1. O modificare calitativă pe harta politică a Europei în perioada contemporană este:
a) destrămarea U.R.S.S. și apariția a 15 state noi; b) creșterea numărului de state pe harta politică; c) formarea și destrămarea sistemului mondial socialist (comunist); d) divizarea Cehoslovaciei în 2 state. 2. Bilanțul natural se calculează după formula: a) diferența dintre rata natalității și rata mortalității (Rn - Rm); b) diferența dintre rata mortalității și rata natalității (Rm-Rn); c) suma dintre rata natalității și rata mortalității (Rn+Rm); d) diferența dintre imigrați și emigranți (I+E) 3. Cel mai mare megalopolis de pe Terra este: a) Boswash; b) Tokaydo; c) San-San; d) Chicago-Pittsburg. 4. Stat asigurat cu un complex de resurse naturale de importanță mondială este : a) Franța; b) Brazilia; c) Germania; d) România 5. Un dezavantaj al centralelor nuclearoelectrice este: a) combustibilul nuclear are capacitate calorică mare; b) creează probleme de depozitare a combustibilului uzat; c) garantează un flux constant de energie; d) capacitate mare de producție. 6. Resurse epuizabile sunt: a) petrolul și minereurile; b) energia solară și eoliană; c) resursele agroclimatice; d) resursele vegetale și faunistice. 7. Dacă rata natalității unei populații este de 28 de născuți la 1000 de locuitori (‰), iar rata mortalității unei populații este de 7 decedați la 1000 de locuitori (‰), atunci bilanțul natural constituie: a) 21 ‰; b) 35 ‰; c) 14 ‰; d) 10 ‰. 8. Tranziția demografică reprezintă: a) creșterea numerică accentuată a populației, ca urmare a scăderii bruște a ratei de mortalitate și a menținerii ratei natalității la un nivel ridicat; b) procesul de schimbări consecutive ale natalității, mortalității și bilanțului natural al populației pe măsura dezvoltării social-economice a statelor; c) ansamblu de măsuri legislative, administrative, economice, sanitare, culturale și educaționale, adoptate de un stat cu scopul de a reține sau stimula creșterea numerică a populației; d) micșorarea populației unui stat sau regiuni ca urmare a reproducerii înguste (nule) ce determină o descreștere accentuată a populației. 9. Japonia dezvoltă cele mai moderne ramuri industriale, deoarece: a) dispune de o bază de materie primă proprie bogată; b) dispune de resurse umane de muncă înalt calificate și disciplinate; c) are ieșire la mare; d) importă tehnologii moderne. 10. Stat în care cea mai mare parte din producția de energie electrică revine centralelor hidroelectrice (85%): a) Japonia; b) Germania; c) Brazilia; d) Franța. 11. Cele mai importante căi maritime prin care se realizează ½ din transportul maritim mondial traversează: a) Oceanul Pacific; b) Oceanul Atlantic; c) Oceanul Indian; d) Oceanul Arctic. 12. Balanța comercială reprezintă: a) totalitatea mărfurilor aduse în țară de peste hotare pentru satisfacerea pieței interne; b) totalitatea mărfurilor produse într-o țară și expediate pe piața altor state; c) totalitatea economiilor naționale ale tuturor statelor lumii; d) raportul dintre valoarea mărfurilor importate în țară și cea a mărfurilor exportate din ea într-un an. 13. Din sectorul secundar al economiei mondiale face parte: a) silvicultura; b) pescuitul; c) industria alimentară; d) cultura. 14. Particularitate a agriculturii tradiționale este: a) creșterea animalelor are un rol secundar; b) obținerea recoltelor bogate de culturi agricole la hectar; c) utilizarea cantităților mari de îngrășăminte la hectar; d) parcul de tractoare este numeros. 15. Stat slab asigurat cu resurse minerale: a) Japonia; b) China; c) Brazilia; d) Franța. 16. Factor de amplasare a industriei aviarachetare este: a) prezența forței de muncă ieftină și relativ calificată; b) prezența consumatorului / pieței de desfacere; c) prezența condițiilor climatice favorabile și a spațiilor largi pentru poligoanele de experimentare ; d) prezența porturilor maritime. 17. În Brazilia, cultura agricolă cu cea mai mare pondere orientată spre export este: a) trestia-de-zahăr; b) cafeaua; c) grâul; d) portocalele. 18. Din categoria resurselor naturale inepuizabile fac parte: a) petrolul; b) sărurile de potasiu; c) energia solară; d) cărbunele. 19. Determină ”intrusul”- un exemplu de materii prime ce nu sunt utilizate în industria constructoare de mașini: a) minereurile feroase; b) oțelul; c) sticla organică; d) mase plastice. 20. Determină ”intrusul”- un exemplu ce nu constituie avantaj al centralelor hidroelectrice (CHE): a) exploatarea este cu mult mai ieftină decât la alte centrale electrice; b) se construiesc rapid; c) prețul energiei electrice produse este mai mic comparativ cu alte centrale electrice; d) sunt non-poluante. 21. Stabilește ”intrusul”- un stat ce nu are nivel înalt de dezvoltare social-economică: a) Germania; b) Franța; c) China; d) Japonia. 22. Determină ”intrusul”- un stat ce nu are nivel mediu de dezvoltare social-economică: a) Mexic; b) Republica Africa de Sud; c) Brazilia; d) Turcia. 23. Determină ”intrusul”- un stat ce nu face parte din categoria statelor în curs de dezvoltare: a) India; b) Iran; c) Arabia Saudită; d) Somalia. 24. Determină ”intrusul”- un stat ce nu face parte din categoria statelor -republici: a) S.U.A.; b) Cehia; c) Italia; d) Spania. 25. Stabilește ”intrusul”- un stat ce nu face parte din categoria statelor-monarhii: a) Oman; b) Rusia; c) Japonia; d) Marea Britanie. 26. Stabilește ”intrusul”- un stat ce nu promovează politică demografică antinatalistă: a) Franța; b) India; c) Somalia; d) Etiopia. 27. Stabilește ”intrusul”- un stat ce nu este membru ale Uniunii Europene: a) Germania; b) Franța; c) Polonia; d) Elveția. 28. Stabilește ”intrusul”- un stat ce nu are tip tradițional de reproducere a populației: a) Afghanistan; b) India; c) Mozambic; d) Austria. 29. Stabilește ”intrusul”- un stat ce nu are tip modern de reproducere a populației: a) Italia; b) România; c) Ciad; d) Franța. 30. Stabilește ”intrusul”- o cauză care nu determină creșterea populației unei țări: a) bilanț natural al populației pozitiv (spor natural al populației); b) bilanț migratoriu pozitiv; c) bilanț natural negativ (deficit natural al populației). 31. Stabilește ”intrusul”- o cauză care nu determină ponderea mare a populației vârstnice într-un stat: a) bilanț natural negativ al populației (deficit natural al populației); b) bilanț natural pozitiv al populației (spor natural al populației); c) bilanț migrațional negativ, cu emigrarea predominantă a populației tinere; d) creșterea speranței de viață la naștere. 32. Stabilește ”intrusul”- o consecință ce nu este determinată de îmbătrânirea demografică a populației unei țări: a) creșterea cheltuielilor legate de asistența medicală/sanitară/socială; b) reducerea ponderii populației apte de muncă; c) reducerea PIB-ului; d) creșterea PIB-ului. 33. Stabilește ”intrusul”- cultură tehnică nu este: a) orezul; b) bumbacul; c) trestia de zahăr; d) soia. 34. Stabilește ”intrusul”- o ramură care nu face parte din industria grea: a) industria energetică; b) industria alimentară; c) industria chimică; d) industria constructoare de mașini. 35. Stabilește ”intrusul”- un factor de amplasare care nu este specific pentru industria metalurgică: a) prezența consumatorului; b) prezența materiei prime locale; c) prezența surselor de energie electrică ieftină; d) în porturile maritime. 36. Stabilește ”intrusul”- un factor de amplasare care nu este specific pentru centralele termoenergetice: a) prezența forței de muncă înalt calificate; b) prezența materiei prime locale (cărbuni, petrol, gaze naturale); c) prezența consumatorului; d) prezența resurselor de apă potabilă, pentru răcirea generatoarelor. 37. Stabilește ”intrusul”- un factor ce nu determină densitatea redusă a populației în regiunile polare: a) condiții climatice nefavorabile; b) soluri scheletice, puțin dezvoltate cu fertilitate redusă; c) relieful de câmpie; d) înghețul persistent. 38. Stabilește ”intrusul”- un factor ce nu determină densitatea înaltă a populației în regiunile temperate: a) condiții climatice favorabile; b) soluri cu fertilitate ridicată; c) relieful de câmpie; d) relieful montan. 39. Stabilește ”intrusul”- un factor ce nu a determinat dezvoltarea industriei constructoare de mașini în Japonia: a) prezența pieței externe, datorită calității înalte a produselor; b) prezența materiei prime locale (de ex: oțel, aliaje; produse chimice); c) prezența tehnologiilor performante; d) prezența forței de muncă numeroasă. 40. Stabilește ”intrusul”- un factor care nu a determint dezvoltarea industriei ușoare în India: a) prezența materiei prime locale (de ex: bumbac); b) prezența pieței interne, datorită numărului mare al populației; c) prezența reliefului de câmpie și podiș; d) prezența forței de muncă ieftină și numeroasă. 41. Stabilește ”intrusul”- o cauză care nu determină ponderea mare a copiilor în statele cu tip tradițional de reproducere: a) natalitatea înaltă din cauza mentalității; b) numărul mare de copii în familie datorită tradițiilor și obiceiurilor; c) ponderea redusă a populației vârstnice; d) densitatea redusă a populației. 42. Stabilește ”intrusul”- o ramură a economiei, dezvoltarea căreia nu este determinată de ieșirea la mare a unui stat: a) industria alimentară; b) industria de prelucrare a lemnului; c) industria construcțiilor navale; d) turismul. 43. Stabilește ”intrusul”- un exemplu care nu constituie avantaj al poziției economico-geografice a Japoniei: a) ieșirea la marea Japoniei și Oceanul Pacific; b) prezența vecinilor – state bogate în resurse naturale; c) poziția la intersecția căilor maritime de importanță mondială; d) poziția în Cercul de Foc al Pacificului - regiune cu seismicitate înaltă. 44. Stabilește ”intrusul” – un exemplu care nu constituie produs finit al industriei ușoare: a) încălțăminte; b) îmbrăcăminte; c) țesături textile; d) fibre sintetice / chimice 45. Stabilește ”intrusul”- o cauză care nu determină densitatea mare a rețelei rutiere în Europa: a) statele europene sunt dens populate și urbanizate; b) nivelul înalt de dezvoltare social-economică; c) relieful și condițiile climatice au determinat densitatea înaltă a rețelei rutiere; d) transportul ca ramură a economiei a apărut din punct de vedere istoric în această regiune.