CLASA A XII-a

1. Mediul antropic reprezintă:

a) spaţiul natural supus unor modificări în urma activităţilor umane;
b) spaţiul natural, ale cărui componente au fost total sau aproape total modificate de activitatea
omului;
c) spațiul natural, ale cărui componente au fost puțin modificate de activitatea umană.
2. Componente abiotice ale mediului geografic sunt:
a) plantele / vegetația / flora;
b) animalele / lumea animală / fauna;
c) relieful, apa, aerul.
3. Componente biotice ale mediului geografic sunt:
a) plantele, animalele;
b) apa (ex: râuri, lacuri, etc);
c) relieful (ex: munți, câmpii, podișuri).
4. Poluarea mediului cu substanțe toxice eliminate de diverse unități economice constituie:
a) poluare termică;
b) poluare chimică;
c) poluare bacteriologică.
5. Evacuarea apelor cu temperaturi ridicate de la diverse întreprinderi constituie:
a) poluare termică;
b) poluare chimică;
c) poluare bacteriologică.
6. Aprobarea / îmbunătățirea legislației cu privire la protecția mediului, prin aplicarea
sancțiunilor se include în categoria:
a) măsurilor tehnice de protecție a mediului;
b) măsurilor legislative;
c) măsurilor educative.
7. Din categoria măsurilor educative de protecție a mediului fac parte:
a) instalarea filtrelor de aer la termocentrale;
b) promovarea educației ecologice prin intermediul școlii și mass-media;
c) utilizarea rațională a îngrășămintelor chimice de către producătorii agricoli.
8. Cauze naturale de poluare / degradare ale mediului aerian sunt:
a) erupțiile vulcanice și incendiile de vegetație;
b) utilizarea substanțelor chimice în agricultură;
c) activitatea industrială a populației.
9. Surse mobile de poluare ale aerului atmosferic sunt:
a) mijloacele de transport; b) fabricile și uzinele; c) gunoiștile.
10. Indică ”intrusul” – o măsură ce nu se aplică pentru protecția mediului aerian:
a) amenajarea spaţiilor verzi în interiorul şi în jurul centrelor industriale;
b) utilizarea circuitului închis al apei în cadrul întreprinderilor industriale;
c) dotarea întreprinderilor cu instalaţii / filtre ce reţin poluanţii;
d) utilizarea surselor alternative de obținere a energiei electrice: panouri solare, centrale eoliene.
11. Poluarea apei cu substanțe provenite de la crescătoriile de animale (de ex: microorganisme
patogene) constituie:
 a) poluare biologică;
b) poluare termică;
c) poluare chimică.
12. Indică ”intrusul” - o cauză care nu determină degradarea vegetației:
a) defrișarea pădurilor;
b) incendiile naturale;
c) pășunatul excesiv;
d) repartiția radiației solare pe suprafața terestră.
13. Acțiuni directe ale omului care determină degradarea lumii animale constituie:
a) poluarea aerului;
b) vânatul și pescuitul;
c) extinderea suprafețelor agricole prin defrișarea pădurilor.
14. Un exemplu de impact al degradării lumii animale pentru natură constituie:
a) poluarea aerului;
b) apariția dezechilibrului în lanțul trofic și degradarea ecosistemelor naturale;
c) formarea rocilor sedimentare.
15. Indică ”intrusul” – o măsură ce nu este specifică pentru protecția lumii organice:
a) elaborarea Cărții Roșii;
b) crearea ariilor protejate de stat, de ex: rezervații naturale;
c) folosirea rațională a apei potabile.
16. Cauză naturală a eroziunii solului este:
a) prezența reliefului înclinat;
b) incendiile naturale;
c) cutremurele de pământ.
17. Cauze antropice ale eroziunii solului sunt:
a) creșterea suprafeței ocupate de culturi prășitoare și aratul incorect al pantei;
b) poluarea apei și aerului;
c) apariția gunoiștelor neautorizate.
18. Indică ”intrusul” – o măsură ce nu se aplică pentru prevenirea eroziunii solului:
a) plantarea perdelelor forestiere și reglementarea pășunatului;
b) reglementarea utilizării îngrășămintelor chimice;
c) rotația culturilor agricole.
19. Cauze naturale ale alunecărilor de teren sunt:
a) supraîncărcarea versantului cu construcții și defrișarea pădurilor;
b) prezența precipitațiilor atmosferice și a reliefului înclinat;
c) poluarea solului și a aerului.
20. Măsuri de prevenire a alunecărilor de teren sunt:
a) drenajul apelor și împădurirea teritoriilor cu risc de alunecare;
b) rotația culturilor agricole;
c) aratul terenurilor agricole după curbele de nivel.
21. Cauza principală a încălzirii globale este:
a) poluarea mediului cu deșeuri din plastic;
b) ploile acide, determinate de poluarea aerului cu substanțe toxice;
c) efectul de seră, determinat de eliminarea gazelor cu efect de seră, de ex: CO2.
22. Indică ”intrusul” - o cauză care nu determină despăduririle:
 a) poluarea aerului cu substanțe toxice;
b) creșterea necesităților de lemn pe piața mondială;
c) extinderea suprafețelor agricole și a așezărilor umane, datorită creșterii numerice a populației.
23. Cauză naturală a deșertificării este:
a) reducerea cantității de precipitații;
b) suprapășunatul;
c) utilizarea nerațională a îngrășămintelor chimice.
24. Indică ”intrusul” – o consecință ce nu este determinată de procesul de deșertificare:
a) poluarea apelor subterane;
b) intensificarea problemei alimentare, datorită reducerii fertilității solului;
c) degradarea lumii animale, datorită modificării habitatelor.
25. Indică ”intrusul” - o cauză care nu determină explozia demografică (procesul de creștere
numerică bruscă a populației):
a) combaterea epidemiilor, fapt ce a codiționat reducerea mortalității;
b) creșterea cantității de resurse naturale extrase la nivel mondial;
c) creșterea nivelului de trai a populației, fapt ce a determinat sporirea duratei de viață.
26. Cauză a crizei demografice (reducerea numerică a populației) în unele state din Europa este:
a) creșterea nivelului de trai al populației;
b) natalitatea redusă determinată de mentalitatea populației;
c) fluxul mare al imigranților.
27. Regiuni puțin asigurate cu apă potabilă (râuri și lacuri cu apă dulce) sunt:
a) vestul Europei și Asia de Sud-Est;
b) nordul Africii și Asia de Sud-Vest;
c) nordul Eurasiei și nordul Americii de Sud.
28. Cauză naturală a problemei alimentare este:
a) repartiția condițiilor climatice pe Glob;
b) productivitatea agricolă redusă în statele în curs de dezvoltare;
c) numărul mare al populației în unele state în curs de dezvoltare.
29. Hazarduri naturale endogene sunt:
a) secetele și inundațiile;
b) cutremurele de pământ și erupțiile vulcanice;
c) tsunami și uraganele.
30. Hazarduri naturale exogene hidrologice sunt:
a) cutremurele de pământ și erupțiile vulcanice;
b) valurile tsunami și inundațiile;
c) furtunile de nisip și secetele.