Sunteți pe pagina 1din 23

Migraia este un fenomen ce const

n deplasarea unor mulimi de persoane


dintr-o arie teritorial n alta. n sec. al
XX lea acest fenomen a nregistrat o
cretere fr precedent.

Cauzele migraiilor:

Economice un trai mai bun, un job mai


bine pltit.
Politice au idei politice diferite dect cele
ale autoritilor i din aceast cauz sunt
persecutai.
Sociale - afiniti pentru o anumit cultur
sau categorie social.
Naturale dezastre naturale (cutremure,
inundaii)
Etnice discriminare rasial.

Cauzele migraiilor:

Religioase persecuia religioas, rzboaie


religioase.
Personale retragerii la pensie, motive
sentimentale.

Forme de migraie:

Imigraie (ansamblul intrrilor)


Emigraie (ansamblul ieirilor)

Legal

Definitiv

Ilegal

Provizorie

Temporar

Forat

Sezonier

Liber

Emigrantul persoana care prsete un teritoriu


sau o ar pentru a se stabili ntr-un alt teritoriu sau
ar.
Imigrantul persoana care se stabilete pe un alt
teritoriu sau ntr-o alt ar.
Statutul
imigranilor:
minoritari,
etichetai,
respini, marginalizai, discriminai, au ns ansa de
a-i depi statutul social i condiia.
Statutul emigranilor: respini, marginalizai,
privii cu suspiciune de ara gazd, discriminai.
Restricii privind piaa muncii. Limitara emigraiei.

La baza migraiei umane stau o serie de


factori:
Factori Stimulativi (migraie forat)
rzboiul, foametea, bolile, epidemii,
persecuiile
politice
i
religioase,
dezastrele naturale.
Factori
Favorizani
(migraie
voluntar)

motive
personale,
familiale, stabilitatea politic, tolerana
religioas, cererea de for de munc,
stabilitate economic.

Repere istorice ale migraiei umane: Migraia


uman n Primul Rzboi Mondial (migraie forat).
Primul Rzboi Mondial reprezint un reper
important n ceea ce privete migraia uman.
Oamenii i vor cuta sigurana, prosperitatea i
fericirea n alte ri dect n acelea n care s-au
nscut. Migraia s-a ndreptat ctre S.U.A.
Migraia uman n perioada interbelic. Migraia
uman este controlat prin lege. Statele naionale
au stabilit reguli ale ceteniei. n acest fel s-a
ncurajat emigraia i au impus restricii n ceea ce
privete imigraia (germanii, ruii, evreii). Cauze:
Marea Criz Economic (1929-1933) i Instalarea
regimurilor totalitare (1930).

Repere istorice ale migraiei umane:


Migraia uman dup Al Doilea Rzboi
Mondial.
Cauze: Urbanizarea, Educaia
Superioar,
Productivitatea,
Mecanizarea,
Migraia forei de munc spre oraele din
rile dezvoltate. Creterea demografic.
Migraia uman este ndreptat spre estul i
sudul Europei.
Emigraia internaional a
devenit un subiect de disput i conflict n
interiorul statelor democratice dezvoltate i n
cadrul organizaiilor internaionale.

n secolul XX migraia internaional a


devenit unul din factorii eseniali ai
globalizrii alturi de mobilitatea
capitalurilor, a tehnologiilor i informaiilor.
Migraia a fost dintotdeauna parte a
schimbrilor sociale la nivel global precum
colonizrile, industrializarea sau rzboaiele
mondiale. n ultimii 40 de ani numrul
migranilor la nivel mondial s-a dublat cu
toate c procentul acestora din populaia
global a rmas constant. n prezent sunt
175 milioane de migrani n lume sau altfel
spus 3.5 % din populaia global.

In secolul al XX-lea,sensul migratiei s-a


modificat , Europa devenind din sursa
de emigranti,destinatie pentru
imigranti.In acelasi timp ,s-a produs o
zonare a emigratiei , dar si a mobilitatii
fortei de munca din interiorul statelor .

Masiva migratie a fortei de munca din


zona rurala in cea urbana nu este o
caracteristica doar a tarilor
industrializate; aceasta tinde sa devina
un fenomen general.

Pretul platit la nivelul individului ,


este ruperea de traditie si adesea
de propria familie ,insingurare , o
anume vulnerabilitate ce decurge
din dependenta accentuata
de locul de munca,
o inasprire a relatiilor
cu ceilalti ca rezultat al
concurentei pentru posturi bine
platite.

Exista,mai intai,o emigratie legala,care inregistreaza


cote tot mai ridicate la capitolul cerere si tot mai
scazute la cel al ofertei,tarile care primesc imigranti in
conditii legale fiind tot mai putine.
Emigraia legal:
-Definitiv (cu acordarea ceteniei)
Ex.Canada,Noua Zeelanda
-Temporar (acordarea permiselor de munc)-preferata de
cele mai multe state dezvoltate
Emigratia legala are ca tinta fie sectorul de varf al muncii
supercalificate(mobilitatea
elitelor, a creierelor care lucreaz n
supercalificate(
companiile transnaionale),fie cel al muncilor umile ,refuzate de
cetatenii tarii de destinatie.In primul caz,o problema este
compatibilitatea sistemelor de invatamant si recunoasterea
diplomelor.Aceasta este stringenta in Uniunea Europeana ,unde
mobilitatea fortei de munca este libera.Statistici incomplete arata
ca,intr-un singur an,in spatiul Uniunii Europene s-au folosit peste 12
milioane de imigranti,dintre care mai mult de jumatate proveneau
din tarile est-europene.

Ceea ce genereaza ingrijorare si preocupare


pentru guvernele tarilor dezvoltate este insa
emigratia dinspre tarile defavorizate catre
cele bogate.
Fenomenul cel mai ingrijorator ,care pare
imposibil de controlat,este cel al emigratiei
ilegale,deoarece ea inseamna,inainte de
toate,munca la negru ,trafic de persoane si
chiar o forma moderna a sclaviei,in care
omul devine captiv al unui sistem bine pus la
punct.Ea este motivat n mare msur de
condiiile de via precare din statele de
origine.

Mirajul unor castiguri mari, in masura sa scoata familiile ramase


acasa din mizerie, imposibilitatea de a gasi un loc de munca in
tarile de origine si chiar anumite trasaturi ale generatiei de la
inceputul mileniului al III-lea, care este cu mult mai agitata si mai
mobila, pun in miscare persoanele gata sa creada orice li se
promite.

S-au dezvoltat adevarate retele de traficanti cu activitati pe piata


muncii la negru,dar mai ales a prostitutiei.Europa de Est,ca si unele
tari sarace ale Americii Latine au devenit surse de femei
traficate.Activitatile de acest fel sunt favorizate si de faptul ca
multe tari de destinatie nu au o legislatie care sa protejeze
victimele si sa condamne proxenetii.Una dintre acestea este
Japonia,unde multe femei din America Latina,Europa si din alte tari
asiatice sunt fortate sa lucreze in strada.

Statutul imigranilor:
minoritari, etichetai, respini, marginalizai, discriminai, au
ns ansa de a-i depi statutul social i condiia.

Se impune:
-recunoaterea identitii culturale
-acceptarea diversitii i multiculturalismului
-legislaie adecvat, n conformitate cu Declaraia
Universal a Drepturilor Omului

Statele dezvoltate(constituie "Lumea Nordului") se


confrunta astazi cu un puternic deficit de
populatie.Migratia masiva spre aceste tari are loc dinspre
tarile in curs de dezvoltare("Lumea Sudului").

America Latina,Mexicul,in primul rand ,este principala sursa


a fortei de munca la negru din SUA,asa cum Europa de
Est,dar si nordul Africii alimenteaza statele din Uniunea
Europeana.China este si ea o importanta sursa a emigratiei
ilegale in SUA si in Europa Occidentala.Exista o tendinta de
limitare a emigratiei prin repatrierea imigrantilor.Marea
Britanie ofera compensatii celor care accepta,de buna
voie,repatrierea.

rile din Europa de Est s-au


reintegrat n economia mondiala
n urma prbuirii sistemului
socialist n anii 90. Pentru rile
Aceast reacie de eliberare, de
din aceast regiune migraia
valorificare a dreptului de a
este foarte important pentru c
cltori n afara rii a
sunt implicate ca ri de
caracterizat o prim faz a
origine/destinaie pentru unul
migraiei internaionale n
din cele mai importante patternnoua Romnie postcomunist.
uri migraioniste din lume.
Particularitile migraionismului Ulterior, pe fondul reformelor
i a perioadei de tranziie la
practicat nc de la nceputul
perioadei de tranzitie n Romnia economia de pia, motivaia
i exercit influena asupra
migranilor a devenit de
dezvoltrii economice att n
natur economic. Migraia
prezent ct i n viitorul
este o parte important a
apropiat. n anii ce au urmat
tranziiei n Romnia i
revoluiei s-au inregistrat
continu s aib un rol
creteri importante ale
esenial i n prezent.
emigraiei internaionale ca
Devenit strategie de via
efect direct al interdiciilor
migraia circulatorie a forei
impuse de regimul comunist.

de munc a fost analizat de


sociologi n condiiile n care,
n prezent, este cea mai
dinamic form de mobilitate
social din Romnia.

Menionai cel puin dou situaii de risc la care este


expus emigrantul ilegal.
Precizai cel puin dou dintre drepturile omului care
i permit s emigreze
Citii cu atenie textul de mai jos.
.Suntem contieni de legtura important care
exist ntre migraia internaional i dezvoltare, ca
i de necesitatea de a trata aceast problem
coordonat i coerent, astfel nct rile de origine,
de tranzit i de destinaie s beneficieze de
oportunitile oferite de migraii i s exploateze
potenialul pozitiv al acestora. Recunoatem c
migraiile internaionale nu ridic numai probleme
comunitii mondiale, ci aduc i
avantaje(Documentul final al Adunrii Generale a
ONU, 2005)
- Prezentai dou aspecte pozitive ale migratiei
pentru ara de adopie.

Considerai c migraia
devalorizeaz conceptele de
naiune, societate, cultur?
Argumentai rspunsul vostru.
Prezentai punctul vostru de
vedere legat de criza refugiailor
sirieni.
Cum
poate
Europa
gestiona aceast criz?

S-ar putea să vă placă și

  • Sub 2016
    Sub 2016
    Document29 pagini
    Sub 2016
    Carmen Dimitriu
    Încă nu există evaluări
  • Evaluare AVAP
    Evaluare AVAP
    Document2 pagini
    Evaluare AVAP
    Laver Ada
    Încă nu există evaluări
  • Teza 1
    Teza 1
    Document1 pagină
    Teza 1
    Schimbeschi Edmondo Ionut
    Încă nu există evaluări
  • Teza Cls. 9 Sem. I
    Teza Cls. 9 Sem. I
    Document3 pagini
    Teza Cls. 9 Sem. I
    Schimbeschi Edmondo Ionut
    Încă nu există evaluări
  • Teza 2
    Teza 2
    Document1 pagină
    Teza 2
    Schimbeschi Edmondo Ionut
    Încă nu există evaluări
  • Evaluare Abilitati Practice
    Evaluare Abilitati Practice
    Document3 pagini
    Evaluare Abilitati Practice
    Ala Boicu
    100% (2)
  • Pedagogie Alternative Ice Interactive
    Pedagogie Alternative Ice Interactive
    Document18 pagini
    Pedagogie Alternative Ice Interactive
    api-3804479
    100% (1)
  • Cum Sa Invatam
    Cum Sa Invatam
    Document33 pagini
    Cum Sa Invatam
    ColdeaBianca
    Încă nu există evaluări
  • Olimpiada Istorie Baraj 2017
    Olimpiada Istorie Baraj 2017
    Document4 pagini
    Olimpiada Istorie Baraj 2017
    Schimbeschi Edmondo Ionut
    Încă nu există evaluări
  • Cap 7
    Cap 7
    Document18 pagini
    Cap 7
    LidiaSabo
    Încă nu există evaluări
  • Cap5 Invatarea Interactiv Creativa
    Cap5 Invatarea Interactiv Creativa
    Document19 pagini
    Cap5 Invatarea Interactiv Creativa
    Gruia Irina
    100% (1)
  • Castelele de Pe Valea Loarei
    Castelele de Pe Valea Loarei
    Document8 pagini
    Castelele de Pe Valea Loarei
    D@m@ige
    Încă nu există evaluări
  • Cap 9
    Cap 9
    Document8 pagini
    Cap 9
    LidiaSabo
    Încă nu există evaluări
  • Cap 7
    Cap 7
    Document18 pagini
    Cap 7
    LidiaSabo
    Încă nu există evaluări
  • Statele Unite Ale Americii
    Statele Unite Ale Americii
    Document4 pagini
    Statele Unite Ale Americii
    Schimbeschi Edmondo Ionut
    Încă nu există evaluări
  • Partea 1
    Partea 1
    Document7 pagini
    Partea 1
    LidiaSabo
    Încă nu există evaluări
  • Part2 PDF
    Part2 PDF
    Document1 pagină
    Part2 PDF
    Schimbeschi Edmondo Ionut
    Încă nu există evaluări
  • Greutatea Ideala
    Greutatea Ideala
    Document1 pagină
    Greutatea Ideala
    Corina Zenovia
    Încă nu există evaluări
  • Invatarea Prin Cooperare
    Invatarea Prin Cooperare
    Document8 pagini
    Invatarea Prin Cooperare
    Darie Bianca
    Încă nu există evaluări
  • Pedagogie Alternative Ice Interactive
    Pedagogie Alternative Ice Interactive
    Document19 pagini
    Pedagogie Alternative Ice Interactive
    api-3804479
    100% (4)
  • Romania
    Romania
    Document5 pagini
    Romania
    Tatiana Barbaneagra
    Încă nu există evaluări
  • Rusia
    Rusia
    Document5 pagini
    Rusia
    Schimbeschi Edmondo Ionut
    Încă nu există evaluări
  • Relieful Si Apele Romaniei
    Relieful Si Apele Romaniei
    Document5 pagini
    Relieful Si Apele Romaniei
    Schimbeschi Edmondo Ionut
    Încă nu există evaluări
  • Evaluari Alternative
    Evaluari Alternative
    Document25 pagini
    Evaluari Alternative
    Mihaela Vasoi
    Încă nu există evaluări
  • Teritorii
    Teritorii
    Document5 pagini
    Teritorii
    Schimbeschi Edmondo Ionut
    Încă nu există evaluări
  • Universul
    Universul
    Document1 pagină
    Universul
    Schimbeschi Edmondo Ionut
    Încă nu există evaluări
  • Vulcanii
    Vulcanii
    Document2 pagini
    Vulcanii
    Schimbeschi Edmondo Ionut
    Încă nu există evaluări
  • Subiect Si Barem Clasa Xi
    Subiect Si Barem Clasa Xi
    Document4 pagini
    Subiect Si Barem Clasa Xi
    Schimbeschi Edmondo Ionut
    Încă nu există evaluări
  • Subiecte Clasa Xii 2013
    Subiecte Clasa Xii 2013
    Document5 pagini
    Subiecte Clasa Xii 2013
    Lori Breazu
    Încă nu există evaluări
  • Subiect Si Barem Clasa X
    Subiect Si Barem Clasa X
    Document4 pagini
    Subiect Si Barem Clasa X
    Schimbeschi Edmondo Ionut
    Încă nu există evaluări