GHID DE BUNE PRACTICI

Abordarea principiilor orizontale privind

egalitatea de șanse, accesibilitatea,
nediscriminarea și incluziunea la nivelul
proiectelor finanțate prin Programul Regional
Vest 2021-2027

versiunea 1, mai 2023

#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 1

CUPRINS

1. INTRODUCERE ............................................................................................................................................... 2
2. EGALITATEA DE ȘANSE ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI ............................................................... 3
2.1. Cadrul strategic ........................................................................................................................................... 3
2.2.Cadrul legislativ ........................................................................................................................................... 6
2.3.Ce presupune un loc de muncă care respectă principiile egalității de șanse
între femei și bărbați? ..................................................................................................................................... 7
2.4. Exemple de bune practici ................................................................................................................... 9
3. NEDISCRIMINARE ....................................................................................................................................... 11
3.1. Cadrul strategic .......................................................................................................................................... 11
3.2. Cadrul legislativ ........................................................................................................................................ 12
3.2. Cadrul legislativ ........................................................................................................................................ 12
3.3. Ce presupune un loc de muncă care respectă principiul nediscriminării și
incluziunii?............................................................................................................................................................ 14
3.4. Exemple de bună practică ............................................................................................................... 15
4. ACCESIBILITATE .......................................................................................................................................... 17
4.1 MEDIUL FIZIC (CLĂDIRI, SPAȚIU URBAN) ............................................................................... 17
4.1.1. Cadrul strategic ................................................................................................................................. 17
4.1.2. Cadrul legislativ ............................................................................................................................... 20
4.1.3. Ce presupune o clădire accesibilă? ................................................................................... 23
4.1.4. Exemple de bună practică – clădiri accesibile .......................................................... 29
4.1.5. Ce presupune un loc de muncă adaptat pentru persoanele cu
dizabilități? ...................................................................................................................................................... 31
4.1.6. Ce presupune un monument istoric accesibil? ....................................................... 34
4.1.7. Exemplu de bună practică – zonă istorică accesibilă ........................................... 36
4.1.8. Ce presupune un spațiu public urban ............................................................................ 38
4.1.9. Exemple de bună practică – spațiu public accesibil .............................................. 41
4.2. INFORMAȚII ȘI MEDIUL ONLINE .................................................................................................44
4.2.1. Cadru legislativ ................................................................................................................................44
4.2.2. Ce presupune o pagină web accesibilă și incluzivă? ........................................... 46
4.2.3. Ce presupune un material de informare accesibil?.............................................. 50
4.2.4. Ce presupune un eveniment public accesibil? ....................................................... 52
5. RECOMANDĂRI PRACTICE LA NIVELUL PROIECTELOR ............................................... 52

1
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 2

1. INTRODUCERE

Ce trăim cu toții în această perioadă seamănă foarte mult cu ceea ce a fost

definit ca fiind VUCA World (Volatility | Uncertainty | Complexity | Ambiguity),
adică o lume dominată de volatilitate, incertitudine, complexitate și ambiguitate,
multiple probleme sociale și provocări economice generate de pandemia
COVID-19.

În acest context, este nevoie ca orașele și companiile să dezvolte proiecte

inovatoare pentru a găsi soluții la problemele complexe cu care ne confruntăm.

Egalitatea de șanse, accesibilitatea, nediscriminarea și incluziunea reprezintă

condiții esențiale pentru o regiune inovatoare, competitivă și prosperă, în care
toți cetățenii, indiferent de gen, dizabilitate, origine etnică sau socială, se bucură
de libertatea de a trăi, de a lucra și de a-și petrece timpul liber.

Ghidul de bune practici „Abordarea principiilor orizontale privind egalitatea

de șanse, accesibilitatea, nediscriminarea și incluziunea la nivelul proiectelor
finanțate prin Programul Regional Vest 2021-2027” își propune să sprijine
(potențialii) beneficiari de finanțare în înțelegerea corectă și aplicarea acestor
principii. Ghidul prezintă cadrul strategic și legislativ în domeniu, precum și
recomandări și exemple de bună practică inspiraționale care pot fi luate în
considerare în cadrul proiectelor, de la momentul pregătirii cererii de finanțare,
până la finalizarea acestora.

Materialul evidențiază faptul că integrarea principiilor de egalitate de șanse și

nediscriminare nu înseamnă întotdeauna investiții la scară largă sau complexe.
Poate însemna și înțelegerea nevoilor și utilizarea resurselor limitate pentru cele
mai bune rezultate. Chiar și intervențiile minore din cadrul proiectelor pot avea
un impact major asupra calității vieții cetățenilor din Regiunea Vest.

Recomandările prezentate în cadrul acestui material sunt orientative și trebuie

adaptate în funcţie de specificul proiectului, al organizaţiei şi alţi factori.

2
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 3

2. EGALITATEA DE ȘANSE ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI

2.1. Cadrul strategic

La nivel european

Egalitatea de șanse între femei și bărbați a constituit un principiu fundamental al

Uniunii Europene (UE) încă de la înființarea sa. De atunci, instituțiile europene
reafirmă în mod regulat acest principiu, promovându-l ca pe o valoare esențială a
UE.

Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025

„Egalitatea de gen este un principiu fundamental al Uniunii Europene, dar nu este

încă o realitate. În afaceri, în politică și la nivelul societății în ansamblul său, nu ne
putem valorifica pe deplin potențialul decât dacă recurgem la tot talentul de care
dispunem și la întreaga diversitate care ne caracterizează. Nu este suficient să ne
bazăm doar pe o parte a populației și să folosim doar o parte din energia și ideile pe
care le avem”.

Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene

O Uniune a egalității înseamnă o Uniune în care toți cetățenii – femei și bărbați,

fete și băieți – sunt egali în diversitatea lor. Strategia privind egalitatea de gen
2020-20251 stabilește o viziune, obiective de politică și acțiuni menite să
contribuie la realizarea de progrese concrete în materie de egalitate de gen în
Europa și la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

1
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=CELEX%3A52020DC0152

3
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 4

Principalele obiective-cheie în cadrul strategiei sunt:

Eliminarea violenței împotriva femeilor și a stereotipurilor de gen;

Eliminarea disparităților de gen de pe piața forței de muncă și

asigurarea unei participări egale a femeilor și a bărbaților în
diferite sectoare ale economiei;

Eliminarea diferenței de remunerare între femei și bărbați și a

disparităților de gen în ceea ce privește pensiile;

Eliminarea discrepanțelor de gen în ceea ce privește asumarea

responsabilităților familiale;

Ajungerea la un echilibru de gen în procesul decizional, în mediul

politic și în toate sectoarele societății;

Includerea perspectivei de gen în toate domeniile de politică, la

toate nivelurile și în toate etapele procesului de elaborare a
politicilor.

Directivele și inițiativele UE cu privire la promovarea egalității între femei și

bărbați pot fi consultate pe pagina web a Parlamentului European2.

La nivel național

Strategia națională privind promovarea egalității de șanse și de tratament

între femei și bărbați și prevenirea și combaterea violenței domestice 2022-
2027

2
https://www.europarl.europa.eu/factsheets/ro/sheet/59/egalitatea-intre-barbati-si-femei

4
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 5

Strategia națională privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și

bărbați 2022-20273 vizează: Pilonul I: Egalitate de șanse și de tratament între
femei și bărbați și Pilonul II: Violența domestică și de gen. Strategia propune
obiective și măsuri care să contribuie la creșterea nivelului general al egalității de
șanse și de tratament între femei și bărbați în România.

Pentru aceste domenii sunt stabilite următoarele acțiuni cheie:

• Educație: Prevenirea și combaterea stereotipurilor de gen din sistemul de

învățământ;

• Sănătate: Creșterea gradului de accesare a serviciilor de sănătate pentru

femei și bărbați;

• Piața muncii: Asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați pe piața

muncii, în special în ceea ce privește rata de ocupare, veniturile și
domeniile de ocupare;

• Echilibrul dintre viața profesională și viața privată: Creșterea gradului de

acordare a serviciilor destinate tuturor persoanelor active pe piața muncii
pentru echilibrarea muncii și a vieții private;

• Participarea la decizie: Participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la

procesul de decizie în viața publică și politică;

• Abordarea integratoare de gen: Îmbunătățirea procesului de elaborare și

implementare a politicilor publice folosind abordarea integratoare de gen.

https://mfamilie.gov.ro/1/proiecte-de-acte-normative-2/
3

5
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 6

2.2.Cadrul legislativ
Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament
între femei și bărbați

Cadrul legislativ este reprezentat de Legea nr. 202/2002 republicată și

actualizată, împreună cu Normele metodologice de aplicare (Hotărârea de
Guvern nr. 262/2019). Aceasta reglementează măsurile pentru promovarea și
implementarea principiului egalității de șanse între femei și bărbați, precum și
eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe acest criteriu.

art. 1, alin. 2 - Definiție

„(...) luarea în considerare a capacităţilor, nevoilor şi aspiraţiilor

diferite ale persoanelor de sex masculin şi, respectiv, feminin
şi tratamentul egal al acestora”.

art. 2, alin. 1 - Scop

„(...) eliminarea tuturor formelor de discriminare bazate pe

criteriul de sex se aplică în sectorul public şi privat, în
Ce reprezintă
domeniul muncii, educaţiei, sănătăţii, culturii şi informării,
egalitatea de
politicii, participării la decizie, furnizării şi accesului la bunuri
șanse între femei
şi servicii, cu privire la constituirea, echiparea sau extinderea
și bărbați?
unei întreprinderi ori începerea sau extinderea oricărei altei
forme de activitate independentă, precum şi în alte domenii
reglementate prin legi speciale”.

art. 7, alin. 1 – În relațiile de muncă

„(...) accesul nediscriminatoriu la alegerea și exercitarea liberă

a unei profesii sau meserii, angajare, venituri egale pentru
muncă de valoare egală, promovare, condiții de muncă
egale, beneficii de orice fel acordate de angajator etc”.

Codul Muncii (Legea nr. 53/2003, cu modificările și completările ulterioare conține

mai multe dispoziții cu privire la reglementarea discriminării la locul de muncă
(art. 5 și 6).

Legislația națională relevantă în domeniu poate fi consultată pe pagina web a

Autorității Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați4.

4
https://anes.gov.ro/legislatie-nationala-egalitatea-de-sanse/

6
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 7

Ce
2.3.Ce presupune un loc de muncă care respectă principiile egalității de
șanse între femei și bărbați?

Măsuri obligatorii pentru angajatori (sector public și privat):

• să introducă în regulamentele interne de organizare şi funcţionare, în

mod explicit, faptul că este interzisă discriminarea de gen, să asigure
informarea și luarea la cunoștință a prevederilor acestora de către toți
angajații și să prevadă sancţiuni disciplinare, în condiţiile prevăzute de
lege;

• să asigure informarea continuă a tuturor angajaților asupra drepturilor

pe care aceștia le au în ceea ce privește respectarea egalității de șanse
între femei și bărbați în relațiile de muncă prin toate mijloacele de
comunicare posibile, cum ar fi: ședințe, întâlniri de lucru, comunicate de
presă, mesaje transmise prin e-mail sau postate pe rețelele de socializare,
afișare în locuri vizibile prin intermediul unor panouri clasice sau
electronice situate în interiorul/exteriorul clădirii;

• să elaboreze o procedură internă care cuprinde circuitul instituțional

privind demersurile necesare în vederea informării imediate a
autorităților publice abilitate cu aplicarea și controlul respectării
legislației privind egalitatea de șanse între femei și bărbați;

• să respecte art. 10 al Legii nr. 202/2002 care reglementează protecția

femeii salariate în caz de maternitate;

• să elaboreze o politică internă clară în domeniul relațiilor de muncă care

să vizeze eliminarea hărțuirii la locul de muncă și măsuri antihărțuire;

• să realizeze proiecte, programe de instruire, acțiuni, campanii de

informare, educare și conștientizare a angajaților în scopul asigurării unei
înțelegeri comune, asupra politicii interne privind hărțuirea la locul de
muncă și a cunoașterii modalităților de raportare a unei astfel de situații;

• să asigure sesiuni de informare și formare specializată în domeniul

egalității de șanse între femei și bărbați pentru conducerea instituției și
celelalte posturi de conducere;

• să promoveze atitudini bazate pe respect reciproc și bună colaborare;

• să informeze angajații privind procedura de depunere a unei plângeri de

hărțuire sexuală/comportament inadecvat la locul de muncă și cu

7
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 8

privire la modul de soluționare a sesizărilor/reclamațiilor formulate de

către persoanele prejudiciate prin asemenea fapte.

Notă: Toate elementele ce țin de egalitatea de șanse între femei și bărbați în

relațiile de muncă, obligațiile angajatorului pentru prevenirea și eliminarea oricăror
comportamente, definite drept discriminare bazată pe criteriul de gen, precum și
practicile interzise care dezavantajează persoane de un anumit gen, în legătură cu
relațiile de muncă, sunt detaliate în Legea nr. 202/2002 și în HG nr. 262/2019.

Măsuri suplimentare (recomandări) pentru angajatori:

• să identifice un angajat căruia să îi repartizeze, prin fișa postului, atribuții

în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați sau să angajeze un
expert în domeniu;

• să elaboreze stategii și/sau planuri de acțiune privind implementarea

principiului egalității de șanse între femei și bărbați în care să fie cuprinse
cel puțin: măsuri active de promovare a principiului și eliminarea
discriminării directe și indirecte, măsuri privind prevenirea și combaterea
hărțuirii la locul de muncă, măsuri privind egalitatea de șanse în ceea ce
privește politica de remunerare, promovarea în funcții și ocuparea
funcțiilor de decizie;

• să elaboreze programe și proiecte în domeniul egalității de șanse între

femei și bărbați (ex. organizarea unui modul/curs/seminar sau a unei
conferințe, care să urmărească conștientizarea importanței principiului
egalității de șanse).

Printre atribuțiile expertului în domeniul egalității șanse între femei și bărbați se

numără: formularea de recomandări/observații/propuneri/soluții privind
asigurarea principiului la locul de muncă, elaborarea și asigurarea implementării
planurilor de acțiune, a programelor și proiectelor în domeniul egalității de
șanse între femei și bărbați, acordarea de consultanță specifică domeniului etc.

Planurile de acţiune pot cuprinde următoarele măsuri din perspectiva respectării

principiului egalităţii între femei şi bărbaţi:

• procedură internă de recrutare şi selecție a noilor angajaţi;

• procedura internă privind promovarea, inclusiv ocuparea funcţiilor de

decizie;

• politica de salarizare, cu măsuri menite să asigure egalitatea de gen şi

eliminarea disparităţilor salariale între femei şi bărbaţi, precum şi condiţii
echitabile la pensionarea femeilor şi bărbaţilor;

8
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 9

• formarea continuă şi dezvoltarea carierei;

• măsuri care să vizeze o mai bună reconciliere a vieţii profesionale cu

viaţa de familie: telemuncă, program de lucru flexibil sau parțial,
modalităţi de sprijin pentru îngrijirea și educarea copiilor.

Recomandare:

Alegeți o anumită zi sau săptămână pentru a vă concentra asupra

egalității de șanse între femei și bărbați în organizația
dumneavoastră (ex. 8 mai “Ziua egalității de șanse între femei și
bărbați”).

2.4. Exemple de bune practici

IKEA ROMÂNIA

În anul 2020 IKEA România a elaborat primul Raport nefinanciar5 cu scopul de a

oferi o imagine asupra angajamentelor, impactului și performanțelor în
domeniul sustenabilității (drepturile omului, diversitatea și incluziunea,
schimbările climatice, energia și economia circulară).

În cadrul acestui raport, IKEA România prezintă politica internă în ceea ce

privește egalitatea de gen. Astfel, compania își asumă să trateze toate femeile și
bărbații în mod corect la locul de muncă, să ofere oportunități egale de angajare
și promovare, salarii egale pentru același loc de muncă și să facă demersuri
pentru reprezentarea egală a femeilor și bărbaților în funcții de conducere și în
alte poziții din companie. Conform informațiilor publicate, în cursul anului
financiar 2020, în IKEA România 52% din angajați au fost femei.

De asemenea, conform celor declarate, compania își propune ca toți angajații să

atingă un echilibru între viața personală și cea profesională, prin planificarea în
avans a programului de lucru.

Printre inițiativele companiei în ceea ce privește egalitatea de șanse se numără:

5
https://www.ikea.com/ro/ro/files/pdf/f4/5a/f45a3590/declaratie-non-financiara-fy-
2020.pdf

9
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 10

• campaniile „Equality Works Better” organizate cu ocazia Zilei

Internaționale a Femeii care tratează tematica egalității de șanse între
bărbați și femei;

• o lună plătită de concediu pentru tați: o lună pe care tații o pot petrece
cu bebelușul, în timp ce partenerele lor se întorc la muncă;

• „Luna de tranziție a părinților”: După întoarcerea din concediul post-

natal, mamele sau tații pot folosi o lună în care pot lucra cu jumătate de
normă și în care sunt plătiți ca și cum ar lucra cu normă întreagă. Cu acest
beneficiu, este facilitată revenirea părinților la muncă și adaptarea copiilor
la noua situație;

• Fondul IKEA pentru Egalitate de Gen6: Este o linie de finanțare care

susține proiecte care cresc independența economică a femeilor aflate în
situații vulnerabile, care cresc educația pentru parteneriatul de gen sau
care dezvoltă intervenții comunitare pentru transformarea rolurilor de gen
tradiționale.

Inițiative care contribuie la creșterea participării femeilor în

sectoarele tehnice și IT

În Europa, companii private din sectorul tehnic și IT oferă programe destinate

femeilor prin care acestea beneficiază într-o primă etapă de cursuri de formare
profesională care să le ajute să își dezvolte competențele tehnice și digitale și
ulterior locuri de muncă.

Mai multe exemple de bună practică în domeniul egalității de șanse între femei
și bărbați pot fi consultate pe pagina web a Institutului European pentru
Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați7.

6
https://fundatiacomunitarabucuresti.ro/proiect/fondul-ikea-pentru-egalitate-de-gen/
7
https://eige.europa.eu/gender-mainstreaming/good-practices)

10
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 11

3. NEDISCRIMINARE

3. NEDISCRIMINARE
3.1. Cadrul strategic

La nivel european
3.1. Cadrul strategic
Respectarea valorilor comune în materie de libertate, democrație, a
drepturilor omului și a libertăților fundamentale este consacrată
în tratatele constitutive ale UE. Tratatele recunosc că fiecare persoană este
egală și astfel ar trebui să aibă un acces echitabil la posibilitățile oferite de
viață.

Strategia cadru – Nediscriminare și șanse egale pentru toți

Strategia cadru – Nediscriminare și șanse egale pentru toți8 prezintă

abordarea UE în ceea ce privește lupta împotriva discriminării pe criterii legate
de rasă și origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă, sex sau orientare
sexuală și promovarea egalității de tratament. Aceasta caută să asigure
egalitatea de șanse pentru toți, astfel încât fiecare persoană să-și poată realiza
potențialul.

Directivele și inițiativele UE în ceea ce privește principiul nediscriminării pot fi

consultate pe pagina web al Comisiei Europene9.

8
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=URISERV:c10313&from=RO
9
https://ec.europa.eu/info/policies/justice-and-fundamental-rights/combatting-
discrimination/tackling-discrimination_en

11
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 12

La nivel național:

• Strategia națională privind incluziunea socială și reducerea sărăciei

2022-202710 are ca obiectiv combaterea sărăciei, dreptul la asistență
socială, accesul la servicii de interes public general, implicarea socială și
economică a grupurilor vulnerabile, din perspectiva respectării drepturilor
omului.

• Strategia națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-202711 își

propune ca piața muncii din România să devină dinamică, sustenabilă,
rezilientă, pro-activă, bazată pe inovare socială, să asigure o competitivitate
durabilă.

• Strategia națională de incluziune a cetățenilor români aparținând

minorității rome 2022-202712 își propune incluziunea populației rome
aflată în situația de sărăcie şi excludere socială.

3.2. Cadrul legislativ

3.2. Cadrul legislativ

Egalitatea dintre cetățeni este un drept garantat prin Constituția României.
Aceasta prevede drepturi egale pentru toți românii indiferent de rasă,
naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, apartenență politică, venit sau
origine socială.

10
https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/minister-2019/strategii-politici-programe/6562-sn-
incluziune-sociala-2022-2027
11
https://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/minister-2019/strategii-politici-programe/6333-sn-
ocupare-forta-munca-2021-2027
12
http://anr.gov.ro/index.php/anr/proiecte-programe/strategie-de-incluziune-2022-2027

12
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 13

În afara Constituției României, există și alte acte normative în care este prevazută
egalitatea atât în fața legii, cât și la locul de muncă (ex. Ordonanța de Guvern nr.
137/2000, Codul Muncii).

Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea

tuturor formelor de discriminare (republicată)

art. 2, alin. 1 Definiție

“orice deosebire, excludere, restricție sau preferință, pe

bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie
socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap,
Ce se înțelege prin boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenența la
discriminare? o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care
are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea
recunoașterii, folosinței sau exercitării, în condiții de
egalitate a drepturilor omului și a libertăților fundamentale
sau a drepturilor recunoscute de lege în domeniul politic,
social, economic și cultural sau în orice care alte domenii
ale vieții publice”.

Dispozițiile ordonanței se aplică tuturor persoanelor fizice sau juridice, publice

sau private, precum și instituțiilor publice cu atribuții în ceea ce privește
condițiile de încadrare în muncă, criteriile și condițiile de recrutare, selectare
și promovare, accesul la toate formele și nivelurile de orientare, formare și
perfecționare profesională, protecția și securitatea socială, serviciile publice
sau alte servicii, accesul la bunuri și facilități, sistemul educațional,
asigurarea libertății de circulație.

Legislația națională relevantă în domeniu poate fi consultată pe pagina web a

Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării13.

13
https://www.cncd.ro/legislatie/

13
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 14

3.3. Ce presupune un loc de muncă care respectă principiul nediscriminării

și incluziunii?

3.3. Ce presupune un loc de muncă care respectă principiul

Măsuri obligatorii pentru angajatori (sector public și privat):
nediscriminării și incluziunii?
• să asigure angajaților un loc de muncă lipsit de acte de hărțuire morală.
Niciun angajat nu va fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau
indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare
sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a
refuzat să fie supus hărțuirii morale la locul de muncă;

• să ia orice măsuri necesare în scopul prevenirii și combaterii actelor de

hărțuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în
regulamentul intern al unității de sancțiuni disciplinare pentru angajații
care săvârșesc acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă;

• să prevină orice fapte de discriminare, prin instituirea unor măsuri speciale,

inclusiv a unor acțiuni afirmative, în vederea protecției persoanelor
defavorizate care nu se bucură de egalitatea șanselor;

• să medieze prin soluționarea pe cale amiabilă a conflictelor apărute în

urma săvârșirii unor acte/fapte de discriminare;

• să sancționeze comportamentului discriminatoriu, ca urmare a plângerilor

formulate către conducerea instuției publice sau private;

• să ofere sprijin și asistență în caz de hărțuire și discriminare;

• să promoveze prevederile legale legate de egalitatea de șanse și

combaterea discriminării în rândul angajaților din instituțiile publice și
private, cu accent pe prevenirea și medierea comportamentelor
discriminatorii, respectiv pe instrumentele de sesizare pe care aceștia le au
la dispoziție.

Notă: Toate elementele ce țin de combaterea discriminării la locul de muncă sunt

detaliate în Ordonanta de Guvern nr. 137/2000 și Codul Muncii.

Măsuri suplimentare (recomandări):

• să identifice un angajat căruia să îi repartizeze, prin fișa postului, atribuții în

domeniul nediscriminării sau să angajeze un expert non-discriminare;

• să elaboreze politici instituționale/proceduri de lucru/strategii/ planuri de

acțiune care să vizeze nediscriminarea;

14
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 15

• să informeze angajații cu privire la politica și măsurile nediscriminatorii

adoptate.

Recomandare:

Lansați la nivelul organizației dumneavoastră o campanie de

sensibilizare cu privire la principiul nediscriminării;

Publicați pe pagina web sau pe rețelele de socializare proprii

articole/interviuri cu membrii conducerii care să reitereze valorile
organizației dumneavoastră;

Organizați evenimente sau întâlniri de lucru cu experți în domeniu

și lideri de opinie, care să inspire și să sensibilizeze angajatorii și
angajații cu privire la domeniul incluziunii și diversității la locul de
muncă.

3.4. Exemple de bună practică

3.4. Exemple de bună practică

CARTA DIVERSITĂȚII14

Carta Diversității din România urmează modelele de succes existente în alte

state europene și are la bază un set de principii generale, asumate voluntar de
către semnatar cu scopul de a promova diversitatea, nediscriminarea,
incluziunea și egalitatea de șanse la locul de muncă.

Documentul poate fi asumat în egală măsură de companii, IMM-uri, organizații

non-guvernamentale, instituții publice etc.

Carta susține semnatarii să pună în aplicare sau să-și extindă angajamentul în

managementul diversității dincolo de rigorile și obligațiile legale. Astfel,
diversitatea capătă dimensiuni practice, devenind parte integrantă din business
și cultura organizațională.

Prin semnarea Cartei, organizația semnatară se angajează:

14
Detalii: www.cartadiversitatii.ro

15
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 16

• să dezvolte o cultură organizaţională bazată pe respect reciproc, încredere,

recunoaşterea și valorificarea diferenţelor și aptitudinilor individuale;

• să aplice principiile nediscriminării și egalităţii de şanse în procesele

decizionale și în managementul resurselor umane cu accent pe recrutarea,
formarea, remunerarea şi promovarea profesională a angajaţilor;

• să reflecte diversitatea societăţii românești sub toate formele ei în

procesele de management şi resurse umane;

• să deruleze programe de sensibilizare/ conștientizare și formare a echipei

de management și a angajaţilor în legătură cu beneficiile diversității;

• să comunice angajamentul său în favoarea nediscriminării și a diversității

şi să-şi informeze angajații şi grupurile cointeresate despre rezultatele
practice ale angajamentului;

• să prezinte în rapoarte și alte publicaţii angajamentul organizației faţă de

nediscriminare şi diversitate, menţionând acţiuni concrete, practici şi
rezultate.

INIȚIATIVA UE – LUNA EUROPEANĂ A DIVERSITĂȚII

„Cu toții să luăm o atitudine mai fermă în favoarea diversității și să acționăm în

acest sens. În luna mai, să manifestăm pentru egalitate și să sărbătorim împreună
Luna europeană a diversității. Cu locuri de muncă mai diversificate, vom crea o
Europă mai justă și mai echitabilă pentru toți.”

Helena Dalli, Comisarul UE pentru egalitate

Obiectivul inițiativei UE este de a crește gradul de conștientizare cu privire la

importanța diversității și a incluziunii la locul de muncă și în societate în rândul
angajatorilor mici și mari, companiilor private, organizațiilor publice și asociațiilor
non-profit.

În acest context a fost publicat un Ghid de bune practici15 care oferă o varietate
amplă de idei despre cum poate fi promovată nediscriminarea și diversitatea la

15
Detalii:
https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/aid_development_cooperation_fundamental_right
s/eu_diversity_month-best_practice_guide-ro.pdf

16
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 17

locul de muncă (ex. ateliere de sensibilizare virtuale sau hibride pentru angajați,
mese rotunde cu experți, publicații axate pe diversitate, campanii pe platformele
rețelelor de socializare, colaborări cu organizații non-profit sau voluntari etc).

4. ACCESIBILITATE

4.1 MEDIUL FIZIC (CLĂDIRI, SPAȚIU URBAN)

4.1.1. Cadrul strategic

La nivel european

Strategia privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2030

„Persoanele cu handicap au dreptul de a avea condiții bune la locul de muncă, de a

trăi independent, de a beneficia de șanse egale, de a participa pe deplin la viața
comunității lor. Ele au dreptul la o viață fără obstacole, iar obligația noastră, în calitate
de comunitate, este să le asigurăm participarea deplină în societate, în condiții egale
cu ceilalți.”

Ursula von der Leyen , Președinta Comisiei Europene

Strategia UE privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-203016 include

un set ambițios de acțiuni și inițiative emblematice în diverse domenii care au ca
obiectiv garantarea faptului că toate persoanele cu dizabilități din Europa se pot
bucura de drepturile omului, beneficiază de șanse egale, de acces egal la viața
socială și economică, sunt în măsură să decidă unde, cum și cu cine trăiesc,
circulă liber în UE, indiferent de nevoile lor de sprijin și nu se mai confruntă cu
discriminarea.

Principalele aspecte abordate în cadrul strategiei sunt:

16
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=COM:2021:101:FIN#PP4Contents

17
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 18

Asigurarea accesibilității - Acces la mediile construite și

virtuale, la tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), la
bunuri și servicii, inclusiv la transport și infrastructură;

Acces la locuri de muncă decente pe piața muncii și în

întreprinderile sociale;

Acces egal și nediscriminare la justiție, educație, cultură,

locuințe, recreere, agrement, sport și turism, protecție socială și
sănătate.

Directivele și inițiativele UE cu privire la promovarea accesibilității pot fi consultate

pe pagina web a Comisiei Europene17.

Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene18 este un document

adoptat de Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul Uniunii
Europene la 7 decembrie 2000, în cadrul Consiliului European de la Nisa.

Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap19,

primul instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic în
domeniul drepturilor omului care abordează în mod specific dizabilitatea, a fost
ratificată de România prin Legea nr. 221/2010. Scopul convenției este „să
promoveze, să protejeze și să garanteze că toate persoanele cu handicap se bucură
de toate drepturile omului și libertățile fundamentale, precum și să promoveze
respectul pentru demnitatea lor inerentă”.

17
https://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=1137
18
https://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:C:2010:083:0389:0403:ro:PDF
19
http://anpd.gov.ro/web/conventia/

18
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 19

Ghidul Reflectarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu

dizabilități în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu
finanțare nerambursabilă alocate României în perioada 2021-202720, este
destinat să faciliteze implementarea și aplicarea prevederilor Convenției
Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități
(CDPD), respectiv, să reflecte politicile, legislația și standardele în materie de
accesibilitate în pregătirea Acordului de Parteneriat dintre România și
Uniunea Europeană și a Programelor Regionale/Naționale finanțate din
fonduri, precum și să încurajeze acțiuni și măsuri eficiente în elaborarea și
implementarea proiectelor cu finanțare nerambursabilă.

La nivel național

Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități „O

Românie echitabilă”, 2022-2027

Obiectivul general al Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu

dizabilități 2022-202721 este de a asigura participarea deplină și efectivă a acestei
categorii de persoane în toate domeniile vieții și într-un mediu accesibil și rezilient.

Acesta vizează opt domenii prioritare bazate pe drepturi, și anume:

• Accesibilitate și mobilitate: la mediul fizic (locuința proprie, clădiri publice

și zone publice urbane și rurale), informații și comunicații accesibile,
transport, situații de risc și urgențe;

• Protecția efectivă a drepturilor persoanelor cu dizabilități: posibilitate

de a lua decizii și de a avea acces la etapele procedurale ale sistemului de
justiție;

• Ocupare: acces la ocupare și la programe de formare profesională;

• Protecție socială, inclusiv abilitare/reabilitare: acces la programele de

reducere a sărăciei pentru populația generală, acoperirea cheltuielilor
suplimentare legate de dizabilitate;

• Viață independentă și integrare în comunitate, inclusiv accesul la

servicii publice;

20
https://adrvest.ro/wp-content/uploads/2022/10/Ghid-Conventie-ONU-dizabilitati.pdf
https://anpd.gov.ro/strategia2022-2027/#/
21

https://anpd.gov.ro/web/strategia-nationala-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati-
o-romanie-echitabila-2022-2027-si-a-planul-operational-privind-implementarea-
strategiei-aprobate-de-guvern/

19
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 20

• Educație: acces la educație de calitate pentru toate nivelurile de

învățământ preuniversitar și la educație terțiară;

• Sănătate: acces la serviciile curative și de sănătate publică și tratament;

• Participare politică și publică: acces la activități culturale, sportive, de

recreere și turism, la procesul electoral și la viața publică.

4.1.2. Cadrul legislativ

4.1.2. Cadrul legislativ

La nivel național, principalele acte normative care reglementează accesibilitatea
persoanelor cu dizabilități la mediul fizic sunt Legea nr. 448/2006 privind
protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu
modificările și completările ulterioare și Normativul privind adaptarea clădirilor
civile şi spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap,
indicativ NP 051-2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi
administraţiei publice nr. 189/2013.

Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor

persoanelor cu handicap

art. 2, alin. 1

„Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora mediul

social, neadaptat deficienţelor lor fizice, senzoriale, psihice,
mentale şi/sau asociate, le împiedică total sau le limitează
accesul cu şanse egale la viaţa societăţii, necesitând măsuri
de protecţie în sprijinul integrării şi incluziunii sociale”.

art. 5, alin. 2 și 3
Definiții „Accesibilitate – ansamblul de măsuri şi lucrări de adaptare
a mediului fizic, precum şi a mediului informaţional şi
comunicaţional conform nevoilor persoanelor cu handicap,
factor esenţial de exercitare a drepturilor şi de îndeplinire a
obligaţiilor persoanelor cu handicap în societate”;

art. 5, alin. 18

„Incluziune socială - setul de măsuri şi acţiuni

multidimensionale din domeniile protecţiei sociale, ocupării
forţei de muncă, locuirii, educaţiei, sănătăţii, informării şi

20
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 21

comunicării, mobilităţii, securităţii, justiţiei şi culturii,

destinate combaterii excluziunii sociale”.

Conform Legii nr. 448/2006, în vederea asigurării accesului persoanelor cu

dizabilități la mediul fizic, autorităţile administrației publice au obligația să
promoveze și să implementeze conceptul “Acces pentru toți”, pentru a împiedica
crearea de noi bariere și apariția unor noi surse de discriminare.

Astfel, acestea au obligația:

• să asigure accesul persoanelor cu dizabilități la clădirile de utilitate

publică22, căile de acces, clădirile de locuit construite din fonduri
publice, mijloacele de transport în comun și stațiile acestora, spațiile de
parcare, străzile și drumurile publice, mediul informațional și
comunicațional;

• să asigure accesul persoanelor cu dizabilități la obiectivele de patrimoniu

(cu respectarea caracteristicilor arhitectonice, conform prevederilor legale
în domeniu), turistice, sportive și de petrecere a timpului liber;

• să achiziționeze mijloace de transport în comun adaptate/ să adapteze

mijloacele de transport în comun aflate în circulație în limitele tehnice
posibile, conform reglementărilor în vigoare;

• să includă reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale ale

persoanelor cu handicap în comisiile de recepţie a lucrărilor de
construcţie ori de adaptare a obiectivelor menționate mai sus;

• să elibereze autorizaţia de construcţie pentru clădirile de utilitate

publică numai în condiţiile respectării prevederilor legale în domeniu,
astfel încât să fie permis accesul neîngrădit al persoanelor cu handicap.
Această prevedere se aplică şi pentru clădirile de locuit care se construiesc
ori pentru care se realizează lucrări de consolidare, de reabilitare, de
extindere şi/sau de modernizare, cu finanţare din fonduri publice.

Notă: Trebuie asigurat accesul persoanelor cu dizabilități inclusiv în clădirile private

care oferă populaţiei diferite tipuri de servicii.

22
În sintagma „clădiri de utilitate publică” sunt cuprinse clădirile aparţinând instituţiilor publice
şi private care oferă populaţiei diferite tipuri de servicii.

21
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 22

Normativul privind adaptarea clădirilor civile şi spaţiului urban la

nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-
2012, aprobat prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi
administraţiei publice nr. 189/2013

Normativul stabileşte condiţiile de calitate ale mediului construit, precum și

un set minim de criterii pentru definirea accesibilității clădirilor civile23 și ale
spațiului urban pentru persoanele cu dizabilități.

Beneficiarii acestui normativ sunt:

• Persoane cu dizabilități – persoane cărora, datorită unor afecțiuni fizice,

mentale sau senzoriale, le lipsesc abilitățile de a desfășura în mod normal
activități cotidiene, necesitând măsuri de protecție în sprijinul recuperării,
integrării și incluziunii sociale, persoane cu dizabilități motrice ale
membrelor (cu dificultăți de deplasare, utilizatori ai fotoliului rulant, cu
dificultăți în folosirea brațelor), persoane cu deficiențe vizuale sau auditive
sau capacități fizice și senzoriale diminuate datorită unor afecțiuni;

23
În sintagma „clădiri civile” sunt cuprinse clădiri de locuit colective/blocuri de locuințe,
precum și clădiri de interes și utilitate publică. Clădiri de interes și utilitate publică – clădiri care
cuprind spații în care se desfășoară activități în domenii de interes public general și/sau
comunitar și social și care implică prezența publicului temporar sau permanent în aria totală
expusă. Fac parte din această categorie: spitale, policlinici, dispensare, sanatorii, centre de
recuperare, cămine de batrâni, creșe, gradinițe, școli, licee, bănci și instituții bancare, sedii ale
instituțiilor publice, birouri, săli de spectacole, muzee, biblioteci, săli de sport, complexe
comerciale, unități de alimentație publică, hoteluri, moteluri, precum și altele asemenea.

22
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 23

• Alte persoane aflate în situație de handicap temporar și ocazional

(persoane accidentate aflate în perioada de recuperare și persoane aflate
în situații speciale – femei însărcinate, persoane care transportă copii în
cărucior și în brațe, copii mici, persoane care transportă obiecte);

• Persoane în vârstă.

Normativul se adresează: proiectanților, verificatorilor de proiecte, experților

tehnici atestați, executanților, proprietarilor, administratorilor și utilizatorilor
obiectivelor de investiții (clădiri civile și spațiul urban), precum și autorităților
administrației publice și organismelor de control.

Normativul se aplică atât la proiectarea investițiilor noi, cât și a lucrărilor de

modernizare/reabilitare a clădirilor și spațiilor urbane existente.

În normativ apare și conceptul de design universal (design for all), prevăzut

inițial în Convenția Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi
care se referă la proiectarea produselor, mediului, programelor și serviciilor, astfel
încât să poată fi utilizate de către toate persoanele, fără a fi nevoie de adaptări
ulterioare sau de un design specializat.

4.1.3. Ce presupune o clădire accesibilă?

Elemente de acces cu caracter general într-o clădire de utilitate publică24:

4.1.3. Ce presupune o clădire accesibilă?

Acces în clădire:

Intrarea principală în clădire să permită manevrarea

fotoliului rulant.

Acolo unde diferențele de nivel nu pot fi evitate, vor fi

prevăzute rampe, ascensoare sau platforme mobile.

Cerințe rampe de acces:

• grad de înclinație între 5-8%;

24
Elementele grafice utilizate în cadrul acestei secțiuni au fost preluate din manualele Berlin
– Design for all. Detalii aici:
https://www.stadtentwicklung.berlin.de/bauen/barrierefreies_bauen/en/handbuch.shtml.

23
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 24

• platforme intermediare de odihnă, manevră și

așteptare la rampele mai lungi de 10 m;

• balustrade și reborduri la diferențe de înălțime

de peste 30 cm;

• finisaj antiderapant;

• suprafață liberă de obstacole.

Uși de acces:

• lățimea necesară pentru a permite accesul

persoanelor cu dizabilități;

• praguri mai mici de 1,5 cm;

• sisteme de acționare accesibile (clanțe, mânere,

sisteme de autoînchidere), amplasate la o
înălțime accesibilă;

• spații de manevră dimensionate corespunzător.

Coridoare:

• dimensiune corespunzătoare pentru a permite

manevrarea fotoliului rulant;

• finisaj plan și antiderapant, fără obstacole;

• culori contrastante pentru a delimita anumite

zone;

• iluminare adecvată.

Scări:

• mână curentă pe fiecare latură a scării;

• finisaj antiderapant;

• elemente de avertizare tactilo-vizuală.

24
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 25

Grupuri sanitare:

• cel puțin un grup sanitar accesibil pentru

persoanele utilizatoare de fotoliu rulant;

• obiecte sanitare conformate;

• finisaj antiderapant;

• sisteme de alarmare și semnalizare;

• spațiu de manevră suficient.

Ascensoare:

• spațiu de manevră suficient;

• tablou de comandă amplasat corespunzător

pentru utilizarea lor de către persoanele cu
dizabilități.

Dacă nu există ascensor sau clădirea nu permite

instalarea unui ascensor, se pot instala lifturi pentru
accesul la etajele superioare (ex.: lift pentru scări, lift
înclinat, lift cu platformă).

Locuri de parcare:

• minim 2 sau 4% din totalul locurilor de parcare;

• semnalizate corespunzător;

• amplasate în apropierea accesului principal.

Elemente de acces cu caracter specific:

Clădiri pentru ocrotirea sănătății și asistență socială – spitale, policlinici,

dispensare, sanatorii, centre de recuperare, cămine de bătrâni cu specific
medical, și altele de această natură

25
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 26

• În unitățile sanitare pentru îngrijire de lungă durată, minim 50% din

camerele de cazare și grupurile sanitare, precum și toate spațiile comune
trebuie să fie conformate pentru nevoile persoanelor cu handicap.

Pentru unitățile de învățământ:

• mobilier adaptat în sălile de curs pentru elevi și studenți cu mobilitate

redusă.

În clădirile școlare existente și în clădirile școlare fără ascensor, clasele

frecventate de copii cu deficiențe vor fi amplasate la parter. În funcție de
capacitatea sălii de clasă/amfiteatre, numărul locurilor rezervate persoanelor cu
handicap va fi de 2 locuri la 50 de persoane. Pentru persoane cu handicap vizual
sau auditiv este preferabilă amplasarea locurilor în față, în zona centrală a clasei.

Clădiri pentru activități administrative / birouri:

• Înălțimea ghișeului sau a unei părți a acestuia va fi cuprinsă între 80 – 90

cm de la nivelul finit al pardoselii, pentru a putea fi utilizat de către
persoanele care se deplasează în fotoliu rulant.

Clădiri turistice - hoteluri, pensiuni:

• hartă tactilă pentru nevăzători;

• cameră/e adaptat/e pentru găzduirea persoanelor cu dizabilități care

utilizează fotoliul rulant (1 cameră la o capacitate de 20 de camere, 2
camere la o capacitate de 50 de camere, pentru fiecare 50 de camere în
plus se va prevedea câte o cameră adaptată);

• pavaj sau covoare tactile pentru recepție care să permită persoanelor

nevăzătoare să se orienteze;

• lifturi cu însemne tactile.

26
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 27

Muzee/ Biblioteci:

• sisteme de avertizare vizuale și sonore pentru persoanele cu deficiență de

vedere și auz;

• suprafețe de avertizare tactilo-vizuale pentru nevăzători - pavaj tactil;

• rafturi fixe pentru cărți amplasate la o înălțime cuprinsă între 40 cm și 1,40

m;

• mobilier și sisteme de expunere conformate astfel încât să permită

vizionarea exponatelor și de către persoanele cu handicap în condiții
optime.

27
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 28

Clădiri pentru activități sportive, terenuri de sport și piscine:

• cabină de duș adaptată (pentru persoanele cu dizabilități care desfășoară

activități sportive);

• bazin adaptat;

• sisteme de avertizare vizuale și sonore pentru persoanele cu deficiență de

vedere și auz;

• suprafețe de avertizare tactilo-vizuale pentru nevăzători - pavaj tactil.

Clădiri pentru activități culturale și de divertisment – săli pentru spectacole,

de conferințe, săli de concert:

28
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 29

• minim 2 locuri pentru persoane care se deplasează în fotoliu rulant la un

număr de 50 de spectatori. Acestea trebuie să fie integrate între celelalte
locuri ale sălii și poziționate alăturat două câte două, astfel încât să permită
șederea a două persoane în fotoliu rulant una lângă cealaltă și în imediata
vecinătate, pe locurile obișnuite, a însoțitorilor acestora;

• sisteme de avertizare vizuale și sonore pentru persoanele cu deficiență de

vedere și auz;

• suprafețe de avertizare tactilo-vizuale pentru nevăzători - pavaj tactil.

Edituri:

• matriţe electronice utilizate pentru tipărirea cărţilor şi revistelor pentru

persoanele juridice autorizate care le solicită pentru a le transforma în
format accesibil persoanelor cu deficienţe de vedere sau de citire, în
condiţiile Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu
modificările şi completările ulterioare.

Notă: Elementele de acces cu caracter general și specific reprezintă o sinteză a

principalelor prevederi referitoare la accesibilizarea clădirilor de utilitate publică,
conform Legii nr. 448/2006 și Normativului privind adaptarea clădirilor civile şi
spaţiului urban la nevoile individuale ale persoanelor cu handicap, indicativ NP 051-
2012. Pentru a asigura respectarea legislației în vigoare, vă recomandăm să consultați
actele normative menționate mai sus în integralitate.

4.1.4. Exemple de bună practică – clădiri accesibile

4.1.4. Exemple de bună practică – clădiri accesibile

Storyhouse, Chester (Anglia)

Deschis în anul 2017, Storyhouse este bibliotecă, teatru, cinema și centru

comunitar. Acesta oferă în fiecare an peste 2 000 de activități dedicate grupurilor

29
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 30

marginalizate de la nivel local, inclusiv sesiuni adaptate pentru persoanele cu

autism, precum și ore de curs pentru comunitățile persoanelor vârstnice.

Clădirea și toate serviciile oferite sunt accesibile pentru persoanele cu dizabilități.

Printre facilități se numără:

• Rampă de acces cu lațime de 120 m, cu balustrade pe ambele părți;

• Uși duble, cu deschidere automată;

• Pardoseli antiderapante și cu pavaj tactil;

• Sisteme de avertizare vizuale și sonore;

• Ascensor;

• Grupuri sanitare pentru persoane cu dizabilități, inclusiv de tip changing

places, adaptate nevoilor persoanelor cu handicap sever și complex;

• Documente disponibile în limbaj Braille și în format mare și ușor de înțeles;

• Sala dispune și de spații speciale destinate utilizatorilor de fotoliu rulant;

• Personalul beneficiază de instruire în domeniul conștientizării / egalității de

șanse.

@accessable.co.uk, storyhouse.com

30
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 31

Harta accesibilității

Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, împreună cu Fundația

Motivation România și Code for Romania au creat Harta accesibilității pentru
persoanele cu dizabilități25.

Aceasta este o aplicație mobilă care centralizează informații utile pentru viața
zilnică: transport în comun, acces în instituții și spații publice, sisteme adaptate
de informare și comunicare. Utilizatorii pot verifica obstacolele de pe traseul lor și
pot semnala locurile care nu întrunesc condițiile de accesibilitate. De asemenea,
Fundația Motivation România26 oferă servicii de evaluare a accesibilității,
acordând Marca Accesibilității Motivation instituțiilor publice și private care
îndeplinesc criteriile auditate de experții fundației. Marca Accesibilității
Motivation este înregistrată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci.

4.1.5. Ce presupune un loc de muncă adaptat pentru persoanele cu

dizabilități?

În4.1.5. Ceînpresupune
situația un loc sau
care aveți angajați de muncă adaptat
aveți în vedere pentrude
angajarea persoanele
persoane cucu
dizabilități, vă prezentăm o serie de recomandări în ceea ce privește
dizabilități?
amenajarea/adaptarea locului de muncă:

• Să existe spatii de parcare desemnate pentru persoanele cu dizabilități

care să fie situate în apropierea intrării la locul de muncă;

• Să existe un trotuar fără modificări bruşte de nivel care duce de la zona de

parcare la intrarea în clădire;

• Să existe rampe pentru a oferi accesul în clădire şi să dispună de bare de

suport;

• Grupurile sanitare să permită accesul liber persoanelor cu dizabilități care

folosesc un scaun rulant;

• Uşile să aibă o deschidere suficient de mare (90 cm) pentru persoanele

care folosesc scaunul rulant;

• Biroul să fie amplasat într-un loc accesibil;

25
Detalii: https://www.accesibil.org/
26
Detalii: https://motivation.ro/

31
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 32

• Ascensorul să fie accesibil tuturor categoriilor de persoane cu dizabilităţi;

• Să existe echipamente de muncă adaptate sau modificate, astfel încât

acestea să poată fi utilizate de către persoanele cu dizabilități. Pentru
persoanele cu dizabilități de vedere poate fi necesară achiziționarea
echipamentului asistiv, acesta poate include lămpi, obiecte de iluminat,
monitoare de dimensiuni mai mari, programe de citire a ecranului, lupe
pentru ecranul de calculator etc. Modificarea echipamentului presupune
adaptarea softurilor pentru a putea fi accesate de programele de citire a
ecranului sau lupelor de ecran. Pentru persoanele cu deficiențe de auz,
poate fi necesară achiziționarea echipamentului suplimentar de avertizare
sau protecție.

• Mobilierul de birou să fie ajustat la o înălțime corespunzătoare.

Pe lângă măsurile de accesibilitate generală, pentru a asigura egalitatea în fața

legii, angajatorii trebuie să fie conștienți de faptul că trebuie să aibă în vedere
asigurarea condițiilor de acomodare rezonabilă.

Acomodarea rezonabilă este o acomodare individuală a mediului și a

procedurilor la necesitățile unei anumite persoane solicitante.

Cele mai frecvente tipuri de acomodare rezonabilă sunt:

• modificarea programelor de lucru sau a metodelor de supraveghere;

• acordarea de pauze sau acordarea de concediu;

• modificarea modulului în care / sau când sunt îndeplinite obligațiile de

serviciu;

• eliminarea și / sau înlocuirea unei responsabilități marginale prevăzute în

fișa postului;

• acordarea unui birou la parter;

• furnizarea de tehnologii asistive și a echipamentelor de comunicații sau

mobilier special concepute;

• oferirea permisiunii de a fi însoțit și ajutat de un însoțitor pentru a-și putea

îndeplini sarcinile la locul de muncă, în cazul în care acomodarea nu poate
fi asigurată de personalul actual;

• furnizarea materialelor în formate alternative (de exemplu, limbaj Braille,

imprimare cu caractere mărite);

32
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 33

• îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru persoane cu mobilitate redusă

(ex. prin munca la distanță).

Pentru mai multe informații se poate consulta Ghidul angajatorului.

Acomodarea locului de muncă pentru persoanele cu dizabilități27, material
publicat pe pagina web a Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu
Dizabilități, Copii și Adopții și Ghidul Cum pot fi puse în practică amenajări
corespunzătoare, elaborat de Comisia Europeană28.

Bine de știut:

Conform Legii nr. 448/2006, autorităţile şi instituţiile publice,

persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de
angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un
procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi sau pot opta
pentru una dintre următoarele obligaţii:

• să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând

salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit
cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane
cu handicap;

• să plătească, lunar, către bugetul de stat o sumă reprezentând

echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut
pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de
muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu
suma reprezentând diferenţa până la nivelul sumei prevăzute
mai sus să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse şi/sau
servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu
handicap angajate în unităţi protejate autorizate.

http://andpdca.gov.ro/w/wp-content/uploads/2020/01/Ghid-Acomodarea-locului-de-
27

munca-pentru-persoanele-cu-dizabilităti.pdf
28

https://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=en&pubId=8341&furtherPubs=yes

33
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 34

4.1.6. Ce presupune un monument istoric accesibil?

4.1.6. Ce presupune un monument istoric accesibil?

Pentru clădirile cu statut de monument istoric există Ghidul privind adoptarea
măsurilor specifice pentru accesul persoanelor cu handicap la monumentele
istorice, Indicativ GP 088 – 0329.

Prevederile Ghidului se aplică la proiectarea lucrărilor de consolidare-restaurare,

reabilitare sau punere în valoare a clădirilor cu statut de monument istoric30, încă
din faza Studiu de Fezabilitate, pentru asigurarea accesului persoanelor cu
handicap fizic în anumite zone de interes public.

Principalele componente funcționale ale monumentelor istorice ce fac obiectul

Ghidului în relație cu accesul sunt:

• spațiul exterior (amenajări aferente circulației auto, parcaje, amenajări

aferente circulației pietonale, trotuare, alei, pasarele, poduri, scări, rampe,
dotări și instalații, indicatoare, elemente de afisaj, grupuri sanitare,
semnalizări la treceri);

• spațiul interior (intrări în clădiri, holuri, uși și culoare de acces, lifturi, scări,
afișaje, semnalizări, grupuri sanitare, mobilier).

Prevederile Ghidului se adresează în principal autorităților și instituțiilor

administrației centrale și locale precum și altor persoane fizice și juridice care
inițiază lucrări de restaurare-reabilitare, proiectanților-elaboratori de
documentații tehnice în domeniul monumentelor istorice, verificatorilor de
proiecte și experți autorizați în conformitate cu Legea 10/1995 și Legea 422/2001,
executanților lucrărilor de restaurare-reabilitare,avizatorilor de proiecte,
inspectorilor de lucrări.

Zona exterioară aferentă monumentului istoric (acolo unde este posibil):

• Accesul: liber de trepte sau cu rampe/platforme pentru scaun rulant, cu

dimensiuni suficiente cu balustrade și cu finisaje antiderapante;

• Traseul principal: fără obstacole și denivelări, ușor de identificat, cu

semnalizare vizuală și acustică, bănci de odihnă;

29
https://www.mdlpa.ro/userfiles/reglementari/Domeniul_XVII/17_22_GP_088_2003.pdf
30
Domeniul de aplicare al ghidului îl constituie monumentele istorice definite conform Legii
422/24 iulie 2001, cuprinzând următoarele categorii: monumente, ansambluri, situri

34
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 35

• Parcaje: special amenajate și semnalizate pentru persoane cu handicap și

amplasate în apropierea intrărilor în incinta monumentului;

• Grupuri sanitare: adaptate (1 la un flux de 50 de vizitatori);

• Țâșnitori cu apă.

Zonele interioare aferente monumentului istoric (acolo unde este posibil):

• Culoare de acces: fără obstacole sau trepte sau cu rampe de acces, cu

lățime mai mare de 1,40 m, cu finisaj antiderapant și iluminare adecvată;

• Uși: cu lățime de min. 80 cm, cu sisteme de acționare pneumatică,

deschidere automată cu acțiune lentă pentru uși sau cu mânere montate
la nivelul accesibil persoanelor în scaun cu rotile, praguri < 2,5 cm;

• Scări interioare: cu balustrade de susținere, finisaje antiderapante;

• Ascensoare: dimensionate conform normelor pentru scaun rulant;

• Grup sanitar: adaptat corespunzător (cel puțin 1);

• Mobilier, dotări și dispozitive de comandă ale instalațiilor: amplasate

astfel încât să permită accesul la ele și folosință lor de către persoanele cu
handicap;

• Bună iluminare și semnalizare (inclusiv a diferențelor de nivel), eventual

prin marcarea pe pardoseală;

• Panouri de afișaj cu text explicit și pictograme amplasate în locurile de

primire ale vizitatorilor în vederea informațiilor de orientare generală;

• Monitoare pentru informații și materiale video de orientare generală;

• Semnalizare de securitate/alarme la lifturi și grupuri sanitare;

• Digitalizarea obiectivului de patrimoniu - informații în format digital

despre monumentul istoric.

Notă: Soluțiile prezentate reprezintă o sinteză a principalelor prevederi referitoare la

accesibilizarea monumentelor istorice, conform Ghidului privind adoptarea
măsurilor specifice pentru accesul persoanelor cu handicap la monumentele
istorice, Indicativ GP 088 – 03. Pentru a asigura respectarea legislației în vigoare, vă
recomandăm să consultați actele normative menționate mai sus în integralitate.

35
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 36

Valorile ce caracterizează un monument istoric sunt foarte diferite, variind în funcție

de tipul de monument, epocă, zona geografică, gradul de autenticitate (exprimat în
materiale, tehnica de punere în operă, concepția originală, ambianța
monumentului), de aceea în elaborarea soluțiilor este obligatorie consultanța cu
specialiștii din organizațiile teritoriale pentru persoanele cu handicap precum și cu
specialiștii atestați de către Ministerul Culturii și Cultelor. Direcțiile Județene pentru
Cultură sau după caz Comisia Națională a Monumentelor Istorice vor aproba
modificările de ordin arhitectural care rezultă în urma măsurilor de asigurare a
accesului persoanelor cu handicap la clădiri cu statut de monument istorice,
funcție de prevederile legale. La clădirile publice și private, inclusiv a celor cu statut
de monument istoric trebuie asigurate criteriile și nivele de performanță derivate
din cerința de calitate “siguranța în exploatare”, aceasta privind protecția
utilizatorilor inclusiv persoane cu handicap fizic împotriva riscului de accidentare în
spațiul din interiorul monumentului, precum și în spațiul urban aferent acestuia.

Suplimentar, se recomandă ca monumentele istorice deschise vizitatorilor să

dispună de expoziții și tururi ghidate adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități
(ex. tururi tactile, cu interpreți mimico-gestuali, audio ghiduri) și să dispună de
hărți tactile ale muzeului.

4.1.7. Exemplu de bună practică – zonă istorică accesibilă

4.1.7.Spania
Ávila, Exemplu de bună practică – zonă istorică accesibilă
Încă din anul 2002, orașul medieval Ávila a elaborat Planul special de acțiune
pentru accesibilitate, care a reprezentant punctul de plecare pentru
transformarea vechiului oraș astfel încât acesta să devină accesibil pentru
persoanele cu handicap. Autoritățile publice locale s-au concentrat asupra
eliminării barierelor pentru a asigura condiții bune de viață în oraș și asigurării

36
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 37

unei oferte incluzive în care toată lumea să poată trăi și să se bucure de viața în
oraș cu șanse egale.

Măsuri întreprinse pentru accesibilizarea zonelor istorice:

• monumente istorice accesibile, dotate cu rampe și ascensoare;

• exponate dedicate, hărți tactile și machete tridimensionale reprezentând

centrul istoric, cu plăcuţe de identificare a clădirilor reprezentate şi în
limbajul Braille, pentru a veni în sprijinul nevăzătorilor;

• locuri de parcare rezervate pentru persoanele cu dizabilități și mobilitate

redusă;

• trasee și itinerarii accesibile pentru cetățenii cu mobilitate redusă;

• tururi ghidate dedicate cu interpreţi mimico-gestuali și audio ghiduri;

• puncte de informare multimedia care oferă informații turistice despre

oraș, rutele și monumentele acestuia în limbaj ușor de înțeles, inclusiv in
limbajul semnelor și în limbaj Braille;

• tururi virtuale interactive ale orașului și ale obiectivelor turistice.

37
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 38

https://www.avilaturismo.com/en/avila-and-accessibility

4.1.8. Ce presupune un spațiu public urban

acEGALITATEA DE ȘANSE ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚIblic
Elemente de acces cu caracter general31:
urban accesibil?

Trotuare și alei pietonale:

• suficient de late, potrivite pentru utilizarea

fotoliului rulant, fără obstacole, finisaj
antiderapant;

31
Elementele grafice utilizate în cadrul acestei secțiuni au fost preluate din manualele Berlin
– Design for all. Detalii aici:
https://www.stadtentwicklung.berlin.de/bauen/barrierefreies_bauen/en/handbuch.shtml.

38
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 39

Trepte/rampe:

• ̆ texturată, marcate prima și

Trepte: suprafață
ultima treaptă;

• Rampe: alternativă pentru trepte, suficient spațiu

de manevră pentru scaunul cu rotile, suprafață
texturată, balustrade;

Signalistică:

• semne stradale clare, amplasate în locuri vizibile,

bine luminate;

Mobilier stradal:

• spații de ședere proiectate corect;

• sistem de iluminat;

Traversări:

• marcate cu pavaj tactil (inclusiv treceri de pietoni);

• borduri la nivelul carosabilului în zonele de

traversare;

• contrast de culoare care marchează traversarea;

• semafoare acustice cu avertizoare sonore;

39
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 40

• timpi de așteptare la semafor suficienți pentru a

traversa strada.

Transport public:

• mijloace de transport în comun adaptate (noi și

aflate în circulație) – dotate cu rampe;

• stații de transport în comun acoperite, dotate cu

facilități pentru așteptare (bănci);

• informații și hărți accesibile tuturor utilizatorilor;

• marcarea prin pavaj tactil a spațiilor de acces spre

uşa de intrare în mijlocul de transport;

• panouri de afișaj montate corespunzătoare

nevoilor persoanelor cu handicap vizual și auditiv
în mijloacele de transport public;

• rute și indicative ale mijloacelor de transport în

comun imprimate cu caractere mari și în culori
contrastante.

Parcaje:

• facilități de parcare pentru persoanele cu dizabilități,

semnalizate corespunzător, în apropierea accesului
principal.

40
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 41

4.1.9. Exemple de bună practică – spațiu public accesibil

4.1.9. Exemple de bună practică – spațiu public accesibil

Rotterdam, Țările de Jos – Sistem de transport public accesibil

În anul 2014 au fost elaborate Directivele în materie de spații exterioare pentru a

îmbunătății accesibilitatea, în cadrul unui demers comun bazat pe dialogul
dintre municipalitate și părțile implicate. Acestea prevăd diferențe de înălțime de
maximum 2 cm în căile pietonale, diferențe de nivel de maximum 3 cm, crearea
unui spațiu de parcare de cel puțin 180 cm și a cel puțin unui spațiu de parcare
accesibil pentru fiecare 200 de locuri de parcare, situate la maximum 50 m de
intrarea principală a clădirilor publice.

De asemenea, în anul 2014 s-a modificat standardul de proiectare a drumurilor

pentru a reflecta cerințele impuse de accesibilitate. Ori de câte ori se planifică
lucrări majore, experții în accesibilitate sunt invitați să participe pentru a se
asigura că propunerea răspunde necesitaților și dorințelor persoanelor cu
dizabilități.

Problemele legate de acces pot fi semnalate telefonic, prin internet sau folosind
aplicația denumită Better Outdoors. În cadrul programului orașul se angajează
să soluționeze în termen de 24 de ore sesizările urgente legate de acces.

Rotterdam deține o rețea amplă de transport public, cu autobuze accesibile cu

podele joase, platforme elevatoare, numere de linie în culori contrastante, cu
locuri speciale pentru scaune cu rotile și pentru cei care călătoresc cu cărucioare
cu copii. Stațiile de transport public sunt accesibile și oferă informații audio
persoanelor cu deficiențe de auz , precum și descrieri audio ale zonelor
aglomerate.

@ret.nl @9292.nl

Berlin, Germania – Angajament politic

Berlin și-a stabilit drept obiectiv o accesibilitate fără bariere. În anul 2018 a intrat
în vigoare Legea privind mobilitatea în Berlin, prima lege de acest fel din

41
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 42

Germania. La elaborarea acesteia au contribuit asociații pentru mobilitate,

districte, departamentele de resort din Senat și reprezentanți ai Camerei
Reprezentanților.

Legea privind mobilitatea în Berlin asigură faptul că toți cetățenii, tineri și

vârstnici, cu sau fără handicap, se pot deplasa în condiții de siguranță și în mod
independent. Suburbiile și regiunea metropolitană Berlin-Brandenburg este
conectată prin autobuze, cale ferată și piste pentru bicicliști.

@berlin.de

Tartu, Estonia

Orașul Tartu a implementat programul Smart Bike Share care ajută persoanele
cu capacitate fizică redusă să se deplaseze în oraș datorită disponibilității
bicicletelor electrice. Acestea sunt considerate ca făcând parte din transportul
public al orașului.

@visitestonia.com

42
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 43

Recomandare pentru primării:

Publicați pe pagina web sau pe rețelele de socializare proprii

articole/interviuri în care să prezentați provocările cu care v-ați
confruntat, principalele concluzii și realizări în ceea ce privește
accesibilizarea clădirilor publice și a spațiului urban pentru
persoanele cu dizabilități;

Organizați evenimente și întâlniri cu participarea de specialiști pe

tematica accesibilizării mediului fizic.

Elaborați materiale informative/ secțiune pagină web/ aplicație care

să conțină informații despre clădiri publice și private accesibile,
monumente și zone de agrement/recreere, dar și recomandări de
unități de cazare, restaurante, adaptate pentru a satisface nevoile
persoanelor cu dizabilități.

@visitberlin.de

43
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 44

4.2. INFORMAȚII ȘI MEDIUL ONLINE

Pentru a da persoanelor cu dizabilități posibilitatea să trăiască independent și să
participe pe deplin la toate aspectele vieții, este necesar să se asigure acestor
persoane, în condiții de egalitate cu ceilalți, accesul atât la mediul fizic (clădiri,
spații publice, transport), cât și la informații și mediul online, devenit
indispensabil pentru societatea de azi.

4.2.1. Cadru legislativ

4.2.1.
La nivelCadru legislativ
european

Directiva nr. 2016/2102 privind accesibilitatea site-urilor web și a

aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public

La nivelul UE, a fost adoptată Directiva nr. 2016/2102 a Parlamentului European

și a Consiliului din data de 26 octombrie 2016 privind accesibilitatea site-urilor
web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public32.

Articolul 4 al Directivei prevede faptul că statele membre trebuie să se asigure că

organismele din sectorul public iau măsurile necesare pentru ca site-urile web
să devină mai accesibile, făcându-le ușor de identificat, funcționale, ușor de
înțeles și stabile.

Conform Directivei, principiile accesibilității sunt:

• perceptibilitatea - informațiile și componentele interfeței de utilizare

trebuie să poată fi prezentate utilizatorilor în moduri pe care aceștia le pot
percepe;

• operabilitatea - componentele interfeței de utilizare și navigarea trebuie

să poată fi utilizate;

• inteligibilitatea - informațiile și exploatarea interfeței de utilizare trebuie

să poată fi înțelese;

32
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:32016L2102

44
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 45

• robustețea - întreg conținutul trebuie să fie suficient de robust încât să

poată fi interpretat în mod fiabil de o gamă largă de agenți utilizatori,
inclusiv de tehnologiile de asistare.

La nivel național

Conform Legii nr. 448/2006, autorităţile publice au obligaţia să ia măsuri pentru:

• accesibilizarea paginilor de internet proprii, în vederea îmbunătăţirii

accesării documentelor electronice de către persoanele cu handicap;

• utilizarea pictogramelor în toate serviciile publice.

Pentru relațiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate,

autoritățile și instituțiile centrale și locale, publice sau private trebuie să asigure
interpreți autorizați ai limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al
persoanei cu surdocecitate și servicii de informare și documentare accesibile
persoanelor cu handicap.

De asemenea, potrivit Legii nr. 448/2006, persoanele cu dizabilități au dreptul la

manuale și cursuri adaptate pentru elevii și studenții cu deficiențe de vedere și
echipamente și softuri asistive, în cadrul unităților de învățământ și la secții cu
carte în format adaptat – sistem Braille, în bibliotecile publice.

Conform Legii nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile

persoanelor cu dizabilităţi, art. 9 Accesibilitate: Pentru a da persoanelor cu
dizabilităţi posibilitatea să trăiască independent şi să participe pe deplin la toate
aspectele vieţii, statele părţi vor lua măsurile adecvate pentru a asigura acestor
persoane accesul, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, la mediul fizic, la transport,
informaţie şi mijloace de comunicare, inclusiv la tehnologiile şi sistemele
informatice şi de comunicaţii şi la alte facilităţi şi servicii deschise sau furnizate
publicului, atât în zonele urbane, cât şi rurale.

Aceste măsuri, care includ identificarea şi eliminarea obstacolelor şi barierelor faţă

de accesul deplin, trebuie aplicate, printre altele, la:

a) clădiri, drumuri, mijloace de transport şi alte facilităţi interioare sau

exterioare, inclusiv şcoli, locuinţe, unităţi medicale şi locuri de muncă;
b) serviciile de informare, comunicaţii şi de altă natură, inclusiv serviciile
electronice şi de urgenţă.

45
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 46

Actul normativ care reglementează accesibilitatea site-urilor web şi a aplicaţiilor

mobile ale organismelor din sectorul public este Ordonanța de Urgență nr.
112/2018 din 21 decembrie 2018.

Pentru a răspunde nevoilor de informare ale persoanelor cu dizabilități și de a

dezvolta instrumente incluzive de comunicare cu publicul larg, Ministerul
Consultării Publice și Dialogului Social, în parteneriat cu Ministerul
Comunicațiilor și Societății Informaționale a elaborat Ghidul pentru
accesibilizarea paginilor web ale instituțiilor publice .33

4.2.2. Ce presupune o pagină web accesibilă și incluzivă?

4.2.2. Ce
„Puterea presupune
internetului esteo pagină
dată de web accesibilă
universalitatea sa.șiAccesul
incluzivă?
tuturor persoanelor,
indiferent de dizabilitățile acestora, este un aspect esențial.”

Tim Berners-Lee, Inventator al World Wide Web (WWW) și director al World

Wide Web Consortium (W3C).

Accesibilitatea trebuie să joace un rol esențial în procesul de digitalizare al

instituțiilor publice și nu numai. O pagină web performantă înseamnă, dincolo de
design-ul atractiv și conținutul de calitate, și garantarea faptului că toți vizitatorii
săi (indiferent de deficiențele de vedere, de auz, motorii, cognitive, de învățare
sau vârstă etc.), pot accesa, înțelege și interacționa cu ușurință informațiile,
serviciile și instrumentele disponibile.

Pornind de la specificațiile World Wide Web Consortium34, acceptate la nivel

mondial drept standarde internaționale în domeniul accesibilității web, vă
prezentăm o serie de recomandări în ceea ce privește accesibilizarea paginilor
web, utile atât în cazul creării unei pagini web noi sau adaptării unei pagini
existente, dar și în ceea ce privește prezentarea conținutului online, recomandări
care să aducă plus valoare tuturor vizitatorilor paginii web, cu sau fără dizabilități.

1. Instalarea unei funcții care să asigure paginii web posibilitatea de a mări

sau micșora fontul, modifica culorile, sublinia link-urile, util pentru
persoanele cu deficiențe vizuale, în vârstă și cu dizabilități cognitive.

O astfel de funcție (Real Accessibility) este instalată și pe pagina web a

ADR Vest (www.adrvest.ro).

33
http://dialogsocial.gov.ro/wp-content/uploads/2017/07/Web-Ghid-A4-19-pagini-4-iulie-
cu-text.pdf
34
https://www.w3.org/WAI/fundamentals/accessibility-principles/

46
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 47

2. Instalarea unei funcții care să permită transformarea textului în fișier audio

și rularea acestuia sub formă de voce, pentru persoanele nevăzătoare, cu
deficienţe de vedere, precum şi utilizatorilor care nu pot sau nu ştiu să
citească. Funcția are și alte beneficiil suplimentare: conținutul poate fi citit
cu voce tare pentru persoanele care preferă să asculte, de exemplu, în
timp ce fac mai multe sarcini.

Un astfel de exemplu este întâlnit pe pagina Ministerului Investițiilor și

Proiectelor Europene (www.mfe.gov.ro).

3. Introducerea unei secțiuni EASY TO READ („ușor de citit”), menite să-i ajute
pe toți cititorii să înțeleagă mai ușor informațiile. Comisia Europeană are
pe pagina web35 o astfel de secțiune și publică materiale de informare în
versiunea „ușor de citit”.

© Logoul european "ușor de citit"

Mai multe informații despre © Logoul european

conceptul easy to"ușor
readde citit" găsi pe pagina
puteți
web Inclusion Europe36.

4. Pentru a nu fi îngreunată navigarea și experiența persoanelor cu deficiențe

vizuale, care utilizează cititoare de ecran37, se recomandă ca pagina web să

35
https://europa.eu/european-union/about-eu/easy-to-read_en
36
https://www.inclusion-europe.eu/easy-to-read/
37
Cititorul de ecran este o aplicaţie informatică care identifică proprietăţile obiectelor care
alcătuiesc interfaţa grafică a unei aplicaţii şi le transformă în informaţie de tip text, care poate
fi în continuare transmisă unui program de sinteză vocală şi/sau unui afişaj Braille.

47
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 48

aibă o structură clară, ușor de urmărit, iar informația publicată pe site să fie
într-un limbaj ușor de înțeles, fără abrevieri sau prescurtări.

Acest lucru este util și pentru persoanele în vârstă, care nu au foarte multă
experiență în ceea ce privește utilizarea internetului, dar și pentru
persoanele care nu cunosc foarte bine pagina web sau nu sunt
familiarizate cu subiectul sau informațiile publicate.

5. Pentru că imaginile nu pot fi descifrate de cititoarele de ecran, se

recomandă ca pozele, pictogramele, graficele, ilustrațiile, hărțile etc. să fie
însoțite și de un text descriptiv sugestiv. Acest lucru permite ca imaginile
să fie accesibile prin oferirea unei descrieri a ceea ce afișează imaginea.

6. Toate documentele care pot fi descărcate de pe site trebuie să aibă un

format doc. sau pdf. (nu scanări sau fotografii ale textului), astfel încât să
poată fi descifrate de cititoarele de ecran.

7. Inserarea subtitrărilor pentru conținutul video, astfel încât informația să

poată fi înțeleasă de către mai multe persoane, indiferent de volumul la
care se ascultă.

8. Transcrierea materialelor audio (ex. podcast-uri) sau publicarea de

rezumate în formă scriptică, pentru persoanele cu deficiențe de auz, dar și
pentru persoanele care nu pot folosi sunetul sau care nu au timp să
asculte întreaga înregistrare.

9. În ceea ce privește linkurile, se recomandă denumirea acestora cu cuvinte

clare și reprezentative și deschiderea într-o nouă fereastră. Revenirea la
pagina precedentă, poate genera confuzie în parcurgerea conținutului, în
special pentru persoanele în vârstă sau cu dizabilități cognitive.

10. Culorile trebuie să aibă un contrast suficient între culoarea textului și

fundalul acestuia. Astfel, conținutul este mai ușor de citit de toată lumea,
dar mai ales de persoanele în vârstă și cu daltonism, care nu pot distinge
anumite culori.

Exemplu de contrast al culorilor:

Așa
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit
NU

48
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 49

Așa
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit
DA

Există diferite instrumente pentru a ajuta la verificarea și selectarea

combinațiilor de culori adecvate (ex. https://contrastchecker.com).

11. Asigurarea accesibilității de la tastatură a tuturor funcționalităților paginii

web (folosind tasta Tab și alte apăsări de taste), pentru persoanele cu
dizabilități fizice care nu pot folosi mouse-ul sau pentru persoanele cu
deficiențe vizuale care nu pot vedea indicatorul mouse-ului pe ecran.
Acest lucru poate fi util și pentru utilizatorii care nu au un mouse
funcțional sau pentru persoanele care suferă de un handicap temporar.

12. Evitarea conținutului cauzator de convulsii: dinamism exagerat al

imaginilor, imagini, bannere foarte țipătoare.

13. Acordarea de asistență la introducerea datelor pentru prevenirea și/sau

corectarea erorilor, de exemplu în completarea de formulare: identificarea
erorilor, sugerarea de soluții, ajutor contextual etc. Utilizatorii trebuie să fie
ajutați să identifice erorile de completare și să primească indicații clare în
timpul interacțiunii.

Această funcțiune este utilă pentru persoanele cu unele dizabilități

cognitive și de învățare, în vârstă, dar și pentru persoanele care nu înțeleg
anumite instrucțiuni.

Având recomandările de mai sus, rezultă faptul că folosind tehnologia și

creativitatea, orice conținut de pe o pagină web poate fi publicat și adaptat în
format diferit. Astfel, textul poate fi înregistrat și audio, filmarea poate veni cu
subtitrări, materialul audio poate veni sub formă de text, imaginile pot fi descrise
și în cuvinte etc.

49
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 50

Recomandare:

Informați și instruiți angajații care se ocupă cu publicarea

informațiilor pe pagina web despre cum pot face conținutul
accesibil și incluziv.

4.2.3. Ce presupune un material de informare accesibil?

4.2.3.
Vă Ce presupune
recomandăm un material
să transpuneți de informare
informațiile de interesaccesibil?
general în materiale
elaborate în versiunea „ușor de citit”, potrivite pentru persoanele cu deficiențe
cognitive și de învățare sau persoanele în vârstă.

În elaborarea acestui tip de materiale vă prezentăm o serie de recomandări care

vor permite ca textul și conținutul să fie mai accesibile:

• Folosiți un font lizibil, de 12-14 caractere;

• Lăsați suficient spațiu între linii, deoarece textul apropiat este greu de citit;

• Utilizați spațiu pentru a separa blocurile de informații, astfel încât

informațiile să apară clar și ușor de citit;

• Îndreptați atenția cititorului către informația cheie, utilizând una din

următoarele modalități: caracterele evidențiate, simboluri sugestive,
enumerări verticale;

• Folosiți contrast suficient între text și fundal;

• Scrieți titlurile cu caractere evidențiate, cu un font cu 2 caractere mai mari

decât conținutul textului;

• Prezentați informația într-o structură organizată, utilizând propoziții

scurte, cuvinte uzuale și formulări clare;

• Utilizați un limbaj simplu și clar;

• Optați pentru cuvintele utilizate în viața cotidiană pentru a fi accesibile

tuturor;

• Evitați simbolurile, abrevierile tehnice, acronimele;

50
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 51

• Creați propoziții scurte de până la 12 cuvinte sau de până la 60 de

caractere;

• Utilizați propoziții simple: subiect, predicat, complement;

• Evitați cuvintele inutile care nu explică sensul propoziției;

• Evitați stilul impersonal, simbolic sau metaforic;

• Utilizați un limbaj empatic. Adresați-vă direct cititorului;

• Prezentați doar acele detalii care sunt utile pentru cititor ca să înțeleagă
informația;

• Explicați conceptele dificile și termenii tehnici folosind sinonime, definiții

scurte reformulări și explicații;

• Puteți utiliza ilustrații pentru a explica o definiție dificilă;

• Utilizați imagini clare, care transmit un singur mesaj.

Exemple de materiale în versiunea „ușor de citit” puteți găsi de pagina web a

inițiativei Inclusion Europe38.

Exemplu newsletter accesibil (www.inclusion-europe.eu)

38
www.inclusion-europe.eu/

51
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 52

4.2.4. Ce presupune un eveniment public accesibil?

4.2.4.
La Ce presupune
organizarea un eveniment
evenimentelor publice, depublic
interesaccesibil?
general, vă recomandăm să:

• Stabiliți evenimentele în locații accesibile;

• Transmiteți invitațiile în formate ușor de citit și de înțeles;

• Elaborați prezentările în mărimi de fonturi mai mari;

• Asigurați prezența unui interpret mimico-gestual.

5. RECOMANDĂRI PRACTICE LA NIVELUL PROIECTELOR

5. Recomandări practice la nivelul proiectelor

Aspectele legate de egalitatea de șanse, nediscriminare și incluziune sunt
importante în toate etapele pe care le implică un proiect, începând cu data
depunerii cererii de finanțare, pe tot parcursul procesului de evaluare, selecție și
contractare, pe perioada de implementare, precum și pe perioada de durabilitate
a contractului de finanțare.

Articolul 9 - Principii orizontale din REGULAMENTUL (UE) 2021/1060 AL

PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 24 iunie 2021, prevede:

“(1) În executarea fondurilor, statele membre și Comisia asigură respectarea

drepturilor fundamentale și a Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene .

(2) Statele membre și Comisia veghează ca egalitatea între bărbați și femei,

integrarea perspectivei de gen și abordarea aspectelor de gen să fie luate în
considerare și promovate pe toată durata pregătirii, implementării, monitorizării
și evaluării programelor și a raportării în cadrul acestora.

(3) Statele membre și Comisia iau măsurile necesare pentru a preveni orice
formă de discriminare pe criterii de gen, origine rasială sau etnică, religie sau
convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală în timpul pregătirii,
implementării, monitorizării și evaluării programelor și al raportării în cadrul
acestora. Pe toată durata pregătirii și implementării programelor se ține seama
în special de accesibilitatea pentru persoanele cu handicap.

52
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 53

(4) Obiectivele fondurilor sunt urmărite în conformitate cu obiectivul de

promovare a dezvoltării durabile, astfel cum este prevăzut la articolul 11 din TFUE,
ținând seama de obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, de Acordul de la
Paris și de principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ”.”

Anexa III la REGULAMENTUL (UE) 2021/1060 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI

AL CONSILIULUI din 24 iunie 2021 – Condiții favorizante orizontale, prevede:

• Aplicarea și implementarea eficace a Cartei drepturilor fundamentale a

Uniunii Europene39,

• Implementarea și aplicarea Convenției Organizației Națiunilor Unite privind

drepturile persoanelor cu handicap (CDPD a ONU) în conformitate cu
Decizia 2010/48/CE a Consiliului.

Integrarea principiilor orizontale se va realiza în fiecare etapă a programului și a

proiectelor implementate, respectându-se prevederile Cartei Drepturilor
Fundamentale a Uniunii Europene, a Convenției Organizației Națiunilor Unite
privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități și a actelor normative relevante la
nivel internațional, european și național.

Carta drepturilor fundamentale reunește într-un singur text toate drepturile civile,
politice, economice și sociale ale tuturor cetățenilor din Uniunea Europeană.
Aceste drepturi sunt descrise în 54 de articole, 50 grupate în șase capitole
principale: Demnitate, Libertăți, Egalitate, Solidaritate, Drepturile cetățenilor și
Justiție și patru articole procedurale.

Capitolul I: Demnitatea (demnitatea umană, dreptul la viață, dreptul la integritate

al persoanei, interzicerea torturii și a tratamentelor sau pedepselor inumane sau
degradante, interzicerea sclaviei și a muncii forțate);

Capitolul II: Libertățile (dreptul la libertate și securitate, respectarea vieții private și

de familie, protecția datelor, dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie,
libertatea de gândire, de conștiință și religioasă, libertatea de exprimare și de
informare, libertatea de întrunire și de asociere, libertatea artelor și științelor,
dreptul la educație, libertatea de alegere a locului de muncă și dreptul la muncă,
libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul de proprietate, dreptul
de azil, protecția în caz de strămutare, expulzare sau extrădare);

39
https://adrvest.ro/wp-content/uploads/2022/10/Ghid-Carta-drepturi-fundamentale-
UE.pdf

53
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 54

Capitolul III: Egalitatea (egalitatea în fața legii, nediscriminarea, diversitatea

culturală, religioasă și lingvistică, egalitatea între bărbați și femei, drepturile
copilului, drepturile persoanelor în vârstă, integrarea persoanelor cu handicap);

Capitolul IV: Solidaritatea (dreptul lucrătorilor la informare și consultare în cadrul

întreprinderii, dreptul la negociere și la acțiune colectivă, dreptul de acces la
serviciile de plasare, protecția în caz de concediere nejustificată, condiții de muncă
echitabile și corecte, interzicerea muncii copiilor și protecția tinerilor la locul de
muncă, viața de familie și profesională, securitatea socială și asistența socială,
protecția sănătății, accesul la servicii de interes economic general, protecția
mediului, protecția consumatorilor);

Capitolul V: Drepturile cetățenilor (dreptul de a alege și de a fi ales în Parlamentul

European, dreptul de a alege și de a fi ales în alegerile locale, dreptul la bună
administrare, dreptul de acces la documente, Ombudsman-ul European, dreptul
de a adresa petiții, libertatea de circulație și de ședere, protecția diplomatică și
consulară);

Capitolul VI: Justiția (dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil,

prezumția de nevinovăție și dreptul la apărare, principiile legalității și
proporționalității infracțiunilor și pedepselor, dreptul de a nu fi judecat sau
condamnat de două ori pentru aceeași infracțiune).

Egalitatea de gen, incluziunea, nediscriminarea - bazată pe sex, rasă sau origine

etnică, religie sau credință, dizabilități, vârstă sau orientare sexuală, și
accesibilitatea reprezintă drepturi fundamentale, valori esențiale ale UE și implicit
ale Regiunii Vest, dar şi condiții necesare pentru atingerea obiectivelor de creștere
economică, inovare şi coeziune socială, astfel că vor fi urmărite în toate proiectele.
Nu sunt vizate acțiuni specifice care vizează ”genul”, Programul Regional Vest
2021-2027 având o contribuție neutră.

Investițiile vor respecta principiile desegregării și nediscriminării și vor urmări să

abordeze și să combată segregarea spațială și educațională la toate nivelurile de
educație, în special pentru grupurile marginalizate, cum ar fi romii, persoanele
provenite din familii de migranți, persoanele cu handicap și cele cu alte nevoi
speciale. Nu vor fi finanțate investiții care să mențină sau să conducă la
segregarea/izolarea grupurilor marginalizate.

Prin intervențiile propuse, pentru măsurile de combatere a discriminării în ceea ce

privește accesul la o educație generală de calitate, Programul Regional Vest 2021-
2027 se aliniază la Cadrul strategic al UE privind egalitatea, incluziunea și
participarea romilor pentru perioada 2020-2030 și la obiectivele propuse în acesta,
cu scopul de a asigura un acces sporit al populației rome la învățământul
preșcolar, de a reduce decalajul în ceea ce privește participarea la educația și
îngrijirea copiilor preșcolari, de a reduce decalajul în ceea ce privește finalizarea

54
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 55

învățământului secundar superior și de a depune eforturi în vederea eliminării

segregării.

Respectarea legislaţiei naţionale şi europene aplicabilă în domeniul egalităţii

de şanse, nediscriminării și accesibilității reprezintă criteriu aferent pragului de
calitate pe care (potențialii) beneficiari trebuie să îl îndeplinească începand cu
data depunerii proiectului, cât și în perioada de implementare şi durabilitate.

Dacă prin proiect se urmărește și crearea de noi locuri de muncă beneficiarul își
va asuma ca în perioada de implementare, în recrutarea și selectarea noilor
salariați, să nu existe în anunțul de angajare referințe, criterii, cerințe care să
restricționeze accesul la muncă al persoanelor, în mod egal și nediscriminatoriu,
pe considerente de sex, apartenența la minorități, categorie sau medii
defavorizate, marginalizate, dizabilități etc. Anunțurile de angajare vor trebui să
ofere șanse egale tuturor categoriilor de persoane, inclusiv prin asigurarea
accesibilității la informație.

De asemenea, în alegerea personalului existent care participă la implementarea

proiectului propus spre finanțare solicitantul își va asuma că selecția personalului
s-a făcut într-un mod deschis, transparent, cu asigurarea egalității de șanse între
femei și bărbați, fără existența unor discriminări de gen, sex, origine etnică, rasă,
confesiune religioasă etc. și va detalia selecția acestora, prin corelarea experienței
și competențelor acestora cu specificul activităților desfășurate prin proiect și a
cerințelor profesionale aferente.

În scopul respectării condițiilor favorizante orizontale introduse prin

Regulamentul (UE) 2021/1060 pentru perioada de programare 2021-2027, se vor
avea în vedere:

• pentru aplicarea și implementarea eficace a Cartei drepturilor

fundamentale a UE - ” Ghidul de aplicare40 a Cartei drepturilor
fundamentale a Uniunii Europene în implementarea fondurilor europene
nerambursabile”.

• pentru implementarea și aplicarea Convenției Națiunilor Unite privind

drepturile persoanelor cu dizabilități - ” Ghidul Reflectarea Convenției
ONU41 privind drepturile persoanelor cu dizabilități în pregătirea și
implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă
alocată României în perioada 2021-2027”.

40
https://adrvest.ro/wp-content/uploads/2022/10/Ghid-Carta-drepturi-fundamentale-
UE.pdf
41
https://adrvest.ro/wp-content/uploads/2022/10/Ghid-Conventie-ONU-dizabilitati.pdf

55
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 56

Se va urmări ca solicitanții să își asume că rezultatele proiectelor vor permite

persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, produsele informaționale și
comunicative sau serviciile și programele rezultate, în condiții de egalitate și
nediscriminare.

Recomandările practice prezentate în cadrul acestui capitol reprezintă un set de

sugestii privind modul în care aceste principii pot fi luate în considerare în diferite
faze ale proiectului, fiind valabile pentru toate proiectele, la nivelul tuturor axelor
prioritare.

În etapa de elaborare a proiectului:

• Înainte de a începe scrierea unui proiect, indiferent de domeniu, asigurați-

vă că cunoașteți legislația în vigoare. Chiar dacă proiectul nu pare a fi
conectat cu principiile egalității de șanse și nediscriminării, verificați dacă în
domeniul în care proiectul va fi implementat există reguli speciale cu privire
la aceste principii și asigurați-vă că acestea sunt luate în considerare în mod
adecvat;

• Evaluați potențialul impact (pozitiv sau negativ) pe care îl va avea proiectul

asupra diferitelor grupuri de persoane. Eliminați acele elemente care ar
putea avea un impact negativ asupra egalității de șanse și nediscriminării și,
dacă este cazul, identificați elemente care ar putea avea impact pozitiv
asupra grupurilor expuse riscului de discriminare;

• În definirea obiectivelor, activităților și grupului țintă aferente proiectului

țineți cont de aspectele referitoare la egalitatea de șanse și nediscriminare;

• Prezentați în cererea de finanțare, în secțiunea dedicată, modalitatea în

care proiectul poate contribui la asigurarea accesului persoanelor cu
dizabilități la mediul fizic (clădiri, construcții sau spațiul public),
transportul public, mediul informațional și comunicațional sau servicii,
după caz. Măsurile prezentate pot fi atât cele obligatorii, conform legislației
în vigoare, cât și măsuri suplimentare, dacă este cazul.

• Consultați-vă asupra obiectivelor și acțiunilor propuse cu experți în

domeniul egalității de șanse și/sau organizații neguvernamentale sau
instituții publice de profil (ex. Agenţia Naţională pentru Egalitatea de şanse
între Femei şi Bărbaţi, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării,
Comisia Naţională în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi,
Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei etc.) sau chiar cu grupurile țintă
identificate (persoane cu dizabilități, în vârstă, din categorii defavorizate) și
explicați modul în care au avut loc aceste consultări şi cum au fost luate în
considerare punctele lor de vedere în realizarea analizei;

56
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 57

• Colectați și analizați date relevante – din surse oficiale (precizaţi sursa),

actuale, în strânsă legătură cu problema analizată (dacă este considerat
oportun);

• Componența echipei de elaborare a proiectului: asigurați echilibrul de

gen, și, pe cât posibil, încercați să cooptați un expert în problematica
egalității de șanse/nediscriminării. Asiguraţi-vă că în cadrul fişelor de post
ale membrilor echipei de proiect sunt menţionate atribuţii
nediscriminatorii;

• Asiguraţi-vă că în regulamentul de ordine interioară sau funcționare sunt

prevăzute mecanisme privind egalitatea de șanse și combaterea
discriminării, în ceea ce priveşte angajarea, promovarea sau stimularea
personalului;

• Dacă considerați oportun, formați sau angajați experți în egalitatea de

șanse în cadrul entității și elaborați planuri de acțiune privind
implementarea principiului egalității de șanse și nediscriminării;

• În funcție de specificul proiectului, alocați distinct în buget sume pentru

activitățile aferente integrării egalității de șanse, în concordanţă cu regulile
de eligibilitate a cheltuielilor.

În etapa de implementare a proiectului:

• Pentru proiectele care prevăd lucrări de construcții: respectați cu

strictețe regulile de construcție referitoare la accesibilitatea persoanelor cu
dizabilități și luați în considerare posibilitatea de a include în proiect măsuri
de sporirea a accesibității dincolo de cerințele minime legale;

• Pentru proiectele care vizează achiziția de echipamente: asigurați-vă că

echipamentele și spațiul de lucru sunt adaptate pentru persoanele cu
dizabilități (dacă este cazul);

• Dacă considerați oportun, angajați persoane cu dizabilități și/sau din

categorii defavorizate conform prevederilor Ghidurilor de finanțare;

• Componența echipei de management: asigurați echilibrul de gen, și, pe

cât posibil, încercați să cooptați un expert în problematica egalității de
șanse/nediscriminării și persoane aparținând unor grupuri vulnerabile (ex.
persoane cu dizabilități). În acest context, subliniem încă odată importanța
parteneriatelor cu instituții/organizații care beneficiază de expertiză în
domeniu, sau a cooptării în echipa de management a unor experți dedicați;

57
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 58

• Asigurați condiții de muncă nediscriminatorii pentru toți membrii echipei

de proiect/noilor angajați în ceea ce privește salariul, fișa postului, distribuția
volumului de muncă, distribuția responsabilităților, programul de lucru;

• Asigurați-vă că personalul dedicat proiectului cunoaște, înțelege și respectă

obligațiile legale privind egalitatea de șanse și nediscriminarea;

• Asiguraţi-vă că se vor respecta principiile egalității de șanse și

nediscriminării în cadrul procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie
publică;

• Asigurați-vă că pe parcursul implementării nu apar situații care să

contravină prevederilor legale în domeniul egalității de gen și
nediscriminării.

În etapa de durabilitate a proiectului:

• Evidențiați în rapoartele de monitorizare și durabilitate, într-o secțiune

distinctă, modalitatea în care au fost integrate în proiect principiile egalității
de șanse, incluziunii, nediscriminării și accesibilității, în funcție de acțiunile
asumate în cererea de finanțare, rezultatele obținute și sumele din buget
alocate acestor măsuri.

Recomandările trebuie corelate cu cerinţele din Ghidul Solicitantului de finanțare

şi ale grilei de evaluare corespunzătoare apelului pentru care intenționați să
depuneţi cererea de finanţare.

Recomandări:

Folosiți ca sursă de inspirație măsurile propuse și exemplele de bună

practică prezentate în cadrul acestui Ghid.

Transformați proiectul într-un instrument pozitiv de promovare a

principiilor de egalitate de șanse, nediscriminare și incluziune!

Resurse fotografice: www.canva.com, www.europa.eu

58
#dezvoltaminvest
www.vest.ro
 59

Str. Gheorghe Lazăr, nr. 14, 300080, Timisoara, Romania

tel. 0256/491923
email: office@adrvest.ro
web: www.adrvest.ro

59
#dezvoltaminvest
www.vest.ro