Bilanțul de energie

Primul principiu al termodinamicii ne spune că energia totală a unui sistem izolat este
constantă.

Al doilea principiu spune că energia se poate transforma dintr-o formă în alta.

Conform principiului l si ll, energia se poate transforma dintr-o formă în alta (energie
cinetică, termică, de lucru mecanic sau electrică) astfel încât energia totală a sistemului să
rămână constantă.

Într-un sistem unele forme de energie sunt neglijabile, astfel că ele se omit din ecuația de
bilanț.

Astfel:

- pentru sistem închis: Q = ∆U

- pentru sistem deschis: Q = ∆Ḣ

Ecuația lui Bernoulli pentru curgerea fluidelor (lichidelor)

Reprezintă ecuația de consumare a energiei într-un sistem dat. Sistemul dat este format
din utilaje tehnologice și trasee (rețea) de conducte.

Ecuația lui Bernoulli pentru curgerea izotermă a unui lichid

E h + Ew + E p + E m – E f = 0
în care:

Eh – energia potențială;

Ew – energia cinetică;

Ep – energia de presiune;

Em - energia mecanică (pompă);

Ef – energia de frecare.

Ecuația lui Bernoulli

Δw 2 Δp W
Δh + + + –f=0
2g gρ g

∆ reprezintă diferența mărimii între secțiunile 1 și 2, în sensul de curgere al lichidului.

Ef l w2 1 l w2
f= =λ ρ =λ
gρ d 2 gρ d 2g

λ = f (Re)

Pentru regimul laminar și pentru cel turbulent, există formule aproximative de calcul al lui
𝜆.

64
laminar: λ =
ℜ

0,316
turbulent: λ =
ℜ0,25

Pentru regimul intermediar, se poate utiliza graficul lui Moody, cu condiția să se cunoască
rugozitatea peretelui spațiului de curgere, ε (vezi anexa).
 Ex.1. Să se calculeze debitul de apă ce circulă prin sistemul reprezentat în figură, în care:

p1 = 1,5 at

Δh = 5 m

di = 250 mm

l = 250 m

λ = 0,03

Rezolvare

Δw 2 Δ p W
Δh + + + –f=0
2g gρ g

(1-1`) – (2-2`)

Δw 2 W
=0; =0
2g g

Δp
Δh + =f
gρ

∆p = p1 – p0 = 2,5 – 1,013≅ 1,5 at

Δp 1,5∙ 9,81 ∙10 4

= =15 m
gρ 9,81∙ 103
 l w2 250 w 2
f=λ = 0,03 = 1,52 w2
d 2g 0,25 2∙ 9,81

5 m+ 15 m = 1,52 w2

20
w2 = = 13,157 (m/s)2
1,52

w = 3,62 m/s

π ∙ d 2i 3,14 ∙ 0,2502 = 0,177 m3/s = 637 m3/h

L V = w Ac = w ∙ =3,62∙
4 4

Ex.2. Dintr-un rezervor aflat la presiunea atmosferică se pompează apă printr-o conductă
orizontală circulară cu lungimea echivalentă l 1 = 3700 m și diametrul interior d 1 = 250 mm și
care se bifurcă prin 2 conducte cu diametrul interior d 2 = 100 mm și d3 = 75 mm. Conducta d2 are
lungimea echivalentă l2 = 600 m și o presiune hidrostatică echivalentă cu o coloană de lichid cu
înălțimea h = 15 m, descărcându-se într-un rezervor aflat la presiunea atmosferică. Debitul prin
această conductă trebuie să fie de LV,2 = 7,56 l/s. Conducta orizontală d3 se descarcă în atmosferă,
într-un canal, la o distanță aflată la l3 = 210 m de la locul joncțiunii.

Se cere să se determine presiunea de refulare a pompei centrifuge, considerându-se λ =

0,02.

Rezolvare
 Traseul din figură se împarte în 3 tronsoane (1) – (j), (j) – (2) și (j) – (3), tratându-se
separate. Atenție! Tronsonul (1)-(j) începe după pompă, deci pe niciun tronson nu este pompă,
deci W=0 în toate cazurile.

Presiunea în punctul de joncțiune , pj, este aceeași atât pentru tronsonul (j) – (2) cât și
pentru tronsonul (j) – (3).

Pe fiecare tronson se va face bilanțul de energie (cu ecuația lui Bernoulli):

Δw 2 Δ p W
Δh + + + –f=0
2g gρ g

Pentru tronsonul (j) – (2):

W
∆w = 0; =0
g

∆p
=h+f
ρg

π d 22
Secțiune A2 = = 0,785 (0,1)2 = 7,85 ∙ 10-3 m2
4

Lv ,2
Viteza w2 = = 0,963 m/s
A2

l w2 600 0,9632
Frecarea f2 = λ = 0,02 = 5,672 m
d 2g 0,1 2∙ 9,81

Verificare λ presupus:

w2 d 2 ρ
Re2 = = 9,63 ∙ 104 (regim turbulent)
η

0,316
λ2 = = 0,018, destul de aproape de cel presupus: 0,02.
ℜ0,25
2

Tronsonul (j) – (3)

w
∆h = 0 ; ∆W = 0 ; =0
g

∆p
=f
gρ

Căderea de presiune (perderea de sarcină) pe tronsonul 2 este egală cu cea de pe tronsonul 3,

 ∆pj-2 = ∆pj-3, altminteri ar exista curgere preferențială pe unul din tronsoane, ceea ce nu trebuie
să existe. Deci:

∆ p j−2
f3 = = 20,672 m
gρ

Dar:

l w2 210 w 23
f3 = λ = 0,02 = 2,854 w32
d 2g 0,075 2∙ 9,81

20,672
w32 = = 7,243
2,854

w3 = 2,69 m/s

Tronsonul (1) – (j)

W
∆h = 0 ; ∆w = 0 ; =0
g

∆p
=f
gρ

Ecuația de continuitate a curgerii, ținând cont că debitul de lichid de pe tronsonul 1 se împarte pe

tronsonul 2 și tronsonul 3:

w1ρA1 = w2ρA2 + w3ρA3

A1 = 0,785∙ 0,252 = 0,049 m2

A2 = 0,785 ∙ 0,12 = 0,00785 m2

A3 = 0,785 ∙ 0,0752 = 0,0044 m2

De aici, se poate calcula viteza pe tronsonul1:

0,963+0,00785+2,69 ∙ 0,0044
w1 = = 0,396 m/s
0,049

p 1− p j 3700 0,1942
= 0,02 = 2,36 m
gρ 0,25 2∙ 9,81

Apoi se calculează căderea de presiune pe tronsonul 1:

p1 – pj = 0,568 ∙ gρ = 0,568 ∙ 9,81 ∙ 103 N/m2,

Iar de aici, presiunea în secțiunea 1 (atenție, secțiunea 1 este după pompă, deci aceasta va fi
presiunea de refulare a pompei):

p1 = pj + 5,572 ∙ 103

pj = po + 20,672 ∙ gρ

pj = 9,81 ∙ 104 + 20,672 ∙ 9,81 ∙ 103 = 30,09 ∙ 104 N/m2

p1 = 30,09 ∙ 104 + 0,557 ∙ 104 = 30,647 ∙ 104 N/m2 → p1 = 3,12 at

 Ex.3. Prin traseul din figură se transportă un debit volumetric de lichid (ρ=1000 kg/m 3 și
η= 1 cP), dintr-un rezervor A, aflat la presiune atmosferică într-un vas B sub vid, la presiune
absolută de 0,2 at (60°C).

Care este condiția ca acest traseu sa funcționeze?

Rezolvare:

Δw 2 Δ p W
Δh + + + –f=0
2g gρ g

Secțiunile (1) – (2):

W
∆w = o ; =0
g

∆p
= ∆h + f
gρ

∆p = po – p = (1 - 0,2) 9,81 ∙ 104 = 0,8 ∙ 9,81 ∙ 104 m

∆ p 0,8 ∙9,81 ∙ 104

= =8m→8=5+f→f=3m
gρ 9,81∙ 103

Condiția de funcționare - debitul de lichid transportat și dimensiunile geometrice ale

conductei (d,l) trebuie să îndeplinească condiția f ≤ 3 m (frecarea să fie mai mică decât
echivalentul a 3 m coloană de lichid).