CAP. 1 AGRICULTURA, RAMUR A PRODUCIEI MATERIALE 1.

Importanta agriculturii deriva din: ramura de producie capabila sa acumuleze energie cu ajutorul muncii produsele agroalimentare au o desfacere sigura pe piaa mondiala 2. Identificai particularitile agriculturii: Plantele si animalele participa ca obiecte si mijloace de munca Activitatea de producie este direct sau indirect influenata de condiiile pedo-climatice

3. Care din urmtoarele funciile prezentate sunt specifice agriculturii: Aprovizioneaz cu materii prime industriile prelucrtoare; Piaa de desfacere; Surs important de creare a acumulrilor generale; Furnizoare de for de munc; Surs de valut.; ecologica; furnizoare de produse agroalimentare pentru consumul intern al populaiei 4.Mentionati, prin intermediul cror metode se poate aprecia cat mai real raportului dintre industrie si agricultura in perioada contemporana : Foarfecele preturilor si prin stabilirea cantitatii de produse agricole necesara a se vinde pentru a se putea cumpra un produs industrial Programare liniar 5. Identificati principalele motive care au stat la baza trecerii de la agricultura clasica la cea durabila: Scderea veniturilor; Scderea consumurilor intermediare; Scderea calitii produselor; Accentuarea disparitilor interne. 6. Agricultura durabil reprezint: Ramura care poate functiona profitabil din punct de vedere economic dar compatibil cu constrangerile de natura ecologic 7. Conceptul de ,,dezvoltare durabila fost adoptat la: Conferinta Mondial de la Rio de Janeiro, n 1992 8. Intre creterea economic i calitatea mediului exist o relatie: Biunivoc 9. Dezvoltarea durabil propune mai multe reguli: de sustenabilitate 10. Regulile de sustenabilitate se bazeaz pe uramatoarele caracteristici: meninerea unui nivel minimal al capitalului natural

11. .Identificai funciunile unei resurse naturale: economice; biologice; recreative 12. In opinia specialitilor industrializarea agriculturii reprezint: influenta industriei asupra transformarilor fundamentale pe care le-a cunoscut agricultura de-a lungul dezvoltarii sale

13. Influenta industriei asupra agriculturii consta n urmatoarele: furnizeaz elementele materiale n vederea acumularii de capital n sectorul agricol creeaz un climat institutional si socio-economic mai favorabil inovaiilor conform dialecticii modelului 14. Sistemul de productie agricol poate fi considerat: un ansamblu de activitati productive n domeniul culturii plantelor i cresterii animalelor 15,, Foarfecele preturilor se poate calcula : raport ntre indicele preturilor produselor agricole si indicele preturilor produselor industriale pentru agricultura, lund n considerare aceeai perioad de referinta.

CAP. 2 EVOLUII SI MUTAII N AGRICULTURA ROMNIEI 1. Mentionati anul in care a fost realizat reform agrar n ara noastr : 1864; 1918;1945;1991 2. Care au fost fenomenele cu caracter general din perioada 1864-1918: sporul natural al populaiei rurale si legislaia au favorizat parcelarea proprietii; piata agricola i industria erau de mici dimensiuni existenta relatiilor de tip socialist 3. Identificati principalele caracteristici ale agriculturii Romniei din perioada Marii Uniri: Bipolarism excesiv n ceea ce privete proprietatea funciar; Sistem de producie unilateral; Existena relaiilor de tip feudal. 4. Intervenia direct a statului n agricultura s-a manifestat prin: Susinerea preului grului prin: prime la export; intervenia statului n calitate de cumprtor; sistem combinat. Restricii comerciale i monetare pe pia; Prime pentru exportul de animale, cereale i anumite produse alimentare 3. Identificati cele mai reprezentative efecte ale protecionismului agricol : extinderea suprafeelor de gru; creterea subveniilor i a facilitilor la export; mbuntirea rentabilitii agriculturii; creterea veniturilor obinute n agricultur. 5.Reforma agrar din perioada postbelic s-a realizat n: Martie 1945

6.Scopul declarat al reformei din 1945 a fost: Crearea de noi gospodrii pentru muncitorii agricoli fr pmnt si Mrirea suprafeelor arabile al gospodriilor rneti 7. Situaia dificila a agriculturii din 1989 a fost reflectata printr-o fenomene: serie de

Dotarea insuficient cu tractoare i maini agricole; Cantitile mici de ngrminte la hectar folosite Deteriorarea biologic n producia animalier. mbtrnirea i feminizarea populaiei ocupate n agricultur. Cantitile mici de ngrminte alternate cu cantitati semnificative folosite la hectar

7.Principalele elemente care au nfrnat dezvoltarea agriculturii n perioada comunist au fost: Desfurarea activitii ntr-un cadru excesiv de centralizat; Crearea unui dezechilibru intre producia vegetal i cea animalier Extragerea plusprodusului din agricultur prin scumpirea preurilor la inputuri. 8. Legea fondului funciar (18/1991) prezinta mai multe funcii: Constituirea proprietii; Restituirea proprietii funciare; cooperativelor agricole Dizolvarea cooperativelor agricole. Dizolvarea

9. Deficienele in perioada de tranziie la economia de pia s-au manifestat prin: Parcelarea excesiv a proprietii funciare i parcelarea ei excesiv; Statutul eterogen al noilor proprietari. Apariia unor exploataii instabile din punct de vedere economicoorganizatoric; Distrugerea sectorului zootehnic; Imposibilitatea noilor proprietari de a-i procura inputurile necesare datorit creterii excesive a preturilor acestora 10. Direciile de aciune pentru dezvoltarea agriculturii sunt: Stimularea crerii de exploataii agricole viabile; Diversificarea cooperrii n amonte i aval de agricultur Acordarea de credite pe durat lung i cu dobnd redus; ntrirea proprietii private n agricultur 11. Modernizarea agriculturii a reprezentat : preocupare importanta pentru toate guvernele interbelice 12. Care din urmatoarele aspecte contrubuie la dezvoltarea agriculturii : intarirea proprietatii private; stimularea de exploatatii agricole viabile; diversificarea cooperarii tuturor formelor si tipurilor de exploatatii private cu societatile comerciale situate in amonte si aval de agricultura; asigurarea unor credite de lunga durata cu dobanda redusa pentru investitii orientatrea cercetarilor stiintifice agricole fundamentale si in special aplicative catre rezolvartea problemelor stringente din agricultura 13. Reforma agrara din anul 1918 a reprezentat: Cea mai ampla reforma din intreaga Europa, ce a produs mutatii semnificative in structura proprietatii agrare 14. In etapa actuala agricultura reprezinta: ramura de baza a economiei nationale

15. Economistul Virgil Madgearu s-a de mecanismul de functionare al: sistemului agrar romnesc 16. Rscoala ranilor din 1907 a constituit: baza schimbarilor agrare esentiale 17. Identificai trasturile agriculturii din tara noastra corespunzatoare pentru anul 1935: agricultura vizibil mbuntit fa de anul 1930 stare de napoiere fat de realizrile din alte ri 17. Identificai anul n care au fost introduse n tara noastr restricii comerciale i monetare pe pia: 1932 18. Identificai efectele pozitive ale protecionismului agricol: a crescut valoarea tehnicii importate s-a extins suprafaa de gru cultuvat au sporit subveniile i facilitale acordate la exportul de produse agricole au sporit veniturile obinute din agricultur

CAP. 3 ORGANIZAREA ECONOMICO-SOCIALA A AGRICULTURII ROMANESTI IN PERIOADA DE TRANZITIE LA ECONOMIA DE PIATA 1. Care este componenta de baza a sistemului agroalimentar? Producia agricol 2. Identificati etapele evoluiei modernizrii structurilor economico-sociale n agricultura rilor dezvoltate? Constituirea Comunitii Economice Europene; Demararea procesului de modernizare si dezvoltare; Accentuarea msurilor de ajustare structural 3. Care sunt tipurile de exploataii care predomin n agricultura Uniunii Europene? Mici si medii 4. Caracteristica principal a legislaiei comunitare este: Stimularea i sprijinirea puternic a agricultorilor 5. Care sunt factorii pe care se bazeaz economia sistemului agro-alimentar din statele membre ale UE? tiina; nvmntul agroalimentar Tehnologia; nvmntul economic 6. Principalele cai de aprovizionare a fermierilor din statele membre ale UE cu materii prime i materiale: Prin cooperative sau societi de aprovizionare. 7. Care este caracteristica de baza a economiei de pia din punct de vedere al proprietii? proprietatea privat i proprietatea publica (de stat) 8. Care este instrumentul principal de reglare pentru accesul la bunurile economice existente pe piata? Pretul 9. Care este rolul statului n economia de pia? Arbitru 10. Care sunt avantajele proprietii private n economia de pia? Stimuleaz iniiativa; Genereaz o concuren real Diminueaz riscul economic; Asigura autonomie agenilor economici 11. Care sunt dezavantajele proprietii de stat? favorizeaz apariia elementelor de birocratism; creeaz situaii de monopol

limiteaz iniiativa; genereaz elemente de corupie

12. Care sunt modalitile de punere n valoare a capitalului funciar n Romnia? n regie proprie (modul direct) n arenda (modul indirect) 13. Tipurile de exploataii existente n Romnia la ora actual? Gospodrii rneti; Asociaii familiale Societi agricole; Societi comerciale agricole; Regii autonome agricole 14. Identificati dezavantajele specifice arendarii: Fermierul arendator are o situatie precara Apar dificultati in evaluare si rambursarea la sfarsitul perioadei de arenda a amelioratiilor aduse de fermier exploatatiei 15. Identificati avantajele specifice modului indirect de punere in valoare a capitalului funciar: Fermierul nu furnizeaza capital funciar; fermierul nu este legat de loc Proprietarul terenului are o serie de avantaje 16. Pentru realizarea sectorului particular in economiue s-a recurs la ma multe cai: transformarea economiilor bneti existente n prezent la populaie n capital mproprietrirea populaiei 17. Identificati inconvenientele modului de punere n valoare a pmntului: ntre capitalul funciar i capitalul de exploatare se poate manifesta o anumit concuren dificultai de transfer ntre generaii creterea cererii de pmnt poate conduce la creterea preului, deja ridicat o bun parte din capital este imobilizat n pmnt, lipsind exploatantul de capitalul necesar pentru activitatea productiv

CAP. 4 CAPITALUL N AGRICULTURA ROMNIEI

1. Capitalul numit si tehnic sau real desemneaza ansamblul bunurilor produse prin activitatea economica si folosite pentru obtinerea altor bunuri si servici aducatoare de venit; va rugam sa apreciati in ce optica este definit: a. Optica economica 2. Bunurile care formeaza capitalul tehnic, dup modul n care se consum i se nlocuiesc, se grupeaza in: a. Capital fix si capital circulant 3. eptelul mort este format din: a. Totalitatea utilajelor agricole de tractiune, de lucrat solul, de intretinerea culturilor, de recoltat sau pentru mecanizarea proceselor de munca in cresterea animalelor. 4. Capitalul de exploatare este format din: a. eptelul mort si septelul viu 5. eptelul viu este format din: a. Totalitatea animalelor existente intr-o exploatatie agricola la un moment dat b. Animalele de traciune, (cai, boi de munca, tauri reproducatori, vaci de lapte, berbeci, scroafe etc.) 6. n funcie de destinaia economic a investiiilor, distingem: a. Investiii productive si neproductive 7. O problema capitala a dezvoltarii investitiilor o constituie orientarea judicioasa a acestora. In privinta orientarii investiiilor: a. trebuie avute in vedere realizarea cu prioritate a obiectivelor productive; b. este necesara realizarea de obiective care sa permita introducerea si aplicarea larga in productie a tehnologiilor moderne de tip industrial; c. este de asemenea necesar sa se aiba in vedere in permanenta sporirea mijloacelor fixe care sa asigure o reducere continua a necesarului de forta de munca si o diminuare a ponderii acesteia din totalu populatiei active ocupate pe economie; d. trebuie pus accentul pe cresterea catitativa si imbunatatirea calitativa a obiectivelor cu o eficienta economica ridicata si imediata; 8. Dup sursa de finanare se pot ntlni: a. Investiii finanate de la bugetul statului b. Investiii finanate din fondurile proprii c. Investiii asigurate prin atragerea de capital 9. Proiectele de investitii pot fi evaluatedupa urmatoarele criterii de apreciere: a. Criteriul rentabilitii financiare b. Criteriul rentabilitii economice

c. Beneficiul actualizat d. Coeficientul de eficacitate 10.in calcularea amortismentului bunurilor durabile care au o durata lunga de servciu, economistii recomanda ca metoda de calculare a amortismentului: a. Metoda normelor progresive b. Metoda normelor regresive c. Metoda normelor variabile d. Metoda normelor proportionale in timp 11. Formarea de capital necesar in agricultura pentru diverse utilitati se bazeaza pe urmatoarele categorii de resurse: a. reurse proprii, bugetare si atrase 12. In cazul exploatatiilor agricole de dimensiuni reduse (gospodariile taranesti de subzistenta, cele de semi-subzistenta si asociatiile de familie simple) capitalul banesc necesar pentru relansarea productiei sau achizitionarea de noi mijloace se asigura din: a. autofinantare prin prelevarea unei parti din venitul agricol . 13. Atragerea capitalului propriu zis, autohton sau strin, de ctre exploataii agricole este de preferat pentru ca: a. restituirea capitalului nu este obligatorie; b. participarea capitalului strain si autohton are loc prin emiterea si cumpararea de aciuni; c. proprietarii capitalului primesc dividende iar daca aceste dividende nu sunt stimulatorii ei pot vinde actiunile in orice moment

CAP. 5 MUNCA N AGRICULTUR

1. Procesul de diminuare treptata a forei de munca din agricultura, determinat de accentuarea creterii economice, pe lng aspectele benefice legate de creterea productivitii, a generat si o criza profunda. Precizai care sunt probleme generale ale muncii in agricultura: Exodul rural, care a dus la depopularea satelor romneti si metodele si procedeele de evaluare a muncii din agricultura 2. Cercetrile de natur sociologic au evideniat faptul c munca n agricultur ca factor de producie prezint unele trsturi. Precizai care sunt acestea: Tehnice, economice i sociale 3. Precizati care sunt trasaturile tehnice ale muncii in agricultura: Munca in agricultura este dificila si diversificata; 4. Bilanul demografic global ca rezultat al micrilor naturale ale populaiei poate fi caracterizat cu ajutorul urmtoarelor instrumente de msur: Natalitate, mortalitate i sporul natural 5. Populaia activ disponibil se compune din persoane care declar la recensmnt c exercit o activitate profesional sau sunt n cutarea unui loc de munc. Volumul populaiei active este influenat de o serie ntreag de factori structurali. Precizai care sunt acetia: Durata de colarizare, vrsta de pensionare i gradul de folosire a forei de munc feminine 6. omajul este un fenomen complex, statisticile curente permind numai o apreciere imperfect, msurarea lui fiind fcut n diferite moduri, de la o ar la alta. Conform Biroului Internaional al Muncii, un omer este: persoan peste 15 ani, fr un loc de munc, care se afl n cutarea unui loc de munc i sunt disponibile s nceap lucrul n urmtoarele 15 zile; o persoan aflat n cutarea unui loc de munc realiznd n ultimele 4 sptmni demersuri pentru a-l gsi (nscrierea la oficiile de for de munc i omaj sau agenii particulare de plasare, publicarea de anunuri etc.); o persoan care are o calificare atestat, dar nu are un loc de munc care sa genereze venituri o persoan peste 15 ani, care dorete s munceasc, dar nu are calificarea necesar. 7. Pe cte nivele are loc formarea agriculturilor n Romnia: 4 9. In accepiunea curenta, productivitatea muncii stabilete o relaie cantitativ ntre: Producie i factorii de producie utilizai

10. Precizai care sunt metodele de determinare a productivitii muncii: Metoda unitilor naturale, natural-convenionale i unitilor valorice

CAP. 6 PMNTUL PRINCIPALUL ELEMENT AL CAPITALULUI AGRICOL

1. In funcie de destinaie, fondul funciar este alctuit din urmatoarele grupe de terenuri: Terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan, terenuri cu destinaie special; 2. Care sunt nsuirile pmntului ca mijloc de producie? Este limitat ca ntindere, este de nenlocuit, nu se uzeaz, are un caracter imobil, nu poate fi multiplicat; 3. Prin amelioratii funciare se inteleg: lucrarile cu carater agrotehnic, chimic si biologic prin care se asigura conservarea si ameliorarea durabila a calitatii pamantului; interventiile antropice profunde asupra armonizarii cerintelor biologice ale plantelor cu mediul inconjurator; lucrarile de stopare a proceselor de degradare a solului si de recuperare a unor terenuri neproductive lucrarile de stabilizare a productiei agricole si de crestere a fertilitatii solului. 4. Cadastrul funciar este operatiunea prin care se detrermina suprafata si calitatea solului, cu venitul net ce-l produce: determinarea suprafetei este denumita cadastrul tehnic, iar determinarea calitatii naturale si economice a solului o face sectiunea economica a cadastrului. Aceata definitie o regasim in: Marea enciclopedie agricola a Romaniei data publicitatii in 1937 5. In literatura de specialitate intalnim mai multe categorii de fertilitate ale pamantului. Care dintre ele apare ca un rezultat al actiunii omului, exprimandu-se in final prin nivelul productiei la unitatea de suprafata? Fertilitate economic 6. Care sunt elementele componente ale cadastrului funciar general? Cadastru funciar tehnic, economic si juridic 7. Metodele de estimare a valorii terenurilor se pot clasifica dup mai multe criterii, n funcie de scopul urmrit i de elementele disponibile n momentul evalurii. Precizai care sunt metodele care se disting, dup procedeul utilizat? Estimare direct i indirect Estimarea partiala Estimarea economic

8. Valoarea pmntului se exprim prin: Pre de vnzare, de cumprare, cheltuieli de producie Msurtori topografice Valoare venal i de amator 9. Problema formelor rentei funciare n viaa economic se afl de mai bine de dou secole n atenia majoritii colilor. Care sunt formele de manifestare ale rentei funciare? Rent absolut, diferenial i de monopol Rent de poziie 10. Acea parte a produsului solului pe care o pltim pentru a avea dreptul de a exploata facultile productive, originale i neperisabile ale solului este definiia rentei funciare pe care o regsim n: o Principiile de economie - 1817

CAP. 7 DEZVOLTAREA STRUCTURAL A AGRICULTURII

1. n soluionarea problemelor legate de repartizarea teritorial a produciei agricole, literatura de specialitate face referiri la utilizarea n acest scop a programrii matematice. Formularea problemei de programare pentru obinerea unui efect economic optim const n elaborarea unui model economico-matematic, care cuprinde: 2 pri distincte 2. n cadrul modelelor clasice economico-matematice de amplasare teritorial a produciei agricole, prile componente sunt reprezentate de: Condiiile restrictive i funcia obiectiv

3. Avnd n vedere condiiile ecologice puternic diversificate de pe teritoriul rii noastre care determin o ofert ecologic variat s-au identificat i caracterizat 23 de zone pedoclimatice care au fost grupate n: 10 agroecosisteme zonale 4. Daca formele de exploatare reprezint latura social a politici de folosire raional a resurselor de producie din agricultur, sisteme de producie reprezint latura economic a aceleiai politici, urmrind modul de mbinare proporional a utilizrii resurselor de producie. Va rugm s precizai, cate sisteme de exploatare sunt cunoscute n acest moment? 2 sisteme

5. Sistemele extensive de exploatare sunt dominate de consumurile interne, deci se bazeaz pe potenialul sistemului, volumul produciei fiind asigurat prin numrul unitilor de producie. Precizai care sunt principalele sisteme de exploatare agricol extensiv? Agricultura pastoral Sistemul de agricultur complet extensiv 6. n agricultur, unde principalul mijloc de producie este pmntul, i unde obiectele muncii i cteodat mijloacele de producie sunt organisme vii, concentrarea produciei poate fi: Social i economic 7. n Europa de Nord creterea productivitii a fost obinut fie prin intensificarea folosirii mijloacelor de producie, fie printr-o bun valorificare a produciei, fie printr-o gestionare mai eficient a input-urilor. Astfel, sistemele de producie din Europa de Nord se mpart n: Sisteme productiviste i sisteme cu o productivitate mai sczut

8. n raport de greutatea specific pe care o dein n valoarea produciei agricole marf dintr-o anumit zon sau unitate productiv, ramurile de producie se mpart n: De baz i complementare Ajuttoare i anexe produciei agricole 9. Sub raportul relaiilor ntre diferitele ramuri de producie, organizate n agricultur, acestea se clasific n: Ramuri cumulative i competitive Ramuri care se condiioneaz reciproc 10. Indicatorul principal al specializrii produciei agricole att la nivel de ramur, teritorial sau la nivel de unitate productiv, l constituie: Volumul produciei i structura produciei 11. Anul nfiinrii primelor bnci populare este: 1893 12. Anul apariiei primelor obti de cumprare i arendare este: 1864

CAP. 8 COSTURI, PREURI, PROFIT N AGRICULTUR

1. Dup cte criterii sunt clasificate cheltuielile? 5 2. Dup perioada n care sunt efectuate i aceea n care trebuiesc suportate, cheltuielile de producie se mpart n: Cheltuieli curente Cheltuieli anticipate Cheltuieli preliminate 3. n funcie de modul de includere al cheltuielilor n costul de producie, avem: Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte 4. Care sunt costurile pe perioad scurt? Costul global Costul mediu Costul marginal 5. Pentru calculul costurilor se pot utiliza mai multe metode, care se mpart n: Metode moderne Metode clasice 6. Metoda pe faze pentru calculul costului de producie se utilizeaz: n cazul n care produsul finit se obine n cadrul unui proces de producie omogen, care se desfoar pe faze 7. Care dintre urmtoarele categorii de preuri sunt folosite pe pieele internaionale? Pre de catalog Pre de licitaie Preul bursei Pre de tranzacie 8. Piaa este un mod specific de confruntare dintre: Productori i consumatori 9. Formele de pia pot fi difereniate dup: Obiectul pieei Sfera de cuprindere Locul de ntlnire

10. care sunt principalele tipuri de piee? Piaa de monopol Piaa monopson Piaa oligopol 11. Care sunt cile de comercializare a produselor agricole de ctre fermieri? Vnzri directe Vnzri pe pia Vnzri ctre comerciani Vnzri ctre cooperative Contracte de vnzare 12. Care sunt formele de manifestare a eficienei economice? Sintetice Speciale De baz 13. Masa profitului reprezint: Ctigul obinut de un agent economic 14. Rata profitului reprezint raportul dintre: Masa profitului i cheltuieli

LUCRRI PRACTICE 1. O exploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici tehnico-economice pentru cultura de gru: - Suprafaa: 15 ha - Producie totala: 120.000 kg. - Cheltuieli totale de producie: 80.400 lei - Valoare producie secundara: 15.600 lei - Pre de vnzare producie secundara: 0.45 lei - Consum ore-om: 750 ore - Amortisment pentru cldiri i utiliti: 985 lei Pe baza acestor date, v rugm s precizai producia medie la hectar si costul de producie. 8000 kg si 0,67 lei/kg. 2. O exploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici tehnico-economice pentru cultura de porumb: - Producie totala: 120.000 kg. - Valoarea produciei principale: 136.000 lei - Cheltuieli totale de producie: 127.500 lei - Valoare producie secundara: 32.500 lei - Consum ore-om: 800 ore - Suprafaa cultivat: 18 ha - Cheltuieli cu fora de munca: 6580 lei Pe baza acestor date, v rugm s precizai preul de vnzare si rata rentabilitii. a. 1,13 lei/kg i 32,1% 3. O exploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici tehnico-economice pentru cultura de sfecla de zahr: - Producie totala: 120.000 kg. - Valoarea produciei principale: 160.000 lei - Cheltuieli totale de producie: 120.500 lei - Consum ore-om: 5688 ore - Suprafaa cultivat: 25 ha - Cheltuieli cu lucrrile mecanizate: 1890 lei. Pe baza acestor date, v rugm s precizai productivitatea muncii in expresie valorica si profitul pe unitatea de produs. a. 28,12 ore/om i 0,32 lei/kg 4. O exploataie agricol prezint urmtoarele caracteristici tehnico-economice pentru cultura de soia: - Producia principala: 55.000 kg. - Cheltuieli totale de producie: 27.500 lei - Valoarea produciei principale: 33.000 lei - Valoarea produciei secundare: 36.300 lei

- Suprafaa cultivat: 15 ha - Consumul de ore om: 1260 ore - Dobnzi la credite: 1310 lei - Pret vnzare producie secundar: 0,6 lei Pe baza acestor date, v rugm s precizai costul de producie i producia medie secundar. a. 0,5 lei/kg i 4033 kg 5. O exploataie agricol cresctoare de vaci de lapte, prezint urmtoarele caracteristici tehnico-economice - Producie principala: 45.600 l - Valoare producie principala: 34200 lei - Valoare producie secundara: 665 lei - Pre de vnzare producie secundara: 0.7 lei - Cheltuieli totale de producie: 29640 lei Pe baza acestor date, v rugm s precizai costul de producie i rata rentabilitii. a. 0,65 lei i 11,5%