conducă la rezultate relevante şi eficiente, creşterea substanţială a numărului de
tineri şi adulţi care deţin competenţe profesionale relevante, care să faciliteze
angajarea la locuri de muncă decente şi antreprenoriatul. Asigură faptul că toţi elevii
dobândesc cunoştinţele şi competenţele necesare pentru promovarea dezvoltării
durabile.
Ţinte 2030
• Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educaţional;
• Învăţământ axat pe competenţe şi centrat pe nevoile elevului, căruia să
îi fie oferită o mai mare libertate în definirea priorităţilor de studiu, prin măsuri precum
creşterea ponderii de materii opţionale;
• Asigurarea faptului că toţi elevii dobândesc cunoştinţele şi competenţele
necesare pentru promovarea dezvoltării durabile, inclusiv prin educaţia pentru
dezvoltare durabilă şi stiluri de viaţă durabile, drepturile omului, egalitatea de gen,
promovarea unei culturi a păcii şi non-violenţei, aprecierea diversităţii culturale şi a
contribuţiei culturii la dezvoltarea durabilă;
• Accentuarea rolulului, în procesul educational, al educaţiei civice, a
principiilor şi noţiunilor despre o societate durabilă paşnică şi incluzivă, egalitate bde
gen, despre valorile democraţiei şi pluralismului, despre valorile multiculturalismului,
prevenţia discriminării şi înţelegerea percepţiei "celuilalt", despre importanţa
eradicării violenţei cu accent pe fenomenul de violenţă în şcoli;
• Modernizarea sistemului de învăţământ prin adaptarea metodologiilor de
predare- învăţare la folosirea tehnologiilor informaţionale şi creşterea calităţii actului
educaţional;
• Organizarea învăţământului profesional şi tehnic în campusuri special
amenajate şi dotate; pregătirea personalului didactic bine calificat; elaborarea de
curriculum potrivit cerinţelor de pe piaţa muncii prin dezvoltarea de parteneriate,
incluziv cu mediul de afaceri;
• Extinderea generalizată a facilităţilor pentru formarea şi perfecţionarea
continuă pe tot parcursul vieţii, sporirea considerabilă a participării la sistemele
formale şi nonformale de cunoaştere în vederea apropierii României de media
performanţelor din statele membre ale UE;
• Extinderea reţelei de centre comunitare de învăţare permanentă de către
autorităţile locale; continuarea cointeresării companiilor în sprijinirea înrolării
angajaţilor în asemenea programe;
• Creşterea substanţială a numărului de tineri şi adulţi care deţin
competenţe relevante, inclusiv competenţe profesionale, care să faciliteze angajarea,
crearea de locuri de muncă decente şi antreprenoriatul;
• Creşterea nivelului de educaţie financiară a cetăţenilor;
• Extinderea în educaţia formală universitară a dezvoltării durabile ca
principii şi specializare şi accentuarea rolului cercetării interdisciplinare în dezvoltarea
unei societăţi durabile.
40
Obiectivul 5: Egalitate de gen - Realizarea egalităţii de gen şi întărirea

rolului femeilor şi al fetelor în societate
Într-o societate dezvoltată, genul cu care se naşte cineva

nu trebuie să influenţeze perspectivele, demnitatea şi calitatea vieţii
persoanei. Populaţia României este alcătuită din peste 51% femei. Deşi
s-au înregistrat progrese în domeniul egalităţii de gen, persistă unele
provocări legate de preconcepţiile populaţiei în privinţa rolului femeii
în societate şi familie, participarea femeilor la luarea deciziilor,
disparitatea salarială şi violenţa împotriva femeilor.
Strategia îşi propune prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor
şi fetelor, în sfera publică şi cea privată, asigurarea participării echilibrate şi efective
a femeilor şi a egalităţii de şanse la ocuparea posturilor de conducere la toate nivelurile
de luare a deciziilor în viaţa politică, economică şi publică.
Ţinte 2030
• Continuarea reducerii disparităţii salariale dintre sexe;
• Eliminarea tuturor formelor de violenţă împotriva femeilor şi fetelor, în
sferele publice şi private, inclusiv a traficului, exploatării sexuale şi a altor tipuri de
exploatare;
• Asigurarea participării depline şi eficiente a femeilor şi a egalităţii de
şanse la ocuparea posturilor de conducere la toate nivelurile de luare a deciziilor în
viaţa politică, economică şi publică.
Obiectivul 6: Apă curată şi sanitaţie - Asigurarea disponibilităţii şi

gestionării durabile a apei şi sanitaţie pentru toţi
Pentru a prospera, ecosistemele planetei, societatea şi

economia au nevoie de apă proaspătă şi curată, în cantităţi suficiente.
Strategia vizează creşterea calităţii vieţii prin dezvoltarea
infrastructurii de apă şi canalizare şi a serviciilor publice, alinierea
României la cerinţele şi standardele UE privind gestionarea apei
potabile, apelor uzate, deşeurilor şi creşterea eficienţei de utilizare a
apei în toate sectoarele.
Ţinte 2030
• Creşterea substanţială a eficienţei folosirii apei în activităţile industriale,
comerciale şi agricole; extinderea reutilizării raţionale a apelor tratate şi reciclate în
perspectiva atingerii obiectivelor economiei circulare;
• Creşterea substanţială a eficienţei de utilizare a apei în toate sectoarele
şi asigurarea unui proces durabil de captare şi furnizare a apei potabile, pentru a face
faţă deficitului de apă;
• Conectarea gospodăriilor populaţiei din oraşe, comune şi sate compacte
la reţeaua de apă potabilă şi canalizare în proporţie de cel puţin 90%;
• Creşterea accesului la apă potabilă pentru grupurile vulnerabile şi
marginalizate;
• Îmbunătăţirea calităţii apei prin reducerea poluării, eliminarea
depozitării deşeurilor şi reducerea la minimum a produselor chimice şi materialelor
periculoase, reducând proporţia apelor uzate netratate şi sporind substanţial reciclarea
şi reutilizarea sigură;
• Realizarea accesului la condiţii sanitare şi de igienă adecvate şi echitabile
pentru toţi, acordând o atenţie specială celor în situaţii vulnerabile.
41
Obiectivul 7: Energie curată şi la preţuri accesibile - Asigurarea accesului

tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern
Cererea de energiei este în continuă creştere la nivel global

şi numai prin eficientizarea şi promovarea energiei regenerabile se
poate face faţă nevoilor actuale şi ale generaţiilor viitoare. Sectorul
energetic contribuie în mod esenţial la dezvoltarea României prin
influenţa profundă asupra competitivităţii economiei, a calităţii vieţii şi
a mediului.
Pentru a susţine pe termen lung aşteptările consumatorilor, sectorul
energetic românesc trebuie să devină mai robust din punct de vedere economic, mai
avansat şi mai flexibil din punct de vedere tehnologic şi mai puţin poluant.
Ţinte 2030
• Extinderea reţelelor de transport şi distribuţie pentru energie electrică şi
gaze naturale în vedea asigurării accesului consumatorilor casnici, industriali şi
comerciali la surse sigure de energie la preţuri acceptabile;
• Asigurarea securităţii cibernetice a platformelor de monitorizare a
reţelelor de producţie, transport şi distribuţie a energiei electrice şi gazelor naturale
• Decuplarea creşterii economice de procesul de epuizare a resurselor şi de
degradare a mediului prin sporirea considerabilă a eficienţei energetice (cu minimum
27% comparativ cu scenariul de status-quo) şi folosirea extinsă a schemei EU ETS în
condiţii de piaţă previzibile şi stabile;
• Creşterea ponderii surselor de energie regenerabilă şi a combustibililor
cu conţinut scăzut de carbon în sectorul transporturilor (autovehicule electrice),
inclusiv combustibili alternativi;
• Asigurarea unui cadru de reglementare stabil şi transparent în domeniul
eficienţei energetice în vederea atragerii investiţiilor;
• Susţinerea strategică a ponderii energiei electrice în totalul consumului
casnic, industrial şi în transporturi prin stabilirea unor norme de performanţă pentru
instalaţii şi aparatură.
Obiectivul 8: Muncă decentă şi creştere economică - Promovarea unei

creşteri economice susţinute, deschisă tuturor şi durabilă, a ocupării depline şi
productive a forţei de muncă şi asigurarea de locuri de muncă decente pentru toţi
Dezvoltarea durabilă încurajează delimitarea creşterii

economice de impactul negativ asupra mediului şi asupra societăţii.
Obiectivul urmăreşte creşterea economică durabilă şi promovează
munca şi un trai decent pentru toţi, indiferent de gen, locaţie
geografică şi descendenţă. Devine vitală implementarea principiului
"nimeni nu rămâne în urmă".
Strategia urmăreşte susţinerea creşterii economice pe cap de locuitor şi
susţinerea sectoarelor productive şi diverificarea produselor cu valoare adăugată,
crearea locurilor de muncă decente, antreprenoriatul, creşterea întreprinderilor micro,
mici şi mijlocii, modernizarea tehnologică şi inovarea, asigurarea muncii decente
pentru toţi cetăţenii, inclusiv pentru tineri şi persoanele cu dizabilităţi, renumerarea
egală pentru munca de valoare egală, accesul la finanţare. Se susţine un turism durabil
care creează locuri de muncă şi promovează diversitatea culturală, produsele locale şi
respectul pentru tradiţii şi mediul în care trăim.
42
Ţinte 2030
• Păstrarea în continuare a unui ritm al creşterii PIB superior faţă de media
UE pentru a susţine efortul de reducere a decalajelor în comparaţie cu ţările europene
avansate, paralel cu aplicarea principiilor dezvoltării durabile şi îmbunătăţirea
constantă a nivelului de trai al populaţiei;
• Promovarea unor politici orientate spre dezvoltare care susţin activităţile
productive, crearea locurilor de muncă decente, antreprenorialul prin start-up,
creativitatea şi inovaţia, şi care încurajează formalizarea şi creşterea întreprinderilor
micro, mici şi mijlocii, inclusiv prin acces la servicii financiare;
• Atingerea unor niveluri mai ridicate ale productivităţii prin diversificare,
modernizarea tehnologică şi inovaţie, inclusiv prin accent pe sectoarele cu valoare
adăugată sporită şi utilizarea intensivă a forţei de muncă;
• Realizarea unui turism competitiv pe termen lung, dezvoltarea
agroturismului, ecoturismului, turismului rural, balnear şi cultural şi îmbunătăţirea
imaginii României ca destinaţie turistică;
• Consolidarea capacităţii instituţiilor financiare interne pentru a încuraja
şi a extinde accesul la servicii bancare, de asigurări şi servicii financiare pentru toţi.
Obiectivul 9: Industrie, inovaţie şi infrastructură - Construirea unor

infrastructuri reziliente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei
Evoluţia societăţii a impus un mod de viaţă accelerat, în

care pot fi competitive doar acele ţări care încurajează inovaţia, pe
lângă o infrastructură rezilientă şi o industrie durabilă. Infrastructura
modernă este susţinută de inovaţie pentru o industrie eficientă şi
durabilă. Promovarea industrializării necesită recunoaşterea
importanţei "economiei bazată pe cunoaştere" pentru avantajul
competitiv necesar.
Strategia propune dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, sigure şi
durabile, pentru a sprijini dezvoltarea economică şi bunăstarea pentru toţi, integrarea
întreprinderilor mici şi mijloci în lanţuri valorice şi pe pieţe externe, modernizarea
infrastructurii şi reabilitarea durabilă a industriilor pentru utilizarea eficientă a
resurselor, prin adoptarea tehnologiilor şi proceselor industriale curate şi ecologice,
întărirea cercetării ştiinţifice şi colaborarea cu mediul privat, modernizarea
capacităţilor tehnologice ale sectoarelor industriale, încurajarea inovaţiilor şi creşterea
semnificativă a numărului de angajaţi în cercetare şi dezvoltare.
Ţinte 2030
• Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, durabile şi
puternice, inclusiv infrastructura regională şi transfrontalieră, pentru a sprijini
dezvoltarea economică şi bunăstarea oamenilor, cu accent pe accesul larg şi echitabil
pentru toţi;
• Îmbunătăţirea siguranţei rutiere;
• Reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficienţă sporită în
utilizarea resurselor şi adoptare sporită a tehnologiilor şi proceselor industriale curate
şi ecologice, toate ţările luând măsuri în conformitate cu capacităţile respective ale
acestora;
• Stimularea cu precădere a economiei digitale şi investiţiilor industriale
care se situează în zona mai profitabilă a lanţului valoric, care fructifică şi rezultatele
eforturilor naţionale de cercetare-dezvoltare-inovare şi care se adresează unor pieţe
stabile şi în creştere;
43
• Întărirea cercetării ştiinţifice, modernizarea capacităţilor tehnologice ale

sectoarelor industriale; încurajarea inovaţiilor şi creşterea semnificativă a numărului
de angajaţi în cercetare şi dezvoltare şi sporirea cheltuielilor publice şi private pentru
cercetare şi dezvoltare;
• Promovarea industrializării incluzive şi durabile şi sporirea ratei de
ocupare;
• Creşterea accesului întreprinderilor mici industriale şi de altă natură la
servicii financiare, inclusiv la credite accesibile, şi integrarea acestora în lanţuri
valorice şi pieţe externe.
Obiectivul 10: Inegalităţi reduse - Reducerea inegalităţilor în interiorul

ţărilor şi între ţări
Inegalitatea este un obstacol în procesul de dezvoltare al

unei societăţi durabile. Inegalitatea apare în diferite domenii cum ar fi
problemele de gen, dificultăţile în educaţie, aspectele financiare etc.
Unele grupuri vulnerabile, cum ar fi femeile cu dizabilităţi sau cele de
etnie romă, se confruntă cu discriminare intersecţională, prin care mai
multe caracteristici ale grupului sunt supuse fenomenelor
discriminatorii, acesta devenind astfel în mod particular dezavantajat. Acest obiectiv
al reducerii inegalităţilor accentuează caracterul ideal şi meritocratic al societăţii şi
totodată, permite tuturor accesul la resurse.
Strategia propune reducerea decalajelor, eliminarea discriminărilor de
orice fel şi politici de realizare progresivă a unei egalităţi sporite, în special fiscale,
salariale, educaţionale şi de protecţie socială.
Ţinte 2030
• Adoptarea politicilor, în special fiscale, salariale şi de protecţie socială,
în scopul reducerii progresive a inegalităţilor, respectiv a proporţiei grupurilor
dezavantajate;
• Aproprierea României de nivelul mediei UE, corespunzător anului 2030,
din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile;
• Reducerea discriminării prin acordarea de sprijin organizaţiilor
neguvernamentale care activează în domeniul drepturilor omului.
Obiectivul 11: Oraşe şi comunităţi durabile - Dezvoltarea oraşelor şi a

aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile
În România, conform statisticilor Băncii Mondiale,

ponderea populaţiei urbane a crescut la 54,4% în 2014, de la 34% în
196071. Conform Eurostat, media UE era de 72,5% în 2014. Acest
proces de urbanizare este într-o continuă creştere, obligând oraşele
să devină deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile, pentru a face
faţă schimbărilor socio-economice şi de mediu.
Strategia vizează asigurarea condiţiilor pentru o viaţă demnă a cetăţenilor
din comunităţile urbane şi rurale prin accesul la locuinţe şi servicii de bază adecvate,
sigure şi la preţuri accesibile; accesul la transport public eficient, la preţuri echitabile
şi accesibile pentru toţi; promovarea conceptului de smart-city; consolidarea
eforturilor de protecţie şi salvgardare a patrimoniului cultural; reducerea impactului
negativ asupra mediului în oraşe, inclusiv prin acordarea unei atenţii deosebite calităţii
aerului şi mediului în general.
44
Ţinte 2030
• Asigurarea accesului la condiţii de locuire adecvate pentru toţi cetăţenii
• Reducerea semnificativă a pierderilor economice provocate de inundaţii
şi alunecările de teren, îmbunătăţirea răspunsului colectiv şi întărirea capacităţii de
adaptare şi revenire la nivel funcţional în cel mai scurt timp după producerea
evenimentului, reducerea impactului inundaţiilor sau a poluărilor generate de inundaţii
şi ale alunecărilor de teren asupra ecosistemelor, inclusiv prin îmbunătăţirea constantă
a cadrului legislativ;
• Asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, la preţuri echitabile,
accesibile şi durabile pentru toţi, în special prin extinderea reţelelor de transport
public, acordând o atenţie deosebită nevoilor celor aflaţi în situaţii vulnerabile, femei,
copii, persoane cu dizabilităţi şi în etate;
• Elaborarea şi punerea în aplicare a unui program general de planificare
spaţială şi amenajare a teritoriului în corelare cu strategiile sectoriale la nivel naţional
prin aplicarea conceptului de dezvoltare spaţială policentrică şi echilibrată, care să
susţină coeziunea teritorială;
• Educarea şi responsabilizarea populaţiei pentru situaţii de risc seismic;
• Reducerea efectelor pe care poluarea atmosferică le are asupra sănătăţii
umane şi a mediului prin acordarea unei atenţii deosebite calităţii aerului;
• Reducerea substanţială a numărului deceselor şi bolilor provocate de
produsele chimice periculoase de poluare şi de contaminarea aerului, apei şi a solului
• Consolidarea eforturilor de protecţie şi salvgardare a patrimoniului
cultural şi natural, a elementelor de peisaj din mediul urban şi rural;
• Implementarea prevederilor legale referitoare la producţia, transportul,
depozitarea, utilizarea şi eliminarea produselor chimice, inclusiv a celor farmaceutice,
care pot prezenta pericole pentru sănătatea oamenilor şi animalelor şi pentru
integritatea mediului.
Obiectivul 12: Consum şi producţie responsabile - Asigurarea unor modele

de consum şi producţie durabile
Decuplarea creşterii economice de efectele negative

asupra mediului necesită un nou model de consum şi producţie
durabil. Dezvoltarea durabilă propune soluţia unei producţii mai
eficiente, a unui management durabil al deşeurilor şi activităţi în
concordanţă cu principiile protecţiei mediului. În termeni de
consum, reciclarea este imperativă, acest lucru necesitând tranziţia
spre o economie circulară şi conştientizarea cetăţeanului de
limitele planetei.
Strategia propune trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare prin
introducerea unor elemente ale economiei circulare, creşterea productivităţi
resurselor, reducerea risipei de alimente şi a deşeurilor, prin: diminuarea generării, de
consumuri la toate nivelurile sale; reciclare şi reutilizare; încurajarea companiilor să
adopte practici durabile şi să integreze informaţiile privind durabilitatea activităţilor
lor în ciclul de raportare; promovarea practicilor durabile de achiziţii publice;
conştientizarea cetăţenilor asupra a ce înseamnă un stil de viaţă în armonie cu natura.
Ţinte 2030
• Trecerea etapizată la un nou model de dezvoltare bazat pe utilizarea
raţională şi responsabilă a resurselor cu introducerea unor elemente ale economiei
circulare, elaborarea unei foi de parcurs;
45
• Înjumătăţirea pe cap de locuitor a risipei de alimente la nivel de vânzare

cu amănuntul şi de consum şi reducerea pierderilor de alimente de-a lungul lanţurilor
de producţie şi de aprovizionare, inclusiv a pierderilor post-recoltare;
• Reciclarea în proporţie de 55% a deşeurilor municipale până în 2025 şi 60%
până în 2030;
• Reciclarea în proporţie de 65% a deşeurilor de ambalaje până în 2025
(materiale plastice 50%; lemn 25%; metale feroase 70%, aluminiu 50%, sticlă 70%, hârtie
şi carton 75%) şi 70% până în 2030 (materiale plastice 55%; lemn 30%; metale feroase
80%, aluminiu 60%, sticlă 75%, hârtie şi carton 85%);
• Colectarea separată a deşeurilor menajere periculoase până în 2022, a
deşeurilor biologice până în 2023 şi materialele textile până în 2025;
• Stabilirea de scheme obligatorii de răspundere extinsă a producătorilor
pentru toate ambalajele până în 2024;
• Implementarea practicilor durabile de achiziţii publice verzi, în
conformitate cu priorităţile naţionale şi politicile europene.
Obiectivul 13: Acţiune în domeniul schimbărilor climatice - Luarea unor

măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor
Impactul schimbărilor climatice, inclusiv schimbarea

tiparelor climei, creşterea nivelului mării şi a evenimentelor
meteorologice extreme afectează România de astăzi. Dacă nu se iau în
continuare măsuri de adaptare şi diminuare a efectelor acestora,
ameninţările actuale, cum ar fi siguranţa alimentară şi deficitul de apă,
pot lua amploare.
Strategia vizează consolidarea capacităţii de adaptare şi
rezilienţă a României pentru a combate pericolele legate de schimbările climatice şi
dezastrele naturale prin integrarea măsurilor de diminuare şi de adaptare la schimbările
climatice şi dezastrele naturale atât în strategiile cât şi în politicile naţionale şi în
planificarea şi creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare privind schimbările
climatice.
Ţinte 2030
• Consolidarea rezilienţei şi capacităţii de adaptare a României la riscurile
legate de climă şi dezastre naturale;
• Îmbunătăţirea capacităţii de reacţie rapidă la fenomene meteorologice
extreme intempestive de mare intensitate;
• Îmbunătăţirea educaţiei, sensibilizării şi capacităţii umane şi
instituţionale privind atenuarea schimbărilor climatcie, adaptarea, reducerea
impactului şi alerta timpurie;
• Intensificarea eforturilor României pentru a realiza tranziţia la o
economie "verde", cu emisii reduse de dioxid de carbon, rezilientă la schimbările
climatice şi pentru integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în
sectoarele vulnerabile economice, sociale şi de mediu, în conformitate cu politicile UE.
46
Obiectivul 14: Viaţă acvatică - Conservarea şi utilizarea durabilă a

oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă
Viaţa marină, clima, economia şi bunăstarea socială depind

de existenţa unor mări sănătoase. Schimbările climatice şi concurenţa
pentru resursele naturale adaugă presiuni suplimentare asupra mediului
marin. Schimbarea climei şi exploatarea nedurabilă a mediului acvatic
constituie principalele ameninţări pentru oceane şi mări.
Strategia îşi propune prevenirea şi reducerea poluării
marine, gestionarea şi protecţia durabilă a ecosistemelor marine, conservarea zonelor
costiere şi asigurarea unui pescuit durabil.
Ţinte 2030
• Prevenirea şi reducerea semnificativă a poluării marine de toate tipurile,
în special de la activităţile terestre, inclusiv poluarea cu deşeuri marine şi poluarea cu
nutrienţi;
• Minimizarea şi gestionarea impactului acidificării mediului apelor marine,
inclusiv prin cooperare ştiinţifică sporită la toate nivelurile;
• Dezvoltarea responsabilă şi sustenabilă a activităţilor de pescuit la
speciile sălbatice şi de acvacultură cu respectarea cotelor şi metodelor stabilite prin
lege şi menţinerea, în limite rezonabile, a viabilităţii îndeletnicirilor tradiţionale în
acest domeniu, inclusiv a pescuitului sportiv şi de agrement;
• Atragerea celorlalte state riverane Mării Negre în actul de management
durabil a resurselor acvatice vii.
Obiectivul 15: Viaţa terestră - Protejarea, restaurarea şi promovarea

utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor,
combaterea deşertificării, stoparea şi repararea degradării solului şi stoparea
pierderilor de biodiversitate
România a intrat în UE cu un capital natural valoros, în
unele cazuri, acesta având caracter de unicat. Această contribuţie
trebuie să fie recunoscută şi apreciată ca atare, inclusiv sub raportul
sustenabilităţii financiare a investiţiilor necesare pentru conservarea
resurselor şi menţinerea serviciilor oferite de ecosistemele naturale la
standardele stabilite la nivel de ONU şi UE
Strategia are în vedere conservarea şi utilizarea durabilă a ecosistemelor
terestre, managementul durabil al pădurilor, combaterea deşertificării, restaurarea
terenurilor şi solurilor degradate, inclusiv a terenurilor afectate de deşertificare,
secetă şi inundaţii, dezvoltarea infrastructurii verzi, conservarea şi protejarea zonelor
umede, asigurarea conservării ecosistemelor montane, susţinerea cercetării în
domeniu, gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea defrişărilor abuzive şi a tăierilor
rase, tranziţia către o economie circulară .
Ţinte 2030
• Dezvoltarea infrastructurii verzi şi folosirea serviciilor oferite de
ecosistemele naturale (în special în luncile Dunării, afluenţilor acesteia şi în Deltă) prin
gestionarea integrată a bazinelor hidrografice şi zonelor umede;
• Conservarea şi protejarea zonelor umede, între care se află şi Rezervaţia
Biosferei Delta Dunării, zonă umedă unicat în Europa, ca parte a patrimoniului natural
european şi mondial,
47
• Asigurarea conservării ecosistemelor montane, inclusiv a biodiversităţii

acestora, în scopul de a spori capacitatea acestora de a oferi beneficii esenţiale pentru
dezvoltare durabilă;
• Susţinerea instituţiilor şi infrastructurilor de cercetare-dezvoltare de
interes naţional şi European pentru studierea, gestionarea, protejarea şi conservarea
diversităţii patrimoniului natural;
• Gestionarea durabilă a pădurilor, eliminarea tăierilor ilegale de arbori,
dezvoltarea sistemului informatic integrat pentru monitorizarea exploatării şi
transportului masei lemnoase, inclusiv la punctele de frontieră, asigurarea împăduririi
şi reîmpăduririi terenurilor din fondul forestier şi a celor degradate sau supuse
deşertificării, desfăşurarea plantării programate a perdelelor forestiere pentru
protecţia culturilor agricole şi a elementelor de infrastructură în scopul limitării
impactului schimbărilor climatice;
• Tranziţia către o economie circulară prin abordări complementare ce
implică metode tradiţionale şi tehnologii de ultimă generaţie pentru
restabilirea/refacerea capitalului natural şi reducerea dependenţei de fertilizatorii
sintetici şi de pesticide, pentru combaterea degradării solului;
• Combaterea deşertificării, restaurarea terenurilor şi solurilor degradate,
inclusiv a terenurilor afectate de deşertificare, secetă şi inundaţii.
Obiectivul 16: Pace, justiţie şi instituţii eficiente - Promovarea unor

societăţi paşnice şi incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiţie pentru
toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile
Dezvoltarea durabilă este şi o paradigmă de funcţionare a

unei societăţi echitabile. Această abordare implică o societate paşnică
în care beneficiile dezvoltării durabile promovează accesul la justiţie
pentru toţi şi crearea unor structuri legislative şi instituţionale
eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile. Dezvoltarea
durabilă poate deveni o abordare funcţională doar dacă societatea va
conştientiza şi îşi va însuşi această perspectivă ca pe o realitate firească.
Strategia are în vedere dezvoltarea capitalui social, promovarea toleranţei,
eradicarea violenţei asupra copiilor şi reducerea semnificativă a tuturor formelor de
violenţă, reducerea semnificativă a corupţiei, dezvoltarea instituţiilor eficiente şi
transparente la toate nivelurile, asigurarea procesului decizional receptiv, inclusiv
participarea şi reprezentarea cetăţenilor la toate nivelurile şi asigurarea accesului
public la informaţii şi protejarea libertăţilor fundamentale.
Ţinte 2030
• Administrarea justiţiei în condiţii de imparţialitate şi celeritate, în
conformitate cu legile şi procedurile stabilite, cu respectarea principiului prezumţiei
de nevinovăţie;
• Asigurarea şi susţinerea dialogului cu minorităţile naţionale în vederea
îmbunătăţirii actului decizional, prin acces egal pentru toţi cetăţenii de a-şi respecta
şi valorifica cultura, tradiţiile, limba maternă şi de a participa la viaţa economică,
socială şi politică şi pentru combaterea preconcepţiilor, a prejudecăţilor şi a
discriminărilor în toate formele sale şi promovarea dialogului interetnic, valorilor
comune, diversităţii culturale şi lingvistice;
• Reducerea semnificativă a tuturor formelor de violenţă şi ratelor de deces
conexe;
48
• Stoparea abuzului, exploatării, traficului şi a tuturor formelor de violenţă

şi torturii copiilor;
• Reducerea semnificativă a fluxurilor ilicite financiare şi de armament,
consolidarea recuperării şi returnării bunurilor furate şi combaterea tuturor formelor
de crimă organizată;
• Asigurarea procesului decizional receptiv, incluziv, participativ şi
reprezentativ la toate nivelurile;
• Dezvoltarea instituţiilor eficiente, responsabile şi transparente la toate
nivelurile;
• Profesionalizarea şi perfecţionarea activităţii tuturor instituţiilor
administraţiei publice centrale şi locale, mai ales a compartimentelor care intră în
contact direct cu cetăţenii, pentru prestarea unor servicii prompte şi civilizate;
extinderea şi generalizarea serviciilor pe internet (on-line).
Obiectivul 17: Parteneriate pentru realizarea obiectivelor Consolidarea

mijloacelor de implementare şi revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare
durabilă
România, ca membră a comunităţii internaţionale şi a

familiei europene, îşi asumă responsabilitatea de a se implica în
efortul comun pentru sprijinirea dezvoltării durabile. Problemele
globale impun soluţii globale, această abordare necesită şi
colaborare, respectiv finanţare publică (naţională şi internaţională)
pentru atingerea obiectivelor din Agenda 2030.
În vederea sprijinirii acestui obiectiv, prin strategie,
România înţelege să-şi susţină angajamentele internaţionale, aderarea la Zona Euro, la
spaţiul Schengen şi la Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică şi să joace
un rol proactiv pe plan european şi internaţional.
Ţinte 2030
• Majorarea progresivă a cuantumului asistenţei oficiale de dezvoltare
acordate de România în cadrul programelor ODA, în funcţie de capacitatea de susţinere
a economiei naţionale, având ca obiectiv-ţintă atingerea cifrei de 0,33% din venitul
naţional brut la nivelul anului 2030;
• Sporirea şi diversificarea ajutorului oficial pentru dezvoltare pe măsura
creşterii potenţialului economic al României şi încurajarea agenţilor economici români
să investească, pe baze competitive, în economia ţărilor mai puţin dezvoltate;
• Aderarea României la Zona Euro, la spaţiul Schengen şi la Organizaţia
pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică;
• Susţinerea angajamentelor internaţionale şi implicarea proactivă pe plan
european şi internaţional.
49
2.3.IMPLEMENTAREA ŞI MONITORIZAREA STRATEGIEI
Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a adus o nouă viziune nu doar în

ceea ce priveşte esenţa obiectivelor stabilite, respectiv caracterul universal şi
interconectat al acestora, dar şi în ceea ce priveşte implementarea obiectivelor şi
monitorizarea acestora, care se bazează pe recunoaşterea faptului că succesul
materializării nu depinde doar de actorul stat, ci şi de ceilalţi actori implicaţi, până la
cetăţean.
Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, ţinând
cont de particularităţile României şi în urma consultărilor întreprinse şi a semnalelor
primite de la participanţii la numeroasele dezbateri publice iniţiate cu reprezentanţi
din toate segmentele societăţii, stabileşte priorităţile naţionale în contextul dezvoltării
durabile. Strategia reprezintă modalitatea de conectare practică, de articulare a
României la parteneriatele naţionale, regionale, europene şi globale specifice.
Totodată, ca efect al participării voluntare a României la raportările periodice cu
privire la stadiul implementării Agendei 2030, Strategia contribuie la creşterea
credibilităţii, eficacităţii şi impactului politicilor implementate.
Pentru punerea în operă a prevederilor europene și a celor din documentele
ONU în materie de dezvoltare durabila a fost înființat Departamentul pentru
Dezvoltare Durabilă, prin Hotărârea Guvernului nr. 313/2017, care funcționează în
cadrul aparatului de lucru al Guvernului, în subordinea prim-ministrului, si are
următoarele funcţii:
1. de coordonare a activităţilor de implementare rezultate din setul
de 17 obiective de dezvoltare durabilă - ODD ale Agendei 2030;
2. de planificare şi de integrare a datelor şi informaţiilor comunicate
de către instituţiile cu atribuţii în domeniu, în vederea formulării propunerilor de
măsuri de eficientizare a proceselor/documentelor elaborate de către autorităţile
administraţiei publice,
3. de raportare către Guvern, asupra elaborării sau implementării
setului de măsuri prin dezvoltare durabilă la nivel naţional şi de coordonare a
activităţilor de localizare şi prioritizare a ţintelor şi obiectivelor specifice, elaborate
de autorităţile administraţiei publice de specialitate;
4. de monitorizare a indicatorilor dezvoltării durabile stabiliţi la
nivelul Uniunii Europene şi la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi a
indicatorilor specifici, adaptaţi la condiţiile României, cu privire la eventuale decalaje
şi asupra măsurilor de remediere a acestora;
5. de formulare propuneri de ajustare a obiectivelor-ţintă pe plan
naţional şi a termenelor de execuţie, precum şi de identificare de noi indicatori
necesari în funcţie atât de situaţia reală, cât şi de facto constatată de prevederile
directivelor Uniunii Europene în materie, adaptate pe parcurs;
6. de reprezentare a Departamentului în raporturile cu ministerele,
autorităţile administraţiei publice, precum şi în raporturile cu persoanele fizice şi
juridice române şi străine.
Ulterior, prin HGR nr. 966/18.12.2019, Departamentul a primit noi funcții
dupa cum urmează:
a) de coordonare a activităţilor de implementare a Strategiei naţionale
pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr.
877/2018, rezultată din setul de 17 obiective de dezvoltare durabilă ale Agendei 2030
pentru dezvoltare durabilă, denumită în continuare Agenda 2030, adoptată de
Organizaţia Naţiunilor Unite în septembrie 2015;
50
b) de planificare şi de integrare a datelor şi informaţiilor comunicate de

către instituţiile cu atribuţii în domeniu, în vederea formulării propunerilor de măsuri
de eficientizare a proceselor/documentelor elaborate de către autorităţile
administraţiei publice, de raportare către Guvern, ori de câte ori este cazul, asupra
elaborării sau implementării setului de măsuri privind dezvoltarea durabilă la nivel
naţional şi de coordonare a activităţilor de localizare şi prioritizare a ţintelor şi
obiectivelor specifice, elaborate de autorităţile administraţiei publice de specialitate;
c) de monitorizare a implementării Strategiei pe baza indicatorilor naţionali
de dezvoltare durabilă, de formulare a propunerilor de ajustare a obiectivelor - ţintă
pe plan naţional şi a termenelor de realizare, precum şi de identificare de noi indicatori
necesari în funcţie atât de situaţia reală, cât şi de facto constatată de prevederile
directivelor Uniunii Europene în materie, adaptate pe parcurs;
d) de reprezentare în raporturile cu ministerele, autorităţile administraţiei
publice, cu organismele interne şi internaţionale, precum şi în raporturile cu persoanele
fizice şi juridice române şi străine.
Strategia naționala de dezvoltare durabilă cuprinde liniile de dezvoltare
şi constituie baza pentru strategiile sectoriale, regionale şi locale viitoare.
Dezvoltarea durabilă, contextualizată la particularităţile României prin această
strategie, prezintă un cadru conceptual în spiritul căruia strategiile sectoriale
trebuie armonizate. Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă va asigura coerenţa
politicilor în domeniul dezvoltării durabile şi va fi consultat în cazul proiectelor de
acte normative ce urmează a fi adoptate de către Guvernul României şi care au
incidenţă directă asupra obiectivelor stabilite în strategie.
51
CAPITOLUL 3
CADRUL REGIONAL DE DEZVOLTARE PENTRU
PERIOADA 2021-2027
Începând din anul 2018,

Agenția pentru Dezvoltare
Regională a Regiunii de
Dezvoltare Sud-Est,
participă la procesul de
consultare, la nivel
național și regional,
pentru pregătirea
perioadei de programare
2021-2027, proces
coordonat de Ministerului
Fondurilor Europene
(MFE) și Ministerul
Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (MLPDA). În vederea asigurării unei
coordonări coerente și unitare a procesului de elaborare a documentelor de programare
pentru perioada 2021-2027, MFE a elaborat un set de orientări metodologice ce au ca
principal scop, stabilirea unor linii directoare pentru procesul de programare a
fondurilor europene nerambursabile.
La nivel regional, elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Sud-Est 2021-
2027 (PDR) se realizează respectând metodologia propusă de MLPDA cât și
”Regulamentul - cadru pentru organizarea şi funcţionarea Comitetelor Regionale pentru
elaborarea Planurilor de Dezvoltare Regională”. În anul 2020, Agenția pentru
Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est continuă procesul de consultare
în cadrul parteneriatului inter-instituțional creat la nivel regional, prin organizarea de
întâlniri de lucru la nivel județean și regional, în vederea finalizării procesului de
planificare, elaborării și fundamentării documentelor de programare a viitoarei
perioade de programare.
ADR Sud-Est, a organizat în județele regiunii, întâlniri de lucru ale Grupurilor

Tematice Regionale, pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regională Sud-Est (PDR),
Programului Operațional Regional Sud-Est 2021-2027 și pregătirea viitoarei perioade
de programare 2021-2027, conform Obiectivelor de Politică 2021-2027:
OP 1– O Europă mai inteligentă;

OP 2– O Europă mai verde;
OP 3– O Europă mai conectată;
OP 4– O Europă mai social;
OP 5– O Europă mai aproape de cetățenii săi.
52
3.1. PERIOADA DE PROGRAMARE 2021-2027
Pentru perioada de programare 2021-2027, Agentia pentru Dezvoltare

Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est va continua procesul de programare a
activităților specifice dezvoltării regionale în conformitate cu documentele strategice
nationale si documentele strategice ale Uniunii Europene. În cadrul următorului buget
pe termen lung al UE pentru 2021-2027, Comisia propune modernizarea politicii de
coeziune, principala politică de investiții a UE și una dintre cele mai tangibile expresii
ale solidarității. Obiectivul este
stimularea convergenței economice și
sociale, sprijinind, în același timp,
regiunile să valorifice pe deplin
globalizarea și înzestrându-le cu
instrumente adecvate pentru o
creștere solidă și durabilă. Toate
regiunile rămân eligibile pentru
finanțare prin politica de coeziune, pe
baza a trei categorii: regiuni mai puțin
dezvoltate, în tranziție și mai
dezvoltate.În perioada 2021-2027,
cinci obiective de politică vor stimula
investițiile UE. Investițiile în
dezvoltare regională se vor axa mai
ales pe obiectivele 1 și 2. Acestor
priorități li se vor aloca 65 % - 85 % din
resursele FEDR și ale Fondului de
coeziune, în funcție de prosperitatea
relativă a statelor membre.
1. O Europă mai inteligentă, prin inovare, digitalizare, transformare

economică și sprijinirea întreprinderilor mici și
mijlocii
2. O Europă mai verde, fără emisii de carbon, punerea în aplicare a Acordului
de la Paris și investiții în tranziția energetică, energia din surse regenerabile și
combaterea schimbărilor climatice;
3. O Europă conectată, cu rețele strategice de transport și digitale;
4. O Europă mai socială, pentru realizarea pilonului european al drepturilor
sociale și sprijinirea calității locurilor de muncă, a învățământului, a competențelor,
a incluziunii sociale și a accesului egal la sistemul de sănătate;
5. O Europă mai apropiată de cetățenii săi, prin sprijinirea strategiilor de
dezvoltare conduse la nivel local și a dezvoltării urbane durabile în UE.
Politica de coeziune continuă investițiile în toate regiunile, pe baza a 3

categorii (mai puțin dezvoltate, în tranziție, mai dezvoltate). Metoda de alocare a
fondurile se bazează încă, în mare măsură, pe PIB-ul pe cap de locuitor. Se introduc
noi criterii (șomajul în rândul tinerilor, nivel scăzut de educație, schimbări climatice
și primirea și integrarea migranților), pentru a reflecta mai bine realitatea de pe teren.
Regiunile ultraperiferice vor beneficia în continuare de sprijin special de la UE. Politica
de coeziune continuă să sprijine strategiile de dezvoltare conduse la nivel local și să
53
autonomizeze gestionarea fondurilor de către autoritățile locale. Crește și dimensiunea

urbană a politicii de coeziune, prin alocarea a 6 % din FEDR dezvoltării urbane durabile
și printr-un nou program de colaborare în rețea și de consolidare a capacităților dedicat
autorităților urbane, sub denumirea Inițiativa urbană europeană.
3.2. PROGRAMUL OPERAȚIONAL REGIONAL AL REGIUNII DE

DEZVOLTARE SUD-EST PENTRU PERIOADA DE
PROGRAMARE 2021-2027
Agenția pentru Dezvoltare

Regională Sud-Est a elaborat o nouă
versiune a Programului Operațional
Regional - Regiunea Sud-Est 2021-2027,
document care a fost transmis Comisiei
Europene în luna octombrie 2020,
pentru analiză și negociere.
Obiectivul general al POR SE
2021-2027 este reprezentat de
creșterea competitivității economice și
îmbunătăţirea condițiilor de viață ale
comunităților locale și regionale prin
sprijinirea dezvoltării mediului de
afaceri, a condițiilor infrastructurale și
a serviciilor, care să asigure o
dezvoltare sustenabilă a regiunii,
capabilă să gestioneze în mod eficient
resursele, să valorifice potențialul ei de inovare și de asimilare a progresului tehnologic.
Tipurile de acțiuni propuse vor conduce la reducerea disparităților și la transformarea
Regiunii Sud-Est într-o regiune mai atractivă, într-un spațiu economic stabil și
diversificat în care cercetarea și inovarea au un rol activ.
POR SE 2021-2027 s-a construit pe o abordare de tip bottom up, dar și top-
down, în largi parteneriate, pentru asigurarea corelării cu Planul pentru Dezvoltare
Regionala Sud-Est 2021-2027, precum și cu strategiile naționale sectoriale și
documentele europene relevante. Astfel, au fost desfășurate consultări cu autorități
urbane, autorități publice locale, parteneri ai mediul preuniversitar și universitar,
parteneri economici și sociali și organisme relevante care reprezintă societatea civilă,
inclusiv parteneri în domeniul protecției mediului, organizații neguvernamentale și
organisme însărcinate cu promovarea integrării sociale, egalității de gen și
nediscriminării care, în conformitate cu abordarea bazată pe guvernanța pe mai multe
niveluri se implică pe durata programării și, ulterior în implementare, inclusiv prin
participarea la comitetul de monitorizare.
POR SE 2021-2027 are la bază următoarele obiective strategice regionale,

identificate și prioritizate ca fiind cele mai relevante în contextul stadiului actual de
dezvoltare socio-economică a regiunii, precum și a principalelor direcții de acțiune
strategică menționate în documentele strategice naționale și europene relevante:
54
• OSR 1 Susținerea inovării, prin stimularea dezvoltării mediului

antreprenorial, a sectorului CDI și a colaborării dintre acestea, în vederea utilizării de
produse și procese inovative, în contextul specializării inteligente;
• OSR 2 Susținerea adoptării de soluții de tip SMART CITY la nivelul regiunii;
• OSR 3 O regiune mai ecologică, cu emisii scăzute de carbon prin
promovarea tranziției către o energie nepoluantă și echitabilă, a investițiilor verzi și a
adaptării la schimbările climatice;
• OSR 4 Îmbunătățirea accesibiltății, mobilității și conectivității în regiune,
prin investiții în infrastructura rutieră de transport regional ca factor determinant al
dezvoltării economice, reziliente în fața schimbărilor climatice, sigură și operațională,
capabilă să asigure legături rapide și eficiente la rețelele de transport internațional,
interrgional și intraregional precum și fluidizarea circulației bunurilor și persoanelor,
asigurând un standard european al infrastructurii, valorificând astfel și poziția geo-
strategică a regiunii;
• OSR 5 Îmbunătățirea calității învățământului și cresterea accesului
populatiei la educatie prin dezvoltarea infrastructurii aferente;
• OSR 6 Creșterea atractivități Regiunii Sud-Est prin valorificarea
potentialului turistic si al patrimoniului cultural si natural;
• OSR 7 Intărirea capacității administrative la nivelul AMPOR și beneficiari
pentru o bună implementare a POR;
In corelare cu obiectivele strategice regionale, au fost propuse urmatoarele
prioritati:
• Prioritatea 1: O regiune competitivă prin inovare, digitalizare și
întreprinderi dinamice: 250.549.317 euro;
• Prioritatea 2: O regiune cu orașe Smart: 125.889.000 euro;
• Prioritatea 3: O regiune cu orașe prietenoase cu mediul:
485.515.000 euro;
• Prioritatea 4: O regiune accesibilă: 180.676.000 euro;
• Prioritatea 5: O regiune educată: 89.988.322 euro;
• Prioritatea 6: O regiune atractivă: 87.219.900 euro;
• Prioritatea 7: Asistența tehnică: 54.709.357 euro.
55
CAPITOLUL 4
CADRUL JUDEȚEAN DE DEZVOLTARE
PENTRU PERIOADA 2021-2027
4.1. AȘEZARE GEOGRAFICĂ A JUDEȚULUI BRĂILA
Județul Brăila este situat în partea de sud-est a României, în estul Câmpiei

Române, la confluenţa Siretului şi Călmăţuiului cu Dunărea, făcând parte din regiunea
de dezvoltare Sud-Est (NUTS II), o entitate fără personalitate juridică care constituie
cadrul de implementare a politicilor de dezvoltare regională și cadrul de culegere a
datelor statistice pentru nivelul NUTS II în conformitate cu prevederile emise de
EUROSTAT.
Teritoriul județului este intersectat de paralela de 45˚ latitudine ordică

(Viziru, Tufeşti) şi de meridianul de 28˚ longitudine estică (est de Brăila şi Măraşu) şi
are următoarele coordonate geografice: 28˚10' longitudine estică (comuna Frecăţei);
27˚5' latitudine vestică (comuna Galbenu); 45˚28' latitudine nordică (comuna
Măxineni); 44˚44' latitudine sudică (comuna Ciocile).
56
Județul Brăila se învecinează cu judeţul Buzău în vest, judeţul Vrancea în

nord-vest, judeţul Galaţi în nord, judeţul Tulcea în est şi judeţele Constanţa şi Ialomiţa
în sud.
Suprafaţa judeţului Brăila este de 4766 Km2, ceea ce îl plasează pe locul 5
la nivelul regiunii Sud-Est (cu un procent de 13,32% din total) și pe locul 32 la nivel
național (1,99% din suprafaţa totală a României) 2. Din punct de vedere al populației
stabile, județul Brăila avea la recensământul din 2011 un număr de 321.212 locuitori 3
(locul 31 la nivel național), reprezentând 1,59% din totalul populației la nivel național
și 12,61% din total populație la nivel regional. La 1 ianuarie 2020, populația după
domiciliu din județul Brăila era de 340.804 persoane, poziționând județul pe locul 31 la
nivel național (1,53%) și locul 6 la nivel regional (12,12%).
Densitatea populației la nivel județean este de 71,50 locuitori/kmp, ceea ce
îl poziționează sub media pe regiune (78,59 locuitori/kmp) și sub media națională (93,02
locuitori/kmp).
Județul Brăila, fiind situat în câmpie, are un relief în general uniform,
singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile și depresiunile lacustre.
Rețeaua hidrografica a județului Brăila poarta amprenta climatului
temperat-continental și a reliefului alcătuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul
cărora sunt schițate văi largi și depresiuni închise, în care se găsesc lacuri temporare
sau permanente.
Cea mai importanta artera hidrografica a județului este Dunărea cu cele doua
brațe principale: Brațul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea și Brațul Cremenea, spre
Câmpia Brăilei, închizind
la mijloc fosta Balta a
Brăilei, care astazi este
îndiguită. Dunărea are o
mare importanță
economica, atât din punct
de vedere al alimentarii cu
apa a municipiului Brăila
cât și a sistemelor de
irigații.
Râul Siret
delimiteaza partea de
nord a județului Brăila de
județul Galați, pe o lungime de 50 kilometri. Pe partea dreapta, la Voinesti, primește
ca afluent râul Buzău, care uda teritoriul județului Brăila pe o lungime de 126 kilometri.
Între Jugureanu și Gura Calmațui, pe o distanța de 84 kilometri, curge pe
teritoriul județului Braila, râul Călmățui, care în cea mai mare parte este amenajat
pentru irigații.
În judetul Brăila se întâlnesc lacuri de stepa și de lunca. O prima categorie o
constituie cea a lacurilor cantonate în marile depresiuni de tasare in loess sau crovuri
(Ianca 332 hectare, Plopu 300 hectare, Lutul Alb 357 hectare). O alta categorie de
cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 hectare, Caineni 74
hectare, Ciulnita 92 hectare).
57
Lacurile de meandru si de braț parasit se gasesc îndeosebi în lunca Dunarii

(Blasova 400 hectare, Japsa Plopilor 76 hectare), pe terasa Calmațuiului (Sarat Batogu,
Bentu Batogu) precum și în apropiere de Brăila (Lacu Sarat).
Apele din Lacu Sarat – Brăila, Sarat Batogu, Tătaru-Ciineni și Movila Miresii,
au efecte terapeutice, Lacu-Sarat și Câineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.
Lacurile Jirlau, Ciulnița, Lutul Alb, Plopu, Ianca și Blasova sunt amenajate pentru
piscicultura. In județul Brăila sunt și lacuri artificiale destinate pescuitului sau
irigatiilor: Maxineni, Gradiștea, Însuraței, Ulmu, Brotacelul.
De asemenea exista și lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc
pe piriul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosită
la irigat.
Clima este temperat continentala cu nuanțe mai excesive în vest și mai
moderate în Lunca Siretului și Insula Mare a Brailei. Situat în apropierea Marii Negre,
județul Brăila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 grade celsius față de restul
câmpiei.
Temperatura medie anuala este de 10,5 grade Celsius, maxima absoluta
înregistrata în anul 1951, ajungind la 44,5 grade Celsius, minima absoluta scazind pina
la - 30 grade Celsius (anul 1942). Umiditatea relativa anuală a aerului ajunge la peste
72%, iarna depașind 80%, în timp ce vara reprezintă 65%. Precipitațiile anuale sunt
reduse (în medie 456 litri apa/m.p.) și au caracter torențial vara. Cantitatea annuală
de precipitații nu acoperă necesitățile obținerii unor producții agricole mari, deficitul
de apa fiind acoperit prin irigații.
Resursele subsolului sunt formate din rezervele de hidrocarburi lichide și
gazoase cuprinse în zonele Ianca, Bordei Verde, Ulmu, Jugureanu. Depunerile loesscide
formeaza materia prima pentru ceramica inferioara, iar namolurile terapeutice ale
lacurilor sarate constituie baza tratamentului balnear.
Din suprafața totală a judetului Brăila, terenurile agricole dețin peste 84%,
din care solurile de cernoziom reprezinta 75% din suprafață.
Judetul Braila are o vegetație caracteristica zonei de cimpie (95% culturi si
suprafete restrinse de pajisti). Vegetatia arborescenta este relativ putin reprezentata.
În zonele plane, unde apa a stagnat ca urmare a cresterii nivelului
hidrostatic, s-au format zone depresionare cu înmlaștiniri, care prin lucrari de desecări
au fost redate treptat circuitului agricol pentru amenajari de pasuni naturale. S-au
indiguit incintele Calmațui-Gropeni, Braila-Dunare-Siret, Maxineni, Insula Mare a
Brailei, a caror suprafața este de peste 119.000 hectare. Numai Insula Mare a Brailei
detine 60.160 hectare, teren scos din inundațiile periodice provocate de Dunare.
Pădurile ocupa o suprafața de 22.600 hectare, majoritatea paduri de lunca.
Astfel, în Insula Mica a Brailei, peste 5460 hectare, se intind paduri de salcii si plopi. În
luncile râurilor interioare, pe circa 1500 hectare, se afla paduri formate din plopi, salcii
si salcimi, stejari si diverse alte specii.
Flora judetului este completata de vegetatia halofila (rogoz de saratura,
ghiriu, saratica) specifica solurilor saraturate, precum si de o vegetatie acvatica
intilnita predominant in baltile si lacurile zonei inundabile ale Dunarii iar fauna este
reprezentata prin animale si pasari sedentare cit si prin pasari migratoare.
58
Ihtiofauna este reprezentata prin pești autohtoni (crapul, somnul, salaul,

linul, stiuca, carasul, mreana, obletul, ghibortul) precum și prin pești migratori ce se
reproduc în Dunare (nisetrul, morunul, cega, scrumbia).
În prezent flora si fauna specifice stepei, care predomina în Câmpia
Barăganului, sunt mult modificate. În aceste condiții s-au pus sub ocrotire unele zone,
situate pe malul râului Calmatui, o parte din Lacu Sarat, Lacul Movila Miresii, locuri
unde ecosistemele naturale se vor pastra nemodificate.
Aici, si in jurul lacului Blasova, se vor mai intilni o serie de pasari care in
trecut faceau parte din ornitofauna Baltii Brailei, in prezent ocrotite, cum sunt: egreta
mica alba, lopatarul, stircul rosu, stircul cenusiu.
În partea de nord-est a Baltii Brailei, se afla "Popina Blasova", inalta de 45
m, constituita din formatiuni vechi, identice cu cele din nordul Dobrogei. Pe aceasta
stinca, declarata monument al naturii, se intilnesc flori asemănătoare celor din munții
Macin (clopoței, coada soricelului cu flori galbene si altele).
59
4.2.ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ A JUDEȚULUI BRĂILA
Judeţul Brăila deţine în prezent o reţea de localităţi ce cuprinde 44 de

Unităţi Administrativ Teritoriale (UAT) dintre care 4 sunt urbane:
-1 municipiu reşedinţă de judeţ: Brăila;
-3 oraşe: Ianca – cu satele Berleşti, Gara Ianca, Oprişeneşti, Perişoru, Plopu,
Târlele, Filiu; Însurăţei - cu satele Lacu Rezii, Măru Roşu, Valea Călmăţui; Făurei;
- 40 de comune care cuprind 140 de sate.
Specializarea funcțională a municipiului Brăila, este conform lucrării
Atlasul României 2006, de oraș monofuncțional, tipul 5 – Specializare în agricultură.
Județele cu orașe din Tipul 5 (orașe cu specializare agricolă – 17 județe) sunt,
ierarhizate după numărul de orașe,următoarele: locul I. Suceava (6 orașe); locul II. Nici
un județ (5 orașe); locul III. Botoșani (4 orașe); Locul IV. Timiș și Vâlcea (3 orașe); loculV.
Dolj, Giugiu, Gorj (2 orașe); locul VI. Brăila, Buzău, Călărași, Bistrița‐Năsăud, Harghita,
Ialomița, Maramureș, Olt, Vaslui, Galați (1 oraș).
60
4.3.POPULAȚIA JUDEȚULUI
La 1 ianuarie 2020, populația după domiciliu în județul Brăila era de 340.804 persoane,
în scădere cu 1,27% față de anul 2019, și cu 2,34% față de 2018.
An 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Numar 360022 356503 352952 348981 345193 340804
locuitori
Municipiul Brăila este al treilea centru urban din regiunea Sud-Est, după
numărul de locuitori, după Constanța (470.961 locuitori) și Galați (293.518 locuitori). În
funcție de intervalul de mărime a populației, orașul Brăila face parte din categoria
orașelor mari (între 100.000-1.000.000 locuitori).Orașele Ianca, Însurăței și Făurei se
încadrează în categoria orașelor mici (sub 20.000 locuitori).
Pe localități, situația în județul Brăila relevă o scădere continuă (pentru perioada 2015-
2020) a numărului de locuitori, indiferent dacă e vorba de mediul urban sau de cel rural. La
nivelul anului 2020, cel mai mare număr de locuitori (200.159 persoane) este în municipiul
Brăila, singurul municipiu din județ și reședința județului omonim. Urmează, în ordinea
numărului de locuitori, orașele Ianca, Însurăței și comuna Chișcani care au între 5000 -10000
locuitori.
Populația județului Brăila este mai numeroasă în zona urbană comparativ cu cea rurală,
fapt ce se înscrie în tendința existentă la nivelul regiunii și la nivel național, din totalul locuitorilor
judetului, 65 % locuindîn mediul urban.
61
În ceea ce priveşte densitatea populației, la nivel judeţean pe un km2 locuiesc

aproximativ 74 persoane, în timp ce la nivel regional pe aceeaşi suprafaţă locuiesc circa
78 persoane, iar la nivel naţional 90 persoane.
Repartiția pe localități ale populației (nr. persoane) județului Brăila după
domiciliu, la 1 ianuarie, pentru perioada 2015-2020
Localitatea 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Brăila 213169 210769 208232 205260 202924 200159
Făurei 4149 4081 4028 3959 3912 3867
Ianca 11160 11092 10971 10857 10735 10664
Însurăței 7171 7135 7061 7011 6969 6906
Bărăganul 3250 3197 3168 3132 3064 2996
Berteștii de Jos 3162 3116 3111 3088 3089 3029
Cazasu 3353 3428 3537 3570 3611 3698
Chiscani 5776 5794 5867 6278 6443 6454
Ciocile 2681 2631 2616 2561 2517 2467
Cireșu 3127 3090 3044 2999 2926 2876
Dudești 3770 3739 3687 3639 3572 3542
Frecăței 1429 1416 1414 1388 1357 1348
Galbenu 3197 3168 3165 3104 3053 3043
Gemenele 1869 1838 1806 1812 1788 1765
Grădiștea 2265 2229 2212 2158 2119 2091
Gropeni 3474 3416 3424 3398 3376 3347
Jirlău 3230 3225 3177 3146 3099 3044
Mărașu 2944 2894 2855 2789 2744 2666
Măxineni 3494 3484 3450 3425 3364 3302
Mircea Vodă 3349 3320 3299 3253 3202 3131
Movila Miresii 4269 4224 4225 4225 4201 4143
Racovița 1139 1118 1098 1058 1039 1019
Râmnicelu 2035 2030 2008 1991 1965 1954
Romanu 1870 1840 1817 1801 1778 1763
Roșiori 2796 2726 2694 2652 2599 2534
Salcia Tudor 2647 2605 2586 2545 2505 2474
Scorțaru Nou 1359 1357 1348 1339 1305 1296
Siliștea 1879 1876 1872 1866 1850 1853
Stăncuța 3490 3465 3424 3374 3342 3317
Surdila- 2460 2459 2432 2401 2370 2331
Găiseanca
Surdila-Greci 1521 1520 1506 1489 1450 1411
Șuțești 4705 4683 4642 4579 4488 4417
Tichilești 3739 3706 3669 3643 3625 3606
Traian 3402 3393 3356 3346 3322 3262
Tudor 2165 2184 2162 2142 2124 2091
Vladimirescu
Tufești 5267 5215 5123 5044 4998 4943
Ulmu 3864 3802 3753 3687 3630 3536
Unirea 2487 2495 2527 2516 2488 2455
Vădeni 4138 4130 4128 4133 4127 4080
Victoria 3754 3717 3710 3682 3647 3619
Vișani 2514 2479 2467 2434 2399 2368
Viziru 6513 6502 6463 6448 6394 6336
Zăvoaia 3254 3219 3189 3171 3141 3111
Total 360022 356503 352952 348981 345193 340804
62
4.4. ECONOMIE
Județul Brăila a înregistrat o tendință constant ascendentă a evoluției PIB, de

la 7352,9 mil. lei în 2014, la 10962 mil. lei în 2019, situându-se constant pe locul al
patrulea, înaintea județelor Tulcea și Vrancea.
PIB-ul regional și județean calculat conform CAEN Rev.2 - SEC 2010 (milioane lei)
2015 2016 2017 2018 2019
Total țară 712587,8 765135,4 857895,7 944220 1040785
Regiunea Sud - 76154,9 79884,4 87914,5 99807 109268
Est
Brăila 7701 8373,2 9631,4 10157 10962
Buzău 10276,4 10449,7 11879,7 13363 14815
Constanța 32793,8 34441,9 36424 42188 46582
Galați 12618,2 12974,8 14672,8 16080 17969
Tulcea 5525,3 5950,7 6794 7519 8120
Vrancea 7240,2 7694,1 8512,6 9780 11800
Datele economice prezentate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză
(CNSP) si de INSSE arată că valoarea Produsului Intern Brut a scăzut în anul 2020
comparativ cu anul 2019, la nivel national cu 3.9%. In regiunea de Sud-Est a României
s-a inregistrat o scadere de trei miliarde de lei ca urmare a pandemiei de COVID 1, din
care cea mai mare scadere de 7,6% s-a inregistat la nivelul judetului Braila, in special
datorita secetei din agricultura.
La nivelul judetului Braila, efectivul de salariaţi estimat la sfârşitul lunii
ianuarie 2021 era de 69,9 mii persoane, mai mare cu 0,4% decât cel din luna
precedentă. Din aceştia, 57,5% se găseau în servicii, 36,6% în industrie şi construcţii şi
5,9% în agricultură, vânătoare, silvicultură şi pescuit.
Câştigul salarial mediu nominal* brut realizat în luna ianuarie 2021 a fost de
4476 lei, iar cel net de 2690 lei. La nivel naţional câştigul salarial mediu nominal brut
realizat în luna ianuarie 2021 a fost de 5549 lei, iar cel net de 3395 lei.
În agricultură, silvicultură şi pescuit, câştigul salarial mediu nominal brut a
fost de 4305 lei, cu 0,6% mai mare decât cel realizat la nivel naţional (4281 lei). În
industrie şi construcţii, câştigul mediu brut a fost de 3872 lei, cu 18,9% mai mic decât
cel realizat la nivel naţional (4773 lei). În servicii, câştigul mediu brut a fost de 4781
lei, cu 20,6% mai mic decât cel realizat la nivel naţional (6022 lei ).
Potrivit datelor furnizate de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă,
la sfârşitul lunii ianuarie 2021 numărul şomerilor înregistraţi era de 5389 persoane, mai
mare cu 126 persoane faţă de luna precedentă.Din aceştia, 1172 beneficiau de
indemnizaţie de şomaj şi 4217 erau şomeri neindemnizabili.
La sfârşitul lunii ianuarie 2021, numărul şomerilor cu domiciliul în mediul
urban era de 1454 persoane (din care 811 persoane cu domiciliul în Mun. Brăila) şi de
3935 persoane în mediul rural.
Rata şomajului la sfârşitul lunii ianuarie 2021 a fost de 4,4%, mai
mare cu 0,1% faţă de cea din luna precedentă, cu 0,8 puncte procentuale faţă de cea
din luna ianuarie 2020 şi cu 1,1 puncte procentuale faţă de rata şomajului pe ţară
(3,3%).Numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat în trimestrul IV 2020 a
fost de 78469, reprezentând 1,7% din numărul total al pensionarilor de asigurări sociale
de stat pe ţară (4679,3 mii persoane).
63
CAPITOLUL 5
DESCRIEREA GENERALĂ A COMUNEI MOVILA MIRESII
5.1. AȘEZAREA GEOGRAFICĂ
Comuna Movila Miresii se află în partea de sud-est a ţării şi în partea central-

nordică a judeţului Brăila, coordonatele georgrafice fiind: 45°12'51.5"N 27°37'10.6"E.
Comuna face parte din categoria comunelor mari având 8.587,45 ha, trei sate si 4.095
de locuitori. Coordonatele georgrafice sunt: 45°12'51.5"N 27°37'10.6"E.
De la nord la sud, tot pe mijlocul sau, comuna este strabatută de drumul
județean DJ 202B care se intersecteaza cu DN 22 chiar în localitatea de resedinta a
UAT, respectiv în satul Movila Miresii. Vecini:
• La nord : UAT Râmnicelu si UAT Gemenele;
• La est: UAT Tudor Vladimirescu;
• La sud: UAT Traian si UAT Ianca;
• La vest: UAT Șutesti.
Comuna are în componenţă satele : Movila Miresii (resedinţă) Ţepeş Vodă şi
Esna.
Satele sunt tipice pentru zona de câmpie, relieful plan fiind o premiză pentru
o dezvoltare urbanistică ordonată, cu o tramă stradală rectangulară şi loturi
individuale.
64
5.2. RELIEFUL
Comuna este situată în Câmpia Brăilei și are o altitudine cuprinsă între 10-
15 m. Teritoriul comunei prezinta un relief plat, iar în partea de nord a Câmpului Brăilei
se constată un relief tipic eolian, format din dune, în majoritate consolidate.
Teritoriul comunei este marcat de movile și micro depresiuni de deflație,
ultimile pot fi acoperite de lacuri temporare sau permanente.
Depresiunile de deflație se
caracterizează prin asimetria versanților (cel mai
înalt sudic, fiind situat perpendicular pe direcția
vântului dominant) și printr-o suprafață mai
întinsă decât bazinul de apa pe care-l găzduiesc
temporar. Ele au o adâncime de cel puțin 7-8 m,
prezentând pe malul sudic o terasă lacustră înaltă
de 0,5 - 2 m. Aceste depresiuni sunt numite
impropriu lacuri, deoarece sunt lipsite de apă
aproape tot timpul anului.
În partea estică a Campului Brailei se
afla Valea Ianca, orientată de la nord la sud și a
cărei lațime variază de la 0,5 la 2,5 km, către
vărsarea ei în Lunca Siretului. Spre nord, din cauza
acumulărilor eoliene, Valea Ianca dispare. Aceasta
vale ar putea reprezenta albia parasită a unui braț
al Dunării, care a curs pe Terasa Brăilei.
65
5.3. REȚEAUA HIDROGRAFICĂ
5.3.1. Apele de suprafață

Reţeaua hidrografică de suprafaţă a judeţului Brăila desenează în relief văi
largi pe direcţia nord-vest/sud-est şi depresiuni închise, în care se găsesc lacuri
temporare sau permanente.
Principalul curs de apă din zona, dar din afara comunei este râul Buzău (cu
suprafaţa bazinului F = 207 km şi debitul mediu Qmed = 26,32 mP3P/s), amplasat la
cca. 10 km de satul Movila Miresii. Teritoriul comunei nu este străbătut de nici un râu.
Microdepresiunile adânci de 7-8m găzduiesc lacuri.
Climatul temperat continental, energia de relief redusă şi permeabilitatea

depozitelor leossoide şi nisipoase au contribuit la lipsa unei reţele hidrografice de ape
curgătoare.
Pe teritoriul comunei există 4 lacuri naturale după cum urmează:.
Nr. Suprafață Mod de

Denumire lac Tip Proprietar
crt. (ha) utilizare
Statul român
1. Lutul Alb 360 Apă dulce Pescuit sportiv
(concesionat)
Statul roman
2. Seaca 106 Apă dulce Pescuit sportiv
(concesionat)
Opreanu Statul roman
3. 230 Apă dulce Piscicultură
(Esna) (concesionat)
4. Lacu Sărat 202 Apă sărată Județul Brăila Nu este utilizat
66
Lacurile cu apa dulce au fost exploatate pentru piscicultură intensivă până

în anii 90 de către fosta Intreprindere Piscicolă Brăila, și, după lichidarea acesteia au
fost preluate în concesiune de către societăți private.
Lacul Seaca Lacul Esna
Lacul Sarat Lacul Lutu Alb
67
Crovul ce găzduieşte Lacul Sărat are o suprafaţă de 4 km2 şi o adâncime

relativă la campia din jur de cca. 11 m. Lacul ocupă 1,8 - 2 km2 şi are o adâncime
maximă de 0,95 m. Din punct de
vedere chimic lacul conţine
clorurată sulfatată, sodică,
magneziană, iodurată si bromurată,
cu o concentratie în saruri variabilă
între 35,708 - 300,170 mg/l
(măsurători executate în 1933-
1989). Dată fiind importanţa
resursei balneare, acestui lac i s-a
stabilit un perimetru de protecţie
prin „Studii hidrogeologice şi
limnogeologice pentru recalcularea rezervelor de nămol terapeutic din Lacul Movila
Miresii, Judeţul Brăila” lucrare realizată de Întreprinderea de prospecţiuni geologice şi
geofizice, şef secţie Dan Slavoaca, în anul 1988.
Lacul Sarat Movila Miresii este sit natural de protecție speciala avifaunistică,
înscris ca parte integrantă a rețelei ecologice Natura 2000, conform HG nr.971/2011,
pentru modificarea si completarea HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de
protecție specială avifaunistică, ca parte integrantă a retelei ecologice europene
Natura 2000 în România, cu indicativul ROSPA 0048 Ianca-Plopu-Sarat.
Caracteristici geomorfologice – lacul este de forma alungită, aproximativ pe
direcția V – E, cu o lungime de 2,9 km, lațimea de 1 km si o suprafață a oglinzii de apă
de 202 ha variabilă în funcție de cantitatea de precipitații. Adâncimea maximă a apei
nu depașeste 1 metru, în zona cea mai adanca, situată în partea central – sudica a
cuvetei lacustre.
Caracteristicile hidrochimice ale apei, stabilite prin analize realizate în

diverse etape, au evidențiat variații ale mineralizarii totale (35,7 g/l – 137,9 g/l),
determinate de condițiile climatice, în special regimului de precipitații. Tipul
hidrochimic de apa este cel clorurat, sulfatat, sodic, magnezian, concentrat.
68
Caracterizarea calitativa a namolului. Factorul terapeutic cel mai utilizat

este nămolul mineral, ale cărui caracteristici au fost determinate prin analize specifice
de către Institutul Național de Recuperare, Medicină Fizică și Balneoclimatologie în
perioada 1966 - 1984:
• 44 % componentă minerală;
• slab hidratat – sub 50 % apă;
• conținuturi reduse de substanțe organice (sub 1,5 g %);
• H2S liber (44,3 mg %) și legat (118,5 mg %);
• mineralizare totală a fazei lichide – 26,057 g/l de apa de imbibație.
Analizele complexe realizate în luna august, 2008, au evidențiat ușoare
modificări ale caracteristicilor fizice și ale compoziției chimice ale apei și nămolului,
dar care nu afectează calitățile terapeutice ale resurselor hidrominerale.
Începând cu iunie 2011 există o licență de explorare emisă de ANRM
București pentru SC DOSIL TIME SRL Bucuresti pentru nămolul din Lacul sarat Movila
Miresii.
5.3.2. Apele subterane
Primul nivel al pânzei freatice este situat la adâncimi de 4 - 7 m de la cota
terenului. Apele freatice ce formează primul orizont de ape subterane au un nivel
hidrostatic liber şi variabil (diferenţe de 1-2m datorate regimului de precipitaţii), ele
având ca suport stratul impermeabil din apropierea suprafeţei terestre. Apele freatice
din acest strat pe teritoriul comunei sunt nepotabile.
Apele de adancime sunt cantonate în depozitele nisipoase cu o granulaţie
mijlocie şi fină de vârstă cuaternară. În lunca Buzăului, la adâncimi de 20-50 m. Apele
de adâncime din depozitele cuaternare apar în 2-3 orizonturi până la adâncimea de 200
m.
5.4. REGIMUL CLIMATERIC
Comuna are un climat temperat - continental de câmpie. Verile sunt
călduroase, cu temperaturi ce depasesc 30°C, iar iernile variabile blând / aspru,
înregistrandu-se temperaturi sub -20°C cu vânturi puternice şi viscole aduse de Crivăţ.
Zona este dominată de contraste climatice: amplitudine termică mare,
număr mare de zile tropicale şi geroase, perioade de secetă lungi, violente ploi
torenţiale.
5.4.1.Regimul termic
Radiaţia solară se ridica la 125 kcal/cmp/an (valori ridicate), durată de
strălucire a soarelui în Câmpia Brăilei înregistrând un număr de 2200 h/an (75 de zile
dintr-un an fără soare).
În cursul anului, temperaturile medii lunare înregistrează o creştere continuă
din februarie până în iulie, apoi o descreştere din august până în ianuarie, evidenţiind
contrastele termice dintre iarna şi vara.
Temperatura medie multianuala este de 11°C.
69
Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) are valoarea de 2,10C,
iar temperatura medie a lunii celei mai calde, iulie are valoarea de circa 23,10C.
Temperatura maximă absolută înregistrată este de +40,50C (în data de 22 iulie 1943) şi
temperatura minimă absolută înregistrată este de -26,50C (în data de 8 ianuarie 1946).
5.4.2. Regimul vânturilor
În zona, vântul este un fenomen climatic important. Relieful relativ plan şi
lipsa pădurilor face ca deplasarea maselor de aer să se facă cu uşurinţă. Vântul
dominant suflă din direcţia NE.
Principalele formaţiuni barice care influenţează clima zonei sunt:
- anticiclonul siberian (preponderent în perioada rece a anului, aduce
temperaturi foarte scăzute şi viscole);
- ciclonii mediteraneeni (acţionează în orice perioadă a anului şi aduc
precipitaţii abundente) – un caz special il constituie ciclonii retrograzi din Marea Neagră
- anticiclonul azoric – de obicei determină vreme însorită, fără
precipitaţii;
- anticiclonul arabic – determină canicula şi seceta în timpul verii.
Celalte formaţiuni barice (ciclonii islandezi, anticiclonul scandinav etc.) au
o influenţă mai redusă asupra climei regiunii datorită prezenţei Munţilor Carpaţi.
La nivel local, clima este influenţată de larga deschidere a câmpiei, care
impune amplitudini mari de temperatură între sezonul rece şi cel cald al anului, o
cantitate de precipitaţii mult mai redusă comparativ cu zonele de deal şi de munte,
dar şi o frecvenţă mare a vânturilor.
5.4.3.Regimul pluviometric
Precipitaţiile înregistrează o valoare medie multianuală de 500 mm.
Datorită creşterii gradului de continentalism în Câmpia Brăilei, în medie cad
anual 500 mm de precipitaţii. Cele mai multe cad în perioada mai-august, iar cele mai
puţine toamna şi iarna, înregistrându-se un maxim pluviometric în mai-iunie şi un minim
pluviometric în februarie-martie.
Stratul de zapadă persistă în medie 30 de zile/an. Numărul zilelor cu ninsoare
este între 10-15/an.
5.5. SOLUL ŞI SUBSOLUL
Zona apartine unitatii geomorfologice Campia Brailei, subunitatea Terasa

Brailei, intre Valea Ianca la vest si Lunca Dunarii la est.Cotele prezente sunt de +50m
in vest si +10-20m in est.
Din punct de vedere geologic, formatiunile din aceasta zona sunt de varsta
levantina si cuartenara. Depozitele levantine sunt alcatuite dintr-o alternanta de
marne, argile, nisipuri argiloase si calcaroase. Deasupra lor se dezvolta depozitele
70
cuaternare, constituite din nisipuri fine si medii, cu intercalatii de argile, iar la partea
superioara din argile si argile nisipoase, uneori nisipuri fine si medii, acoperite de
depozite loessoide. Depozitele cuarternare au grosimi de 50-60m.
Conform Normativului privind documentatiile geotehnice pentru constructii

– NP-074-2007, terenul se incadreaza la Categoria geotehnica I- risc geotehnnic redus,
grupa terenurilor de fundare medii.
Din punct de vedere tectonic, caracteristicile macroseismice ale terenului,

conform normativului P100-1/2006, sunt acceleratia terenului pentru proiectare a g=
0,24g si perioada de control (colt) Tc = 1,0sec.
Principalele 5 tipuri de sol întâlnite sunt:

- Cernoziomuri vermice, semicarbonatice cu textură lutoasă, 2957
ha;
- Cernoziomuri vermice, slab levigate cu textură lutoasă, 1846 ha ;
- Cernoziomuri cambice tipice, pe nisipuri (relief vălurit eolian) cu
textura nisipolutoasă, 808 ha;
- Solonceacuri (pe depozite continentale) şi soloneturi salinizate cu o
textură lutoasă, 675 ha;
- Cernoziomuri semicarbonatice, freatic-umede având textură lutoasă,
578 ha.
Nămolul din lacul Sărat este un nămol sapropelic sulfuros.
Geotehnic se constată la suprafaţa subsolului comunei un strat gros de loess,
de 30 – 40 m. În afara stratului loessoid, un alt tip de teren întâlnit la suprafaţa este
alcătuit din nisipuri de dune.
Terenul de fundare este slab, nefavorabil rezistenţei la forfecare. Din punct
de vedere tectonic, Câmpia Brăilei face parte din Platforma Moesică, sectorul Valah.
Teritoriul se încadrează conform Codului de proiectare seismica indicativ P 100-1/2006
(“Reglementări tehnice, Cod de proiectare seismică - Partea I - Prevederi de proiectare
pentru clădiri”) în zona "C" seismică având un coeficient ks = 0,20. şi o perioadă de colţ
Tc = 1,0 secunde.
Pe teritoriul comunei Movila Miresii alunecările de teren au o activitate
scăzută.
Potrivit prevederilor STAS 6054-77 (“Teren de fundare - Adâncimi maxime de
ingheţ”), adâncimea de ingheţ maximă din zona este de 0,9 – 1,00 m faţă de cota
terenului natural.
71
5.6. VEGETAŢIA ŞI FAUNA
Comuna Movila Miresii se găseşte în zona stepei. Vegetaţia spontană a fost

înlocuită în parte de culturile agricole, dar se păstrează şi pajişti naturale. Se întalneşte
şi o vegetaţie specifică spaţiilor lacustre.
Vegetaţia pajiştilor este reprezentată de următoarele specii: peliniţa, coada
şoricelului, pătlagina, ovascior, morcov sălbatec, lumânărica, muşetel, pir, troscot.
Paji ştile naturale au o valoare furajeră slabă, fiind instalate pe soluri salinizate sau
slab sodizate.
Fauna se caracterizează prin specii de stepă. Dintre animalele amintim,
sălbatice: şoareci, popândăi, iepuri, vulpi, şerpii etc. şi domestice: bovine, ovine,
caprine, cabaline, porcine, canine, etc. Dintre păsări amintim: prepeliţ a, potarnichea,
graurul, ciocarlia, cioara de semănătură, porumbelul, vrabia, guguş tiucul. Ihtiofauna
este reprezentata de speciile: crap, caras, clean, plătică.
Un procent de 13% din comună se află în aria de protecţie specială
avifaunistică ROSPA 0048 Ianca – Plopu - Sărat, înstituită conform Hotărârii Guvernului
nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte
integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, respectiv 15,10 % din teritoriul
comunei se suprapune cu situl de importanţă comunitară ROSCI 0305 Ianca - Plopu -
Sărat – Comăneasca.
Aria naturală protejată de interes comunitar ROSPA 0048
Ianca-Plopu-Sărat este cuprinsă în totalitate pe teritoriul judeţului Brăila şi

cuprinde lacurile Ianca şi Plopu din unitatea administrativ teritorială Ianca, precum şi
lacurile din unitatea administrativ teritorială Movila Miresii: Esna (Opreanu) , Lutu Alb,
Seaca şi Movila Miresii (lac sărat de crov). Cu excepţia ultimului, celelalte 3 lacuri din
Movila Miresii sunt amenajări piscicole.
72
Aria naturală protejată Ianca-Plopu-Sărat, cu o suprafaţă de 1982,1 ha, a fost

declarată arie de protecţie specială avifaunistică prin HG 1285/2007 şi, conform
încadrării biogeografice face parte din regiunea de tip stepic.
Situl de importanta comunitară ROSCI 0305
Situl de importanţă comunitară ROSCI 0305 Ianca-Plopu-Sărat-Comănească

se găseşte integral pe teritoriul judeţului Brăila şi este format din gruparea habitatelor
din jurul lacurilor Ianca, Plopu, Esna, Movila Miresii şi Lutul Alb, precum şi habitatele
din vecinătatea zonei umede Comăneasca.
În cea mai mare parte situl de importanţă comuntară ROSCI 0305 Ianca-
Plopu-S ărat-Comăneasca are aproximativ aceleaşi limite ca şi aria de protecţie specială
avifaunistică ROSPA 0048 Ianca-Plopu-Sărat. Suprafaşa totală a sitului este de 3222 ha,
dintre care 46 % este ocupată de luciul lacurilor, 15 % de mlaştini, 15 % de culturi
agricole şi 24 % de păşuni. Importanţa sitului este dată de prezenţa a două habitate
comunitare:
-1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează
terenurile umede şi nisipoase;
-1530 Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice.
73
5.7. ISTORICUL COMUNEI
Aşezările rurale din acestă zonă a Câmpiei Brăilei au evoluat sub acţiunea
factorilor social-economici şi sub cea a mediului natural, a localizării în raport cu
posibilităţile de alimentare cu apă, cu existenţa unor resurse, a terenurilor prielnice
pentru extinderea vetrelor, etc.
Reţeaua de localităţi se conturează în partea a doua a sec. XIX, prin formare
de sate noi din improprietărire. La definitivarea şi fixarea reţelei de sate au contribuit
în mare măsură construcţia căii ferate şi modernizarea drumurilor principale. Acestea
au provocat fenomenul de roire, satele de codru şi cele retrase migrand spre zone
deschise, de-a lungul drumurilor şi spre văi.
Localitatea Movila Miresii a fost înfiinţată la 1878 prin împroprietărirea a 353
de însurăţei pe locul fostelor târle Mototolea. Este unul dintre cazurile localităţilor mai
noi din Câmpia Brăilei, de comasare a mai multor târle şi de împroprietărire a tinerilor.
O vreme, părţii de est a satului, situată pe malul lacului Iazu, i s-a spus Mototoleşti,
ulterior, s-a numit Magura Miresei denumire pe care si-a pastrat-o pana la finele
secolului XIX.
In Dicţionarul geografic al judeţului Brăila, apărut în 1894, Movila Miresii apare
cu o suprafaţă în intravilan de 220 ha, o populaţie de 1030 locuitori şi 190 de case.
Dintre cei 161 de contribuabili, 13 erau patentari români, iar 2 erau patentari străini.
Avea o moară de vânt, o brutărie şi 10 cârciumi. Venitul comunei era de 5500 lei iar
cheltuielile se cifrau la 4755 lei. Culturile principale erau grâul, secara, orzul,
porumbul, ovăzul şi meiul. În gospodării se creşteau cai, vite, oi şi porci
Denumirea de Movila Miresii
provine, spune o legenda locala de la
o intamplare reala: intr-o iarna, pe
drumul dintre tarlele Huieni si
Scortaru treceau sanii cu nuntasii ce
mergeau la casa mirelui. Viscolul de
afara si zapada, care acoperise deja
drumul, Ie ingreuna acestora
orientarea, dar oamenii nu tineau cont
de asta si se distrau. Doar glasurile lor
de voie buna si viorile lautarilor
reuseau sa acopere zgomotul
infiorator al crivatului. In intreaga harmalaie, caii alergand in galop, mireasa a fost
aruncata din sanie, chiar langa o movila. Nuntasii nu au observat lipsa miresii, si si-au
continuat drumul. In ciuda strigatelor ei, nimeni nu a auzit-o. Tot legenda spune ca in
apropierea movilei unde fusese aruncata fata, se afla o stana ai carei caini, simtind
prezenta unei persoane straine, au latrat, atragand atentia ciobanilor. Acestia s-au
mirat vazand ca nu era nici un hot la stana, ci doar o mireasa frumoasa foc.
74
Fiul ciobanului, un tanar la fel de chipes, s-al indragostit pe loc de ea, iar fata a
uitat de sotul ei si cei doi s-au casatorit, si au construit prima casa din zonă.
In anii 1889-1892
s-a construit, pe
cheltuiala locuitorilor,
biserica cu gramul
Duminica tuturor
Sfinților, care a fost
considerată la acea
vreme cea mai impunatoare din județ, în plan treflat, cu

pridvor închis, pronaos prelungit cu 3 turle pe pronaos și o turlă
pe naos care a fost renovată ulterior în anul 1922.
În anul 1927 a fost ridicat și un turn cloponiță în
exteriorul acesteia.
În anul 1883 a fost înființată Școala de băieți frecventată de 63 de elevi într-un
local amplasat în fața Bisericii care în prezent este utilizată ca Școala primară, iar in
anul 1893 a fost înființată Școale de fete frecventată de 15 eleve.Biblioteca comunala
a fost înființată în anul 1884 iar în anul 1902 a fost edificat sediul Primăriei, și, în același
an a luat ființă Banca Populară.
75
În anul 1906 comuna avea 1614 locuitori, din care 1552 români, 27 austro-unguri,
6 germani, 9 bulgari, 10 greci si 10 apatrizi.
Dupa Primul război Mondial în anul 1929 au fost improprietărite un număr de 686
persoane, populația comunei ajungând la 3134 locuitori.
Datorită proprietăților curative ale laclui sărat din Movila Miresii, comuna a fost
recunoscută ca a doua stațiune balneoclimaterică din județ după Lacul Sarat de lânga
Brăila, aceste eforturi fiind recunoscute de Ministerul Sănătății și Ocrotorii Sociale în
anul 1935.
Cu toate că localitatea era vizitată anual de circa 800-1000 persoane pentru băile
la lacul sărat, nu au existat niciun fel de instalații de băi, locutorii comunei au amenajat
individual băi din lemn care erau utilizate de turiști pentru împachetări cu namol
therapeutic.
În perioada interbelică s-a înființat în comună o tabară, o colonie școlară care
găzduia serii de elevi la tratament.
În anul 1939 în Anuarul României, comuna Movila Miresii avea 3153 de locutori,
iar printre cladirile importante figurau: Biserica, doua Scoli primare (baieți si fete),
Primăria, Dispensarul comunal, o fabrică de ape gazoase, Banca Populară Speranța,
Cooperativa de Consum Sf. Maria și Cooperativa agricolă Matei V Sassu.
Satul Esna denumită și Esna Golășei este una din cele mai vechi localități din
județ, fiind atestată documentar în anul 1862.
În anul 1894 avea 325 de locuitori și aparținea de comuna Urleasca, iar în
perioada 1922 – 1926 a trecut în administrarea comunei Plopu.
Din anul 1926 satul Esna a devenit comună până în anul 1950 cand a fost inclus
în comuna Urleasca, iar in anul 1968 ca urmare a ca urmare a reorganizarii admnistrativ
– teritorială, comuna Urleasca a fost desființată, satul Esna fiind inclus în comuna
Movila Miresii.
În anul 1939 în Anuarul României, comuna Esna avea 365 de locuitori.
În perioada interbelică pe moșia Esna proprietar era Trandafir Djuvara, bunicului
istoricului Neagu Djuvara, care a deținut în localitate aprox. 1550 de ha precum și un
conac demolat la finele anilor 70.
Pe teritoriul comunei Urleasca a aparut in 1921 satul Tepes Voda in urma unei
impropietariri, acest sat fiind transferat in 1931 comunei Movila Miresii.
Satul Tepes Voda a fost infiintat in anul 1921 ca urmare a împropietării tinerilor
și a aparținut comuna Urleasca până în anul 1931 cand a fost mutat la comuna Movila
Miresii.
In urma Legii privind organizarea administrativ- teritoriala a RPR din anul 1950 ,
comuna Movila Miresii a In 1950 a fost inclusa in raionul Braila din regiunea Galati.
In anul 1968, o noua reorganizarea administrativ -teritoriala aprobata prin Legea
nr. 2/16.02.1968 a readus comuna în județul Brăila.
76
5.8. BILANȚUL TERITORIAL
Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în limita teritoriului administrativ

al comunei Movila Miresii este urmatorul:
Teritoriu Categoria de folosinta (ha) TOTAL %

(ha)
Teren agricol Teren neagricol
Arabil Pasuni Vii Livezi Paduri Ape Drumuri Constru Nepro

ctii ductiv
Intravilan 543 - - - - 203 41 183 0 970 11,29
Extravilan 5593 895 93 50 88 702 103 2 91 7617 88,71
Total 6136 895 93 50 88 905 144 185 91 8587 100,00
Prin Planul Urbanistic General al comunei aprobat în anul 2018, ponderea

terenului intravilan a crescut cu 136% ca urmare a includerii in intravilanul localității
Movila Miresii a terenului aferent Lacului Sarat în vederea dezvoltarii potențialul
turistic al acestuia.
77
Noua stațiune va trebui sa utilizeze teritoriul adiacent lacului valorificându-

i cât mai bine geometria și orientarea spațială, făraă însă a-i agresa ecosistemele
naturale; este foarte important a dezvolta aici activitati durabile de turism – astfel
incat viața acestui lac sa nu fie afectata sau agresata. Zonele de protectie sanitara ale
lacului vor trebui respectate conform legislatiei in vigoare. Stațiunea va fi alcatuita
dintr-un nucleu cu functiuni mixte – administrație, comerț-servicii, informare turistică,
spații de cazare de scurta durata, parcari si pe lânga acest nucleu vor mai fi zone
impadurite, spatii verzi plantate si spatii de agrement.
Bilanţul teritorial al suprafeţelor cuprinse în intravilan conform PUG:
-ha-
Zone functionale Sat Movila Sat Tepes Sat Esna Total %
Miresii Voda
(ha)
Locuire 213,61 68,07 25,18 306,86 31,93
Unitați industriale si de 31,60 8,60 0 40,20 4,18

producție agricolă
Gospodărire comunală 22,75 1,03 0,41 24,19 2,52
Spații verzi 19,72 5,38 3,34 28,44 2,96
Complex agrement 5,00 0 7,60 12,60 1,31
Stațiune Lacu Sărat 318,90 0 0 318,90 33,18
Ape 201,10 0 0 201,10 20,93
Circulații 19,20 6,73 2,77 28,70 2,99
Total 831,88 89,81 39,30 960,99 100
3%
21%
32%
4%
3%
33% 3%
1%
Locuire Unitați industriale si de producție agricolă

Gospodărire comunală Spații verzi
Complex agrement Stațiune Lacu Sărat
Ape Circulații
5.9.FONDUL DE LOCUINȚE ȘI CONSTRUCȚIILE SOCIAL CULTURALE
78
5.9. FONDUL DE LOCUINȚE
Pe teritoriul celor trei sate componentele al

comunei se află dispuse preponderent construcţii
tipice satului românesc de câmpie pentru sfârşitul
secolului al XIX-lea, prima jumatate a secolului al
XX-lea. Planurile localitatilor sunt geometrice,
strazile fiind trasate drept in forma de careuri,
acestea fiind paralele cu caile de comunicatii
principale, respectiv drumuri nationale si judetene.
Majoritatea loturilor proprietate particulară sunt
între 1000 și 2000 mp.
Materialele de construcție sunt aceleași ca și în cazul altor sate: pereții din
paiantă sau vălătuci, pardoseala din pământ, învelitoarea din tablă – inițial s-au folosit
paiele și stuful, țigla, ulterior s-a trecut la acoperișul din tablă. Din fondul vechi de
locuințe nu s-a păstrat aproape nimic, doar câteva
care au căpătat alte utilizări în gospodărie. Cele mai
multe case păstrate sunt cele construite de la
jumătatea anilor 50 ai secolului al XX-lea. Au aceeași
prispă cu cerdac, stâlpii din lemn, banda decorativă
de la strașină. Sunt case cu geamlâc, altele,
construite prin anii 70 ai secolului trecut, cu terase
formate din coloane de zid. Astăzi, zidurile se ridică
din materiale durabile, ferestrele și ușile au tâmplăria
din PVC, geamurile termopan, iar unele locuințe au
două niveluri.
În zona centrală a satului resedinţă - de-a lungul Str. Orizont (DN22) - se observă
unele trăsături urbane, aici fiind concentrate majoritatea obiectivelor de utilitate
publică funcţionale (şcoală, cămin cultural, poliţie, biserică, magazine, etc) în
construcţii durabile.
Fondul de locuințe s-a menținut relativ constant așa cum rezultă și evoluția
fondului de locuințe în ultimii 10 ani:
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Nr. Loc. 1556 1560 1564 1566 1566 1566 1568 1564 1572 1569 1574
Evoluția fondului de locuinte în perioada

2010-2020
1556 1560 1564 1566 1566 1566 1568 1564 1572 1569 1574
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
79
Suprafața medie a locuințelor este relativ redusă de 39,35 mp, fiecărui

locuitor al comunei revenindu-i în anul 2020 o suprafață locuibilă de 15,12 mp ușor
superioară mediei naționale de 11,56 mp/persoană.
Evoluția suprafeței locuibilă în perioada 2010-2020:

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Suprafata 61737 60935 61185 61405 61405 61405 61477 61332 62187 62032 61942
locuibila (mp)
Evolutia suprafetei desfasurate a locuințelor în perioada 2010-2020

61737 60935 61185 61405 61405 61405 61477 61332 62187 62032 61942
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Situația construcțiilor de utilitate publică existente:

Nr. Denumire Movila Tepes Esna Total
crt. Miresii Voda
1 Primarie 1
2 Camine culturale 1 1 - 2
3 Gradinite 2 1 - 4
4 Scoli 2 1 1 4
5 Biserici 1 2 1 4
6 Centre de zi copii 2 - - 2
7 Dispensar 1 1 - 2
8 Farmacie 2 - - 2
9 Post politie 1 - - 1
10 Oficiu poștal 1 - - -
11 Oficii bancare 2 - - -
Caracteristici ale fondului construit:

▪ fondul construit este format în cea mai mare parte din case dezvoltate pe
parter iar construcțiile din zona centrală și cele mai recente sunt de tip
P+1; în localitatea Movila Miresii există și locuințe colective: două blocuri
P+2 cu 54 apartamente.
▪ schema funcțională este cea tradițională pentru aceste locuri: un hol cu
două până la cinci încăperi, cu bucătăria în interior dar și/sau separat într-o
anexă, cu învelitori din tablă;
▪ materiale de construcție - gama materialelor este diversificată, de la
chirpici, vălătuci, lemn, cărămidă autohtonă până la bolțari BCA, dar și
materiale moderne pentru izolare (rigips, vată de sticlă, OSB, panouri de
polistiren);
▪ din punct de vedere al dotărilor edilitare al locuințelor din comună, se
poate menționa gradul redus de dotare;
▪ Construcțiile de utilitate publică sunt rebilitate și modernizate.
80
5.10 POPULAȚIE SI FORȚA DE MUNCĂ
La 1.01.2021 populația dupa domciliu la

nivelul comunei Movila Miresii publicată de
INSEE era de 4095 locuitori defalcată pe sate
după cum urmează:
- Movila Miresii : 2930 locuitori;
- Țepeș Vodă: 861 locuitori;
- Esna: 304 locuitori.
În condițiile în care la nivelul județului
Brăila populația rezidentă (cu reședința
obișnuită în localitățile județului) este de
aproximativ 83,50% din totalul populației cu
domiciliul legal în localițățile județului, putem
aprecia ca populația rezidentă a comunei Movila 7%
Miresii este de 3.420 persoane, diferența până 21%
la 4095 fiind reprezentată de persoane care 72% Movila Miresii
locuiesc efectiv în alte localițăți din România Tepes Voda
sau străinătate.
Esna
Evoluția populației cu domiciliul în comună în perioada 2010- 2020:

Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
Sexe
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Total 4394 4351 4322 4299 4301 4269 4224 4225 4228 4201 4144 4095
Masculin 2190 2187 2188 2173 2186 2158 2136 2138 2135 2123 2090 2062
Feminin 2204 2164 2134 2126 2115 2111 2088 2087 2093 2078 2054 2033
Evoluția populației în perioada 2010-2020
4394 4351 4322 4299 4301 4269 4224 4225 4228 4201 4144 4095
ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL ANUL
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
81
5.10.1. Mișcarea naturală a populației

Mișcarea naturală a populației reprezintă modificările survenite în numărul și
structura populației ca urmare a nașterilor și deceselor. Această componentă a mișcării
populației se reflectă și în structura pe vârste și pe sexe a populației, cât și asupra
distribuției în teritoriu, având o influență directă asupra caracteristicilor dimensionale
ale localităților.
Un indicator al mișcării naturale este sporul natural al populației, care
reprezintă diferența dintre rata natalității și rata mortalității și relevă creșterea sau
scăderea numărului de locuitori.
Componenta activă a mișcării naturale a populației, natalitatea, este
cuantificată prin rata natalității, care reprezintă numărul de nașteri înregistrate într-
un interval de un an raportat la o mie de locuitori.
În intervalul 2010-2020, pentru care s-au analizat datele furnizate de Institutul
Național de Statistică, evoluția natalității a fost una oscilantă, marcată de etape
alternante de creștere și scădere. Minimul s-a înregistrat în anul 2018, când rata
natalității a fost de 7,33‰, în timp ce maximul a fost de 11,10‰, în anul 20017. Evoluția
a fost influențată în acest sens în special de structura demografică pe grupe de vârstă,
dar și de emigrația populației tinere.
Natalitatea în perioada 2010- 2020:
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Nascuti vii 46 43 37 35 35 32 39 47 31 33 36
Rata natalițătii 10,50 9,88 8,56 8,14 8,14 7,50 9,23 11,10 7,33 7,86 8,69
(nr. născutii vii la
1000 de locuitori)
Născuți vii în perioada 2010-2020

46 43 47
37 35 35 39 36
32 31 33
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Rata natalității a fost superioară mediei județului Brăila care în anul 2010 era
de 7,33‰ scăzând în anul 2020 la 6,20‰ și apropiată mediei naționale din anul 2020 de
8,10 ‰
Mortalitatea, cealaltă componentă a bilanțului natural, înregistrează, în același
interval 2010 -2020, o evoluție ocilantă cu o creștere semnificativă în anul 2020 ca
82
urmare a pandemiei de Covid 19. Rata mortalității se încadrează în media județului

Brăila care în anul 2020 a fost de 16,10‰ dar superioara mediei naționale de 13,40‰.
Mortalitatea în perioada 2010 – 2020:
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Decedati 64 62 80 52 64 74 54 57 69 67 75
Rata 14,57 14,25 18,51 12,10 14,88 17,33 12,78 13,49 16,32 15,95 18,10
mortalițății
(nr.
decedați la
1000 de
locuitori)
Evoluție decese în perioada 2010-2020

80 74 75
64 62 64 69 67
52 54 57
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Sporul natural s-a menținut la cote negative foarte scăzute în mod constant pe
durata intervalului analizat, mai scăzute decât cele din context suprateritorial,
contribuind la o evoluție demografică negativă și la degradarea structurilor
demografice.
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Spor natural -18 -19 -43 -17 -29 -42 -15 -10 -38 -34 -39
(nascuti-
decedati)
Rata sportului -4,1 -4,37 -9,95 -3,95 -6,74 -9,84 -3,55 -2,37 -8,99 -8,09 -9,41
natural ‰
Evoluția sporului natural al populației în perioada 2010-2020:
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Rata
10,5 9,88 8,56 8,14 8,14 7,5 9,23 11,10 7,33 7,86 8,69
natalițătii
Rata
-14,57 -14,25 -18,51 -12,10 -14,88 -17,33 -12,78 -13,49 -16,32 -15,95 -18,10
mortalitatii
Rata
sporului -4,10 -4,37 -9,95 -3,95 -6,74 -9,84 -3,55 -2,37 -8,99 -8,09 -9,41
natural ‰ Evoluția sporului natural al populației în perioada 2010-2020
20
10,5 9,88 11,1
8,56 8,14 8,14 7,5 9,23 7,86 8,69
10 7,33
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
-2,37 2018 2019 2020
-4,1 -4,37 -3,95 -3,55
-10 -6,74
-9,84 -8,99 -8,09 -9,41
-9,95
-12,10 -12,78 -13,49
-20 -14,57 -14,25 -14,88 -15,95
-17,33 -16,32 -18,10
-18,51
Rata natalițătii Rata mortalitatii Rata sporului natural
83
5.10.2. Mișcarea migratorie al populației

Migrația populației se definește ca fiind acea mișcare în teritoriu prin care se
modifică numărul și structura pe vârste și sexe a populației, ca urmare a intrării sau
ieșirii din aria administrativă respectivă a unui număr de persoane din/spre alte arii
administrativ teritoriale.
Migrația are două componente, emigrația (ieșirile) și imigrația (intrările de
populație), a căror intensitate se măsoară cu ajutorul a doi indicatori – rata emigrației,
respectiv rata imigrației. Prin compunerea acestora se obține soldul migrator, care este
un indicator al atractivității teritoriului respectiv pentru migranți.
După durata pe care se manifestă, migrația poate fi definitivă, temporară și de
tip pendulator (navetismul), toate aceste categorii de mobilitate afectând în timp
populația comunei.
În intervalul 2010-2020, a fost analizată situația migrației la nivelul comunei
Movila Miresii conform de datele publicate de INSSE soldul migrator a fost predominant
pozitiv, în special în perioada 2012-2018.
Plecari cu domiciliul (inclusiv migratia internațională):
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2019
Număr 104 65 53 58 73 66 70 53 56 71 61
persoane
Stabiliri cu domiciliul (inclusiv imigrația internaționala):

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Număr 76 55 71 78 79 62 85 63 67 47 51
persoane
Sporul migrator (diferenta dintre rata emigrației si rata imigrației):
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Rata - -14,94 -12,26 -13,49 -16,97 -15,46 - - - - -14,72
migratiei 23,67 16,57 12,54 13,25 16,90
‰
Rata 17,30 12,64 16,43 18,14 18,37 14,52 20,12 14,91 15,85 11,19 12,31
imigratiei
‰
Spor -6,37 -2,30 4,16 4,65 1,40 -0,94 3,55 2,37 2,60 -5,71 -2,41
migrator ‰
Evoluție spor migrator

30,00
18,14 18,37 20,12
17,30 16,43 14,91 15,85
20,00 12,64 14,52 12,31
11,19
10,00
0,00
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
-10,00
-20,00 -14,94 -12,26 -13,49 -12,54 -13,25 -14,72
-16,97 -15,46 -16,57 -16,90
-30,00 -23,67
Rata migratiei Rata imigratiei Spor migrator
84
5.10.3.Mișcarea generală populației

Mișcarea generală al populației reprezintă prin însumarea mișcării naturale cu
cea al migrației și determină dinamica globală a populației teritoriului supus studiului.
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Rata -4,1 -4,37 -9,95 -3,95 -6,74 -9,84 -3,55 -2,37 -8,99 -8,09 -9,41
sporului
natural
Spor -6,37 -2,3 4,16 4,65 1,4 -0,94 3,55 2,37 2,6 -5,71 -2,41
migrator
Bilant real -10,47 -6,67 -5,79 0,7 -5,34 -10,78 0 0 -6,39 -13,8 -11,82
populație
Evoluție mișcare generală populație 2010-2020

10
4,16 4,65
5 3,55
2,37 2,6
0,7 1,4
0 0
0
2010 2011 2012 2013 2014 2015
-0,94 2016 2017 2018 2019 2020
-5 -2,3 -2,41
-4,1
-5,79 -5,34 -5,71
-6,37 -6,67 -6,39
-10
-10,47 -10,78
-11,82
-15
-13,8
Rata sporului natural Spor migrator Bilant real populație
Dacă rata medie a scăderii polulației de 7,03 ‰ anual se menține în viitoarea

decadă, putem estima pentru perioada 2022-2030 următoarea evoluție a populației:
An 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
Numar locuitori 4095 4066 4038 4009 3981 3953 3925 3898 3870 3843
PROGNOZĂ EVOLUȚIE POPULAȚIE 2021 -2030

4500 4095 4066 4038 4009 3981 3953 3925 3898 3870 3843
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
85
5.10.4. Structura populației pe sexe și grupe de vârste
La data de 1.01.2021, conform datelor publicate de INSEE, structura populației

comunei pe sexe și grupe de vârstă era următoarea:
Grupe de Total % din Masculin Feminin

varsta total
0- 4 ani 187 4,57% 94 93
5- 9 ani 198 4,84% 100 98
10-14 ani 227 5,54% 120 107 Structura populaței pe
15-19 ani 274 6,69% 146 128 sexe
20-24 ani 262 6,40% 136 126
25-29 ani 229 5,59% 131 98
30-34 ani 310 7,57% 169 141 Masculin
50,43% 49,57%
35-39 ani 289 7,06% 145 144
Feminin
40-44 ani 357 8,72% 188 169
45-49 ani 341 8,33% 176 165
50-54 ani 320 7,81% 183 137
55-59 ani 156 3,81% 89 67
60-64 ani 211 5,15% 110 101
65-69 ani 188 4,59% 80 108
70-74 ani 169 4,13% 66 103
75-79 ani 141 3,44% 48 93
80-84 ani 123 3,00% 43 80
85 ani si 113 2,76% 38 75
peste
TOTAL 4095 100,00% 2062 2033
Structura populației pe grupe de vârstă și sexe
0- 4 ani -94 93
5- 9 ani -100 98
10-14 ani -120 107
15-19 ani -146 128
20-24 ani -136 126
25-29 ani -131 98
30-34 ani -169 141
35-39 ani -145 144
40-44 ani -188 169
45-49 ani -176 165
50-54 ani -183 137
55-59 ani -89 67
60-64 ani -110 101
65-69 ani -80 108
70-74 ani -66 103
75-79 ani -48 93
80-84 ani -43 80
85 ani si peste -38 75
Masculin Feminin
86
Structura populației pe grupe de vârstă, reprezentată prin piramida vârstelor,

ilustrează procesul de îmbătrânire demografică prin diminuarea segmentelor de la
bază. Piramida are formă reprezentativă pentru o populație aflată în proces de
degradare, marcat de regresia natalității, aspect observabil prin faptul că segmentele
cele mai proeminente aparțin generațiilor adulte și vârstnice.
Structura pe grupe mari de vârstă a populației comunei atestă faptul că
structurile demografice sunt afectate evident de procesul de îmbătrânire. Grupa
populației tinere, cu vârsta cuprinsă între 0-14 ani, reprezinta 14,95% din total, este
sub pragul de 30%, ce marchează începutul degradării structurilor demografice dintr-
un teritoriu din cauza procesului de îmbătrânire.
Indicele de îmbătrânire demografică a populaţiei:
IId la nivelul comunei Movila Miresii calculate la data de 1.01.2021 = P (65+) / P
(0-15 ) * 100 = 119,93 persoane (media nationala = 118,7 persoane).
P (65+) = 734 reprezinta numărul persoanelor vârstnice (de 65 ani şi
peste).
P (0-14) = 612 reprezintă numărul persoanelor tinere (pana la 15 ani).
În condițiile în care indicele de îmbătrânire a populației depășește valoarea de
100, menținerea numărului de locuitori pe cale naturală este imposibilă pe termen
scurt, declinul demografic fiind inevitabil.
Indicele de dependență demografică reprezintă raportul dintre persoanele
dependente ( 0-15 ani si peste 65 de ani) și populația activă (15 – 65 ani) exprimat la
100 de persoane:
Rd = P (0-14) + P (65+) / P (15-65) * 100 = (734 + 612) / 2749 * 100 = 48,96
persoane (media naționala 53,06 persoane).
Populatia activă și inactivă:
Categorie Total % Movila % Tepes % Esna %
Miresii Voda
Persoane active (15-64 2749 67,13 1958 66,83 618 71,69 174 57,24
ani)
Persoane inactive (pana 1346 32,87 972 33,17 244 28,31 130 42,76
la 15 ani si peste 65 ani)
TOTAL 4095 100 2930 100,00 862 100 304 100
4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Total Movila Miresii Tepes Voda Esna
87
5.10.5 Forța de muncă
La nivelul anului 2020 numărul de salariați înregistrat la nivelul comunei Movila

Miresii era de 225 persoane.
Evoluția numărului de salariați în ultimii 10 ani:
An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Salariați 463 478 354 381 343 148 188 206 213 218 225
Evoluție salariați 2010-2020
463 478
354 381
343
206 213 218 225
188
148
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Evolutia numărului de șomeri înregistrați în perioada 2010-2020:

An 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Nr. pers. 163 104 118 126 141 150 158 129 69 88 112
Evoluție șomaj 2010-2020
163 158
141 150
118 126 129
104 112
88
69
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Repartiția salariaților pune în evidență câteva tendințe clar conturate în

evoluția recentă:
• Dezvoltarea monosectorială – activitatea predominantă în comună fiind
agricultura;
• Diminuarea a activităților industriale;
• Amplificarea activităților de comerț și servicii.
Dominanța activităților agricole, deși aceasta nu poate fi demonstrată
statistic - majoritatea persoanelor care lucrează în domeniu neavând un contract de
muncă - promovarea altor tipuri de activități care nu solicită un nivel ridicat de
88
pregătire, și mai ales atracția centrelor urbane din apropiere pentru forța de muncă
calificată – sunt elementele care au perpetuat gradul redus de pregătire profesională.
Principala disfuncționalitate privind modul de ocupare a forței de muncă o constituie
faptul ca persistă indicele redus de atractivitate al mediului economic și al facilităților
sociale. De aici, migrarea populației către centrele urbane învecinate în legătură
directă cu oferta slabă de locuri de muncă a agenților economici din comună.
De menționat este faptul că una dintre cele mai mari este lipsa locurilor de
muncă în comună, ceea ce determină o insatisfacție privind nivelul veniturilor. Aceasta
este considerată o problemă prioritară în special de persoanele sub 50 de ani.
O problemă majoră cu care se confruntă agenții economici, dar care poate
avea și efecte sociale negative pe viitor este migrația forței de muncă în străinătate și
calitatea scăzută a personalului.
Analiza relativ detaliată asupra populației relevă o serie de disfuncționalități
ale populației sub aspect demografic, social, profesional și economic. Elementele
esențiale care se constituie în direcții prioritare de intervenție sunt sintetizate mai jos:
• Natalitate în scădere;
• Rată ridicată a mortalității;
• Spor natural negativ;
• Spor migratoriu negativ;
• Îmbătrânirea populației;
• Emigrația internațională „ascunsă”, greu de cuantificat datorită lipsei
formelor legale de muncă și reședință;
• Manifestarea unui fenomen acut de îmbătrânire a populației în relație cu
emigrarea grupelor de vârstă mai tinere și cu diminuarea natalității;
• Ponderea redusă a salariaților din totalul populației active, care se
traduce printr-un nivel scăzut al veniturilor din activități remunerate;
• Proporția încă mare a populației active într-o agricultură de subzistență;
• Dezvoltarea insuficientă a serviciilor si activităților din sectorul terțiar;
• Cererea insuficientă de forță de muncă în comună;
• Accesul redus la facilități de conversie/reconversie profesională.
Concluzii
În concluzie, se poate spune că populația comunei Movila Miresii, deși afectată
de procesul de îmbătrânire și de emigrație, dispune totuși de o forța de muncă încă
numeroasă și cu vitalitate bună, care trebuie valorificată, în relație cu potențialul
natural și economic, în vederea dezvoltării durabile a teritoriului.
89
5.11. ECONOMIA LOCALĂ
Activitățile economice s-au

dezvoltat în concordanță cu
potențialul și resursele locale,
economia locală fiind axată pe
agricultură și zootehnie.
Comuna Movila Miresii este

clasificată ca fiind comuna cu
funcțiuni preponderent agricole,
principalele activități ale locuitorilor
fiind agricultura și zootehnia.
La nivelul comunei Movila Miresii functionează următorii agenți economici:
Domeniu Numar agenti economici

Agricultura si servicii conexe 25
Comert 30
Alimentatie publica 15
Constructii 3
Morarit 1
Panificatie 1
Piscicultură 2
Industrie alimentară 2
Transport marfuri 3
Cabinete medicale 2
Cabinet veterinar 1
Farmacie 2
Total 87
5.11.1.Agricultura și zootehnia
Principala activitate după sursă de venit şi ocuparea forţei de muncă de

pe teritoriul comunei este agricultura.
La nivelul comunei sunt înregistrate un
număr de 590 exploatații agricole din care 68 persoane
juridice si 522 persoane fizice care utilizează o
suprafața de 5593 ha teren arabil extravilan. De
asemenea, persoanele fizice cultivă și terenurile
aferente curților cu grădini familiale pentru micul
comerț și consumul propriu.
90
În anul 2020 structura cultivării terenurilor agricole cu principalele culturi

agricole cultivate de exploatațiile individuale a fost următoarea:
Nr. crt. Cultura Suprafata Producția totala

cultivata(ha) obtinuta (tone)
1. Grau 320 1280
2. Orz 20 90
3. Orzoaica de toamna 110 495
4. Orzoaica de primavara 20 84
5. Ovaz 25 105
6. Porumb boabe 950 6650
7. Mazare 15 35
8. Floarea soarelului 650 1690
9. Rapita 10 20
10. Soia boabe 40 80
11. Legume 4 54
12. Pepeni 6 72
13. Plante nutret 342 3420
În prezent sistemul centralizat de irigații este parțial funcțional, cca 10%

din terenul agricol fiind irigat prin rețea de hidranți subterani, iar pentru cca 10% dimn
terenurile agricole, fermierii utilizează mijloace proprii de pompare (motopompe) și
tambura irigații.
Baza furajeră pentru hrănirea animalelor o reprezintă pășunea aflată în
domeniul privat al comunei în suprafață de 895 ha, precum și terenurile aflate în
proprietatea privată. La nivelul anului 2019 în evidențele Primăriei era înregistrat
următorul efectiv de animale:
Nr. crt. Specia Capete
1. Bovine 1065
2. Ovine 4580
3. Caprine 760
4. Porcine 630
5. Cabaline 370
6. Pasari 9560
Baza materială pentru activitățile agricole este asigurată de următoarele

utilaje și echipamente agricole :
Nr. crt. Denumire Bucati

1. Tractoare < 65 cp 196
2. Tractoare 65-100 cp 16
3. Tractoare > 100 cp 4
4. Pluguri 161
5. Cultivatoare 194
6. Grape 123
7. Semanatori 132
8. Masini imprastiat ingrasaminte 48
9. Masini pentru erbicidat 56
10. Cositori 43
11. Prese imbalotat 18
12. Remorci 65
13. Care si carute 95
91
5.11.2. Industria
La nivelul comunei Movila Miresii, principala
unitate industrială este SC Anghila Impex SRL care deține în
proprietate și administrează o ferma piscicolă amenajată in
bazine interioare unde sunt crescute pentru vânzare si
industrializare următoarele specii de pești: păstrăvi, sturioni,
cegă, nisetru.
Societatea respectivă a realizat o serie de
investiții cu finantări europene, respectiv: ferme acvacultură,
maternitate, fabrică conserve pește și exploatează în regim
piscicol și balta Esna.
De asemenea, bălțile Seaca si Lutul Alb sunt
exploatate in regim de concesiune pentru piscicultură si
pescuit sportiv.
Baza de recepție din localitatea Țepeș Vodă
detinuță de SC Prutul SA Galați care achiziționează cereale din zonă și oferă servicii de
depozitare și uscare a cerealelor in silozuri.
În localitatea Movila Miresii functioneaza 2 unități industriale cu producții
relativ reduse care deservesc magazinele din localitate precum și cele vecine, după
cum urmează:
- Brutărie;
- Fabrica de prelucrare a produselor lactate.
5.11.3. Comerțul
În satele comunei Movila Miresii sunt deschise un
număr de 30 unități comerciale (magazine) avand suprafețe
relativ reduse (max 100 mp), precum și un magazin aparținând
unei rețea, respectiv PROFI cu suprafață de aprox. 200 mp.
Unitățile comerciale vând cu precădere produse
alimentare, industriale, îmbrăcăminte și încălțăminte și
materiale de construcții. În satul Movila Miresii există o piață
agroalimentara acoperită pe o suprafata de 13.600 mp cu
parcare, spații administrative si 32 de tarabe care este deschisă în fiecare zi de
sâmbătă.
5.11.4. Servicii
Spațiile de servicii sunt reprezentate in principal de unități mici cu puțini
angajați, de genul spălătorie auto, frizerie, vulcanizare, etc.
Serviciile financiare sunt asigurate de două
puncte de lucru CEC Bank și Cooperativa de Credit Danubius.
92
5.11.5. Alimentație publică

Unitățile de alimentație publică sunt în principal de afaceri de familie cu
puțini angajați, de genul baruri, terase, pizzerie.
5.11.6. Turism
În comună nu sunt unități de cazare, singurele forme de turism existente
fiind cele individuale, fie la pescuit sportiv la bălțile Seaca și Lutul Alb, sau pentru băi
la Lacul Sărat Movila Miresii.
Pentru pescuit sportiv, amenajările sunt minimale, fiind amenajate numai
drumurile de acces auto, și foarte puține locuri de pescuit, lipsind locurile de cazare și
de alimentație publică.
Potențialul balneoclimateric al Lacului Sărat Movila Miresii este foarte ridicat,
fapt confirmat prin analize specifice de catre Institutul National de Recuperare,
Medicina Fizica si Balneoclimatologie in perioada 1966 - 1984:
• 44 % componenta minerală
• slab hidratat – sub 50 % apa
• continuturi reduse de substanțe
organice (sub 1,5 g %)
• H2S liber (44,3 mg %) si legat (118,5 mg
%)
• mineralizare totală a fazei lichide –
26,057 g/l de apa de imbibație.
Analizele complexe realizate în luna august, 2008, au evidențiat ușoare
modificări ale caracteristicilor fizice și ale compoziției chimice ale apei și namolului,
dar care nu afecteaza calitățile terapeutice ale resurselor hidrominerale.
Factorii balneari ai lacului sunt apa sărată,
nămolul terapeutic și bioclimatul excitant de
stepă. Literatura de specialitate și analizele
balneologice realizate în anul 2009 pe probe de apa
și nămol, de către Institutul Național de
Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie,
la solicitarea INCDT, reconfirmă calitățile
terapeutice cunoscute anterior. Atât apa sărată,
dar mai ales nămolul sapropelic format pe fundul lacului, sunt recomandate pentru
tratarea următoarelor: afecțiuni reumatismale degenerative, afecțiuni reumatismale
abarticulare, afecțiuni posttraumatice, afecțiuni neurologice periferice cronice.
Bioclimatul regiunii este recomandat pentru cura de soare și se adresează în special
persoanelor cu afecțiuni articulare, în intervalul mai – septembrie.
În prezent, singura formă de turism la lacul
sărat este cea individuală, aproprierea de DN 22
asigurând accesul facil al autoturismelor către
plajă, persoanele putând face băi și împachetări cu
nămol. Zona nu este amenajată pentru turism,
existând un drum de acces în lungime de cca 300
m, parțial amenajat, lipsind infrastructura de bază:
apă curentă, canalizare, energie electrică, spații
de parcare, plajă amenajată, etc, fiind semisălbatică.
93
În anul 2018, Consiliului local al comunei Movila Miresii a aprobat Planul

Urbanistic Lacul Sărat și ulterior în același an Planul Urbanistic General prin care s-au
reglementat următoarele aspecte privind regimul urbanistic al zonei:
- toată suprafața de apă a lacului și zona adiacentă au fost trecute în
intravilanul localității Movila Miresii pentru a da posibilitatea obținerii autorizațiilor de
construire necesare (585 ha);
- au fost stabilite zonele destinate unităților de cazare, respectiv hotel 3*
cu 250 de locuri, bază de tratament, restaurant, complex agrement (piscină interioară
și exterioară), terenuri de sport, parc agrement, complex vile, teren golf, plaja;
- infrastructura rutieră și utilitățile publice necesare a fi realizate.
PUZ – Stațiune Lacul Sărat

Până în prezent nu au fost realizate investiții prognozate in PUZ, pentru anul
viitor autoritatea locală propunându-și să demareze și să finalizeze drumul de acces la
lac din DN 22, o parcare auto și infrastructura de energie electrică, alimentare cu apă
și canalizare, precum si amenajarea plajei din partea de sud.
94
5.12. INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT
Infrastructura reprezintă
una din problemele esențiale ale
comunităților rurale întrucât
starea sa aratã nivelul dezvoltării
satelor în mod particular și, pe de
altã parte, modul cum s-a
raportat administratia centrală
din România la această
chestiune. De asemenea, nu
trebuie omis nici aportul regiunilor istorice ca entități sociale și al comunităților locale,
care s-au implicat în mod diferit în rezolvarea unor elemente ale infrastructurii rurale.
Pentru populația rurală din România drumurile județene și comunale sunt de
mare importanță, dacă avem în vedere faptul că acestea reprezintã principalele linii
de legãturã cu exteriorul, atât sub aspect economic, cât si din perspectivã socio-
culturalã.
Dupa anul 1990 ritmul de modernizare a drumurilor județene, comunale și în
special a străzilor din interiorul localităților a fost scăzut până în anul 2015, urmând
ca acesta sa crească ca urmare a aprobării și implementării Programului Național de
Dezvoltare Locală (PNDL), în acestă perioadă toate comunele județului Brăila au derulat
investiții in modernizarea drumurilor comunale și a străzilor din interiorul localităților.
5.12.1. Căi de circulație rutieră
Transportul rutier la nivelul comunei Movila Miresii se realizează prin
următoarele căi rutiere:
a. Drumuri naționale:
Comuna Movila Miresii este tranzitată de drumul
national DN22 Brăila – Râmnicu Sarat si pe o distanță
de 10 km, din care 2 km prin intravilanul localității
Movila Miresii, si de drumul județean DJ 202B pe o
distanță de 9 km, din care 3 km prin intravilanul
localității Movila Miresii și 1,50 km prin interiorul
localității Țepeș Vodă.
b. Drumuri Județene:
Comuna Movila Miresii este tranzitată de drumul
județean DJ 202B ( Latinu (DN 23)– Gurguieţi – Sihleanu
– Scorţaru Nou – Gemenele – Movila Miresii – Ţepeş Vodă
– Urleasca (DN 2B) pe o distanță de 9 km, din care 3 km
prin intravilanul localității Movila Miresii și 1,50 km prin
interiorul localității Țepeș Vodă, având o stare tehnică
foarte buna fiind reaobilitat în anul 2020.
95
c. Drumuri comunale:
Satul Esna este legat de DN 22 prin Drumul comunal DC
47 cu lungimea de 2,00 km. În anul 2021 DC 47 a fost reabilitat
prin așternerea unui strat de asfalt fiind într-o stare tehnică
foarte bună.
d. Străzi comunale
Comuna Movila Miresii are o rețea stradală alcătuită din 40 de străzi în lugime
totală de 34,42 km cu o lățime a părții
carosabile între 3,50 si 5,50 m, mărginite de
șanțuri pentru scurgerea apelor pluviale și
trotuare pietonale betonate, care asigură de
necesarul de comunicații rutiere din interiorul
teritoriului administrativ.
Comuna Movila Miresii a derulat în
perioada 2015-2017 o investiție de
modernizare a unui număr de 15 străzi din
toate satele comunei în lungime de 17,587 km,
iar în perioada 2017-2021 o nouă investiție
pentru modernizarea a incă 16 străzi cu
lungimea totală de 9,258 km, ambele cu
finanțare de la bugetul de stat prin intemediul
PNDL.
Rețeaua stradală a comunei Movila Miresii este distribuită pe localități astfel:
Sat Numar Lungime Din care
strazi (km) Asfaltate % Pietruite % Pamant %
(km) (km) (km)
Movila Miresii 21 21,559 15,952 73,99% 2,29 10,62% 3,317 15,39%
Țepeș Vodă 12 9,576 8,066 84,23% 0 0,00% 1,51 15,77%
Esna 7 3,285 2,645 80,52% 0 0,00% 0,64 19,48%
Total 40 34,42 26,663 77,46% 2,29 6,65% 5,467 15,88%
Rețea stradală comuna Movila Miresii
5,467
2,29
3,317
2,29
26,663
15,952 1,51
0
8,066 0,64
0
2,645
TOTAL MOVILA MIRESII ȚEPEȘ VODĂ ESNA
Asfaltate (km) Pietruite(km) Pamant(km)
96
d. Drumuri de exploatare agricolă (vicinale):

Accesul utilajelor și fermierilor către terenurile agricole din extravilan este
asigurat de drumurile de exploatare agricole cu o lungime totală de 240 km.
Drumurile de exploatare (vicinale) sunt de pământ și necesită o serie de lucrări
de reabilitare: trasarea acestora în conformitate cu planurile cadastrale, reprofilarea
mecanică cu autogrederul pentru astuparea gropilor și asigurarea pantei de scurgere a
apelor și pietruirea drumurilor de exploatare importante.
e. Transportul public de călători:
Transportul public de călători este asigurat de societăți specializate de transport

pe rutele județene prin autobuze și minibuze pe ruta Brăila – Rm. Sărat, precum și cu
trenurile personale pe ruta Buzău – Brăila care opresc la gara Urleasca.
f. Starea parcului auto
În evidențele autorităților locale la finele anului 2020 erau înregistrate un număr

de 844 mijloace de transport aflate în proprietatea persoanelor fizice și juridice astfel:
Categorie Numar
Autoturisme cu capacitatea cilindrica <1600 cmc 362
Autoturisme cu capacitatea cilindrica > 1600cmc si <2000cmc 254
Autoturisme cu capacitatea cilindrica > 2000 cmc <2600 cmc 14
Autoturisme cu capacitatea cilindrica > 2601 cmc < 3000 cmc 11
Autoturisme cu capacitatea cilindrica > 3001 cmc 1
Autobuze, autocare,microbuze 1
Autoutilitare cu masa maxima autorizata <12t 54
Autovehicule cu masa maxima autorizata >12t 7
Motorete, scutere 15
Remorci cu masa maxima autorizata < 1 tona 20
Remorci cu maxa maxima autorizata intre 1-3 tone 9
Remorci cu maxa maxima autorizata intre 3-5 tone 14
Remorci cu maxa maxima autorizata peste 5 tone 13
Autovehicole cu 2 axe cu alta suspensie cu masa intre 12-13 tone 16
Autovehicole 2 axe alta suspensie cu masa peste 15-18 tone 1
Vehicole lente (tractoare agricole, combine, etc) 111
g. Drumul expres DX 7 Buzău - Brăila
Potrivit Masterplanului General de Transport, Drumul Expres (DX

7) Buzau-Braila-Galati este compus din doua sectoare Buzau-Braila si sectorul Brăila-
Galați având ca termen de finalizare anul 2024. Pentru sectorul Buzău – Brăila în
lungime de 98 de km, studiul de fezabilitate a fost finalizat, traseul acestuia fiind
stabilit în vecinătatea comunei Movila Miresii, respectiv lângă localitatea Urleasca
(com. Traianu) situată la aproximativ 2 km de satul Țepeș Vodă si 5 km de satul Movila
Miresii, fapt care ar conduce la un impuls pentru dezvoltarea locală.
97
Traseu propus Drum Expres DX 7
Concluzii:
Apreciem că starea actuală a drumurilor și străzilor comunale

este foarte bună, toate străzile din localitățile comunei fiind
modernizate și asfaltate, circulatia pietonală se desfașoară pe
trotuare betonate, iar scurgerea apelor este asigurată de șanțurile
betonate sau de pământ.
Acțiuni propuse pentru îmbunătățirea căilor de transport
rutiere:
• modernizarea prin asfaltare a unui număr de 5 străzi
comunale pietruite/pamant în lungime de 3,60 km;
• reprofilarea drumurilor de exploatare agricole și asfaltarea/pietruirea
celor mai importante;
• amenajarea/modernizarea stațiilor de transport public de călători.
5.12.2. Căile ferate

Teritoriul comunei este traversat in partea de nord a
comunei de cale ferată care face legatura dintre Brăila și Buzău,
stația pentru tranzitul calatorilor fiind in localitatea Urleasca în
imediata vecinătate a localitatii Țepeș Vodă.
98
5.13. UTILITĂȚILE PUBLICE

5.13.1. Alimentarea cu apă și canalizarea apelor menajere
Satul Movila Miresii dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă
realizat în anul 1980 și care deservește 1227 de abonați, acoperind toate străzile
localității.
Sistemul de alimentare cuprinde rețeaua
de distribuție în lungime totală de 16,043 km, precum
si Gospodăria de apă cu o capacitate de stocare de 1600
mc care asigură captarea apei brute din Dunăre
transportată prin aducțiunea STAP Gropeni – Ianca,
tratarea și pomparea în rețeaua de distribuție.
Satul Movila Miresii dispune de o reţea de
canalizare cu o lungime de 2 km care deservește o
parte a localității, respectiv gospodăriile de pe 3 străzi.
Apele uzate colectate sunt transportate la staţia de epurare cu capacitate de 80 mc/h
si ulterior pompate în canalul de desecare CE 5, ce face parte din sistemul de desecare
Gemenele - Buzău.
Mare parte din rețeaua de distribuție a apei, respectiv 11,266 km este
alcătuită din țevi de azbociment și fontă care se află într-o stare avanstă de uzură si
care necesită înlocuire, datorită avariilor foarte
dese.
De asemenea, rețeaua de canalizare
este învechită și uzată, având numeroase avarii care
conduc la întreruperea serviciilor. Stația de epurare
prezintă deficiențe în exploatare datorită schemei
tehnolgice învechite care permite numai epurarea
mecanică neasigurând calitatea efluentului.
Satul Ţepeş Vodă a fost racordat la
reteaua de distributie de apa potabila în anul 2003 și este acoperit de o rețea in lungime
totală de 12,322 km pe toate străzile, deservind 244 abonați.
Satul Esna au fost racordat în anul 2008 și este deservit de o rețea de
distribuție în lungime de 2,346 km acoperind întreaga localitate.
În prezent, Comuna Movila Miresii are calitatea de beneficiar direct al
Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzata din județul
Brăila, în valoare totală de 7.129.495 euro fara TVA, care prevede următoarele lucrări
în localitatea Movila Miresii:
a) Alimentare cu apă: reabilitarea părții din rețeaua de distribuție prin
înlocuirea conductelor vechi pe o lungime de 11,266 km si înlocuirea
tuturor branșamentelor individuale (1127 buc) realizăndu-se conectarea
tuturor gospodăriilor din localitate;
b) Canalizare ape uzate: înlocuirea reței existente în lungime de 1,992 km
cu țevi noi si extinderea rețelei pe toate străzile localității prin instalarea
de conducte noi în lungime totală de 16,980 km, realizarea de 1116
racorduri la rețea, precum si 4 stații de pompare a apelor uzate echipate
99
cu câte 2 pompe fiecare care vor asigura pomparea apelor uzate în canalul
colector Șuțești – Movila Miresii- Tudor Vladimirescu-Cazasu Brăila.
Investiția este derulată de Compania de Utilitati Dunarea, care in calitate
de operator regional a concesionat serviciul de distibutie apa din comuna si urmeaza sa
fie demarata in anul 2022 si finalizata in anul 2024.
5.13.2. Alimentarea cu energie electrică și iluminatul public
Comuna Movila Miresii este conectată

la reţeaua electrică națională printr-o LEA de 20
KV, care vine din staţia de transformare de 110/20
KV Măxineni şi pleacă spre staţia de transformare
de 110/20 KV Urleasca. În comună funcţionează 14
posturi de transformare având o putere total
instalată de 2 MVA. Din posturile de transformare
se desprind LEA de 0,4 KV în interiorul satelor.
Începând cu toamna anului 2020 la nivelul comunei se deruleaza de catre

SDEE Muntenia Nord SA investiția "Modernizare LEA 0.4 kV şi branşamente localitatea
Movila Miresii, judeţ Brăila” care presupune înlocuirea cablurilor electrice aeriene si
subterane, înlocuirea posturilor de transformare, precum și a branșamentelor
individuale.
Județul Brăila are un potențial de producere a energiei din resurse
regenerabile relativ ridicat, care este exploatat într-o foarte mică măsură în prezent.
Astfel, în ceea ce privește energia fotovoltaică, potențialul județului, măsurat în
intensitatea radiației solare, variază între 1.100 și 1.300 kWh/mp/an, unul scăzut în
context național (valorile maxime sunt de circa 1.700 kWh/mp/an în zona Dobrogea-
Bărăgan), dar suficient pentru a asigura o rentabilitate ridicată a parcurilor
fotovoltaice.
Harta privind potențialul solar al județului Brăila
100
În ceea ce privește energia eoliană, județul Brăila se încadrează în zonele cu

potențial eolian ce poate fi utilizat în mod rentabil, unde viteza anuală a vântului se
situează în jurul a 6 m/s. Vitezele medii anuale sunt mai mici la Brăila (între 1,5 şi
3,1 m/s) şi mai mari în vestul judeţului (între 2,4 şi 5,3 m/s).
Harta privind potențialul eolian în județul Brăila
In judeţul Brăila potenţialul eolian scade de la est către vest, valorile arealului
în care se încadrează judeţul scăzând de la 7,5 m/s la sub 4,5 m/s.
La nivelul comunei Movila Miresii, a fost montat un dispozitiv de producere a
energiei eolie de catre SC Anghila Imprex SRL în zona lacului Esna cu o putere instalată
medie de 1000 KW care alimenteaza cu energie electrică fermele de sturioni.
În anul 2018 s-a realizat înlocuirea tuturor corpurilor
de iluminat și a punctelor automate de aprindere, fiind montate
lampi LED în toate străzile din satele comunei, gradul de acoperire
fiind complet.
În prezent operarea serviciul de iluminat public din
comuna Movila Miresii este realizat de către un operator autorizat
căruia i s-a delegat operarea.
Distribuția pe localități a corpurilor de iluminat
public:
LAMPI TOTAL
LOCALITATE
35 W 60 W LAMPI
MOVILA MIRESII 407 78 485
TEPES VODA 139 32 171
ESNA 79 15 104
TOTAL 635 125 760
101
5.13.3. Alimentarea cu gaze naturale
În comuna Movila Miresii nu este prezentă o reţea de alimentare cu gaze

naturale.
În decembrie 2020 s-a aprobat de către Consiliul local, Studiul de
fezabilitate privind investiția Inființare sistem
inteligent de distribuție a gazelor naturale în
satele Movila Miresii, Esna si Țepeș Vodă,
județul Brăila în valoare de 48.953.100 lei care
presupune realizarea unei conducte de
aducțiune la conducta magistrală de lângă
localitatea Urleasca, construirea unei stații de
reglare si masurare SRPM lângă satul Țepeș
Vodă, o retea de distributie a gazelor naturale
pe toate străzile comunei în lungime totala de 39,24 km, precum și cca 1700 de
branșamente individuale.
De asemenea, a fost obținut certificatul de urbanism și toate avizele
necesare investiției mai sus menționate, urmând a se încerca obținerea finanțării
necesare realizării din fonduri europene sau naționale.
5.13.4. Poștă și telecomunicații
Comuna este traversată de o reţea de fibra optică (Brăila – Siliştea –

Romanu – Movila Miresii – Gemenele – Râmnicelu – Maxineni) care este conectată la
reteaua de telefonie fixă printr-o centrala
telefonică digitală operată de Telekom, precum și
o rețea de fibră optică operată de Digi și Akta care
furnizează servicii de voce și internet. De
asemenea, în satul Movila Miresii sunt amplasate
două relee pentru telefonie mobilă (Digi si
Orange).
În satul Movila Miresii funcționează un
ghișeu al Poștei Române cu 3 angajați care
asigura livrarea corepondenței si a celorlalte servicii conexe.
102
5.14. PROTECȚIA MEDIULUI
Comuna Movila Miresii ocupă un

teritoriu caracterizat în cea mai mare
parte printr-un relief monoton de
câmpie. Doar în partea de nord relieful
este de tip eolian (cu dune).
Din punct de vedere geotehnic,
sub stratul de pământ vegetal se găsește
un pachet loessoid care face ca terenul
de fundare să se încadreze în categoria
terenurilor slabe.
Apele freatice în marea lor majoritate sunt nepotabile .
Apele de adâncime cantonate la 50-100 m adâncime pot prezenta condiții bune
de potabilitate și pot furniza debite importante .
Cantitatea de apă anuală de precipitații este mică, iar în ultima parte a verii,
când se ating temperaturi ridicate, iarba se usucă, iar culturile neirigate suferă.
5.14.1. Calitatea factorilor de mediu
Factorii de mediu aer, apa, sol, vegetație și faună constituie o parte

importantă a patrimoniului oricărei comunități umane. În același timp însă, ei
reprezintă resursele de mediu cele mai vulnerabile și cel mai frecvent supuse acțiunii
factorilor poluanți, având consecințe directe și grave atât asupra calității mediului
înconjurător cât și asupra sănătății populației și a celorlalte organisme vii.
Factorii de mediu se află în relație de interdependență unul față de celălalt,
astfel încât, orice intervenție antropică asupra unei componente de mediu induce,
inevitabil, consecințe și asupra celorlalte.
Diminuarea calității mediului este determinată de două categorii de acțiuni:
- acțiuni fizice naturale (eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate,
sărăturări, unele fenomene climatice și hidrologice), care afectează calitatea solurilor,
apelor, aerului, florei și faunei;
- acțiuni antropice generate de dezvoltarea economico - socială a teritoriului,
care au un rol hotărâtor în procesul de transformare a mediului natural într-un
mediu antropizat, inclusiv prin dinamizarea și accentuarea unor fenomene fizice.
103
5.14.2 Calitatea aerului
Poluarea aerului este rezultatul unor procese naturale și antropice. Pe

teritoriul comunei Movila Miresii nu există o rețea proprie de prelevare a probelor
pentru stabilirea calității aerului.
Pot fi menționate o serie de surse locale
cu caracter temporar – accidental, reprezentate prin
următoarele activități umane:
• procesele de ardere pentru încălzirea
locuințelor și obiectivelor socio – economice, care
generează monoxid de carbon (CO), dioxid de carbon
(CO2), oxizi de azot (NOx), oxizi de sulf (SOX),
hidrocarburi policiclice aromate care se atașează de
funingine, pulberi sedimentabile, fum, funingine
(mai ales în timpul iernii);
• circulația și transportul rutier generează NOX, CO2, CO, hidrocarburi
nearse, aerosoli de halogenuri de Pb, suspensii formate din particule de carbon ce
absorb o serie din gazele eliminate, fum, substanțe adăugate benzinei sau uleiurilor
pentru a le îmbunătăți calitățile (antioxidanți, anticorozivi) și zgomot;
• activitatea firmelor cu profil agricol de pe teritoriul comunei;
• activitatea firmelor cu profil industrial;
• în privința nivelului de poluare cu gaze și pulberi, deși nu se fac
măsurători, se poate aprecia că emisiile sunt reduse, iar prin procesele de dispersie și
reținere mecanică (prin vegetație, relief), eventualele impurități din atmosferă se
limitează și mai mult.
5.14.3. Calitatea apelor
Apa este esențială pentru populație și

pentru desfășurarea activităților economice.
Prosperitatea și bunăstarea unei comunități sunt
direct dependente de furnizarea unei cantități
suficiente de apă curată. Fiind o sursă limitată și
deosebit de vulnerabilă, apa poate fi oricând
deteriorată dacă populația nu intervine cu măsuri
concrete de protecție. Dată fiind această
degradare continuă, se impune gestionarea calității resursei de apă, astfel încât să se
asigure cunoașterea, conservarea, protecția calității și cantității acesteia.
Importanța deosebită a activității de monitorizare a calității apelor rezidă
din faptul că acesta pune în evidență în permanență stadiul calității resurselor de apă;
pe baza acestor date, se adoptă strategia de protecție eficientă a calității lor.
104
Apele de suprafata
Principalul curs de apă din zona, dar din afara comunei este Buzău (cu
suprafaţ a bazinului F = 207 km şi debitul mediu Qmed = 26,32 mP3P/s), amplasat la
cca. 10 km de satul Movila Miresii. Teritoriul comunei nu este străbătut de nici un râu
cadastrat. Microdepresiunile adânci de 7-8m găzduiesc lacuri.
Perimetrul lacurilor cadastrate din UAT Movila Miresii este de 24,89 km.
Lacurile de pe teritoriul comunei sunt: Lacul Seaca, Lacul Sărat, Lacul Lutu Alb şi Lacul
Opreanu, toate sunt de primul tip amintit mai sus.
Crovul ce găzduieşte lacul Sărat are o suprafaţă de 4 km2 şi o adâncime
relativă la campia din jur de cca. 11 m. Lacul ocupă 1,8 - 2 km2 şi are o adâncime
maximă de 0,95 m (1987). Din punct de vedere chimic lacul con ţine clorurată sulfatat
ă, sodică, magnezian ă, iodurată si bromurată, cu o concentratie in saruri variabilă
intre 35,708 - 300,170 mg/l (măsurători executate în 1933-1989). Dată fiind importanţa
resursei balneare, acestui lac i s-a stabilit un perimetru de protecţie prin „Studii
hidrogeologice şi limnogeologice pentru recalcularea rezervelor de nămol terapeutic
din Lacul Movila Miresii, Judeţul Brăila” lucrare realizată de Întreprinderea de
prospecţiuni geologice şi geofizice, şef secţie Dan Slavoaca, în 1988.
Apele subterane
Primul nivel al pânzei freatice este situat la adâncimi de 4 - 7 m de la cota
terenului. Apele freatice ce formează primul orizont de ape subterane au un nivel
hidrostatic liber şi variabil (diferenţe de 1-2m datorate regimului de precipitaţii), ele
având ca suport stratul impermeabil din apropierea suprafeţei terestre. Apele freatice
din acest strat pe teritoriul comunei sunt nepotabile.
Apele de adancime sunt cantonate în depozitele nisipoase cu o granulaţie
mijlocie şi fină de vârstă cuaternară. În lunca Buzăului, la adâncimi de 20-50 m. Apele
de adâncime din depozitele cuaternare apar în 2-3 orizonturi până la adâncimea de 200
m.
Datorită faptului că pe teritoriul comunei nu există rețea de canalizare in
toate gospodăriile, evacuarea apelor uzate de la populație se realizează prin latrine,
în sistem uscat sau fose septice.
Alte cauze probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu
corespund cerințelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:
- infiltrațiile de la suprafață de substanțe organice sau chimice provenite din
activități umane;
- depozitări necorespunzătoare de deșeuri menajere, industriale și dejecții
zootehnice;
- dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă
a îngrășămintelor chimice pe bază de azot și fosfor, și a pesticidelor, a condus la
acumularea în sol a unora dintre aceștia (sau a produșilor de degradare);
- particularitățile climatice, hidrogeologice și exploatarea sistemelor de
irigații care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol și migrația
substanțelor rezultate din aceste procese;
- surse de apă (captări, fântâni) fără perimetre de protecție.
105
5.14.4. Calitatea solurilor
Solul, ca rezultat al interacțiunii tuturor

elementelor mediului și suport al întregii activități
umane, este influențat puternic de acestea, atât prin
acțiuni antropice, cât și ca urmare a unor fenomene
naturale.
Calitatea solului este afectată într-o
măsură mai mică sau mai mare de una sau mai multe
restricții. Influențele dăunătoare ale acestora se
reflectă în deteriorarea caracteristicilor și funcțiilor
solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este și mai grav, în
afectarea calității produselor agricole și a securității alimentare, cu urmări serioase
asupra calității vieții omului.
Principalul factor care poate cauza poluarea solurilor este depunerea
întâmplătoare pe sol a deșeurilor menajere și a reziduurilor și dejecțiilor zootehnice.
Dejecțiile zootehnice au un conținut mare de materie organică ușor biodegradabilă și
de elemente nutritive (P, K, N, Ca, Mg, microelemente), constituind un îngrășământ
organic foarte recomandat ca fertilizant al solurilor. Aceste considerente, alături de
mirosul neplăcut resimțit la distanțe mari, impun aplicarea acestora ca îngrășăminte
pe terenurile agricole în cantități moderate și numai după ce au fost compostate în
condiții controlate. Administrate în cantități prea mari, dejecțiile zootehnice
determină apariția riscului poluării solului datorită depășirii capacității de absorbție a
solului respectiv.
Un potențial poluator ar putea fi și îngrășămintele chimice, și substanțele
chimice pentru combaterea dăunătorilor administrate incorect.
Degradarea solurilor reprezintă un proces complex, generat în timp de o
multitudine de factori naturali și antropici, care determină anumite restricții în
utilizarea solurilor.
Aceste restricții sunt cauzate fie de factori naturali (clima, forme de relief,
caracteristici edafice etc), fie de acțiuni antropice agricole; în multe cazuri factorii
mentionați pot acționa sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calității
solurilor și chiar anularea funcțiilor acestora.
Din evaluarea însușirilor solurilor, precum și a unor factori privind
drenajul, inundabilitatea, eroziunea și relieful (panta), rezultă o serie de factori
limitativi ai terenurilor, care determină o serie de restricții în folosirea lor agricolă.
Restricțiile se referă atât la condițiile existente, care diminuează recoltele, cât și la
pericolul apariției, prin exploatare, a unor degradări având aceleași efecte.
Solul este supus unei game largi de manifestări ale activității omului
asupra sa.
➢ Influența defrișărilor asupra solului:
Defrișarea pădurilor și instalarea vegetației ierboase intensifică fenomenele de
bioacumulare, iar cultivarea acestor terenuri înțelenite frânează acest proces.
Totodată prin defrișarea și desțelenirea terenurilor în pantă se intensifică
fenomenele de eroziune a solului și colmatare a văilor.
106
Vegetația naturală a fost înlocuită treptat cu plantele de cultură, oprind procesul

natural de bioacumulare a humusului, ducând la micșorarea rezervei de humus în sol.
➢ Influența lucrărilor solului:
Executarea corectă a lucrărilor solului are o influență pozitivă asupra porozității
solului, regimului aero-hidric, activității microbiene, compactității solului etc.
Adâncirea treptată a arăturii pe solurile cu orizont eluvial însoțită de aplicarea
de amendamente și îngrășăminte, duce la distrugerea acestui orizont și îmbunătățirea
condițiilor de nutriție ale plantelor.
Efectuarea lucrărilor agricole pe terenurile argiloase la umiditate
necorespunzătoare a dus la compactarea acestora.
Executarea tuturor lucrărilor solului la momentul optim de umiditate evită
apariția fenomenelor de tasare secundară a solului și distrugerea structurii acestuia.
Executarea incorectă a lucrărilor solului, mai ales pe terenurile în pantă și la
umiditate necorespunzătoare duce la accelerarea eroziunii solului și distrugerea
fertilității acestuia.
Pășunatul nerațional, cu încărcătură prea mare de animale, duce la distrugerea
structurii solului și apariția fenomenelor de eroziune și alunecări de teren pe pantele
mari, și a fenomenelor de tasare.
➢ Influența structurii și rotației culturilor:
Rotația culturilor în timp, pe același teren determină folosirea deplină a tuturor
elementelor nutritive existente la diferite adâncimi.
Cultivarea cerealelor păioase pe terenurile în pantă, cu introducerea în
asolament a unei plante perene amelioratoare sub formă de benzi sau fâșii contribuie
la oprirea fenomenelor de eroziune și conservarea fertilității.
➢ Influența amendamentelor, îngrășămintelor și pesticidelor:
Analiza rezultatelor obținute în laborator scoate în evidență folosirea sub
posibilități a îngrășămintelor chimice.
Este necesară folosirea intensivă a îngrășămintelor și amendamentelor pe o serie
de soluri cu reacție puternic sau moderat acidă și cu un conținut scăzut de materie
organică.
➢ Influența lucrărilor de îmbunătățiri funciare:
Irigațiile neraționale pot determina băltirea apei, ridicarea nivelului freatic,
distrugerea agregatelor structurale, tasarea solului, spălarea humusului și levigarea
substanțelor ușor solubile. De aceea la stabilirea tipului de irigație și a celorlalte
elemente tehnice se va ține seama de tipul de sol și propritățile sale.
Lucrările de desecare-drenaj contribuie la coborârea nivelului freatic și
diminuarea excesului de apă de natură pluvială. În timp, aceste soluri își îmbunătățesc
proprietățile hidrofizice și chimice devenind apte pentru producție.
107
5.14.5. Calitatea vegetației și faunei
Vegetația naturală a comunei Movila

Miresii, constituită din pajiști și păduri de luncă ca
și biotopurile caracteristice acestora au fost
modificate de-a lungul timpului de diverse activități
umane: desțeleniri, defrișări, lucrări ameliorative,
chimizare, pășunat intensiv, dezvoltare rurală.
Factorul antropic a modificat pozitiv sau
negativ compoziția floristică și faunistică, sau a
acționat direct asupra ariei de repartiție a
organismelor. Astfel, Bărăganul care altă dată
însemna stepa tipică, astăzi s-a transformat într-o însemnată zonă agricolă a țării.
Datorită gradului ridicat de fertilitate a solului, prin administrarea de îngrășăminte
chimice și lucrări agricole mecanizate, vegetația caracteristică stepei a fost înlocuită
aproape în întregime cu plante de cultură.
Din cauza desțelenirii stepei, multe plante spontane au devenit rare. Pentru
creșterea productivității solului s-au extins sistemele de irigații, completând astfel
necesarul de umiditate pentru plante. În aceste condiții suprafețele câmpurilor sunt
ocupate de culturi agricole, iar vegetația naturală se mai găsește doar în spațiile dintre
parcelele agricole, pe marginile râurilor și în zonele necultivate temporar.
Aceste acțiuni au declanșat reacții negative asupra celorlalte componente
naturale: creșterea gradului de continentalism și stepizarea climatului, reducerea
debitelor apelor subterane și de suprafață, creșterea torențialității și a eroziunii etc.
Referitor la calitatea pajiștilor, acestea au fost mult deteriorate din cauza
pășunatului excesiv. Neîntreținerea și exploatarea irațională au condus la reducerea
numărului și vitalității speciilor ierboase, înmulțirea plantelor ruderale (buruieni) și la
desființarea temporară sau definitivă a unor pajiști.
Ca și vegetația, fauna din acest teritoriu a suferit ca urmare a presiunilor
exercitate de activitățile antropice care au determinat restrângerea arealelor,
modificarea componenței populațiilor și a habitatelor, reducerea numerică a numărului
de specii.
Datorită rolului important al faunei în alimentația populației și în
menținerea echilibrului biologic al biocenozelor și ecosistemelor, rezultă necesitatea
protejării și ocrotirii faunei, prin instituirea de protecții speciale pentru speciile
vulnerabile sau periclitate.
Conservarea habitatelor naturale, a florei și a faunei sălbatice constituie o
condiție a dezvoltării durabile a societății. Deși în multe locuri nivelul poluării a scăzut
și protecția naturii a fost din ce în ce mai mult integrată în planurile de dezvoltare,
biodiversitatea rămâne totuși sub amenințarea unui mare număr de factori
perturbatori.
108
5.14.6. Spațiile verzi
Parcuri
În satul Movila Miresii sunt înfiintare doua parcuri cu

suprafața de 3000 mp, în satul Țepeș Vodă un parc în suprafața
de 2000 mp, iar în satul Esna un parc în suprafatî de 1000 mp,
dotate cu mobilier urban și echipamente de joacă pentru copii.
Autoritățile publice locale și -au
propus extinderea unui parc cu o
suprafață adicientă de 600 mp, precum
și înlocuirea echipamentelor de joaca
și mobilierului deteriorat.
Perdele forestiere de protecție
Conform Ord. M.A.P.A.M. nr. 130/2005 pentru aprobarea zonelor

deficitare în păduri, toată suprafața județului Brăila este considerată deficitară.
Deficitul de vegetație forestieră se încearcă a se compensa prin proiectele de
reconstrucție ecologică în fond forestier și prin împăduriri pe terenuri degradate
preluate din sectorul agricol. În baza Legii nr. 289/2002 privind înființarea perdelelor
forestiere de protecție Societatea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Brăila a întocmit
în 2003 un studiu de fundamentare privind înființarea în județul Brăila a patru tipuri
de perdele de protecție pe o suprafață totală de 8445 ha. Din această suprafață în
prima etapă ar fi trebuit realizate 567 ha (Însurăței – 237,99 ha, Salcia Tudor – 83,84
ha, IMB – 117,69 ha, Movila Miresii – 68,64 ha și Gemenele – 58,84 ha). Documentația a
fost transmisă din 2003 în fiecare an la Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării
Rurale, pentru verificare și aprobare, dar până la această dată nu s-a aprobat
finanțarea.
În luna aprlie 2021 în colaborare cu
Fundația Plantăm în România și voluntari s-a
realizat plantarea unei suprafețe de teren
degradat în suprafață de 20000 mp amplasat
lângă Drumul naâional DN 22 cu puieți de
salcâm, acțiunea care va continua prin
plantarea unei suprafețe de 7000 mp în curtea
Școlii Gimnaziale Movila Miresii.
109
5.14.7. Managementul deșeurilor
Obiectivul general (european și național) al strategiei naționale de gestiune

a deșeurilor (SNGD) este reducerea poluării cauzate de managementul defectuos al
deșeurilor municipale în mediul urban și rural datorat inexistenței unui sistem integrat
de gestionare a deșeurilor municipale care să asigure eliminarea integrală a deșeurilor
în instalațiile conforme cele mai apropiate, prin intermediul celor mai adecvate metode
și tehnologii,care să asigure un nivel ridicat de protecție a sănătății populației și a
mediului.
Obiectivele specifice ale SNGD sunt:
• Implementarea unui sistem integrat de colectare și transport al deșeurilor
• Reducerea cantității de deșeuri biodegradabile depozitate
• Eliminarea deșeurilor fără riscuri pentru sănătatea populației și pentru
mediu
• Gestionarea corespunzătoare a unor fluxuri a deșeuri de ambalaje, deșeuri
voluminoase, periculoase precum și a celor din activități de construire și demolare.
Deșeurile menajare
La nivelul județului Brăila au fost

elaborate Planul regional de gestionare a
deșeurilor, Planul Județean de Gestionare a
Deșeurilor (PJGD) și Planul de investiții pe termen
lung pentru perioada 2008-2038 “Managementul
integrat al deșeurilor în județul Brăila” - Master
Plan care stabilește calendarul de implementare
pentru realizarea investițiilor din PJGD. Pentru
aceste investiții a fost întocmit și aprobat
proiectul pentru care s-a obținut finanțare prin
POS Mediu- Axa prioritara 2. Implementarea
acestuia a început în 27 septembrie 2013, are o
valoare de 24,8 milioane euro și o durata de realizare a investiților estimată la 28 luni
și cuprinde:
• stație de transfer în extravilanul orașului Însurăței
• o nouă stație de transfer în localitatea Muchea după ce depozitul de la
Muchea va sista activitatea
• stație de sortare și stație de tratare mecano biologică (compostare) în
extravilanul comunei Vădeni (la 1,4 km de comuna Siliștea)
• depozit de deșeuri nepericuloase și stație de sortare în extravilanul
orașului Ianca, care după anul 2026, anul închiderii depozitului Muchea, va deservi
întregul județ.
• închiderea depozitului neconform Ianca (care a sistat activitatea la 16
iulie 2009)
110
• implementarea unui sistem de colectare selectivă duală (pe două fracții,

umed și uscat) în toate localitățile din județul Brăila.
Beneficiarul direct al proiectului va fi Consiliul Județean Brăila (în numele
Asociației de Dezvoltare Intercomunitara „Eco Dunărea” Brăila). Beneficiarii finali ai
acestui proiect de management al deșeurilor vor fi gospodăriile din județ, instituțiile
administrative și sociale, precum și agenții economici ce își desfășoară activitatea în
județul Brăila, în funcție de tipul de deșeu pe care îl produc. Indirect, întreaga
populație a județului va beneficia de pe urma acestui proiect, prin faptul că toți vor
utiliza un sistem de management al deșeurilor cu un impact redus asupra mediului
înconjurător.
Sistemul de colectare adoptat pentru comuna Movila Miresii pe categorii de
deșeuri:
• Deșeuri reciclabile:
o vor fi amenajate puncte de colectare selectiva pe 3 recipiente de
1,1 mc: Hârtie/Carton, Plastic/Metal si Sticla.
• Pentru colectarea deșeurilor menajere si asimilabile:
o Pubela de 60 litri pentru gospodăriile din mediul rural;
o Recipiente de 640 litri pentru compostarea individuala a deșeurilor
menajere biodegradabile din gospodăriile rurale.
• Pentru colectarea deșeurilor din piețe:
o pubele de 240 litri pentru deșeuri biodegradabile si pentru deșeuri
mixte in piețele din mediul rural.
• Pentru colectarea deșeurilor din parcuri si grădini:
o coșuri de gunoi de 50 litri.
o pubele de 240 litri pentru deșeu mixt.
o deșeurile biodegradabile (in special deșeurile „verzi”) vor fi
colectate in containere de 1,1 mc in parcurile mici
• Pentru colectarea deșeurilor stradale:
o coșuri de gunoi de 50 litri
Platformele pentru deșeurile reciclabile vor fi amplasate astfel încât să respecte o
serie de criterii:
• Punctele de precolectare vor fi amplasate astfel încât să deservească 250
persoane iar distanța maximă față de platformă va fi de 400 m.
• Platformele trebuie amplasate pe spațiu public, la distanțe de cel puțin
10 m față de locuințe. Accesul autospecialelor trebuie să fie facil. Fiecare platformă
pentru 3 containere ocupă o suprafață de minim 12 mp.
• Platformele vor fi betonate și îngrădite.
Se preconizează că la sfârșitul anului 2022, sistemul integrat de gestiune a
deșeurilor va fi funcțional.
Până la realizarea investițiilor planificate în Masterplan prin proiectul SMID
Brăila, în mediul rural s-a adoptat o soluție tranzitorie de gestiune a deșeurilor. Aceasta
constă în amenajarea unor puncte de colectare zonală prevăzute cu containere de mare
capacitate (32mc) în 10 puncte zonale din județ. Fiecărui punct de colectare îi sunt
arondate 3 comune, care răspund pentru colectarea deșeurilor de la populație.
Deșeurile colectate de două ori pe lună de către un operator autorizat sunt transportate
la depozitul ecologic Muchea pentru eliminare.
111
Deșeurile zootehice
În anul 2015 la nivelul comunei Movila Miresii s-a realizat în cadrul proiectului
Controlul integrat al poluarii cu nutrienti cu finantare de la bugetul de stat investitia
Platforma de depozitare si gospodarire a gunoiului de grajd, cu o capacitate de
depozitare de 2000 de tone anual, care cuprinde atat constructiile reprezentate de
platforma, bazin de stocare, boxe din beton armat, piezometre, cabina paza si utilajele
necesare operarii acesteia, respectiv 1 tractor cu doua remorci pentru trasportul
deseurilor, un incarcator frontal, o remorca vidanjabila si o masina de imprastiat
ingrasaminte.
Investiția a fost finanțată
integral de Ministerului Mediului cu un grant
de la Banca Mondiala care s-a ocupat de
managementul de proiect, fiind predată
Primariei in 12 august 2015 data de la care a
inceput sa funcționeze sub administrarea
autoritatilor locale.
Depozitarea gunoiului la platforma este gratuită pentru toți crescătorii

de animale din comuna, și după perioade de fermentate (minim 6 luni) este utilizat
pentru fertilizarea terenurilor agricole sau pașunurilor de către fermieri.
5.14.8. Prevenirea și combaterea riscurilor naturale

Strategia de dezvoltare durabilă a județului Brăila prevede, printre altele:
• Dezvoltarea echilibrată a infrastructurii coordonată cu implementarea
sistemelor adecvate de management al capitalului natural și de prevenire și
gestionare a riscurilor naturale
o Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale;
▪ Stabilizarea terenurilor degradate, afectate de inundații și a
terenurilor cu risc de alunecare (Chișcani, Măxineni, Racovița,
Movila Miresii, Scorțaru Nou, Racovița)
▪ Campanii de informare și conștientizare a populației în caz
de incendii, inundații, cutremure, accidente chimice și nucleare.
La problema de mediu Existența zonelor expuse riscului de eroziune și alunecări
de teren și Degradări de albii și maluri cursuri de apă din județ, PLAM prevede
următoarele acțiuni pentru consiliile locale:
• Reducerea suprafețelor afectate de eroziuni și alunecări de teren prin:
exploatarea rațională a fondului forestier, mărirea capacității de retenție a apei în
partea superioară a bazinetelor prin lucrări de împădurire și îmbunătățiri funciare,
reabilitarea zonelor accidentate și regenerarea pădurilor și pajiștilor comunale,
Aspectele de mediu identificate în PLAM, cu referire la riscurile naturale în comuna
Movila Miresii, sunt:
• Eroziunea solului și alunecările de teren reprezintă un important factor
limitativ al calității solului. Principala cauză a alunecărilor de teren înregistrate în
județul Brăila o constituie eroziunea apelor curgătoare. Au fost identificate zonele
112
privind riscurile naturale la alunecări de teren și inundații în comunele: Chiscani,

Măxineni, Racovița, Movila Miresii, Scorțaru Nou.
Stadiul implementării obiectivului strategic la nivel județean:
• Sunt în curs de elaborare hărțile strategice de risc natural la cutremure,
alunecări de teren, inundații.
• Au fost realizate lucrări de consolidare și supraînălțare a digului de
apărare la Dunăre în zona Noianu – Chiscani.
5.14.9. Concluzii
Calitatea globală a factorilor de mediu din comuna Movila Miresii este
apreciată ca fiind bună, pe teritoriul comunei nu există surse majore de poluare a
factorilor de mediu. Se propune conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului,
ţinându-se seamă de problemele specifice ale obiectivelor economice din zonă,
existente şi viitoare.
Problemele de mediu sunt generate în principal de lipsa/starea fizică a unor
reţele tehnico – edilitare, de gestiunea deficitară a deşeurilor, spaţii verzi insuficiente
în intravilan şi a zonelor împădurite în extravilan, de căile de comunicaţie importante
care nu au perdele de protecţie vegetale (traficul influentând negativ zonele limitrofe
prin gaze de eșapament și zgomot).
Problemele de mediu pot fi sintetizate astfel:
Factor de mediu Problemă identificată
Aridizarea
Lipsa zonelor împădurite
Apa
Inexistenţa unei sistem de canalizare care sa
faca fata cerintelor actuale
Aridizarea
Aer Lipsa perdelelor de protecţie pentru căile de
comunicații
Lipsa spaţiilor verzi
Aridizarea
Utilizarea neratională a îngrăsămintelor
Poluarea datorita depozitarii necontrolate a
Sol deșeurilor
Lipsa perdelelor de protecţie pentru căile de
comunicații
Stare de sănătate precară pe fondul tendinţei de
îmbătrânire a populaţiei
Sănătatea populaţiei
Lipsa spațiilor verzi
113
5.15. SERVICIILE PUBLICE
5.15.1. Sănătatea populației
Asistența medicală primară în comuna Movila Miresii este asigurată de către un

medic de familie generalist și doua cadre sanitare
medii, respectiv asistente medicale.
Activitatea acestuia se desfășoară în clădirea
Dispensarului comunal, aflată în domeniul privat al
comunei și concesionată cabinetului medical, aflată
într-o stare tehnică bună, dar care necesită mobilier și
echipamente medicale noi și moderne.
De asemenea, la nivelul localității funcționează
un Cabinet Stomatologic, precum si două farmacii.
5.15.2. Învățământul
Învățământul în comuna Movila Miresii se desfășoară în următoarele unități de
învățământ preuniversitar:
1. Școala Gimnazială Movila Miresii – situată în
Movila Miresii, str. Orizont nr. 1199, având o
suprafață construită de 1830 mp, regim de
înalțime P+1, construită în anul 1964,
reabilitată complet si extinsă in perioada
2017-2020 cu finanțare de la bugetul de stat
prin PNDL. Unitatea de învățămant dispune
de 12 săli de clasă, 3 laboratoare, bibliotecă
și sală de sport, iar in cadrul acesteia învață
155 elevi in ciclul gimnazial.
2. Școala Primară Movila Miresii – situată în Movila Miresii,

str. Târgului nr. 499, având o suprafață construită de
620 mp, regim de înălțime parter, construită în anul
1922, reabilitată în anul
2018. Unitatea de
învățământ dispune de 8 săli
de clasă, teren de sport
sintetic cu instalație de
iluminat nocturn realizat în
anul 2020, iar în cadrul
acesteia învață un număr de
157 de elevi din ciclul
primar.
114
3. Grădinița cu program normal Movila Miresii –

situată în Movila Miresii, str. Trandafirilor,
nr. 778, având o suprafață construită de 381
mp, regim de înățime parter, construită în
anul 1968, reabilitată și modernizată
complet în anul 2019 cu finanțare prin PNDL.
Unitatea de învățământ dispune de 5 clase,
teren de joacă, iar în cadrul acesteia învață
un număr de 84 de preșcolari.
4. Școala Primară Țepeș Vodă - situată în Țepeș

Vodă, str. Violetelor, nr. 222, având o
înălțime parter, construită în anul 1967,
reabilitată în anul 2019. Unitatea de
învățământ dispune de 2 săli de clasă, teren
de sport sintetic cu instalație de iluminat
nocturn realizat în anul 2020, iar în cadrul
acesteia învață un număr de 36 de elevi din
ciclul primar.
5. Grădinița cu program normal Țepeș Vodă -

situată în Țepeș Vodă, str. Violetelor nr.
222, având o suprafață construită de 257
mp, regim de înățime parter, construită în
anul 2018 cu finanțare prin PNDL. Unitatea
de învățământ dispune de 2 clase, teren de
joacă, iar în cadrul acesteia învață un
număr de 16 de preșcolari.
6. Grădinița cu program normal Esna - situată în

Esna, str. Rozmarinului, nr. 62, având o
înățime parter, construită în anul 1965.
Unitatea de învățământ dispune de o clasă,
teren de joacă, iar în cadrul acesteia învață
un număr de 8 de preșcolari.
Putem aprecia ca toate imobilele școlare, cu excepția Grădiniței Esna, sunt

într-o stare tehnică foarte bună, izolate termic, fiind autorizate din punct de vedere
sanitar (dotate cu apă curentă, canalizare și grupuri sanitare interioare), precum și
al sigutanței de incendiu (încălzite cu centrale termice, și fiind dotate cu sisteme
de alarmare antiincendiu).
115
Evoluția populației școlare din comuna Movila Miresii în perioada 2010-2020 este
prezentată în tabelul următor:
Niveluri de educatie Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Copii inscrisi în gradinite 160 154 130 112 124 125 120 112 108 98 108
Elevi înscriși în inv. primar 218 218 212 201 220 214 203 193
Elevi înscriși în inv. gimnazial 183 179 175 179 148 158 162 155
Total 578 550 558 513 521 512 500 480 480 463 456
Evoluția populației școlare în perioada 2010-2020
578 550 558 513 521 512 500 480 480 463 456
218 218 212 201 220 214 203 193

160 154 130 124 125 120
112 112 108 98 108
0 0 0
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018 Anul 2019 Anul 2020
Copii inscrisi in gradinite Elevi inscrisi in invatamantul primar Elevi inscrisi in invatamantul gimnazial Total
Se observă că, în intervalul mai sus menționat, populația școlară a comunei a

înregistrat o scădere constantă urmând tendința generală de scădere demografică.
Estimăm ca la orizontul anului 2027, populația școlară să ajungă la aprox. 400 de elevi
și prescolari.
5.15.3. Cultura și culte

Cămine culturale
În comuna Movila Miresii funcționează 2 cămine culturale după cum urmează:
1. Satul Movila Miresii – Camin cultural cu

înalțime parter realizat în anul 1961,
reabilitat în anul 2004, care găzduiește și
Biblioteca comunală;
2. Satul Țepeș Vodă – Camin cultural cu suprafață construită de 270 mp,

regim de înalțime parter realizat în anul 1964, reabilitat în anul 2008.
Căminele sunt utilzate pentru serbări școlare de sfârșit de an școlar, adunări
cetațenești, spectacole ocazionale, expoziții cu tamatici folclorice, etc.
116
Clădirile sunt într-o stare tehnică relativ bună, necesitând lucrări de izolare
termică, zugrăveli interioare și exterioare, precum și montarea unor centrale termice
și a instalațiilor termice aferente, doarece echipamentele de aer condiționat existente
nu pot încălzi corespunzator clădirile, precum și amenajarea unor grupuri sanitare
interioare, inclusiv branșamentele la utilități (apă-canal).
Biblioteci
În satul Movila Miresii funcționează biblioteca comunală cu un fond de carte
de 9000 volume, având un număr de 280 de abonați, bibliotecar angajat și un centru
biblionet cu 5 calculatoare conectate la internet.
Biserici
Populația comunei este în marea majoritate de religie creștin ortodoxă, în
comuna Movila Miresii existând trei biserici ortodoxe și o Biserică romano-catolică:
1. Satul Movila Miresii: Biserica cu hramul Duminica

Tuturor Sfinților, realizată în anul 1922, reabilitată în
perioada 2008-2012, în prezent fiind în desfășurare
lucrările de pictură bisericească;
2. Satul Țepeș Vodă Biserica Ortodoxă cu hramul

Nașterea Maicii Domnului realizată în anul 2013, în
prezent fiind în desfășurare lucrările de pictură
bisericească;
3. Satul Țepeș Vodă - Biserica Romano-Catolică Înalțarea

Sfintei Cruci, realizată în anul 1996.
4. Satul Esna: Biserica Ortodoxă cu hramul Adomirea Maicii Domnului realizată în

anul 2019.
117
5.15.4. Sport și activități recreative

Activitățile sportive organizate în comuna sunt
desfășurate de echipa locală de fotbal Gloria Movila Miresii,
care evoluează în Liga a %-a de fotabal, meciurile
desfășurându-se pe terenul de fotbal amenajat din satul
Movila Miresii.
Referitor la infrastructura sportivă, sunt necesare
lucrări de amenajare a unui teren de sport cu gazon natural
în localitatea Movila Miresii, precum și a infrastructurii specifice, respectiv tribune,
vestiare, grupuri sanitare spectatori.
5.15.5. Ordine publică

La nivelul comunei, ordinea și liniștea publică sunt
asigurate prin activitățile desfășurate de către lucrătorii
postului local de poliție, și de personalul angajat în aparatul
propriu al primarului, atestați în acest scop de Inspectoratul
Județean de Poliție.
Supravegherea circulației rutiere este asigurată de către
polițiștii postului local de poliție, precum și de către serviciul
de poliție rutieră din cadrul Inspectoratului Județean de
Poliție.
Autoritatea publică locală a montat începând cu anul 2016 sisteme de
supraveghere video stradale pe străile principale în toate localitățile comunei care
asigura supravegherea traficului rutier și pietonal.
Având în vedere creșterea traficului rutier odată cu astfaltarea tuturor
străzilor, sunt necesare lucrări de extindere a sistemului video, precum și înlocuirea
camerelor vechi și a sistemelor de comunicații.
5.15 .6. Protecția civilă și situațiile de urgența

Activitatea de protecție civilă este coordonată de către
Comitetul local pentru situații de urgență si executat de
Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgenta care are un șef
serviciu angajat și 30 de voluntari, precum și următoarea dotare
materiala: 2 autospeciale de stins incendii, din care una a fost
achiziționată ăn anul 2021 prin fonduri europene, cisterna auto
5 tone, tractor rutier, motopompe stins incendii, furtune,
stingatoare, etc. Alarmarea populației este asigurata de sirena
fixa amplasată la sediul Primăriei precum și o sirena mobilă.
118
5.16. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ
Conform prevederilor art. 98 din

OUG nr. 57/2019, privind Codul
administrativ, Comuna este unitatea
administrativ - teritorială de bază care
cuprinde populaţia rurală unită prin
comunitate de interese şi tradiţii,
alcătuită din unul sau mai multe sate,
în funcţie de condiţiile economice,
social - culturale, geografice şi
demografice. Prin organizarea comunei
se asigură dezvoltarea economică, social - culturală şi gospodărească a localităţilor
rurale.
Autonomia locală reprezinta dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor
administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul
colectivităţilor locale la nivelul cărora sunt alese, treburile publice, în condiţiile legii
și se exercită de autorităţile administraţiei publice locale.
Autonomia locală este numai administrativă şi financiară, fiind exercitată pe
baza şi în limitele prevăzute de lege și priveşte organizarea, funcţionarea, competenţa
şi atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi gestionarea
resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului,
după caz.
Autorităţile administraţiei publice din comune sunt consiliile locale, ca
autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive. Acestea se aleg prin vot
universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile prevăzute de legea pentru
alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Consiliile locale şi primarii
funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice
din comune, oraşe şi municipii, în condiţiile legii.
Primăria comunei reprezinta structură funcţională fără personalitate juridică
şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire
hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând
problemele curente ale colectivităţii locale, constituită din: primar, viceprimar,
administratorul public, consilierii primarului sau persoanele încadrate la cabinetul
primarului şi aparatul de specialitate al primarului.
5.16.1. Consiliul local
Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în

condiţiile legii, în toate problemele de interes
local, cu excepţia celor care sunt date prin lege
în competenţa altor autorităţi ale administraţiei
publice locale sau centrale.
119
Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:

a) atribuţii privind unitatea administrativ - teritorială, organizarea proprie,
precum şi organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului,
ale instituţiilor publice de interes local şi ale societăţilor şi regiilor autonome
de interes local;
b) atribuţii privind dezvoltarea economico - socială şi de mediu a comunei,
oraşului sau municipiului;
c) atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei,
oraşului sau municipiului;
d) atribuţii privind gestionarea serviciilor de interes local;
e) atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.
La nivelul comunei Movila Miresii, Consiliul local este format din 13 consilieri
locali.
5.16.2 Primarul
Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei,
precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor
Preşedintelui României, a ordonanţelor şi hotărârilor
Guvernului, a hotărârilor consiliului local.
Primarul dispune măsurile necesare şi acordă sprijin
pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter
normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai
autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, a
dispoziţiilor preşedintelui consiliului judeţean, precum şi a hotărârilor consiliului
judeţean, în condiţiile legii.
Primarul conduce instituţiile publice de interes local, precum şi serviciile
publice de interes local.
5.16.3. Viceprimarul
Viceprimarul este subordonat primarului şi, în situaţiile prevăzute de lege,
înlocuitorul de drept al acestuia, situaţie în care exercită, în numele primarului,
atribuţiile ce îi revin acestuia fiind ales, prin vot secret, cu majoritate absolută, din
rândul membrilor consiliului local Primarul poate delega o parte din atribuţiile sale
viceprimarului.
5.16.4. Secretarul general

Fiecare unitate administrativ - teritorială şi subdiviziune administrativ -
teritorială a municipiilor are un secretar general salarizat din bugetul local, funcţionar
public de conducere, cu studii superioare juridice, administrative sau ştiinţe politice,
ce asigură respectarea principiului legalităţii în activitatea de emitere şi adoptare a
actelor administrative, stabilitatea funcţionării aparatului de specialitate al primarului
sau, după caz, al consiliului judeţean, continuitatea conducerii şi realizarea legăturilor
funcţionale între compartimentele din cadrul acestora.
120
5.16.5. Aparatul de specialitate
Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin legi,

decrete, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, ordinelor şi instrucţiunilor cu
caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor
administraţiei publice centrale, ale prefectului, a dispoziţiilor preşedintelui consiliului
judeţean, a hotărârilor consiliului judeţean precum şi a hotărârilor consiliului local,
primarul are în subordine un aparat de specialitate.
Aparatul de specialitate al primarului reprezinta
totalitatea compartimentelor funcţionale, fără personalitate
juridică, de la nivelul unităţii administrativ - teritoriale, precum
şi secretarul general al unităţii administrativ – teritoriale.
La nivelul comunei Movila Miresii, aparatul de specialitate
cuprinde 29 de posturi (inclusiv primar, viceprimar si secretar
general) structurate în următoarele compartimente funcționale:
- Financiar-contabil, impozite și taxe – 7 posturi;
- Asistență socială – 3 posturi;
- Registrul agricol – 3 posturi;
- Urbanism și stare civilă – 1 post;
- Achiziții publice – 1 post;
- Situații de urgență – 2 posturi;
- Administrativ – 5 posturi;
- Pază publică – 2 posturi;
- Cultură – 1 post;
- Cabinet primar – 1 post.
ORGANIGRAMA INSTITUȚIE
121
CAPITOUL 6 - ANALIZA SITUAȚIEI EXISTENTE
6.1. EVALUAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ 2014-2020
Strategia de dezvoltare locală pentru perioada

2014-2020 a fost aprobată de Consiliul local al comunei
Movila Miresii în anul 2014 și a stabilit principalele
obiective de dezvoltare a comunei, direcțiile prioritare de
dezvoltare, indicatorii de realizare, si planul local de
acțiune pentru dezvoltare durabilă.
În perioada 2014-2021 la nivelul comunei Movila Miresii, au fost realizate
următoarele investiții:
Nr. Domeniu Denumirea Valoarea Sursa de Descriere Perioada
crt. investiției (lei) finanțare de
derulare
Modernizare strazi 14.867.689 Buget de Modernizare 15 strazi în 2015-2017
in comuna Movila stat(PNDL) lungime totala de 17,58
Miresii si in satele Buget local km:
Tepes Voda si Esna, -așternere strat beton
judetul Braila asfaltic;
- acostamente piatră
spartă;
1.
- șanțuri scurgere aple
pluviale:
- trotuare betonate;
- podețe betonate acces
auto și pietonal;
- marcaje și semnalizare
rutieră.
Modernizare 11.503.815 Buget de Modernizare 16 strazi în 2017-2021
drumuri locale în stat(PNDL) lungime totala de 9,25 km:
Infrastructură comuna Movila Buget local -așternere strat beton
și utilități Miresii asfaltic;
- acostamente piatră
spartă;
2. - șanțuri scurgere aple
pluviale:
- trotuare betonate;
- podețe betonate acces
auto și pietonal;
- marcaje și semnalizare
rutieră.
Construire trotuare 1.105.000 Buget CJ Realizare trotoare betonate 2016-2017
in localitatile Movila Braila în lungime totală de 20 km.
3.
Miresii, Tepes Voda Buget local Amenajare centru civic sat
si Esna Țepeș Vodă.
Modernizare Drum 569.702 Buget CJ Asternere strat beton 2021
4. comunal DC 47 Braila astfaltic pe o lungime de 1
Buget local km.
122
Reabilitare sistem 539.205 Buget CJ Montare 750 de corpuri de 2018

5. de iluminat public Braila ilumnat cu LED și 7 puncte
stradal Buget local de aprindere.
Construire 1.147.127 Banca Construire platforma 2014-2015
Platforma de mondiala betonata pentru depozitare
Protecția
6. depozitare si Buget de deseuri zootehnice, bazin
mediului
gospodărire gunoi stat stocare, boxe stocare, și
de grajd achiziție utilaje specifice.
Extinderea si 4.227.584 Buget de Lucrări de reabilitare și 2017-2021
reabilitarea Școlii stat(PNDL) consolidare cladire,
7. Gimnaziale Movila Buget local extindere corp, izolare
Miresii termică, instalații,
mobilier, echipamente.
Reabilitare și 1.179.461 Buget de Lucrări de reabilitare și 2017-2020
consolidare stat(PNDL) consolidare cladire, izolare
8.
Grădinița Movila Buget local termică, instalații,
Miresii mobilier, echipamente.
Amenejare și dotare 550.934 Buget CJ Loc de joacă, echipamente 2020
exterioară Braila de joacă, spații verzi,
9.
Grădiniță Movila Buget local împrejmuire, pergolă,
Învățământ, Miresii iluminat exterior.
sport, culte Construire 714.649 Buget de Construire cladire, izolare 2017-2020
10. Grădiniță Țepeș stat(PNDL) termică, instalații,
Vodă Buget local mobilier, echipamente.
Reabilitare și 183.670 Buget CJ Reparații interioare și 2018
11. modernizare Școală Braila exterioare, amenajare grup
Țepeș Vodă Buget local sanitar.
Reabilitare și 516.623 Buget CJ Amenajare teren sport 2018
12. modernizare teren Braila sintetic în suprafașă de 924
sport Țepeș Vodă Buget local mp și iluminat nocturn.
Reabilitare și 544.648 Buget CJ Amenajare teren sport 2020
modernizare teren Braila sintetic în suprafașă de
13.
sport Țepeș Vodă Buget local 1035 mp și iluminat
nocturn.
Sănătate și Reabilitare centru 421.995 Buget local Lucrări de reabilitare 2019
asistență social locuințe cladire, izolare termică,
14.
socială protejate Movila instalații și mobilier.
Miresii
Construire garaj 134.300 Buget local Construire garaj 2016
autospecială sat autospecială incendii și
15.
Movila Miresii echipamente intervenție în
Administrație
suprafață de 250 mp.
publică
Dotarea SVSU cu 807.791 Fonduri Achizitie autospeciala stins 2019-2020
locală
autospecială pentru europene incendii categoria N3 și
16.
incendii PNDR-AFIR accesorii.
Buget local
TOTAL 39.014.193
123
Referitor la proiectele propuse în cadrul direcției de de

dezvoltare I – Infrastructură și utilități în perioada anterioară
au fost demarate și finalizate toate investițiile propuse în
domeniul infrastrucurii rutiere, toate străzile din localitățile
comunei fiind asfaltate, cu trotuare pietonale betonate,
podețe de acces și sanțuri de scurgere a apelor pluviale, toate
gospodăriile populației având acces la infrastructură rutiere
modernă.
Proiectele de reabilitare de infrastructurii de
alimentare cu apă și canalizare au suferit întârzieri, lucrările
fiind prognozate a demara în anul 2022 și finalizate în anul
2024, acestea fiind contractate și decontate de către
operatorul regional SC Compania de Utilități Dunărea SA.
Sistemul de iluminat public a fost modernizat în totalitate, fiind schimbate toate
lampile cu sodiu existente cu lampi Led cu consum de energie electrică redus, iar
numărul acestora s-a dublat ajungând la 760, și deasemenea, fiind inlocuite și punctele
automatizate de aprindere.
În anul 2020, autoritatea publică locala a aprobat un studiu de fezabilitate având
ca obiect Înființarea reței inteligente de distribuție a gazelor naturale în satele Movila
Miresii, Esna și Țepeș Vodă, care cuprinde aducțiunea de la conducta magistrală de
transport amplasată pe raza comunei învecinate Traianu, realizarea unei stații de
reglare presiune în satul Țepeș Vodă, rețeaua de distribuție în lungime de 39 km precum
și 1926 de branșamente individuale, valoarea totală a investiției ridicându-se la
48.953.100 lei. Studiul de fezabilitate, precum și studiile tehnice și aviziele obținute,
urmează sa fie utilizat pentru obtinerea finanțării din fonduri europene sau naționale
în perioada 2021-2027.
În cadrul direcției de dezvoltare 2 – Economie și turism, în anul 2020 a fost
finalizată lucrarea de realizare a cadastrului sistematic la nivelul comunei, fiind
măsurate și intabulate gratuit în cartea funciară 10.688 de imobile (parcele).
A fost pregătit cadrul general al dezvoltării urbanistice a comunei fiind aprobat
în anul 2018 Planul Urbanistic General cu valabilitate de 10 ani, cât și Planul Urbanistic
Zonal Lacu Sărat care reglementeaza zona adiacentă a lacului și care a introdus în
intravilan o suprafață de 585 ha care include atât suprafața lacului (200 ha) cât și a
terenurilor învecinate.
124
Din păcate, investitițile prevăzute în PUZ referitoare la spațiile de cazare și

tratament nu s-au realizat până în prezent datorită lipsei investitorilor interesati.
Autoritatea publică locală intenționează să investească în realizarea unei infrastructuri
minime pentru punerea în valoarea a unei porțiuni de plajă, respectiv, drum de acces,
parcare, amenajare plajă și utilități.
Nu s-au demarat proiecte pentru reabilitarea drumurilor de exploatare agricolă,
deoarece situația juridică a acestora nu era clară, acestea fiind intabulate în anul 2020
odată cu finalizarea cadastrului sistematic iar sursele de finanțare disponibile au fost
relativ reduse, prioritare fiind drumurile din interiorul localităților.
În cadrul direcției de dezvoltare 3 – Protecția mediului, s-a realizat Platforma de
depozitare a deșeurilor zootehnice care ajuta fermierii locali din domeniul zootehniei
care pot depozita gunoiul de grajd fară afactarea pânzei freatice, cât și pentru
fertilizarea naturală a terenurilor agricole.
Pentru colectarea deșeurilor menajere, la nivelul județului Brăila au fost
elaborate Planul regional de gestionare a deșeurilor, Planul Județean de Gestionare a
Deșeurilor (PJGD) și Planul de investiții pe termen lung pentru perioada 2008-2038
“Managementul integrat al deșeurilor în județul Brăila” - Master Plan care stabilește
calendarul de implementare pentru realizarea investițiilor din PJGD. Pentru aceste
investiții a fost întocmit și aprobat proiectul pentru care s-a obținut finanțare prin POS
Mediu- Axa prioritara 2.
Beneficiarul direct al proiectului este Consiliul Județean Brăila iar
beneficiarii finali ai acestui proiect de management al deșeurilor vor fi gospodăriile din
județ, instituțiile administrative și sociale, precum și agenții economici ce își
desfășoară activitatea în județul Brăila, în funcție de tipul de deșeu pe care îl produc.
Indirect, întreaga populație a județului va beneficia de pe urma acestui proiect, prin
faptul că toți vor utiliza un sistem de management al deșeurilor cu un impact redus
asupra mediului înconjurător.
Perdelele de protectie forestiere propuse de Ministerul Agriculturii și finanțate
de la bugetul de stat nu au fost realizate datorită lipsei finanțarii necesare.
Autoritatea publică locală a realizat în aprilie 2021 în în colaborare cu Fundația
Plantăm în România plantarea unei suprafețe de teren degradat în suprafață de 20000
mp cu puieți de salcâm, pe un teren degradat amplasat lângă Drumul Național DN 22.
Referitor la colectarea aplelor pluviale, în anul 2017 s-au montat conducte
subterane de preluare a apelor pe 3 străzi din intravilanul satului Movila Miresii unde
se manifesta fenomenul de băltire.
În cadrul direcției de dezvoltare 4 – Învățământ, sport, culte, în perioada de
referință au fost indeplinite toate obiectivele de investiții referitoare la unitățile de
învățământ, respectiv Școala Gimnazială Movila Miresii, Școala Primară Movila Miresii,
Grădinița Movila Miresii, Școala Primară Țepeș Vodă și Grădinița Țepeș Vodă. De
asemenea au fost realizate doua terenuri de sport sintetice în satele Movila Miresii și
Țepeș Vodă.
În acesta perioadă sau finalizat lucrările de reabilitate a bisericilor ortodoxe
din satele Movila Miresii și Țepeș Vodă, a fost finalizată , Biserica din satul Esna, și au
demaarat lucrările de realizare a picturilor interioare la lăcașurie de cult menționate.
125
Cimitirul din satul Țepeș Vodă a fost extins pe un teren învecinat și s-au realizat
imprejmuirile din panouri betonate a celor 3 cimitire din satele comunei.
Din păcate nu s-a realizat modernizarea stadionului comunal din satul Movila
Miresii (amenajare teren, realizare tribune), fiind reabilitate numai vestiarele, și nici
terenul de sport din curtea Școlii Gimnaziale Movila
Miresii.
Căminul cultural din satul Movila Miresii
necesită o sistem de încălzire pe baza de centrală
termică, iar Căminul cultural din localitatea Țepeș
Vodă necesită lucrări de reabilitare.
A fost propusă prin SDL 2012-2020 și
construirea unui Cămin cultural în satul Esna, dar
aceasta investiție nu s-a realizat datorita lipsei
finanțării.
În cadrul Direcției de dezvoltare 5 – Sănătate și asistență socială, s-au realilzat
lucrări de reparații curente la clădirea Dispensarului uman din loclaitatea Movila
Miresii, dar dotarea cu mobilier și echipamente medicale nu s-a realizat.
Centrul de zi pentru persoanele vârstnice nu s-a realizat datprită lipsei surselor
de finanțare și lipse personalul calificat pentru funcționarea acestuia.
În perioada 2014 – 2020 s-au derulat o serie de cursuri de calificare a pentru un
număr de aproximativ 60 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă în
domeniile: agricultură, construcții și comerț.
Pentru Direcția de dezvoltare 6 – Aministrația publică locală, s-a realizat
construirea unei cladiri pentru utilajele și echipamentele specifice intervențiilor la
situațiile de urgență, s-a achiziționat o autospecială de stins incendii nouă din fonduri
europene.
De asemenea, sistemele de supraveghere video stradale s-au extins în satele
Țepeș Vodă și Esna, fiind totuși necesară modernizarea și extinderea sistemului din
satul Movila Miresii.
Concluzii
Apreciem că în perioada 2014-2020 autoritățile publice locale au realizat cea
mai mare parte din proiectele propuse, în special pe partea de infrastructură rutieră
care este practic reabilitată și modernizată aproape în totalitate, precum și a
infrastructurii școlare, care, cu excepția a două clădiri, este modernizată complet.
După cum se poate observa în tabelul mai sus menționat, valoarea investițiilor
derulate în această perioadă s-a ridicat la suma de 39.014.193 lei, aceasta fiind cu mult
superioară perioadelor anterioare, suma reprezentând aproximativ echivalentul a zece
bugete anuale.
Apreciem ca autoritățile locale au dovedit o bună capacitate de gestionare a
proiectelor propuse, atât la nivel de planificare cât și de implementare, fapt care îi
obligă la depășirea acestor performanțe în perioada 2021-2017.
126
6.2. DISFUNCȚIONALITĂȚI
Din analizele efectuate precum și din aspectele

semnalate de către conducerea comunei Movila Miresii
au rezultat o serie de disfuncționalități legate în
principal de dezvoltarea social – economică:
DOMENII DISFUNCTIONALITĂȚI
SERVICIILE PUBLICE
Utilități publice Lipsa unui sistem de alimentare cu gaze naturale și influența negativă directă
asupra calității vieții, mediului și economiei locale;
Rețeaua de canalizare a apelor menajere din localitatea Movila Miresii nu acoperă
decât două străzi, fiind învechită, iar stația de epurare este depășită tehnologic;
Lipsa rețelei de canalizare a apelor menajere în satele Țepeș Vodă și Esna;
Rețeaua de distribuție a apei potabile din localitatea Movila Miresii este învehită,
având avarii dese și pierderi de apă.
INFRASTRUCTURA
Infrastructura Drumurile de exploatare agricolă nu sunt trasate conform planurilor cadastrale si

rutieră sunt într-o stare tehnică precară;
Unele străzi comunale, în special cele din partea nordică a localității și cele
acare asigur accesul la zona agroindustrială din vestul localității au ramas
neasfaltate.
ECONOMIE
Agricultură Lipsa unui sistem de irigații funcțional la nivelul întregii comunei;

Lipsa culturilor cu valoare adaugată mare (legume, fructe);
Practicarea unei agriculturi subzistențiale, în sistem individual, care nu permite
obținerea de producții ridicate și favorizează degradarea solurilor;
Existența culturi care dau producții variabile atât în spațiu cât și în timp
datorită posibilităților materiale reduse ale proprietarilor de terenuri agricole,
condițiilor meteorologice nefavorabile în fazele de vegetație, ineficiența sau
lipsa asolamentelor, lipsa de experiență a cultivatorilor în gestionarea resurselor
de sol, lipsa unor lucrări ameliorative;
Slaba dezvoltare a sectorului de servicii conexe care să asigure producătorilor
agricoli accesul la lucrările mecanice, întreținerea și repararea mijloacelor
mecanice, la îngrășăminte chimice;
Piața de desfacere redusă - absența infrastructurii de colectare și preluare a
producției agricole de la producătorii locali;
Lipsa asociatiilor de producatori locali;
Lipsa interesului producătorilor locali pentru agricultura ecologică.
Zootehnie Reducerea efectivelor de bovine ca urmare a prețurilor mici de achiziție a
laptelui;
Calitatea slaba a pașunilor;
Absența infrastructurii de colectare și preluare a laptelui de la producătorii
locali;
Absența intrerinderilor de prelucrare a laptelui.
Industrie Slaba diversificare a sectoarelor economice si dependenta celor dezvoltate de
sectorul agricol;
Parteneriate public-privat aproape inexistente;
Acces limitat la finantarea intreprinderilor locale;
Acces limitat la tehnologie înaltă și rezultate ale activitatilor de cercetare-
dezvoltare.
127
Servicii Diversitate redusă a activităților, majoritatea fiind orientate spre comerț produse
alimentare și alimentație publică;
Din sectorul terțiar al economiei lipsesc o serie de servicii importante, printre
care: unități de reparații și întreținere a autovehiculelor, utilajelor agricole, etc;
Serviciile de transportul calatori practica preturi care pot dezavantaja categoriile
de populatie sarace;
Activități de marketing reduse;
Turism Inexistența infrastructurii turistice: structuri de cazare, alimentație, agrement,
drumuri de acces, utilități, etc;
Pierderea elementelor etnografice specifice și a tradițiilor.
DEZVOLTAREA SOCIO-CULTURALĂ
Demografie Mișcarea generală negativă a populației cauzată de sporul natural si migrator

negativ;
Creșterea gradului de dependență demografică ca urmare a declinului
demografic;
Creșterea fenomenului de migrațiune a tinerilor catre mediul urban sau
străinătate;
Ponderea scăzută a populației cu studii superioare din totalul populației;
Lipsa oportunităților de angajare în mediul rural;
Ponderea redusă a salariaților din totalul populației active, care se traduce printr-
un nivel scăzut al veniturilor din activități remunerate;
Proporția încă mare a populației active într-o agricultură de subzistență;
Cererea insuficientă de forță de muncă în comună;
Accesul redus la facilități de conversie/reconversie profesională.
Locuire Procentul mare de construcții cu grad de uzură ridicat, indiferent de sistemul
constructiv; 60% din locuinte sunt construite pana in anul 1970;
Suprafața medie a locuințelor este relativ redusă (39,35 mp);
Marea majoritate a locuițelor se încălzesc cu sobe cu combustibili solizi;
Eficiența energetică a locuințelor este scăzută;
Blocurile din localitatea Movila Miresii sunt intr-o stare tehnică proastă necesitand
lucrări de reabilitare;
Sănătate Dotarea cu mobilier și echipamente medicale a Dispensarului Uman din Movila
Miresii este învechită;
Cladirea Dispensarului Movila Miresii nu are central termică;
Dispensarul stomatologic are dotare învechit;
În comună nu există un centru medical de permanență și nici policlinică.
Asistență socială Inexistența infrastructurii necesare furnizării serviciilor de asistență socială
pentru bătrâni fără aparținători;
Insuficiența fondurilor pentru asigurarea drepturilor salariale ale asietenților
personali ai persoanelor cu handicap.
Învățământ Școala Gimnazială Movila Miresii nu dispune de teren de sport modernizat
(sintetic);
Sala de sport are dimenisiuni reduse și nu are dotările necesare;
Grădinița din satul Esna necesită lucrări de reabilitare și modernizare.
Cultură În satul Esna nu există Cămin cultural;
Căminul cultural Movila Miresii necesită montarea unei centrale termice și a
instalațiilor termice si sanitare;
Căminul cultural din satul Esna necesită lucrări de reparații.
Biblioteca comunală nu este dotată cu mobilier și echipamente noi;
Ofertă redusă și petrecere a timpului liber pe plan local.
Culte Biserica ortodoxă din satul Movila Miresii necesită lucrări de pictură interioară;
Biserica ortodoxă din satul Țepeș Vodă necesită lucrări de pictură interioară;
În satul Movila Miresii nu există capelă pentru depunerea persoanelor decedate si
spații pentru servicii conexe (sală mese, rugăciune, altar exterior).
Sport În localitatea Movila Miresii Lipsa stadionul comunal nu este modernizat (terenul
de joc nu are gazon, nu există tribune, instalații de irigare, anexe).
Finanțarea echipei locale de fotbal se asigură numai din fonduri publice, fondurile
private lipsind cu desăvârșire, fapt care conduce la limitarea performanțelor
sportive.
128
Agrement Parcuri existente la nivelul comunei au suprafețe reduse și mobilier urban

învechit.
Echipamentele de joacă pentru copii sunt învechite și deteriorate.
Nu există un teren de sport sintetic destinat publicului larg.
PROTECȚIA MEDIULUI
Poluare Poluarea generată de arderea combustibililor solizi și a deșeurilor agricole pentru

încălzire, în lipsa unui sistem de alimentare cu gaze;
Sistemul centralizat de canalizare și epurare a apelor uzate insuficient
dimensionat și învechit generează probleme referitore la infiltrații și poluare a
stratului de apă freatică;
Existența solurilor degradate de diferiți factori: tasare, exces de umiditate,
salinizare;
Gradul redus de conștientizare a locuitorilor asupra protecției mediului și a
metodelor aplicabile pentru realizarea unui mediu curat și sănătos.
Spații verzi Lipsa perdelelor de protecție a localităților față de vânturile dominante și față de
elementele generatoare de poluanți;
Spațiile verzi din interiorul localităților sunt insuficiente/
Managementul Sistemul de management integrat al deșeurilor menajere nu este încă funcțional
deșeurilor la nivelul județului;
Inexistența unui gropi de depozitare a deșeurilor din construcții.
ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ
Ordinea publică Sistemul de supraveghere video din localitățile Movila Miresii și Țepeș Vodă
trebuie extins și modernizat pentru a acoperi toare străzile din comună.
Serviciile de Dotarea cu echipamente individuale a SVSU este deficitară.

urgență
Concluzii rezultate din analiza situației actuale realizate la nivelul comunei Movila
Miresii:
Populația suferă un proces de îmbătânire datorat atât sporului natural negativ cât și
migrației tinerilor cu studii medii sau superioare spre centrele eurbane sau străinătate. Acest
lucru impune realizarea unor condiții de viață atractive pentru tineri, atât pentru cei din
localitate, cât și pentru cei din exterior.
Din punct de vedere al dotărilor tehnico - edilitare ar trebui realizate și implementate
proiecte de alimentare cu gaze, canalizare ape menajare și de gestionare a deșeurilor
menajere. Tendința pentru următorii 10 - 15 ani trebuie să fie de depășire a condițiilor medii
prezente la nivel de județ și de asigurare a unui grad minim de confort și igienă în locuințe și
instituțiile publice .
129
6.3. ANALIZA SWOT
Punct de plecare în elaborarea strategiei de dezvoltare

locală, analiza situației sociale, economice și instituționale
are drept scop identificarea problemelor cheie cu care se
confruntă localitatea și a potențialului acesteia, în vederea
stabilirii unei orientări strategice care este conformă și
sprijină scopul general al acestei strategii.
Analiza situației economice, sociale și instituționale se
realizează utilizând matricea SWOT. Pe baza profilului
comunitar sau a resurselor pe care localitatea le deține se
realizează matricea SWOT. Este vorba de un diagnostic din
care să poată fi extrase obiectivele viitoare.
Matricea expune într-o dispunere vizuală și concentrează
în formulări cât mai precise și concise :
- punctele forte (S = strengths)
- punctele slabe (W = weaknesses)
- oportunitățile (O = opportunities)
- amenințările (T = threats)
Punctele forte și cele slabe țin exclusiv de mediul intern al comunității, de
resursele acesteia.
Oportunitățile și amenințările vin din mediul extern și țin de cadrul legal, de
actorii externi ce pot avea o influență pozitivă sau, dimpotrivă, negativă asupra
comunității.
Utilizarea unei astfel de metode permite identificarea:
- disparităților existente în dezvoltarea economică și socială a localității și a
domeniilor de intervenție
- facilitează formarea unei imagini clare a percepției asupra necesităților de
dezvoltare la nivel local.
Pentru o caracterizare cât mai completă a localității, analiza a luat în considerare
cele mai importante trăsături ale domeniului social si economic, exprimate printr-un
ansamblu de criterii de analiză.
Analiza acestor domenii permite identificarea stadiului de dezvoltare și a
resurselor necesare pentru asigurarea unei dezvoltări durabile.
Domeniile și criteriile de analiză pentru acesta sunt următoarele:
1. Poziția georgrafică, relief, climă;
2. Teritoriu și locuire;
3. Populație și forță de muncă;
4. Economia locală;
5. Infrastructura de transport;
6. Utilități publice;
7. Poșta si telecomunicații;
8. Protecția mediului;
9. Serviciile publice;
10. Administrația publică locală.
130
1. POZITIA GEOGRAFICĂ, RELIEF, CLIMĂ
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Poziția geografică favorabilă a comunei în centrul Existenţa unei suprafeţe foarte mici cu
județului cu acces la drumuri naționale și cale vegetaţie forestieră;
ferată și distanța redusă la municipiul reședință Clima cu veri foarte calde, ierni relativ reci,
de județ (30km); marcate uneori de viscole puternice sau
Prezenţa solurilor cu fertilitate mare, favorabile fenomene climatice extreme cum sunt viscolul
culturilor agricole; şi seceta;
Existenţa lacurilor de apă dulce, a lacului sărat, Excesul de apa în sol în zonele joase după ploi
cu nămol sapropelic şi care au calităţi torențiale;
terapeutice; Lipsa monumentelor istorice clasificate.
Faună variată specifică zonei de câmpie, dar și
păsările migratoare.
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
Dezvoltarea turismului în zona Lacului Sărat; Fenomenele climatice extreme cum sunt
Accesarea fondurilor europene pentru viscolul şi frecvenţa ridicată a perioadelor
dezvoltarea turismului balnear; secetoase din ultimii ani, necompensată
Parteneriat cu Consiliul Județean Brăila pentru printr-un volum adecvat al irigaţiilor;
dezvoltarea zonei Lacului Sărat; Riscul de inundații datorită ridicării pânzei
Dezvoltarea pescuitului sportiv în zona Lacului freatice;
Seaca și Lutul Alb. Secarea lacului sarat ca urmare a secetei
prelungite.
131
2. TERITORIU ȘI LOCUIRE
Loturile de teren intravilan au suprafețe deraltiv Fondul locativ este format în cea mai mare
mari (minim 1000 mp) permițând suprafețe parte din locuințe vechi aflate într-o stare
construite mari și menținerea unor spații libere tehnică precară;
generoase; Clădirile cu locuințe colective (2 blocuri) se
Intravilanul a fost extins în anul 2018 ceea ce află într-o stare tehnică nesatisfăcătoare
permite dezvoltarea localităților; necesitând lucrări de izolare termică și
Clăridile publice sunt în cea mai mare parte înlocuire a instalațiilor sanitare, electrice,
reabilitate; precum și o soluție viabilă pentru încălzire,
Planul Urbanistic General si Regulamentul Local respectiv centrală termică;
de Urbanistic sunt aprobate au valabilitate până Dinamica realizării de noi locuințe este relativ
în anul 2028. slabă (10-15 locuințe noi/an);
Tooate imobilele din comună (terenuri Locuințele sunt nereabilitate termic, iar
intravilane/extravilane și clădiri) au fost ponderea celor care utilizează energia
intabulate în cartea funciară în anul 2020. regenerabilă pentru asigurarea energiei este
infimă.
Existența unor terenuri intravilane libere aflate Abandonarea imobilelor în cazul proprietarilor
în domeniul privat/public al satul Movila Miresii decedați/ plecați și degradarea iremediabilă a
în partea vestică a localității pentru realizarea acestora.
unor investiții agro-industriale. Degradarea fațadelor clădirilor de locuit, cu
Prețurile imobilelor din intravilanul localităților impact asupra esteticii urbane și siguranței
sunt atractive pentru ceventualii cumpărători cetățenilor;
(10– 15 lei/mp teren intravilan); Rată ridicată a locuințelor care nu dispun de
Distanța relativ scăzută permite naveta zilnică instalații de canalizare;
către Brăila (30 min). Majoritatea locuințelor se încălzesc
preponderent cu lemn de foc/cărbune, în sobe
ineficiente, cu ardere incompletă, fără filtre
de particule.
132
3. POPULAȚIE ȘI FORȚA DE MUNCĂ
Din punct de vedere al numărului de locuitori Declin demografic, determinat de migrația

comuna este a 4-a din județul Brăila, reprezetând internă și externă accentuată și de sporul
un important bazin de forță de muncă și natural negativ;
consumatori; Populația are o tendință tot mai accentuată
de îmbătrânire;
Indicele de îmbatrănire demografică este de
Scăderea populației este mai accentuată
48,96 persoane sub media naționala de 53,06
pentru grupele de vârstă 25-29 ani și pentru
persoane.
grupa 35-39 ani;
Rata mică a șomajului și scăderea numărului Migrația masivă în străinătate și către alte
șomerilor; județe din țară a forței de muncă (inclusiv
Câștigul salarial nominal mediu lunar brut a tineri);
crescut totuși în perioada 2014-2020; Migrația internă și externă antrenează mai
ales persoane tinere, bine calificate, aflate
în căutarea unor oportunități superioare de
ocupare și venituri superioare;
Creșterea numărului de persoane care și-au
schimbat domiciliul în mediul urban;
Pondere redusă a populației calificate/
recalificată;
Salariile medii ale angajaților din sectorul
privat sunt sub media la nivel național și
regional.
Atragerea persoanelor care lucrează de acasă din Creșterea vârstei la care cuplurile decid
mediul urban în mediul rural pentru a trai într-un căsătoria și conceperea copiilor;
mediu mai curat și sănătos; gradul crescut de ocupare a tinerilor în viața
Atragerea persoanelor care locuiesc și lucrează profesională;
în oras ca urmare a preturilor la imobile scăzute Existența unor condiții mai bune de locuit
și posibilitatea efectuarii unei navete lejere (30 oferite de alte localități/județe/țări;
de minute) și trafic lejer pe DN 22; Salariile mai mari oferite în alte
Implementarea unor proiecte finanțate din localități/județe/țări;
fonduri europene de dezvoltare a resurselor Restrângerea/ încetarea activității
umane; angajatorilor în perioada stării de urgență și
Implementarea unor proiecte finanțare din de alertă și ulterior ca
fonduri europene care să asigure acces la locuri umare a scăderii activității economice;
de muncă, îmbunătățirea condițiilor de locuit Transportul auto anevoios pe perioada iernii;
pentru persoane defavorizate/angajați etc. Avarii la rețelele de utilități pe perioada
Programe de investiții pentru îmbunătățirea iernii.
condițiilor de locuit, acces la utilități publice,
servicii publice pentru toți locuitorii.
133
4. ECONOMIA LOCALĂ
Condiții prielnice practicării agriculturii datorită Sistemul de irigații deservește numai 10 % din
calităţii solului, configurației terenului şi suprafața agricolă;
disponibilităţii resurselor de apă; Existența unui număr redus de operatori
Producțiile agricole obținute foarte bune; economici certificați în agricultura ecologică;
Dotarea fermelor medii și mari cu utilaje agricole Dotare insuficientă cu utilale agricole șa
noi și performante; micilor fermieri;
Capacitatea mare de depozitare a cerealelor în Majoritatea utilajele din parcul de tractoare și
silozurile din localitatea Țepeș Vodă si Movila mașini agricole au durata normală de
Miresii; funcţionare depăşită;
Creșterea suprafețelor cultivate, în prezent Grad scăzut de asociativitate a micilor
practic nu se mai găsesc terenuri agricole producători agricoli;
abandonate; Reducerea suprafețelor cultivate cu legume și
Creșterea numărului de unități comerciale în fructe datorită sistemului de irigații
perioada 2014-2020; nefuncțional;
Dezvoltarea în domeniul pisciculturii și în apele La nivelul comunei nu exista de unități de
de suprafață având în vedere existența celor trei depozitare și procesare a legumelor și
lacuri, respectiv Opreanu (Esna), Lutul Alb și fructelor;
Seaca cu o suprafață totală de 508 ha, precum și Desființarea treptată a suprafețelor de vii și
în sistem închis (ferma piscolă Anghila); livezi existente în anul 1990;
Creșterea volumul investiţiilor în unităţile locale Diminuarea efectivelor de bovine deținute de
active în industria alimentară în domeniul fermierii locali;
piscicol; Suprafețele de pășune existente au
Sistemul integrat de cadastru și carte funciară a randamente productive scăzute;
fost finalizat în anul 2020; Inexistența unităților mari de prelucare a
Existența a doua unități financiar-bancare în laptelui și fabricare a produselor derivate;
comună care facilitează accesul persoanelor Lipsa unităților de service pentru utilajele
fizice și juridice din comună, precum și comunele agricole;
învecinate la servicii financiar-bancare (credite, Infrastructura rutieră de acces la lacurile din
depozite, transfer bancar, plăți, etc); comună este deficitară;
Magazinele de materiale de construcții existente Lipsa utilităților publice (apă, energie
pe plan local acoperă cererea existentă pe plan electrică, canalizare) în zona Lacului Sărat;
local; Târgul din satul Movila Miresii necesită lucrări
Existența unui număr relativ numeros de de modernizare a zonelor de expunere a
producători apicoli în localitățile comunei; mărfurilor;
Existența tărgului din satul Movila Miresii asigură Salariile medii ale angajaților din sectorul
desfacerea produselor locale; privat sunt sub media la nivel național și
regional.
Creşterea nivelelor de mecanizare şi Terenurile agricole sunt supuse unui fenomen

modernizare a parcului de tractoare și mașini complex de degradare naturală și antropică;
agricole; Schimbările climatice (schimbările de
Tradiţia în agricultură și existenţa forţei de temperatură și de precipitații, precum și
muncă necesare; condițiile meteorologice și climatice extreme
Utilizarea îngrășămintelor organice obținute de la influențează deja productivitatea
Platforma de culturilor și producția animalieră ș.a.).;
134
depozitate din Movila Miresii; Accentuarea fenomenului de migraţie a

Atragerea de fonduri europene pentru populaţiei va duce la carenţe de forţă de
modernizarea infrastructurii, a fermelor, muncă inclusiv în agricultură;
dezvoltarea la nivel rural; Epidemii care afectează efectivul de animale
Strategiile de dezvoltare la nivel național au ca (pestă porcină, gripă aviară ș.a);
obiective creșterea suprafeței ocupate cu Creșterea prețurilor la terenurile agricole a
păduri; diminuat tranzacțiile funciare, demararea
Utilizarea fondurilor europene și unor afaceri în agricultură devenind foarte
guvernamentale destinate agriculturii și dificilă;
mediului rural, turismului, dezvoltării Procedurile de vânzare – cumparare a
antreprenoriatului, eficiență energetică, etrenurilor extravilane sunt cronofage și foarte
industrie etc. birocratice fapt care ar putea întârzia
Potențial și interes ridicat pentru agricultură dezvoltarea unor proiecte de investiții;
bio; Procedurile de obținere a autorizațiilor de
Potențialul balneoclimateric al Lacului Sarat avizlor de urbanism sunt lungi și complicate, în
Movila Miresii este foarte ridicat, fapt confirmat special în zona Lacului sarat care face parte
prin analize specifice ca punct de plecare a unei din zonă protejată Natura 2000;
stațiuni balneo; Concurența produselor agroalimentare din
Potențialul pescuitul sportiv la lacurile Seaca si import.
Lutul alb;
135
5. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
Comuna Movila Miresii este nod de circulație Drumul national DN 22 care tranziteaza
rutieră amplasată la intersecția Drumului comuna necesită lucrări de modernizare;
national DN 22 si DJ 202 B; Străzile din zona agro-industrială Movila Miresii
Rețeaua de drumurilor din interiorul localităților (fostul CAP), precum si strazile din nordul
acoperă tot intravilanul construit; localitatii sunt într-o stare tehnice
Drumurile din interiorul localităților sunt nesatisfăcătoare, necesitând modernizare;
modernizate și asfaltate în perioada 2017-2020; Drumul care asigură accesul către Platforma de
Drumul Judetean DJ 202B a fost reabilitat în anul deșeuri zootehnice din satul Movila Miresii este
2020 fiind într-o stare tehnică foarte bună; pietruit și necesită modernizare;
Drumul comunal DC 47 a fost reabilitat integral; Infrastructura de acces din DN 22 către Lacul
Trotuarele pietonale și accesele în curți sunt intr- Sărat este într-o stare tehnică nesatisfăcătoare
o stare tehnică foarte bună; necestând lucrări de modernizare și extindere
Semnalizarea și marcajele rutiere sunt într-o a drumului și de amenajarea a unei parcări
stare tehnică foarte bună; auto;
Comuna are asigurat accesul la calea ferata Braila Drumurile de exploatare agricolă nu sunt sunt
– Buzau – București. trasate pe teren conform planurilor
cadastrale, sunt într-o stare tehnică precară
fiind drumuri de pământ, necestând lucrări de
modernizare;
Este necesară amenajarea de noi stații de
transport public de călători;
Clădirea gării CFR necesită lucrări de
realbilitare.
Atragerea de fonduri europene și Întârzierea finanțărilor pentru lucrările de

guvernamentale pentru modernizarea modernizare a drumurilor locale și/sau
infrastructurii de transport: drumuri locale și drumurilor de exploatare agricolă;
drumuri de exploatare agricolă; Întârziere/amanare lucrări ca urmare a
Realizarea Drumului Expres DX 7 situat la 3 km proceduri de durată pentru obținerea
de comună în anul 2024 va atrage dezvoltarea autorizațiilor si avizelor necesare reabilitării
economică a zonei; drumului de acces si parcării spre Lacul Sărat;
136
6. UTILITĂȚI PUBLICE
Rețele de distribuție de apa potabilă acoperă Inexistența unui sisteme de distribuție a

toată rețeaua stradală din satele comunei; gazelor naturale;
Rețeaua de distrobuție a apei din satele Țepeș Rețeaua de alimentare cu apa din satul Movila
Vodă și Esna se află într-o stare tehnică foarte Miresii este invechită și necesită înlocuirea
bună, conductele fiind confecționate in PPE; conductelor de azbociment și fontă existente,
Elaborarea și aprobarea Master Planului privind pompelor și instalațiilor de clorinare;
sistemul de alimentare cu apă și canalizare și o Rețeaua de canalizare din satul Movila Miresii
Strategie de dezvoltare a serviciilor publice de este învechită și uzată, având numeroase avarii
alimentare cu apă și canalizare în aria delegată care conduc la întreruperea serviciilor și
operatorului Compania de Utilități Publice acopera doar 3 strazi din satul Movila Miresii,
Dunărea Brăila S.A.; necesitând modernizare și extindere.
Rețeaua de distribuție a energiei electrice din Stația de epurare prezintă deficiențe în
localitatea Movila Miresii a intrat într-un proces exploatare datorită schemei tehnolgice
de reabilitare și modernizare capitală pentru a învechite care permite numai epurarea
acoperi creșterea consumului începând cu anul mecanică neasigurând calitatea efluentului.
2020, avînd termen de finalizare anul 2024; Gradul redus de valorificare a resurselor
Rețeaua de iluminat este nouă, cuprinde 760 de energetice verzi;
corpuri de iluminat cu LED și 7 puncte de Clădirile și iluminatul public nu decât surse
aprindere automate, având consumuri reduse de convenționale de energie, în pofida
energie electrică. potențialului de producere a energiei
regenerabile existent.
Finalizarea lucrărirlor de modernizarea rețelei de Refuzul unui număr mare de persoane de a se

alimentare cu apa și a extinderii rețelei de racorda la sistemele de alimentare cu gaze
canalizare până în anul 2024 datorită includerii având în vederea creșterea prețurilor;
localității Movila Miresii în Master Planul privind Resursele financiare locale necesare pentru
sistemul de alimentare cu apă și canalizare acoperirea cheltuieilor necesare
finanțat din fonduri europene; documentațiilor tehnice pentru investiții sunt
Atragerea de fonduri europene și/sau limitate;
guvernamentale pentru înființarea rețelei de Depopularea unor zone va conduce la limitarea
alimentare cu gaze naturale a localităților extinderii rețelelor de utilități publice;
comunei; Întârzieri/amânări ale lucrărilor de
Atragerea de fonduri europene și/sau modernizare a rețelei de distribuție a apei
guvernamentale pentru modernizarea energetică potabile și canalizare.
a clădirilor publice precum și a sistemului de
iluminat public prin montarea unor corpuri de
iluminat public alimentate cu energie solară;
Potențial de producere a energiei din resurse
137
regenerabile relativ ridicat măsurat în

intensitatea radiației solare, variază între 1.100
și 1.300 kWh/mp/an, ceea ce asigură o
rentabilitate ridicată a parcurilor fotovoltaice;
Potențial eolian ce poate fi utilizat în mod
rentabil, unde viteza anuală a vântului se
situează în jurul a 6 m/s. In judeţul Brăila
potenţialul eolian scade de la est către vest,
valorile arealului în care se încadrează judeţul
scăzând de la 7,5 m/s la sub 4,5 m/s.
7. POȘTĂ ȘI TELECOMUNICAȚII
Rețelele de comunicații operate de 3 operatori, Imobilul Poștei este intr-o stare tehnică
inclusiv fibra optică acoperă toată străzile din nesatifăcătoare necesitând lucrări de reparații
localitățile comunei; și modernizări.
Existența a doua relee de telecomunicații mobile
asigură o bună acoperire a teritoriului.
Datorită rețelor de date de bună calitate, munca Incapacitatea de adaptare a serviciilor poștale
la domiciliul devine o oportunitate pentru tot la noile servicii (transfer bani, livrare rapidă
mai multe persoane; coletarie din comerț online, inclusiv
Munca la domiciliul permite desfășurarea din strainatate, intermedieri plați, etc), va
orice locație, chiar și din mediul rural care conduce la desființarea acesteia datorită
devine astfel atractiv pentru locuire datorită neacoperirii costurilor de funcționare și
prețurilor accesibile a imobilelor, a mediului intrarea unor operatori privați pe piață;
curat și lipsit de stresul cotidian.
138
8. PROTECȚIA MEDIULUI
În comuna Movila Miresii sunt amplasate 3 arii Datorită faptului că pe teritoriul comunei nu
naturale protejate Natura 2000; există rețea de canalizare in toate
In ariile protejate exista o mare varietate de gospodăriile, evacuarea apelor uzate de la
faună și floră; populație se realizează prin latrine, în sistem
Calitatea aerului este bună, datoriă emiilor uscat sau fose septice ceea ce cunduce la
poluante relativ reduse, și a suspensiilor reduse poluare apelor subterane;
ca urmare a asfaltării drumurilor locale; Degradarea și aridizarea solurilor cauzate
Calitatea apelor de suprafață, respectiv a celor 4 fie de factori naturali (clima, forme de
lacuri este bună, acestea neavînd surse de relief, caracteristici edafice etc), fie de
poluanți; acțiuni antropice agricole;
Existența Platformei de depozitare a gunoiului de Deteriorarea pajistilor ca urmare a pășunatului
grajd în localitatea Movila Miresii care limitează excesiv;
poluarea pânzei freatice cu nitriți și nitrați; Lipsa perdelelor de protecție forestiere;
Demararea acțiunilor de împădurire a zonelor Lipsa suprafețelor forestiere;
degradate ( 2,5 ha în anul 2021). Spațiile verzi publice au suprafețe relativ
reduse;
Lispa platforma depozitare deșeuri din
construcții.
Utilizarea îngrășîmintelor organice (compost) Utilizarea nerațională a îngrășămmintelor

provenit de la Platforma de depozitare a chimice;
gunoiului de grajd; Lispa finanțării pentru realizarea perdelor
Implementarea din anul 2021 a Sistemului de forestiere de protecție;
management integrat al deșeurilor cu finanțare Întârzieri/amânări ale lucrărilor de
din fonduri europene; modernizare a rețelei de distribuție a apei
Finalizarea lucrărirlor de modernizarea rețelei de potabile și canalizare.
alimentare cu apa și a extinderii rețelei de Întârzieri/amânări ale implementarii
canalizare până în anul 2024; Sistemului de management al deșeurilor.
Atragerea de fonduri europene și/sau
guvernamentale pentru parcuri și spații verzi.
139
9. SERVICIILE PUBLICE
Clădirea Dispensarului Uman din localitatea Dotarea cu echipamente medicale și mobilier

Movila Miresii este într-o stare tehnică bună; medical a cabinetului medical și cabinetului
În comună există două farmacii care asigură stomatologic este deficitară și învechită;
aprovizionarea cu medicamențe prescrise și la Pe plan local se asigură doar servicii medicale de
liber; bază (medicină de familie, stomatologie
Clădirile unităților de învâțământ au fost farmacie), laboratoare de analize neexistând în
reabilitate și modernizate în ultimii 3 ani fiind comună;
într-o stare tehnică foarte bună, cu excepția Deficit de cel puțin un medic generalist și două
Grădiniței din satul Esna; cadre medii;
Implementarea mai multor programe naționale Imobilul Grădiniței Esna necesită reabilitare și
care vizează asigurarea accesului la educație modernizare;
(”Bani de Liceu”, ”Școală după școală”, ”Euro Populația școlară este în scădere datorită
200”, ”Cornul și laptele” etc.); natalității scăzute și emigrației;
Bisericile din comună sunt într-o stare tehnică Scoala Gimnazială Movila Miresii nu dispune de
bună, dar necesită lucrări de pictură la interior, un teren de sport sintetic și o sală de sport
precum și amenajarea unei capele și a anexelor corespunzătoare;
necesare. Căminele culturale necesită lucrări de
La nivel local evoluează în campionatul reabilitare termică zugrăveli interioare și
județean de fotbal Gloria Movila Miresii. exterioare, precum și montarea unor centrale
Autoritatea publică locală a montat începând cu termice și a instalațiilor termice aferente;
anul 2016 sisteme de supraveghere video Biblioteca comunală necesită achiziționarea de
stradale pe străile principale în toate echipamente informatice noi și înnoirea fondului
localitățile comunei care asigura supravegherea de carte;
traficului rutier și pietonal. Sunt necesare lucrări de amenajare a unui teren
Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență de sport cu gazon natural în localitatea Movila
(SVSU) are în dotare cu două autospeciale de Miresii, precum și a infrastructurii specifice,
stins incendii, din care una a fost achiziționată respectiv tribune, vestiare, grupuri sanitare
in anul 2021 cu finanțare europeană care spectatori.
asigură intervenția promptă la incendii, precum Clădirea Postului de poliție necesită lucrări de
si pompe de mare putere pentru intervenția la reabilitare și modernizare.
inundații si utilaje de deszăpezire. Sistemul de supraveghere video nu acoperă toată
străzile din comună;
SVSU îregistrează deficit de personal voluntar,
precum și de echipamente de protecție
individuale.
Atragerea de fonduri europene și/sau Scăderea gradului general al sănătății publice ca

guvernamentale pentru reabilitarea, urmare a îmbătrănirii populației;
modernizarea și dotarea spațiilor medicale. Scăderea numărului de consumatori de cultură și
Atragerea de fonduri europene și/sau abonați ai bibliotecii;
guvernamentale pentru reabilitarea, Interesul scăzut al populației pentru sport;
modernizarea și dotarea clădirilor culturale și Manifestarea unor tipuri de risc care pot genera
sportive. dezastre și care pot depăși capacitatea
operațională și de răspuns a SVSU;
140
10. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ
Autoritățile locale au o experiență bogată în Autoritatea locală nu a fost înrolată în sistemul

derularea proeictelor de investiții cu finanțare de plăți electronice e-ghiseul.ro;
locală, guvernamentală și europeană. Autoritatea locală nu a implementat sistemul de
Consiliul local este receptiv la propunerile de plăți electronice cu cardul la casieria proprie;
modernizare a comunei și la planurile de Autoritatea locală nu a implementat sistemul de
investiții propuse. primire și furnizare a documentelor prin Punctul
Instituția Primarului dispune de o bună dotare de Control Unic Electronic sau alt sistem similar;
cu echipamente IT și birotică; Bazele de date referitoare la imobile nu au fost
La nivelul autorității publice locale se utilizează actualizate;
aplicații informatice specializate în toate Semnarea electronică a documentelor se
compartimentele (contabilitate, impozite si utilizează numai în relația cu ANAF;
taxe, registrul agricol, asistență socială, etc); Arhivele proprii nu sunt scanate și stocate;
Documentele primare de urbanism, respectiv Instituția nu utilizează sistemul de stocare a
PUG si RLU au fost aprobate și sunt valabile până datelor în cloud;
în anul 2028; Site-ul institutiei necesită un update la partea de
În anul 2020 au fost finalizate lucrările de grafică și interacțiune cu utilizatorii fiind
cadastru sistematic, care furnizeaza informații învechit si neadaptat pentru telefonia mobilă;
de bază pentru evidențele proprii. Personalul propriu nu urmează cursuri de
formare și perfecționare anuale;
La nivel local debitele provenite din impozite și
taxe, amenzi, etc, sunt în creștere, iar
recuperarea creanțelor este foarte dificilă;
Utilajele comunale sunt învechite.
Atragerea de fonduri guvernamentale și Rezistența personalul la schimbări;

europene pentru modernizarea și digitalizarea Gradul redus de digitalizare a cetățenilor;
administrației publice locale și pentru formarea Lipsa fondurilor necesare modernizării
continuă a personalului propriu. administrației publice.
141
CAPITOLUL 7- STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ 2021-2027
7.1. GENERALITĂȚI
Planificarea strategică pornește,

în contextul actual, luând în considerare
rezultatele Analizei situației existente din
punct de vedere socio-economic, al
mediului și nivelului de echipare tehnică și
socială, cât și direcțiile și obiectivele
fixate de diversele abordări strategice
regionale, naționale, județene care
condiționează contextul local și
elaborarea unei direcții de evoluție a
dezvoltării localității.
Strategia de Direcții de dezvoltare Axe prioritare –

dezvoltare națională – modalități de grupare acțiuni
implementare pe domenii
similare
Strategia de
dezvoltare regională
Analiza Obiective Proiecte,

Strategia de situației Intervenții,
dezvoltare județeană strategice
existente Măsuri
În rezultat, luând în considerație strategiile de dezvoltare națională,

județeană și regională, analiza situației existente generează direcții de dezvoltare
prioritare în raport cu așteptările comunității, considerate ca fiind principalele
modalități de realizare a scopului de creștere generală a nivelului de dezvoltare al
acesteia. Fiecare dintre aceste direcții presupune parcurgerea obiectivelor strategice
care pot fi realizate, prin măsuri și acțiuni grupate în axe prioritare specializate, care
conțin proiecte, măsuri și intervenții specifice, de a căror prioritizare, planificare și
mod de concretizare, depinde implementarea în condiții optime a strategiei și atingerii
obiectivelor propuse.
Principiile strategiei de dezvoltare locală :
✓ durabilitate- conditii mai bune de trai pentru locuitorii comunei
precum si conditiile necesare pentru un trai decent, sanatatea si bunastarea tuturor;
✓ competitivitate- permite dezvoltarea economiei proprii in context
județean, regional și national, promovarea unui sector privat productiv si competitiv;
✓ sprijin financiar- facilitarea accesului la o varietate de surse
financiare pentru a satisface nevoile de investitii si dezvoltare;
142
✓ o buna administrare- reactia eficienta si efectiva la problemele

comunitatii prin responsabilizarea autoritatilor locale si parteneriatul cu societatea
civila și mediul de afaceri.
Etapele principale ale elaborării strategiei:

1) Definirea viziunii privind dezvoltarea comunei
în orizontului de timp 2030. Odată definită, viziunea
trebuie împărtăşită şi acceptată de către toţi reprezentanţii
grupurilor de interese. Viziunea trebuie să reprezinte
descrierea viitorului economic al comunităţii, aşa cum este
acesta imaginat de către membrii comunităţii, prin
reprezentanţii acestora;
2) Stabilirea scopurilor strategiei.
Scopurile definesc rezultatele pe care comunitatea
doreşte să le obţină în urma implementării strategiei.
Scopurile trebuie să fie descriptive şi concrete, şi să fie relevante concluziilor din
evaluarea potenţialului comunităţii.
3) Stabilirea obiectivelor strategiei.
Obiectivele strategice se stabilesc pe orizonturi mari de timp (5-7 ani) si se
refera fie la ansamblul comunitatii, fie la componentele majore ale acesteia.
Pentru a fi de calitate, obiectivele strategice trebuie sa indeplineasca
urmatoarele cerinte de rationalitate:
– sa fie realiste (in concordanta cu potentialul comunitatii respective);
– sa fie stimulatoare (sa incite la autodepasire);
– sa fie mobilizatoare (sa prezinte importanta pentru stake-holderi);
– sa fie comprehensibile (reale).
4) Stabilirea priorităților de dezvoltare prin care se stabilesc modalitatea de
realizare a obiectivelor.
Prioritatile de dezvoltare sunt cele care, prin intermediul proiectelor
componente, vor conduce la realizarea obiectivelor propuse. Numărul programelor
alese trebuie limitat la câteva domenii cheie sau la domeniile cel mai puţin dependente
de resursele umane şi financiare disponibile. Aceasta va determina ca eforturile şi
energia grupurilor de interese să nu fie risipite, ci să se concentreze asupra priorităţilor
absolute.
5) Alegerea actiunilor si proiectelor prin care implementează componentele
specifice ale prioritătilor de dezvoltare.
În cadrul fiecărei prioritati de dezvoltare, trebuie selectate cu atenţie
proiectele, pe baza unor criterii clare. Pentru fiecare proiect potenţial identificat
trebuie determinat dacă acesta îndeplineşte obiectivele strategiei de dezvoltare
economică şi dacă este viabil.
143
6) Identificarea resurselor disponibile pentru implementarea Strategiei de

Dezvoltare Locala.
Resursele necesare pentru implementarea SDL implică: resursele umane,
resursele tehnice și resursele financiare.
Suportul necesar elaborarii si
implementarii strategiei de dezvoltare trebuie
sa fie asigurat de catre principali actori locali
interesți(stake-holderi):
a. Administratia Locala, care
trebuie sa-si planifice dezvoltarea
institutionala pentru acordarea unui suport
logistic complex etapelor de elaborare,
aplicare si monitorizare;
b. Comunitatea Locala - cetateni si
organizatii, actorii principali ai dezvoltarii locale, prin atitudine si participare activa;
c. Mediul de afaceri - firme si institutii finantatoare, drept suport financiar
si logistic (informatii si tehnologii moderne).
7. Portofoliul de proiecte
În portofoliul de proiecte al strategiei au fost incluse propuneri de intervenții
aflate în diferite stadii de maturitate - proiecte aflate în diferite faze de pregătire (pre-
fezabilitate, fezabilitate, expertiză tehnică, DALI, proiect tehnic etc.), respectiv idei
de proiecte aflate într-un stadiu incipient și care vor intra în etapa de pregătire propriu-
zisă ulterior aprobării Strategiei de Dezvoltare Locală.
Evaluarea strategiei de dezvoltare locala
Evaluarea reprezintă o analiză intensă, limitată în timp, care examinează de o
manieră sistematică şi obiectivă relevanţa, eficienţa, eficacitatea, impactul,
sustenabilitatea, performanţa, succesul strategiilor, programelor, politicilor publice
sau proiectelor aflate în desfăşurare sau finalizate.
Evaluarea este cea care ne informează
ce funcţionează şi ce nu funcţionează şi mai
ales, de ce anume, şi face recomandări pentru
îmbunătăţirea implementării și rezultatelor unei
intervenții.
Procesul de evaluare are o serie de
beneficii, contribuind la îmbunătăţirea
strategiilor de dezvoltare locală, din punct de
vedere al design‐ului şi implementării, la învăţarea unor lecţii utile pentru strategiile
viitoare. Mai mult decât atât, evaluarea conduce la responsabilizarea entităților care
gestionează strategiile cu privire la rezultatele acesteia şi implicit a modului în care
sunt utilizate fondurile alocate. Între beneficiile evaluării putem enumera:
îmbunătăţirea capacităţii managementului SDL privind analiza şi decizia și învăţarea
unor lecţii utile pentru strategiile viitoare.
144
Evaluarea strategiei de dezvoltare locală reprezintă o analiză aprofundată, cu

caracter socio‐economic, menită să identifice, să cuantifice şi să demonstreze prin
dovezi ceea ce s‐a realizat, rezultatele obţinute şi schimbările generate, explicând
principalele mecanisme care stau la baza acestor rezultate.
Evaluarea serveşte aşadar la exprimarea aprecierilor cu privire la activităţile
realizate sau în curs de realizare, cât sunt de utile, eficace, eficiente sau sustenabile
şi analiza modului în care intervenţiile realizate produc efecte sau nu.
Evaluarea se diferențiază de monitorizare. Monitorizarea colectează date și
totodată semnalează, propune măsuri de corecție. Evaluarea ca exercițiu dedicat
utilizează toate informațiile puse la dispoziție de monitorizare și analizează diferite
aspecte la diferite niveluri ale strategiei. Totodată, având ocazia de a sesiza anumite
deficiențe informaționale necesare diverselor analize, evaluarea poate propune măsuri
în acest sens și astfel poate contribui la dezvoltarea sistemului de monitorizare.
7.2. VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A COMUNEI PENTRU ANUL 2027
Movila Miresii, comuna cu o infrastructură modernă,

economie locală diversificată și competitivă, servicii
sociale de calitate și administrație locală
profesionistă, va deveni unul dintre cei mai importanți
poli de dezvoltare la nivelul județului Brăila.
7.3. SCOPURILE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ
− Îmbunătățirea calității vieții locuitorilor comunei și asigurarea accesului egal la

utilități și servicii publice de calitate;
− Sezvoltarea unei economii locale competitive și performante;
− Asigurarea echilibrului între sistemele socio-economice și potențialul natural cu
accent deosebit pe valorificarea potențialului turistic și ecoturistic bazat pe
resurse nepoluante și tradiționale;
− Existența unei forțe de muncă înalt calificate care să asigure creșterea
competitivității prin valorificarea sectoarelor economice existente;
− Valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric local;
− Implicarea activă a instituțiilor pentru dezvoltarea economică și socială
echilibrată a comunei, cu consultarea permanentă a partenerilor sociali și
mediului de afaceri în procesul decizional.
145
La finalul intervalului de timp al strategiei, respectiv în anul 2027, comuna

Movila Miresii se va caracteriza prin:
− Accesibilitate pentru cetățeni, turiști și oameni de afaceri, o comună cu legături
interne de transport rapide, sigure și sustenabile, conectate la principalele
fluxuri de persoane, mărfuri și informații din regiune;
− Acces nediscriminatoriu al locuitorilor la servicii publice de calitate, de utilități
și telecomunicații, de educație, sănătate, asistență socială, siguranță publică,
cultură și agrement;
− Comunitate de oameni educați, inventivi, încrezători, ospitalieri, toleranți,
harnici, onești, deschiși către nou dar și cu respect pentru tradiții și istorie,
implicați în viața publică;
− Un mediu de afaceri dinamic, caracterizat prin atractivitatea pentru investiții
străine, antreprenoriat local și inovație, capabil să genereze locuri de muncă
bine plătite și bunăstare pentru cetățeni;
− Destinație turistică importantă care să valorifice potențialul balnear natural și
de agrement ;
− O comunitate verde, cu un mediu curat, spații verzi, oportunități atractive de
petrecere a timpului liber și de practicare a sporturilor, capabil să conserve
natura, peisajele, flora și fauna generoasă de care se bucură, atractiv pentru
locuire, turism și agricultură ecologică;
− Administrație publică proactivă, eficientă și interesată permanent de reducerea
birocrației, de apropierea serviciilor sale de cetățean și de mediul de afaceri,
precum și de implicarea acesteia în luarea deciziilor strategice de dezvoltare
ale comunității locale.
7.4.OBIECTIVELE STRATEGICE
1. Dezvoltarea mobilității și a conectivității locuitorilor comunei prin asigurarea

unei infrastructuri de transport și utilități publice;
2. Creșterea calității vieții prin dezvoltarea serviciilor publice în domeniile
sănătății, incluziunii sociale, sport, cultură, recreere și siguranța publică;
3. Dezvoltarea economică prin creearea unui mediul economic dinamic, diversificat
și competitive care să genereze bunăstare;
4. Dezvoltarea resurselor umane prin creşterea calităţii învăţământului şi
promovarea educaţiei pentru adulţi, creşterea gradului de ocupare pe piaţa
muncii şi asigurarea incluziunii sociale;
5. Dezvoltarea durabilă prin protejarea mediului înconjurător, a promovării
eficienței energetice, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a
reducerii impactului asupra schimbărilor climatice și a adaptării la schimbările
climatice;
6. Dezvoltarea unei administraţii publice locale moderne, proactive și eficiente.
146
7.5.PRIORITĂȚILE DE DEZVOLTARE
Obiective strategice Priorități de dezvoltare
OS1. Dezvoltarea mobilității și a Dezvoltarea infrastructurii de baza locale și a

conectivității locuitorilor comunei prin căilor de comunicații.
asigurarea unei infrastructuri de transport
și utilități publice
OS.2 Creșterea calității vieții prin Dezvoltarea infrastruturii locale destinate
dezvoltarea serviciilor publice în domeniile serviciilor publice.
sănătății, incluziunii sociale, sport, cultură, Valorificarea tradițiilor culturale și promovarea
culte, recreere și siguranța publică imaginii comunei.
Dezvoltarea infrastructurii necesare practicării
sportului de masă şi de performanţă, precum şi
dezvoltarea activităţilor de agreement.
Creșterea capacității operaționale și de răspuns în
situații de urgență.
Creșterea gradului de siguranță publică.
Valorificarea traditiilor cultural-spirituale.
OS.3 Dezvoltarea economică prin creearea Dezvoltarea sustenabilă a agriculturii.
unui mediul economic dinamic, diversificat Dezvoltarea turismului.
și competitive care să genereze bunăstare Dezvoltarea industriei.
Dezvoltarea serviciilor.
OS.4 Dezvoltarea resurselor umane prin Dezvoltarea capitalului uman prin îmbunătăţirea
creşterea calităţii învăţământului şi sistemelor educaţionale şi de formare
promovarea educaţiei pentru adulţi, profesională.
creşterea gradului de ocupare pe piaţa Îmbunătăţirea participării pe piaţa forţei de
muncii şi asigurarea incluziunii sociale muncă şi combaterea excluziunii sociale.
Dezvoltarea și diversificarea serviciilor de
asistență social.
OS.5 Dezvoltarea durabilă prin protejarea Promovarea eficienței energetice și reducerea
mediului înconjurător, a promovării emisiilor de gaze cu efect de seră.
eficienței energetice, a investițiilor verzi și Promovarea energiei din surse regenerabile.
albastre, a economiei circulare, a reducerii Promovarea adaptării la schimbările climatice, a
impactului asupra schimbărilor climatice și prevenirii riscurilor și a rezilienței în urma
a adaptării la schimbările climatice dezastrelor naturale.
Promovarea gestionării sustenabile a apei.
Promovarea tranziţiei către o economie circulară.
Îmbunătățirea protecției naturii și a
biodiversității, a infrastructurii verzi în și
reducerea poluării.
OS. 6 Dezvoltarea unei administraţii publice Creşterea capacităţii administrative precum şi a
locale modern, proactive și eficiente calităţii serviciilor publice.
147
7.6.MĂSURI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNE
Nr. crt. Priorități de Măsuri Acțiuni

dezvoltare
OS1. Dezvoltarea mobilității și a conectivității locuitorilor comunei prin asigurarea unei

infrastructuri de transport și utilități publice
Înființarea sistemului inteligent de

1.1. distribuție a gazelor naturale în satele
Movila Miresii, Esna și Țepeș Vodă.
Dezvoltarea rețelelor Modernizarea rețelei de distribuție apă
1.2.
de utilități publice potabilă din localitatea Movila Miresii.
Modernizarea și extinderea rețelei de
1.3. canalizare a apelor uzate din localitatea
Movila Miresii.
Modernizarea străzilor din localitatea
Movila Miresii (8 străzi din localitatea
Movila Miresii în lungime de 3,32 km
1.4. Dezvoltarea ramase nemodernizate – integral str.
infrastructurii Viilor, Apusului, Ion Sion, Campului si
de baza locale tronsoane din Ciresilor, Trandafirilor,
și a căilor de Dezvoltarea Lalalelor, si Nuferilor);
comunicații infrastructurii de Modernizarea strazilor care asigura
1.5. transport rutier și accesul în zona fostului CAP (str.Mioriței,
pietonal Izvorului și Bujorului).
Modernizarea infrastructurii de acces
1.6.
catre Lacul Lutul Alb si Seaca.
Modernizarea drumurilor de access catre
exploatarile agricole din localitățile
1.7.
comunei prin trasare, reprofilare
asfaltare/pietruire.
Dezvoltarea Asigurarea accesului gratuit la internet în
1.8. infrastructurii de spațiile publice (parcuri, cladiri publice,
telecomunicații etc) prin WI-FI.
148

dezvoltare
OS.2 Creșterea calității vieții prin dezvoltarea serviciilor publice în domeniile sănătății,
educației, sport, cultură, culte, recreere și siguranța publică
Modernizarea și dotarea cu echipamente
2.1. a Dispensarului Medical din localitatea
Movila Miresii.
Amenejare Centrul medical de
2.2. Dezvoltarea
permanență în localitatea Movila Miresii
infrastructurii de
Modernizarea și dotarea cu echipamente
sănătate
2.3. a Dispensarului Medical din localitatea
Țepeș Vodă.
Amenajare laborator analize sat Movila
2.4.
Miresii
Reabilitarea și modernizarea Grădiniței
2.5.
din satul Esna
Eficientizarea energetică a clădirilor
unităților de învățământ – modernizarea
2.6. Dezvoltarea instalațiilor de încălzire prin montarea
Dezvoltarea
infrastructurii unor sisteme ecologice (pompe căldură,
infrastruturii
educaționale panori solare, etc);
locale destinate
Realizarea unui săli de sport la Școala
2.7. serviciilor
Gimnazială Movila Miresii
publice
Amenajarea unui teren de sport sintetic
2.8.
la Școala Gimnazială Movila Miresii
Modernizarea și dotarea Căminului
2.9.
Cultural din localtatea Movila Miresii
Modernizarea și dotarea Căminului
2.10.
Cultural din localitatea Țepeș Vodă
Construire clădire Cămin cultural în
2.11. Dezvoltarea localitatea Esna în suprafață de 250 mp și
infrastructurii achiziție de echipamente și mobilier.
culturale Dotarea Bibliotecii comunale cu
2.12. echipamente, mobilier si reinnoirea
fondului de carte.
Amenajare amfiteatru în aer liber pentru
2.13. spectacole, concerte, diferite alte
evenimente in satul Movila Miresii.
2.14. Organizarea de Organizarea Zilei comunei.
2.15. evenimentele culturale Organizarea de festivaluri populare.
Valorificarea
Participarea la evenimentele culturale si
tradițiilor
2.16. artistice a trupelor de copii (dansuri și
culturale și
cantece populare).
promovarea Promovarea tradițiilor
Organizarea de evenimente tradiționale
2.17. imaginii locale
(sezatori, hore, etc).
comunei
Înființarea unui muzeu al satului Movila
2.18.
Miresii
Dezvoltarea Reabilitare și modernizare Stadion
Dezvoltarea
infrastructurii comunal Movila Miresii (refacere
infrastructurii
2.19. necesare suprafata de joc, realizare tribune
necesare practicării
practicării spectatori, imprejmuire și achiziție
sporturilor
sportului de utilaje și echipamente irigare gazon).
149

dezvoltare
masă şi de Construire teren de sport sintetic în

2.20.
performanţă, localitatea Esna.
precum şi Reabilitare și dotare cu mobilier urban și
2.21. Dezvoltarea locuri de joaca parcuri din localitățile
activităţilor de Movila Miresii, Țepeș Vodă și Esna
agreement Dezvoltarea Amenajare parc în localitatea Movila
infrastructurii de Miresii (in zona valea primariei) cu teren
agrement de sport sintetic, locuri de joaca, alei,
2.22.
spații verzi, amfiteatru în aer liber
pentru spectacole, concerte, diferite
alte evenimente, parcare, etc).
Dotarea SVSU cu Dootare cu mijloace tehnice de
mijloace tehnice și intervenție (utilaje comunale – tractor și
2.23. echipamente accesorii) în cazul situațiilor de urgență
Creșterea
individuale de (deszapezire, inundații, etc) precum și
capacității
protecție. echipamente individuale de protecție.
operaționale și
Pregătirea voluntarilor în centrele de
de răspuns în
pregătire ale IGSU;
situații de
Formarea personalului Schimburi de experiență pentru
2.24. urgență
din cadrul SVSU managementul situațiilor de urgență;
Efectuarea de xerciții periodice de
alarmare și intervenție.
Modernizarea și extinderea sistemului de
supraveghere video stradal în localitățile
Movila Miresii și Țepeș Vodă (inlocuirea
2.25.
Creșterea sistemului de transmitere a datelor și
gradului de montarea de camera vide stradale pe
Dezvoltarea
siguranță străzile neacoperite).
infrastructurii de bază
publică Modernizarea și eficientizarea sistemului
de iluminat public stradal în localitățile
2.26.
comunei (lampi energie solară, senzori
de mișcare pentru aprinderea, etc).
2.27. Reabilitarea sediului Postului de Politie.
Realizarea picturii interioare la Biserica
2.28.
Movila Miresii.
Valorificarea
Realizarea picturii interioare la Biserica
2.29. traditiilor Reabilitarea unităților
Țepeș Vodă.
cultural- de cult
Construirea așezamantului bisericesc
spirituale
2.30. multifunctional în localitatea Movila
Miresii.
150

dezvoltare
OS.3 Dezvoltarea economică prin creearea unui mediul economic dinamic, diversificat și
competitive care să genereze bunăstare
Modernizarea drumurilor de acces catre
exploatarile agricole din localitățile
comunei prin trasare, reprofilare și
3.1. Modernizarea
pietruire.
infrastructurii agricole
Reabilitarea și modernizareaa sistemului
de irigații (decolmatare a canalelor,
modernizare a statii de pompare)
Modernizarea și înfiinţarea de unităţi de
procesare agroalimentară, îmbunătăţirea
dotării tehnice a unităţilor de procesare
Creșterea gradului de existente, dezvoltarea tehnologiilor
3.2. valorificare a sustenabile de procesare;
produselor agricole Înființarea rețelelor de marketing
utilizand rețelele sociale.
Modermizarea pietei agroalimentare din
satul Movila Miresii.
Dezvoltarea rețelelor specializate de
Stimularea constituirii producție, prelucrare și comercializare,
și funcționării a căror funcționare să se alinieze
3.3.
grupurilor de standardelor comunitare.
producători Încurajarea formării grupurilor de
producători agricoli.
Dezvoltarea Sprijinirea micilor fermieri, în special a
sustenabilă a Creșterea valorii celor care utilizează metode de cultivare
agriculturii producției agricole tradiţionale şi ecologice;
3.4.
prin conversia la Sprijinirea producătorilor locali în
agricultura ecologica vederea certificării produselor
tradiţionale;
Popularea lacurilor Lutul Alb, Opreanu si
Seaca cu specii de pește autotohtona
care se pretează pentru creștere
intensivă.
Valorificarea
3.5. Dezvoltarea infrastructurii de acces
potențialului piscicol
(drumuri, parcări) către lacuri.
Sprijinirea industriei de prelucrare a
peștelui prin atribuirea de terenuri
necesare realizării investițiilor.
Sprinjin pentru atribuirea de terenuri
pentru realizarea de grajduri moderne.
Închirierea către crescătorii de animale a
Creșterea
suprafețelor de pășune disponibile.
3.6. performanțelor în
Modernizarea infrastructurii de acces
sectorul zootehnic
către pășuni și asigurarea surselor de apă
pentru animale amplasate pe islazurile
comunale.
Dezvoltarea Refacerea şi extinderea plantaţiilor
3.7.
plantațiilor de livezi pomi-viticole în satul Movila Miresii.
151

dezvoltare
Amenajare plaja Lacul Sarat, drum

3.8. acces, parcare si zona camping (zona DN
22).
Dezvoltarea turismului Construire hotel, baza tratamant,
3.9. balnear in zona Lacului terenuri sport, restarrant conform PUZ
Sărat Movila Miresii Stațiune Lacu Sărat.
Dezvoltarea Realizare infrastructura – strazi, retea
3.10. turismului apa si canalizare, gaze naturale si
energie electrică – statiune.
Amanajare pontoane – spatii pescuit
Dezvoltarea turismului sportiv;
3.11. in zona lacurile Seaca Amenajare drumuri de acces si parcari;
si Lutul Alb Amenajare restaurant;
Amenajare zonă camping.
Sprijin pentru construcția/modernizarea
Consolidarea
Dezvoltarea și extinderea spațiilor pentru producție
3.12. competitivității
industriei ale companiilor (atribuire terenuri,
firmelor din industrie
realizare infrastructura, etc).
Sprijin pentru construcția/modernizarea
Consolidarea
Dezvoltarea și extinderea spațiilor pentru sservicii ale
3.13. competitivității
serviciilor companiilor (atribuire terenuri, realizare
firmelor din servicii
infrastructura, etc).
152

dezvoltare
OS.4 Dezvoltarea resurselor umane prin creşterea calităţii învăţământului şi promovarea

educaţiei pentru adulţi, creşterea gradului de ocupare pe piaţa muncii şi asigurarea
incluziunii sociale
Dezvoltarea Actualizarea si adaptarea ofertei de
capitalului educație și formare profesională la
uman prin Măsuri de educație și cerințele pieței muncii;
îmbunătăţirea ocupare pentru Furnizarea de programe pentru
4.1.
sistemelor populația școlară și reconversie si formare profesională
educaţionale şi forța de muncă pentru facilitarea tranzițiilor și a
de formare mobilității de pe piața muncii;
profesională
Stimularea Acțiuni de promovare sau formare
4.2. antreprenoriatului și antreprenorială, și acordarea de sprijin
economiei sociale financiar pentru inițierea de noi afaceri;
Furnizare de servicii integrate de
ocupare, adaptate nevoilor grupurilor
Asigurarea accesului dezavantajate pe piața muncii (persoane
4.2. pe piața muncii pentru inactive, cu dizabilități, șomeri de lungă
Îmbunătăţirea toate persoanele durată, persoane reîntoarse în țară,
participării pe migranți etc.), prin pachete de servicii
piaţa forţei de personalizate și adaptate nevoilor;
muncă şi Servicii suport pentru prevenirea și
combaterea combaterea abandonului școlar și a
excluziunii părăsirii timpurii a școlii;
Integrarea socio-
sociale Programe de educație și formare pentru
economică a
incluziune.
comunităților
4.4. Înființarea unui adapost de noapte
marginalizate/supuse
/centru de urgență pentru categorii de
riscului de excluziune
persoane marginalizate: romi, persoane
socială;
fără adăpost, familii monoparentale
sărace, victime ale traficului de persoane
sau ale violenței domestice.
Înființarea unui centru social de zi pentru
Prevenirea excluziunea
persoanele varstnice fără aparținători.
socială sau
4.5. Dezvoltarea unui sistem sustenabil
marginalizarea
privind îngrijirea la domiciliu pentru
persoanelor vârstnice
persoanele vârstnice.
Dezvoltarea și
Înființarea unui centru social
diversificarea
multifunctional pentru copii din
serviciilor de Prevenirea excluziunea
familiile defavorizate.
asistență socială socială sau
Dezvoltarea serviciilor de reabilitare în
4.6. marginalizarea copiilor
comunitate, prin echipe mobile de
din familii
servicii.
defavorizate.
Dezvoltarea serviciilor cu caracter
integrat.
153

dezvoltare
OS.5 Dezvoltarea durabilă prin protejarea mediului înconjurător, a promovării eficienței

energetice, a investițiilor verzi și albastre, a economiei circulare, a reducerii impactului
asupra schimbărilor climatice și a adaptării la schimbările climatice
Imbunătățirea izolației termice și
hidroizolarea anvelopei clădirilor,
șarpantelor, inclusiv măsuri de
consolidare, modernizarea instalațiilor
de producere a agentului termic, apei
Reabilitarea clădirilor calde menajere, sistemelor de ventilare
publice, în vederea și climatizare, sisteme de răcire pasivă,
5.1.
asigurării/îmbunătățirii achiziționarea și instalarea sistemelor
eficienței energetice inteligente pentru promovarea și
gestionarea energiei electrice pentru
Promovarea clădirile publice (Ex: sediul Primariei,
eficienței Camin cultural Movila Miresii, Camin
energetice și Cultural Țepeș Vodă, Grădinița Esna,
reducerea Dispensar Movila Miresii si altele).
emisiilor de Imbunătățirea izolației termice și
gaze cu efect de hidroizolarea anvelopei clădirilor,
seră șarpantelor, inclusiv măsuri de
consolidare, modernizarea instalațiilor
de producere a agentului termic, apei
Reabilitarea clădirilor
calde menajere, sistemelor de ventilare
rezidențiale în vederea
5.2. și climatizare, sisteme de răcire pasivă,
asigurării/îmbunătățirii
achiziționarea și instalarea sistemelor
eficienței energetice
inteligente pentru promovarea și
gestionarea energiei electrice pentru
cladirile de locuit colective, respectiv
blocul 1 si blocul 2 din loclaitatea Movila
Miresii.
Sprininirea investițiilor în înființarea de
Promovarea
parcuri eoliene/fotovoltaice;
energiei din Creșterea ponderii de
5.3. Utilizarea surselor regenerabile de
surse surse regenerabile
energie în consumul de energie al
regenerabile
clădirilor.
Construirea ori reabilitarea
Prevenirea inundațiilor
infrastructurii existente de gospodărire a
5.4. și reducerea efectelor
apelor și îmbunătățiri funciare adaptate
Promovarea secetei
la noile practici UE.
adaptării la
Realizarea de investiții specifice în
schimbările
amenajări de irigații, amenajări pentru
climatice, a
desecare, drenare, amenajări de
prevenirii
combatere a eroziunii solului, amenajări
riscurilor și a
pentru combaterea efectelor dăunătoare
rezilienței în Adaptarea la
5.5. ale fenomenelor meteo extreme,
urma schimbările climatice
împăduriri și refacerea ecosistemelor
dezastrelor
forestiere, colectare de torenți pentru
naturale
combaterea riscului de deșertificare,
riscului de înmlăștinire a terenurilor,
riscului de eroziune a solului sau
154

dezvoltare
combaterea riscului efectelor negative

ale fenomenelor extreme
Modernizarea sistemului de distributie a
5.6. apei potabile in localitatile Movila
Miresii, Esna și Țepeș Vodă
Promovarea
Modernizarea si extinderea sistemului de
gestionării Dezvoltarea sistemelor
5.7. canalizare a apelor uzate in localitatea
sustenabile a de apă și apă uzată
Movila Miresii.
apei
Infiintarea sistemelor de canalizare a
5.8. apelor uzate in localitatile Esna si Țepeș
Vodă.
Realizare de investiții în dezvoltarea
sistemului de colectare separată a
Intensificarea reciclării deșeurilor reciclabile și bio-deșeurilor,
5.9. și reducerea instalații de sortare și instalații de
depozitării deșeurilor tratare a bio-deșeurilor colectate
separat, respectiv instalații de digestie
Promovarea
anaerobă și instalații de compostare.
tranziţiei către
Modernizarea platformei de depozitare a
o economie
deseurilor zootehnice din localitatea
5.10. circulară
Movila Miresii și achiziționarea de utilaje
Prevenirea poluarii
noi.
apelor cu nitriți și
Înființarea platformelor de depozitare a
nitrați
deseurilor zootehnice in localitatile Esna
5.11.
și Țepeș Vodă și dotarea cu utilaje
specifice.
Realizarea de investiții în regenerarea
terenurilor și clădirilor aflate în stare de
degradare;
Amenajarea terenurilor degradate/
neutilizate/abandonate și reconversia
acestora;
Modernizarea centrelor civice din
Regenerarea spațiilor localitățiel comunei;
Îmbunătățirea
5.12. publice degradate și Modernizarea spaiilor verzi existente prin
protecției
infrastructură verde plantarea de arbori, plante ornamentate,
naturii și a
dotări.
biodiversității, a
Amenajarea de spații verzi,
infrastructurii
implementarea de soluții de tip acoperiș
verzi în și
verde, pereți verzi sau grădini urbane;
reducerea
Dotarea spațiilor cu mobilier urban;
poluării
Realizarea de sisteme de irigații/sisteme
de iluminat pentru spațiile verzi.
Menținerea/îmbunătățirea stării de
conservare a speciilor și habitatelor prin
Conservarea
măsuri de conservare specifice prevăzute
5.13. biodiversității și
în planurile de management ale siturilor
protecția naturii
Natura 2000/planuri de acțiune pentru
specii;
155

dezvoltare
Remedierea siturilor contaminate,

inclusiv refacerea ecosistemelor naturale
și asigurarea calității fatorilor de mediu;
Îmbunătățirea sau înlocuirea instalațiilor
individuale (casnice) de încălzire a
locuințelor/ gospodăriilor cu instalații de
încălzire alimentate cu gaz
natural/energie electrică/biomasă/etc;
Îmbunătățirea calității
5.14. Infiintarea de perdele forestiere de
aerului
protectie de-a lungul arterelor de
circulație pentru reducerea poluării;
Înființarea de suprafețe împădurite și
perdele de protecțiepe terenurilor
degradate.
156

dezvoltare
OS. 6 Dezvoltarea unei administraţii publice locale moderne, proactive și eficiente

Modernizarea/extinderea
Îmbunătățirea /consolidarea/eificintizare energetica a
6.1. infrastructurii și a sediului Primariei;
dotărilor Dotarea cu echipamente moderne și
performante;
Simplificarea procedurilor
Creşterea
administrative;
capacităţii
Digitalizarea activităților specifice -
administrative
Implementarea sistemelor de plați și
precum şi a
incasări electronice și înrolarea în
calităţii
sistemul eghiseul.ro, utilizarea stocării
serviciilor Îmbunătățirea calității
6.2. datelor în cloud, efectuarea de upgrade
publice serviciilor publice
la site-ul propriu, scanare și digitalizare
arhive, implementare sistemul de primire
și furnizare a documentelor prin Punctul
de Control Unic Electronic;
Formarea continua a personalului
propriu.
157
7.7. RESURSE NECESARE
Resursele necesare pentru implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală

implică: resursele umane, resursele tehnice și resursele financiare.
Implementarea se va realiza sub coordonarea elaboratorului acesteia respectiv
UAT Movila Miresii, dar și cu implicarea activă a tuturor partenerilor interesați,
identificați ca fiind responsabili în cadrul Portofoliului de proiecte sau parteneri în
implementarea proiectelor strategice.
Pentru implementarea strategiei este nevoie de personal calificat şi competent,
care să înţeleagă provocările strategiei şi care să poată lua decizii conforme cu
prevederile ei, atât pe timpul perioadei de programare 2021-2027, cât şi pe parcursul
monitorizării și evaluării acesteia și care să dispună de resursele tehnice necesare
desfășurării activităților specifice.
Pentru realizarea proiectelor strategice identificate, sursele de finanțare avute

în vedere sunt multiple, atât din fonduri publice cât și private:
- buget local: venituri proprii, donații și sponsorizări, subvenții, operațiuni
financiare, venituri pentru investiții;
- programe naționale: programe implementate de MLPDA (Programul național
de investiții Anghel Saligny, Programe de construcții de locuințe, Programe de
reabilitare termică, Programe social - culturale și sportive,) programe implementate
de Administrația fondului de mediu (Casa verde, Energii regenerabile, Spații verzi,
Împăduriri, Educație şi protecția mediului, Canalizare, Deșeuri, Bicicliști), alte
instrumente de finanțare la nivel național;
- instrumente structurale europene: programele operaționale pentru 2021-2027
(POR, POEO, POTJ, PODD, POCIFIF, POS, POT, POIDS, POTJ , PAC etc).
- programe de finanțare ale Comisiei Europene;
- alte instrumente de finanțare;
- împrumuturi: credite de la bănci comerciale sau de la instituții europene:
BERD, BEI;
- parteneriate public-privat.
158
7.8.FIȘE PROIECTE DE INVESTIȚII
159
FIȘA PROIECTULUI DE INVESTIȚII
ÎNFIINȚAREA SISTEMULUI INTELIGENT DE DISTRIBUȚIE A GAZELOR

NATURALE ÎN SATELE MOVILA MIRESII, ESNA ȘI ȚEPEȘ VODĂ
1. Titlul proiectului Înființarea sistemului inteligent de distribuție a gazelor

naturale în satele Movila Miresii, Esna și Țepeș Vodă
2. Beneficiar UAT Movila Miresii
3. Localizare Satele Movila Miresii, Esna și Țepeș Vodă
4. Domeniu Dezvoltarea rețelelor de utilități publice
Îmbunătățirea calității aerului.
5. Surse de finanțare Fonduri europene (POIM)
preconizate Buget de stat (PNI Anghel Saligy)
Buget local (cofinanțare)
6. Scopul proiectului Reducerea emisiilor de noxe în atmosferă ca urmare a
utilizării combustibilului solid pentru asigurarea încălzirii
clădirilor de locuit, asigurarea apei calde menajere şi
prepararea hranei, precum şi îmbunătăţirea calităţii
serviciului public de alimentare cu energie termică şi a
utilizării gazelor naturale în procesele de producţie sau
activitatea curentă de către clienţii noncasnici.
7. Descrirea proiectului Sistemul inteligent de alimentare cu gaze naturale va fi
compus, în principal din:
- racord de înaltă presiune în lungime de cca 1.000 m,
Dn100, Pn 45 bar, din conducta de înaltă presiune Dn
800, Pn 45 bar, Siliștea - București,
- stație de reglare măsurare predare gaze SRMP, cu un
debit de 2500 Nmc/h, ce va fi amplasată în zona
administrativ teritorială a localității Țepeș Vodă, pe
un teren aparținător Comunei Movila Miresii;
- rețea inteligentă de distribuție gaze naturale = 39,240
km;
- branșamente de gaze de medie presiune, în lungime
totală de 8,980 km;
- posturi de reglare complet echipate la capete de
branșament;
- contoare individuale inteligente.
8. Valoarea estimată a 48.953.100 lei
proiectului
9. Petrioada estimată de 2022-2025
derulare a proiectului
10. Stadiul actual Studiu de fezabilitate intocmit și aprobat.
Certificat de urbanism și avizele prevazute obținute.
160
PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA ȘI

APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA
1. Titlul proiectului Dezvoltarea infrastructurii de apa și apă uzată

2. Beneficiar Operatorul Regional CUP Dunarea
UAT Movila Miresii
3. Localizare Satul Movila Miresii
Dezvoltarea sistemelor de apa si apă uzată
Buget de stat
6. Scopul proiectului Realizarea conformitatii cu Directiva 98/83/CE cu
privire la calitatea apei destinate consumului uman, asa
cum a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Legea
nr. 458/2002, cu privire la calitatea apei potabile.
7. Descrirea proiectului Reabilitarea si modernizarea sistemului de distribuție a
apei potabile în localitatea Movila Miresii.
În cadrul investiției se vor desfasura următoarele lucrări
principale:
-Înlocuirea conductelor vechi în lungime de 11,266 km;
-Înlocuirea branșamentelor vechi: 1227 buc.

proiectului
10. Stadiul actual Contract de finanțare semnat.
Contract de lucrari semnat.
161
PROIECTUL REGIONAL DE DEZVOLTARE A INFRASTRUCTURII DE APA ȘI

APĂ UZATĂ DIN JUDEȚUL BRĂILA
1. Titlul proiectului Dezvoltarea infrastructurii de apa și apă uzată

UAT Movila Miresii
Buget de stat
6. Scopul proiectului Realizarea conformitatii cu angajamentele de tranzitie si
cu obiectivele intermediare convenite intre Comisia
Europeana si Guvernul Romaniei pentru implementarea
Directivei 91/271/CEE a CE cu privire la colectarea si
epurarea apelor uzate.
7. Descrirea proiectului Reabilitarea si extinderea sistemului de canalizare a
apelor uzate in localitatea Movila Miresii.
În cadrul investiției se vor desfasura următoarele lucrări
principale:
-Înlocuirea conductelor vechi în lungime de 1,992 km;
-Extinderea retelei de canalizare pe o lungime de 14,764
km;
- 4 stații de pompare;
- Branșamente individuale – 1116 buc.
proiectului
10. Stadiul actual Contract de finanțare semnat.
Contract de lucrări semnat.
162
MODERNIZAREA STRĂZILOR DIN LOCALITATEA MOVILA MIRESII
1. Titlul proiectului Modernizarea străzilor din

localitatea Movila Miresii

4. Domeniu Dezvoltarea infrastructurii de transport
rutier și pietonal
5. Surse de finanțare Buget de stat (PNI Angel Saligny)
6. Scopul proiectului Dezvoltarea mobilității și a conectivității locuitorilor
comunei prin asigurarea unei infrastructuri de transport
și utilități publice.
7. Descrirea proiectului Modernizarea străzilor din localitatea Movila Miresii
(8 străzi din localitatea Movila Miresii în lungime total de
3,32 km –str. Viilor, Apusului, Ion Sion, Campului
(integral) si tronsoane din Ciresilor, Trandafirilor,
Lalalelor, si Nuferilor.
Sunt prevăzute lucrări de refacere fundații, așternere
strat asfalt binder, strat uzură, amenajare trotuare
betonate și sanțuri scurgere ape pluviale, marcaje
semnalizare rutieră.
8. Valoarea estimată a 6.620.263,53 lei
proiectului
10. Stadiul actual Cererea de finanțare depusă la MDLPA
163
MODERNIZAREA STRĂZILOR MIORIȚEI, IZVORULUI ȘI BUJORULUI

DIN LOCALITATEA MOVILA MIRESII
1. Titlul proiectului Modernizarea străzilor Mioriței, Iszorului și Bujorului din


rutier și pietonal.
5. Surse de finanțare Fonduri europene

Buget de stat
Buget Consiliul Județean
Buget local
6. Scopul proiectului Dezvoltarea mobilității și a conectivității locuitorilor
comunei prin asigurarea unei infrastructuri de transport
și utilități publice.
7. Descrirea proiectului Modernizarea străzilor Mioriței (0,35km), Izvorului (0,25
km) și Bujorului(0,45 km) din localitatea Movila Miresii
care fac legatura dintre DN 22 si zona industriala din zona
de vest a localității Movila Miresii (fost CAP) unde sunt
amplasate diverse obiective economice.
Sunt prevazute lucrări de refacere a fundațiilor,
așternere strat asfalt binder, strat uzură, amenajare
trotuare betonate și șanțuri scurgere ape pluviale,
marcaje semnalizare rutieră.
8. Valoarea estimată a Conform studiului de fezabilitate.
proiectului
10. Stadiul actual Intenție
164
MODERNIZAREA DRUMURILOR DE ACCES CĂTRE LACURILE

LUTUL ALB SI SEACA DIN LOCALITATEA MOVILA MIRESII
1. Titlul proiectului Modernizarea drumurilor de acces către lacurile Lutul

Alb și Seaca din localitatea Movila Miresii

4. Domeniu Dezvoltarea infrastructurii de transport rutier.
Dezvoltarea infrastructurii de turism.
Buget de stat
Buget local
6. Scopul proiectului Dezvoltarea infrastructurii de baza locală și a căilor de
comunicații.
7. Descrirea proiectului Modernizarea drumului de acces către Lacu Seaca (1,20
km) care face legătura cu DJ 202B, si a drumului de
access catre Lacul Lutul alb (1,60 km) care face lagatura
cu DN 22.
Sunt prevazute lucrări de refacere a fundațiilor și
așternere strat asfalt, amenajare sanțuri scurgere ape
pluviale și marcaje semnalizare rutieră.
proiectului
165
MODERNIZAREA DRUMURILOR DE ACCES CATRE EXPLOATAȚIILE

AGRICOLE
1. Titlul proiectului Modernizarea drumurilor de access către exploatațiile

agricole (drumuri de exploatare agricolă) din satele
comunei

Satul Țepeș Vodă
Satul Esna
rutier.
Buget de stat
Buget local
6. Scopul proiectului Dezvoltarea infrastructurii de baza locală și a căilor de
comunicații.
7. Descrirea proiectului Sunt prevazute lucrări de trasare și îndreptare a
principalelor drumuri de exploatare agricolă din
extravilan, așternere fundații, așterene strat afalt/piatra
spartă, amenajare șanțuri scurgere ape pluviale.
proiectului
166
ASIGURARE ACCESULUI GRATUIT LA INTERNET ÎN SPAȚIILE

PUBLICE
1. Titlul proiectului Asigurarea accesului gratuit la internet în spațiile

publice din localitățile comunei Movila Miresii
Satul Țepeș Vodă
Satul Esna
4. Domeniu Dezvoltarea infrastructurii de comunicații
6. Scopul proiectului Asigurarea accesulului gratuit la internet în cât mai
multe spaţii publice.
7. Descrirea proiectului Instalare de echipamente wireless in spațiile publice
(parcuri, centrul civic, etc) și conectarea la rețelele
existente.
8. Valoarea estimată a 65.000 lei
proiectului
167
MODERNIZAREA ȘI DOTAREA CU ECHIPAMENTE MEDICALE

A DISPENSARULUI MEDICAL DIN LOCALITATEA MOVILA MIRESII
1. Titlul proiectului Modernizarea și dotarea cu echipamente medicale a

Dispensarului Medical din localitatea Movila Miresii
4. Domeniu Dezvoltarea infrastructurii de sănătate

Buget de stat
Buget local
6. Scopul proiectului Îmbunătățirea serviciilor medicale de bază.
7. Descrirea proiectului Reabiltare/ consilidare/ modernizare/ eficientizare
energetică a clădirii Dispensarului medical.
Achiziția de echipamente medicale, mobilier, alte
dotări.
proiectului
9. Petrioada estimată de Conform studiului de fezabilitate.
168
INFIINȚAREA UNUI CENTRU MEDICAL DE PERMANENȚĂ

ÎN LOCALITATEA MOVILA MIRESII
1. Titlul proiectului Înființarea unui centru medical de permanență


Buget de stat
Buget local
7. Descrirea proiectului Amenajarea unui centru medical de pemanență în
clădirea Dispensarului Medical.
dotări.
proiectului
169
MODERNIZAREA ȘI DOTAREA CU ECHIPAMENTE MEDICALE

A DISPENSARULUI MEDICAL DIN LOCALITATEA ȚEPEȘ VODĂ
1. Titlul proiectului Modernizarea și dotarea cu echipamente medicale a

Dispensarului Medical din localitatea Țepeș Vodă
3. Localizare Satul Țepeș Vodă

Buget de stat
Buget local
7. Descrirea proiectului Reabiltare/consilidare/modernizare/eficientizare
energetică a cladirii Dispensarului Medical.
dotări.
proiectului
170
AMENAJARE LABORATOR ANALIZATE MEDICALE

1. Titlul proiectului Amenajare laborator analize medicale în localitatea

Movila Miresii

Buget de stat
Buget local
7. Descrirea proiectului Amenajarea unui laborator de analize medicale în
clădirea Dispensarului Medical.
dotări.
proiectului
171
REABILITAREA ȘI MODERNIZAREA
GRĂDINIȚEI CU PROGRAM NORMAL ESNA
1. Titlul proiectului Reabilitarea și modernizarea Grădiniței cu program

normal sat Esna
3. Localizare Satul Esna
4. Domeniu Dezvoltarea infrastructurii educaționale

Buget de stat
Buget local
6. Scopul proiectului Îmbunatățirea procesului educațional.
7. Descrirea proiectului Reabiltare/consilidare/modernizare/eficientizare
energetică a cladirii.
Achiziția de echipamente, mobilier, alte dotări.

proiectului
172
EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR UNITĂȚILOR DE

ÎNVĂȚĂMÂNT
1. Titlul proiectului Eficientizarea energetică a clădirilor unităților de învățământ

prin modernizarea instalațiilor de încălzire
Satul Țepeș Vodă

Buget de stat
Buget local
7. Descrirea proiectului Modernizarea instalațiilor de încălzire – montarea unor
instalații ecologice – pompe de căldură, panouri solare,
etc.
proiectului
173
CONSTRUIRE SALĂ DE SPORT ȘCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII
1. Titlul proiectului Constuire sala de sport Școala Gimanazială Movila

Miresii
4. Domeniu Dezvoltarea infrastructurii educaționale.

Buget de stat
Buget local
7. Descrirea proiectului Construirea unei săli de sport multifuncționale pentru
activități didactice și competiții sportive, inclusiv
vestiare și tribună spectatori.
proiectului
174
AMENAJARE TEREN SPORT SINTETIC ȘCOALA GIMNAZIALĂ

MOVILA MIRESII
1. Titlul proiectului Amenajare teren sport sintetic Școala Gimnazială Movila

Miresii

5. Surse de finanțare Buget Consiliul Județean
Buget local
7. Descrirea proiectului Amenajarea unui teren de sport sintetic multifuncțional
(minifotbal/handbal/tenis cu dimensiunile suprafeței de
joc-20mx40 m) pentru activități didactice și competiții
sportive, împrejmuire și iluminat public nocturn.
proiectului
9. Petrioada estimată de 2022-2023.
10. Stadiul actual Studiu de fezabiltate în curs de elaborare.
175
MODERNIZAREA ȘI DOTAREA CĂMINULUI CULTURAL

DIN SATUL MOVILA MIRESII
1. Titlul proiectului Modernizare și dotarea Căminului cultural din satul

Movila Miresii
4. Domeniu Dezvoltarea infrastructurii culturale

Buget de stat
Buget local
6. Scopul proiectului Îmbunatățirea activităților culturale.
7. Descrirea proiectului Modernizarea și eficientizarea energetică a cladirii,
montare centrală termică și sistem încăzire.

proiectului
176
MODERNIZAREA ȘI DOTAREA CĂMINULUI CULTURAL

DIN SATUL ȚEPEȘ VODĂ
1. Titlul proiectului Modernizare și dotarea Căminului cultural din satul

Țepeș Vodă
3. Localizare Satul Țepeș Vodă

Buget de stat
Buget local
7. Descrirea proiectului Modernizarea și eficientizarea energetică a clădirii,
montare centrală termică și sistem încăzire.
proiectului
177
CONSTRUIRE CĂMIN CULTURAL ÎN SATUL ESNA
1. Titlul proiectului Construirea unui Cămin cultural în satul Esna


Buget de stat
Buget local
7. Descrirea proiectului Construirea unui Cămin cultural în satul Esna în suprafață
de aproximativ 250 mp.
proiectului
178
ÎNFIINȚAREA MUZEULUI SATUL
1. Titlul proiectului Înființarea muzeului satului.

4. Domeniu Promovarea tradițiilor locale

Buget de stat
Buget local
6. Scopul proiectului Valorificarea tradițiilor culturale.
7. Descrirea proiectului Realizarea unui muzeu al statului prin reabilitarea unei
clădiri nefolosite.
Achiziția de echipamente, mobilier, alte dotări,
exponate.
proiectului
179
REABILITARE ȘI MODERNIZARE STADION COMUNAL

1. Titlul proiectului Reabilitarea și modernizarea stadionului communal

din localitatea Movila Miresii
4. Domeniu Dezvoltarea infrastructurii sportive necesarare sportului

de masa și de performanță
Budget de stat
Buget local
6. Scopul proiectului Stimularea și dezvoltarea sportului de performanță.
7. Descrirea proiectului Reabilitarea suprafeței de joc plin plantarea de gazon
natural, construire vestiare, drumuri access, parcare
auto, instalație de iluminat public nocturn, împrejmuire,
achiziție echipamente și ujtilaje irigare si tuns gazon.
8. Valoarea estimată a Conform studiului de fezabiltiate.
proiectului
180
AMENAJARE TEREN SPORT SINTETIC ÎN SATUL ESNA
1. Titlul proiectului Amenajare teren sport sintetic

4. Domeniu Dezvoltarea infrastructurii sportive

Buget local
6. Scopul proiectului Stimularea și dezvoltarea sportului de masa.
7. Descrirea proiectului Amenajarea unui teren de sport sintetic multifuncțional
(minifotbal/handbal/tenis cu dimensiunile suprafeței de
joc-20mx40 m) pentru sportul de masă și competiții
sportive, împrejmuire, parcare și iluminat public
nocturn.
proiectului
10. Stadiul actual Studiu de fezabiltate în curs de elaborare.
181
AMENAJARE PARC CENTRAL ÎN LOCALITATEA MOVILA MIRESII
1. Titlul proiectului Amenajare parc central în localitatea Movila Miresii

4. Domeniu Dezvoltarea infrastructurii de agemenent

Buget local
6. Scopul proiectului Dezvoltarea infrastructurii de agement.
7. Descrirea proiectului Amenajare parc în centrul localității Movila Miresii (in
zona valea primariei): teren de sport sintetic, locuri de
joaca, alei pietonale, spații verzi, amfiteatru, scenă în
aer liber pentru spectacole, concerte, diferite alte
evenimente, parcare auto, rețele utilități.
8. Valoarea estimată a Conform studiului de fezabilitate
proiectului
182
REABILITARE ȘI DOTARE CU MOBILIER URBAN ȘI LOCURI DE JOACA

PARCURI DIN LOCALITĂȚILE MOVILA MIRESII, ȚEPEȘ VODĂ ȘI ESNA
1. Titlul proiectului Reabilitare și dotare cu mobilier urban și locuri de joaca

parcuri din localitățile Movila Miresii, Țepeș Vodă și
Esna
Satul Țepeș Vodă
Satul Esna
4. Domeniu Dezvoltarea infrastructurii de agemenent
Buget local
6. Scopul proiectului Dezvoltarea infrastructurii de agement.
7. Descrirea proiectului Extindere și reabilitare parc în localitatea Movila Miresii
(str. Orizont), reabilitare parcuri în localitatea Movila
Miresii (str. Targului), localitateaȚepeș Vodă și Esna.
Dotare mobilier urban și locuri de joacă.
proiectului
183
DOTAREA CU MIJLOACE TEHNICE DE INTERVENTIE (UTILAJE

COMUNALE)ÎN CAZUL SITUAȚIILOR DE URGENȚĂ
1. Titlul proiectului Dootare cu mijloace tehnice de intervenție

(utilaje comunale) în cazul situațiilor de urgență
4. Domeniu Creșterea capacității operaționale și de răspuns în situații de

urgență.
Buget de stat
Buget local
6. Scopul proiectului Dotarea SVSU cu mijloace tehnice și echipamente individuale
de protecție.
7. Descrirea proiectului Dotarea SVSU cu următoarele utilaje comunale:
- Tractor min 100 CP;
- 2 Remorci auto 5 to;
- Plug de zapadă;
- Freză zăpadă;
- Cisternă auto;
- Sărăriță.
proiectului
184
MODERNIZAREA ȘI EXTINDEREA SISTEMULUI DE SUPRAVEGHERE VIDEO

STRADAL ÎN LOCALITĂȚILE MOVILA MIRESII ȘI ȚEPEȘ VODĂ
1. Titlul proiectului Modernizarea și extinderea sistemului de supraveghere

video stradal în localitățile Movila Miresii și Țepeș Vodă
Satul Țepeș Vodă
4. Domeniu Dezvoltarea infrastructurii de bază.
Buget local
6. Scopul proiectului Creșterea gradului de siguranță publică.
7. Descrirea proiectului Extinderea sistemului de supraveghere video pe străzile
neacoperite în prezent.
Înlocuirea camerelor existete unde este cazul.
Modernizarea sistemului de transmitere și stocare aa
datelor.
proiectului
185
MODERNIZAREA ȘI EFICIENTIZAREA SISTEMULUI DE ILUMINAT PUBLIC

STRADAL ÎN LOCALITĂȚILE COMUNEI
1. Titlul proiectului Modernizarea și eficientizarea sistemului de iluminat

public stradal în localitățile comunei

Satul Țepeș Vodă
Satul Esna
4. Domeniu Dezvoltarea infrastructurii de bază.
Buget de stat
Buget local
6. Scopul proiectului Creșterea gradului de siguranță publică.
Promovarea eficienței energetice
7. Descrirea proiectului Montarea lampilor de iluminat public alimentate cu
energie solară și capacităților de stocare a energiei
electrice.
Modernizarea punctelor de aprindere.
Montarea de senzori de mișcare pentru aprinderea
lămpilor.
proiectului
186
PICTURĂ BISERICA MOVILA MIRESII
1. Titlul proiectului Realizare pictură Biserica Movila Miresii.

4. Domeniu Reabilitarea unităților de cult

5. Surse de finanțare Buget local
6. Scopul proiectului Valorificarea traditiilor cultural-spirituale
7. Descrirea proiectului Lucrări de pictură în interiorul Bisericii Duminica Tuturor
Sfinților din localitatea Movila Miresii.
proiectului
10. Stadiul actual Lucrări demarate
187
PICTURĂ BISERICĂ ȚEPEȘ VODĂ
1. Titlul proiectului Realizare pictură Biserica Țepeș Vodă.


5. Surse de finanțare Buget local
7. Descrirea proiectului Lucrări de pictură in interiorul Bisericii din localitatea
Țepeș Vodă.
proiectului
10. Stadiul actual Lucrări demarate
188
CONSTRUIRE AȘEZAMANT BISERICESC MULTIFUNCTIONAL ÎN

LOCALITATEA MOVILA MIRESII
1. Titlul proiectului Construire așezamant bisericesc multifunctional în

localitatea Movila Miresii.

Buget local
7. Descrirea proiectului Construirea unei capele si anexe în curtea Bisericii din
localitatea Movila Miresii.
Construirea unui altar în aer liber.
proiectului
189
AMENAJARE PLAJA, DRUM ACCES, PARCARE SI ZONA CAMPING

LACUL SĂRAT MOVILA MIRESII
1. Titlul proiectului Amenajare plaja Lacul Sarat, drum acces, parcare si

zona camping.
4. Domeniu Dezvoltarea turismului

Buget local
6. Scopul proiectului Dezvoltarea turismului balnear in zona Lacului Sărat
Movila Miresii
7. Descrirea proiectului Reabilitarea si modernizarea drumului de access din DN
22 către Lacul Sarat pe o lungime de 0,3 km.
Amenajarea unei parcări rutiere în zonă.
Amenajare zona camping.
Amenajare plajă.
Realizare rețele utilități publice.
proiectului
190
CENTRU SOCIAL DE ZI PENTRU PERSOANELE VÂRSTNICE

1. Titlul proiectului Centru social de zi pentru persoanele vârstnice fără

aparținători în localitatea Movila Miresii.
4. Domeniu Prevenirea excluziunii sociale sau marginalizarea

persoanelor vârstnice
Budget de stat
Buget local
6. Scopul proiectului Dezvoltarea și diversificarea serviciilor de asistență
socială
7. Descrirea proiectului Înființarea unui centru social de zi pentru persoanele
varstnice fără aparținători prin reabilitarea unei clădiri
existente aflate în domeniul public al comunei sau
realizarea unei clădiri noi.
Dotarea cu mobilier si echipamente.
Furnizarea de servicii sociale (masa caldă).
proiectului
191
CENTRU SOCIAL MULTIFUNCTIONAL ÎN LOCALITATEA MOVILA MIRESII
1. Titlul proiectului Înființare centru social multifunțional în localitatea

Movila Miresii.
4. Domeniu Prevenirea excluziunii sociale sau marginalizarea

copiilor din familii defavorizate.
Budget de stat
Buget local
socială
7. Descrirea proiectului Înființarea unui centru social multifunctional pentru
copiii din familii defavorizate prin reabilitarea unei
cladiri existente aflate în domeniul public al comunei sau
realizarea unei clădiri noi.
Furnizarea de servicii sociale (after-school, masa caldă).
proiectului
192
CENTRU DE URGENȚĂ/ADAPOST DE NOAPTE

1. Titlul proiectului Înființarea unui adapost de noapte /centru de urgență

pentru categorii de persoane marginalizate: romi,
persoane fără adăpost, familii monoparentale sărace,
victime ale traficului de persoane sau ale violenței
domestice.
4. Domeniu Integrarea socio-economică a comunităților

marginalizate/supuse riscului de excluziune socială.
Budget de stat
Buget local
socială
7. Descrirea proiectului Înființarea unui adapost de noapte /centru de urgență
prin reabilitarea unei cladiri existente aflate în domeniul
public/privat al comunei sau realizarea unei clădiri noi.
Furnizarea de servicii sociale (masa caldă, cazare).
proiectului
193
REABILITAREA CLĂDIRILOR PUBLICE, ÎN VEDEREA ASIGURĂRII/

ÎMBUNĂTĂȚIRII EFICIENȚEI ENERGETICE
1. Titlul proiectului Reabilitarea clădirilor publice, în vederea

asigurării/îmbunătățirii eficienței energetice
Satul Țepeș Vodă
Sat Esna
4. Domeniu Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor
de gaze cu efect de seră
Budget de stat
Buget local
6. Scopul proiectului Dezvoltarea durabilă prin protejarea mediului
înconjurător, a promovării eficienței energetice
7. Descrirea proiectului Imbunătățirea izolației termice și hidroizolarea
anvelopei clădirilor, șarpantelor, inclusiv măsuri de
consolidare, modernizarea instalațiilor de producere a
agentului termic, apei calde menajere, sistemelor de
ventilare și climatizare, sisteme de răcire pasivă,
achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru
promovarea și gestionarea energiei electrice pentru
clădirile publice (Ex: sediul Primariei, Camin cultural
Movila Miresii, Camin Cultural Țepeș Vodă, Grădinița
Esna, Dispensar Movila Miresii si altele).
proiectului
194
REABILITAREA CLĂDIRILOR REZIDENȚIALE COLECTIVE – BLOCUL 1 SI 2

ÎN VEDEREA ASIGURĂRII/ÎMBUNĂTĂȚIRII EFICIENȚEI ENERGETICE
1. Titlul proiectului Reabilitarea clădirilor rezidentiale, în vederea

asigurării/îmbunătățirii eficienței energetice
Blocul 1 si Blocul 2 din loclaitatea Movila Miresii
4. Domeniu Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor

de gaze cu efect de seră
Budget de stat
Buget local
6. Scopul proiectului Dezvoltarea durabilă prin protejarea mediului
înconjurător, a promovării eficienței energetice
7. Descrirea proiectului Imbunătățirea izolației termice și hidroizolarea
anvelopei clădirilor, șarpantelor, inclusiv măsuri de
consolidare, modernizarea instalațiilor de producere a
agentului termic, apei calde menajere, sistemelor de
ventilare și climatizare, sisteme de răcire pasivă,
achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru
promovarea și gestionarea energiei electrice pentru
clădirile rezidențiale colective, respective Blocul nr. 1 si
Blocul nr. 2 din localitatea Movila Miresii.
proiectului
195
INFIINȚAREA SISTEMELOR DE CANALIZARE A APELOR UZATE

ÎN LOCALITĂȚILE ESNA ȘI ȚEPEȘ VODĂ
1. Titlul proiectului Infiintarea sistemelor de canalizare a apelor uzate în

localitatile Esna si Țepeș Vodă.
UAT Movila Miresii
Buget de stat
6. Scopul proiectului Realizarea conformitatii cu Directiva 98/83/CE cu
privire la calitatea apei destinate consumului uman, asa
cum a fost transpusa in legislatia romaneasca prin Legea
nr. 458/2002, cu privire la calitatea apei potabile.
7. Descrirea proiectului -Înfiintarea retelei de canalizare in satul Țepeș Vodă pe
o lungime de 9,5 km;
-Înfiintarea retelei de canalizare in satul Esna pe o
lungime de 3 km;
- Stații de pompare;
- Branșamente individuale - aprox. 500.
proiectului
196
ANEXE
PLANUL GENERAL AL COMUNEI MOVILA MIRESII
197
SATUL MOVILA MIRESII
198
SATUL ȚEPEȘ VODĂ
199
SATUL ESNA
200

SDL 2021-2027-Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SDL 2021-2027-Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Movila Miresii, județul Brăila 2021 - 2027

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI

VIZIUNEA DE DEZVOLTARE A COMUNEI MOVILA MIRESII

Movila Miresii, comuna cu o

Strategia de dezvoltare locală a comunei Movila Miresii își propune să

Capitolul 1 – Cadrul internațional al dezvoltării durabile.................................. 4

1.1. AGENDA 2030 PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ

La Summit-ul ONU din septembrie 2015

ODD 1: Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context

ODD 5: Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor

ODD 13: Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor

Obiectivele de dezvolare durabila

UE a jucat un rol important în procesul care a condus la adoptarea Agendei 2030

Prioritățile actualei Comisii Europene sunt grupate în șase prioritati majore

1.2. ORIENTARI POLITICE PENTRU UNIUNEA EUROPEANA

În urma alegerilor europene din

O nouă agendă strategică pentru UE (2019-2024) ca urmatoare obiective

2. Dezvoltarea unei baze economice solide și dinamice

3. Construirea unei Europe ecologice, echitabile și neutre din punct de

4. Promovarea intereselor și a valorilor europene la nivel global

1.3.PRIORITĂȚILE COMISIEI EUROPENE PENTRU PERIOADA 2019-2024

1. Pactul ecologic european - Transformarea UE într-o economie

2. O Europă pregătită pentru era digitală - Adoptarea

3. O economie în serviciul cetățenilor - UE trebuie să creeze un

4. O Europă mai puternică pe scena internațională - Afirmarea UE

5. Promovarea modului de viață european - Respectarea

6. Un nou elan pentru democrația europeană - Consolidarea

PACTUL VERDE EUROPEAN

Schimbările climatice și degradarea mediului sunt o amenințare existențială

Pactul verde european este foaia de parcurs a UE pentru a ajunge la o economie

Planul creionează investițiile necesare și instrumentele de finanțare disponibile.

Sunt necesare acțiuni în toate sectoarele economiei, inclusiv:

O EUROPĂ PREGĂTITĂ PENTRU ERA DIGITALĂ

Tehnologia digitală ne transformă viața. Scopul strategiei digitale a UE este

Inteligența artificială - Existența unor tehnici fiabile

Strategia europeană privind datele - Strategia

Strategia industrială pentru Europa - Europa demarează tranziția către

Calculatoare de înaltă performanță – Supercalculatorul

Actul legislativ privind piețele digitale(APD) - APD stabilește un set de

Actul legislativ privind serviciile digitale - Noile norme

Securitate cibernetică - Securizarea rețelelor și a

Competențe digitale - O economie digitală puternică este

Conectivitate - Conectivitatea avansată este o

O ECONOMIE ÎN SERVICIUL CETĂȚENILOR

Economia socială de piață a UE este unică. Ea le permite economiilor să se

O EUROPĂ MAI PUTERNICĂ PE SCENA INTERNAȚIONALĂ

Comisia Europeană promovează multilateralismul și o ordine globală bazată

• Politica externă - UE menține relații diplomatice cu aproape toate țările

PROMOVAREA MODULUI NOSTRU DE VIAȚĂ EUROPEAN

O Europă care protejează trebuie să apere și justiția și valorile fundamentale ale

La baza modului de viață european stau:

UN NOU ELAN PENTRU DEMOCRAȚIA EUROPEANĂ

Rata-record de participare la alegerile europene din 2019 demonstrează

Pentru a ne proteja democrația de interferențe externe și pentru a combate

Comisia își va consolida parteneriatul cu Parlamentul European, care

1.4.PLANUL DE REDRESARE PENTRU EUROPA

Pentru a contribui la repararea

La 21 iulie 2020, liderii UE au convenit asupra unui pachet cuprinzător în

Cadrul financiar multianual, consolidat prin Next Generation EU, va fi

Liderii au convenit, de asemenea, că 30% din totalul cheltuielilor din CFM și

Împreună cu fondurile deja existente în valoare de 540 de miliarde EUR

La 11 februarie 2021, Consiliul a adoptat Regulamentul de instituire a

Pentru a primi sprijin din