Piroliza

Rompetrol Rafinare SA
REGULAMENT DE FUNCTIONARE
AL
DEPOZITULUI DE TITEI
CUPRINS
CAPITOLUL I.
Date generale privind parcul de rezervoare 50.000 si echipamentele anexe:
1.1 Obiectivul regulamentului
1.2 Capacitatea si amplasare depozitului.
CAPITOLUL II.
Materii prime si materiale:
2.1 Caracteristicile materiei prime
2.2 Descrierea procesului tehnologic pentru titeiul pompat prin Conpet.
2.3 Titei din Dana 4
2.4 Titei din Petromar
2.5 Slops din Rafinarie
CAPITOLUL III.
Descrierea canalizarii chimice impure si a separatoarelor de produse petroliere:
3.1 Scopul canalizarii chimice impure
3.2 Bazine separatoare, prezentare
3.3 Descrierea detaliata a procesului
CAPITOLUL IV.
Instalatia de spuma si dotarile PSI fixe:
4.1 Instalatia fixa de spuma aeromecanica
4.2 Instalatia fixa de stropire
4.3 Descrierea fluxului tehnologic al instalatiei fixa de spuma aeromecanica
CAPITOLUL V.
Descrierea retelei de utilitati:
5.1 Aburul de 4 at.
5.2 Condens de 4 at.
CAPITOLUL VI.
Automatizarea procesului tehnologic:
6.1 Sistemul de automatizare aferent rezervoarelor de depozitare
6.2 Sistemul de semnalizare incendiu
CAPITOLUL VII.
Utilaje tehnologice de baza:
7.1 Rezervoare cu capac plutitor
7.2 Functionarea rezervoarelor
7.3 Protectia electrica
CAPITOLUL VIII.
Utilaje aferente rezervoarelor si separatoarelor:
8.1 Pompe
8.2 Casa de spuma
8.3 Principalele caracteristici ale pompelor EP1,PD2 PD3:
8.3.1 Principalele caracteristici ale motorului Diesel.
8.4 Supape de siguranta

CAPITOLUL IX.
Controlul calitatii titeiulul
CAPITOLUL X.
Reguli de functionare nornala a parcului de alimentare cu titei si a dotarilor aferente:
10.1 Functionarea normala a rezervoarelor si a pompelor de alimentare
10.2 Calculul cantitatii de titei pompat in instalatia DA
CAPITOLUL XI.
Reguli de fnctionare normala a separatoarelor 12 si 13:
11.1 Pomparea apei
11.2 Pomparea slopsului
11.3 Controlul analitic
CAPITOLUL XII.
Instructiuni de lucru pe timp friguros
CAPITOLUL XIII.
Reguli de functionare a instalatiei de spuma:
13.1 Pornirea instalatiei
13.2 Punerea in functiune
13.3 Pornirea propriu zisa
13.4 Oprirea instalatiei
13.5 Reguli de functionare a instalatiei de spuma
13.6 Exploatarea si intretinerea instalatiei de spuma
CAPITOLUL XIV.
Instructiuni de lucru pentru scoaterea normala din circuit a unui rezervor
CAPITOLUL XV.
Avarii posibile in parcul de rezervoare de 50.000 m3
CAPITOLUL XVI.
Reguli de protectia muncii specifice depozitului de titei
CAPITOLUL XVII.
17.1. Reguli P.S.I. generale privind depozitarea produselor lichide inflamabile
17.1.1 Depozitarea produselor lichidelor inflamabile
17.2. Reguli P.S.I. specifice rezervoarelor pentru depozitarea produselor lichide
17.3. Curatarea rezervoarelor
17.4. Canalizarea industriala separatoare de produse petroliere
CAPITOLUL XVIII.-Prim ajutor.
CAPITOLUL I
DATE GENERALE PRIVIND PARCUL DE REZERVOARE 50.000
SI ECHIPAMENTELE ANEXE
1.1 Obiectivul regulamentului
Pentru a se asigura spatiul de depozitare a titeiului care se aprovizioneaza in scopul prelucrarii
in instalatia DAV este prevazut un "Parc de alimentare" ce cuprinde 8 (opt) rezervoare a 50.000 m 3
cu dotarile aferente (ob.337).
La stabilirea numarului si capacitatii rezervoarelor s-a avut in vedere:
- modul de asigurare a titeiului - titeiul se asigura prin pompare din portul Constanta (OIL
TERMINAL prin firma CONPET),din portul Midia (Dana 4 prin firma SGS s-au GKV) si din Petromar
(prin personalul depozitului).
- facturul economic - rezervoarele de capacitate mare sunt avantajoase din punct de vedere
economic;
1.2 Capacitatea si amplasarea depozitului
Parcul de alimentare titei cuprinde 8 (opt) rezervoare de capacitate nominala de 50.000 m 3
fiecare, deci o capacitate totala de depozitare de 400.000 m3.
Parcul de alimentare titei se afla amplasat in extremitatea estica a Rafinariei, lnga statia de
epurare, rezervoarele fiind amplasate in 2 (doua) grupuri, impartite prin diferenta de nivel fata de
cota 0.
- rezervoarele T1, T2, T3, T4 amplasate la cota +3 formeaza parcul 1;
- rezervoarele T5, T6, T7, T8 amplasate la cota +5 formeaza parcul 2;
Parcul de alimentare titei este prevazut pe lnga instalatia aferenta rezervoarelor si cu
urmatoarele dotari:
- Statie de pompe alimentare instalatie DAV;
- Sistem de canalizare ape chimic impure si 2 (doua) separatoare de produse petroliere separatoarele 12 si 13;
- Casa de pompe spuma chimica;
- Statie Trafo alimentare energie electrica;
- Casa AMC si dependinte sociale;
- Sistem de ndiguiri si drumuri de interventie, gard de mprejmuire.
CAPITOLUL II
MATERII PRIME SI MATERIALE

2.1 Caracteristicile materiei prime.
Materia prima existenta in depozit este titeiul.Titeiul este pompat in depozit din Port
Constanta(OIL-Terminal Constanta),Port Midia( Dana 4 )si din Petromar, care constitue materia
prima pentru instalatia D.A.
Subprodusul sau materia recuperabila existenta este slopsul provenit din recuperarea
produsului petrolier prin intermediul separatoarelor 12 si 13.
Titeiul . Caracteristici fizico-chimice
-
Greutate specifica............................0,8535 - 0,869

Distilatie initiala...............................48 - 45 0C
Distilat pna la 300 0C......................49 - 46 %vol
Total distilat....................................48,5 - 47,8 %vol
Rezidiu...........................................50 - 52,2 %vol
Pierderi..........................................0 - 0,5 %vol
Greut. specif. distilat........................0,773 - 0,776
Greut. specif. rezidiu........................0,938 - 0,955
Continut sulf...................................1,33 - 1,58 %gr
Continut H2S dizolvat........................0,002 gr
Vscozitate la 21 0C.........................8,6 - 15,1 cST
Vscozitate la 37,8 0C.......................5,6 - 8,83 cST
Congelare....................................... - 20 - 12 0C
Parafina..........................................7 - 6,7 %gr
Carbon Conradson...........................3,7 - 5,2 %gr
Asfaltene........................................0,7 - 1,9 %gr
Aciditate.........................................0,2 - 0,13 mgKOH/gr
Cenusa...........................................0,009 - 0,022 %gr
Apa si sedimente.............................0,1 - 0,2 %gr
Sare..............................................0 - 0,0018 %gr
Presiune de vapori Reid....................7,2 (0,6 ata)
Vanadiu..........................................36 106 ppm
Nichel............................................11 - 30 ppm
2.2 Descrierea procesului tehnologic pentru titeiul din Portul Constanta pompat prin
Conpet
Titeiul pompat din Portul Constanta prin Conpet este preluat dupa statia de godevilare(din
incinta depozitului) pe conducta PT-337-001-600.
In continuare, in functie de grupul de rezervoare in care urmeaza sa se faca depozitarea,
titeiul este dirijat fie pe conducta PT-337-002-600 pentru parcul 1 (rez. T1, T2, T3, T4), fie pe
conducta PT-337-007-600 pentru parcul 2 (rez. T5, T6, T7, T8). Deci linia PT-337-002-600 este
colectorul de impins in grupul de rezervoare T1, T2, T3, T4 iar linia PT-337-007-600 este colectorul
de impins in grupul de rezervoare T5, T6, T7, T8.
Din colectorul PT-337-002-600 se ramifica 4 linii (pentru fiecare rezervor din parcul 1), linii
care se inteapa in conductele de impins - tras dupa cum urmeaza:
- Pentru rezervorul T1 din linia PT-337-002-600 pleaca linia PT-337-003-600 care se inteapa
in linia PT-337-013-600. Linia PT-337-003-600 este prevazuta cu vana WM-337-001-1 ce permite
izolarea fata de linia PT-337-013-600.
- Pentru rezervorul T2 din linia PT-337-002-600 pleaca linia PT-337-005-600 prevazuta cu
vana WM-337-001-A-1 care se inteapa in linia PT-337-015-600.
vana WM-337-002-1 care se inteapa in linia PT-337-014-600.
Din colectorul PT-337-007-600 se ramifica 4 linii (pentru fiecare rezervor din parcul 2), linii
care se inteapa in conductele de impins - tras dupa cum urmeaza:
Din rezervoare, titeiul este tras cu pompele Booster 200A-P 1A,R sau 100-P 100A,R prin unul
din colectoarele PT-337-012-600 pentru parcul 1 (rez. T1, T2, T3, T4) sau PT-337-018-600 pentru
parcul 2 (rez. T5, T6, T7, T8).
In aceste colectoare titeiul este adus de la fiecare rezervor prin conductele tras - impins
astfel:
a) La colectorul PT-337-012-600 pentru parcul 1:
- De la rezervorul T1 prin linia PT-337-013-600 prevazuta cu vana WM-337-001-2.
- De la rezervorul T2 prin linia PT-337-015-600 prevazuta cu vana WM-337-001-A-2.
b) La colectorul PT-337-018-600 pentru parcul 2:

Titeiul tras pe linia PT-337-012-600 (sau PT-337-018-600) cu pompele Booster 200A-P1A,R
este impins pe linia PT-337-023-400 care are corespondent in linia exterioara conducta PT-433-001400 in trasul pompelor de alimentare a instalatiei DAV, 100-P1A,B,R.
Prin conducta PT-337-025-400 si PT-337-026-400 s-a creat posibilitatea de transvazare a
continutului oricarui rezervor in orice alt rezervor din depozit. Aceasta operatie se executa in cazul
unui incendiu la un rezervor de titei. Concomitent cu aceasta operatie se poate efectua si pomparea
in instalatie.
In caz de mare urgenta, cnd se impune golirea rapida a unui rezervor, se poate trage cu
toate pompele din rezervorul respectiv, urmnd ca din colectorul de impins, titeiul sa fie repartizat
pe conducta PT-337- 023-400 in instalatia DAV pe conducta PT-337-025-400 intr-un rezervor din
parcul 1 iar pe conducta PT-337-026-400 intr-un rezervor din parcul 2.
In rezervoarele de titei exista si posibilitatea de pompare a slopsului (produse neconforme)
din Rafinarie. Astfel linia EN-433-013-300 ce colecteaza slopsul din Rafinarie ajunge in zona
depozitului de titei si de aici devenind linia EN-337-001-300 se inteapa in linia PT-337-002-600.
2.3 Primire Titei din Dana 4
Pentru pompare titeiului din Dana 4 in Depozitul de titei s-a prevazut doua linii.
Titeiul poate fi pompat pe ambele linii s-au numai pe una. In depozit, titeiul poate fi pompat in
parcul 1(T1,T2,T3,T4.) s-au in parcul 2 (T5,T6,T7,T8).
a) Pentru parcul 1(T1,T2,T3,T4.):
- la intrare in depozit una din linii linii are amplasat un robinet Dn 250(la dr.2),apoi linia se
ramifica in patru linii la claviatura pentru fiecare rezervor si fiecare ramificatie are cate un robinet
DN 250.Inteparea fiecarei ramificatii se face intre cei doi robineti de pe linia Petromarului.
Pentru fiecare rezervor pe tronsonul(teul)dintre cei trei robineti (2 pe linia petromar si unul
pe linia dana 4) se afla montat o supapa de siguranta DN 80 care descarca pe platforma.
Aceasta linie este considerata firul nr.1
- cea de-a doua linie din Dana 4 (aceasta linie duce in refularea pompei 200 AP2 ar) la intrare
in depozit are un robinet DN 250 (la dr.2) pentru izolare liniei de pompa, pentru ca linia face
legatura printr-un by-pass(calaret cu robinet DN 250) cu linia Petromarului.
Tronsonul de linie Petromar de la dr. 2 la claviatura parc 1 este comun pentru titei din
Petromar si pentru titei din Dana 4.La claviatura linia se ramifica in patru linii pentru fiecare rezervor
si are montat cite doi robineti DN 250 de izolare. Aceasta linie este considerata firul nr.2.
Cele doua linii prin care se pompeaza titei din dana 4 in parcul 1 se unesc, apoi se inteapa in
linia (rezervor vane DA,Conpet) DN 600 a fiecarui rezervor.
b)Pentru parcul 2 (T5,T6,T7,T8.):
Cele doua linii care vin din Dana 4 se unesc (la dr.2) printr-un by-pass(calaret) cu robinet DN
250 intr-o linie DN 400 care duce la parcul 2.Aceasta linie are montat un robinet DN 400 (la dr.2)
dupa ce se unesc cele doua linii de titei.Aceasta linie DN 400 se ramifica in doua linii (la dr.4) pentru
pomparea titeiului in parcul 2 (T5,T6,T7,T8.)
- o linie se inteapa in linia Petromarului si este prevazuta cu un robinet DN 200 (la dr.4) apoi
linia se ramifica in patru linii la claviatura cu catedoi robineti (DN 250) pentru fiecare
rezervoarT5,T6,T7,T8.Linia Petromarului are robinet DN 250 de izolare (la dr.4),de linia de titei din
Dana 4.
- cea de-a doua linie de titei care pleaca (la dr.4) din linia de DN 400 se ramifica la
claviatura in patru linii cu robinet DN 200 pentru fiecare rezervor T5,T6,T7,T8.Fiecare
ramificatie se inteapa in linia Petromarului intre cei doi robineti ai liniei formand un teu.Tot
in acest teu se inteapa si linia de slops (distilat) care vine din rafinarie.Acest teu se inteapa
in linia (rezevor-vane DA,Conpet) DN 600 a fiecarui rezervor.Pe tronsonul (teul) comun a
celor trei linii ( slops din raf., petromar, dana 4) pentru fiecare rezervor se afla montat cate
o supapa de siguranta care descarca pe platforma.Tot in acest tronson (teu) pentru fiecare
rezervor se inteapa si linia de slops de la separatorul 12 si separatorul 13.Aceasta linie este
de DN 80 si are un robinet DN 80 de izolare.
2.4 Primire titei din Petromar

Titeiul primit din Petromar este de tip marin, extras de pe platforma maritima.
Acest titei este pompat din Petromar in depozitul de titei pe o linie DN 250 care se ramifica in
doua linii:
- una pentru parcul 1 (T1,T2,T3,T4.)
- una pentru parcul 2 (T5,T6,T7,T8.)
Aceasta ramificatie este facuta in afara incintei depozitului (in dreptul liniei titei petromar care
duce in parcul 2).
Dupa ramificarea in cele doua linii, pe linia care duce la parcul 1 este amplasat un robinet (intrun camin) in afara incintei depozitului tot in dreptul liniei titei petromar care duce in parcul 2.
Aceasta linie de titei din Petromar pina la intrarea in incinta depozitului pentru parcul 1 si prcul 2
este subterana.
a) Linia de titei din Petromar pentru parcul 1 in incinta depozitului are amplasat doi robineti DN
250 (la dr.2)iar la claviatura linia se ramifica in patru linii pentru fiecare rezervor (T1,T2,T3,T4.)
Fiecare ramificatie are cate doi robineti DN 250 dupa care se inteapa in linia DN 600 a fiecarui
rezervor.Intepatura este facuta in tronsonul de linie de la rezervor si vanele DA ,Conpet astfel:
- pt.T1 in linia PT-337-013-600.
- pt.T2 in linia PT-337-015-600.
- pt T3 in linia PT-337-014-600.
- pt T4 in linia PT-337-016-600.
Tronsonul de linie titei de Petromar dupa cei doi robineti (de la dr.2) si inainte de ramificatie la
claviatura pentru rezervoarele din parcul 1 are o legatura (by-pass cu robinet DN 250 la dr.2) cu
linia de titei (firul 2) din Dana 4 (tronsonul este comun pentru titei de Petromar si din Dana 4)
Ramificatia pentru rezervorul T4 se uneste cap la cap cu linia de slops (distilat) din raf. apoi se
inteapa in linia de DN 600 a rezervorului. Pe ramificatia liniei ce duce la T4 inainte de cei doi robineti
este amplasata o supapa de siguranta DN80 care descarca pe platforma. Pe ramificatia liniei pt.T2
este amplasata o scurgere DN50.
b) Linia de titei din Petromar pentru parcul 2 are amplasat un robinet DN 250 (la dr.4) iar la
claviatura se ramifica in patru linii pentru fiecare rezervor (T5,T6,T7,T8). Fiecare ramificatie are
cate doi robineti DN250 dupa care se inteapa in linia DN 600 a fiecarui rezervor. Intepatura este
facuta in tronsonul de linie dintre rezervor si vanele DA,Conpet astfel:
- pt.T5 in linia PT - 337-022-600
- pt T6 in linia PT-337-021-600
- pt.T7 in linia PT-337-019-600
- pt.T8 in linia PT-337-020-600
Intre cei doi robineti de pe linia petromarului la claviatura se inteapa linia de slops(distilat) din
raf. care are robinet de izolare. Aceasta legatura face posibilitatea primiri de titei din petromar
pentru parcul 1 (T1,T2,T3,T4,)
Tronsonul de linie titei de Petromar de la robinetul(de la dr.4)si inainte de ramificatie la
claviatura pentru rezervoarele din parcul 2 are o legatura cu linia de titei din Dana 4 (cu robinet).
Acest tronson este comun pentru a primi titei din Petromar si din Dana 4. Pe ramificatia liniei ce
duce la rezervorul T6 este amplasat o supapa de siguranta DN 80 ce descarca pe platforma.Pe
ramificatia liniei ce duce la rezervorul T8 este amplasata o scurgere DN 50.
2.5 Primire Slops din Rafinarie

Linia de slops (distilat) care vine din Rafinarie, dupa ce intra in incinta depozitului de titei are
amplasat un robinet DN 300 (la gradini) dupa care se ramifica in doua parti (linii):
a) O linie EN - 337 001 300 care duce la claviatura parc 1 pentru rezervoarele T1, T2, T3,
T4, si in aspiratia pompelor 200 AP2 ar, 200 AP3 ar.Pe aceasta linie inainte de a se ramifica
pentru claviatura parc 1 si aspiratia pompelor mentionate mai sus este amplasat un robinet
DN 300 (podet drum 6). Pe linia care duce in aspiratia pompelor mentionate mai sus este
amplasat un robinet DN 300 (podet drum 6). Linia de slops (distilat)din raf. la claviatura parc
1 se ramifica in 4 parti (linii) cu robineti DN 300 pentru:
- rezervor T1 ramificatia se inteapa in linia PT 337 013 - 600.
- rezervor T4 ramificatia se uneste cap la cap cu linia Petromarului apoi se inteapa in linia PT
337 016 600.
Cele patru linii mentionate mai sus in care se inteapa fiecare linie de slops este tronsonul de linie
de la fiecare rezervor pana la vanele DA si CONPET.
Pe tronsonul de linie de slops pentru parcul 1 intre robinetul de pe linia de slops (la gradini) si
robinetul pentru parc 1 (podet drum 6) este amplasata o intepatura cu robinet DN 300 (podet drum
6) care face legatura cu refularea pompelor 200 AP2 ar.
Pe ramificatia liniei de slops la T1 sunt intepate doua linii cu robineti de izolare astfel:
- o linie care vine de la AFPE (amplasata pe digul dintre T1 T3).
- o linie care duce in aspiratia pompelor 200 AP2 ar (aceasta linie se folosea daca in rezervorul
T1 se depozita motorina),aceasta linie se poate folosi ca linie de slops din T1.
b) O linie EN - 337 002 - 300 care duce la claviatura parc 2 pentru rezervoarele T5, T6, T7,
T8. Pe aceasta linie este amplasat un robinet DN 300 (la gradini).Linia de slops la claviatura
parc 2 se ramifica in patru parti (linii) cu robineti DN 300 care se inteapa in linia petromarului
intre cei doi robineti ai liniei,apoi pentru:
- rezervor T8 ramificatia se inteapa in linia PT 337 020 600.
Cele patru linii mentionate mai sus in care se inteapa fiecare linie de slops este tronsonul de linie
de la fiecare linie de rezervor pana la electrovanele DA si CONPET.
Linia de slops (distilat) pentru parcul 2 poate fi folosita si pentru a pompa titei din Petromar in
rezervoarele din parcul 1 (T1,T2,T3,T4).
Linia de slops din incinta depozitului este folosita si pentru a aspira (trage) titei din fiecare
rezervor al depozitului. De asemeni linia de slops care vine din Rafinarie poate fi folosita pentru a
pompa din depozit in rafinarie cu ajutorul pompelor 200 AP 2 ar.
Avand in vedere ca linia de slops are dublu rol (aspirare-refulare)trebuie acordat o mare atentie
atunci cand este folosita(in functionare)
Mai trebuie avut in vedere ca pe linia de slops (distilat) din raf. pentru fiecare rezervor din parcul
2 (T5,T6,T7,T8) se inteapa cate o linie DN 80 prin care se poate pompa slops din separatorul 12 si
separatorul 13 in aceste rezervoare.
CAPITOLUL III
DESCRIEREA CANALIZARII CHIMICE IMPURE SI A SEPARATOARELOR DE PRODUSE

PETROLIERE
3.1 Scopul canalizarii chimice impure
Canalizarea chimic impura are scopul dirijarii apelor evacuate din rezervoarele de titei sau din
zona rezervoarelor odata cu apele de scurgere la separatoarele de produse petroliere.
Canalizarea chimic impura aferenta separatorului 12 colecteaza apele chimic impure rezultate
in urma operatiunilor de pregatire a rezervoarelor de titei din parcul 1 (rez. T1, T2, T3, T4) precum
si apele meteorice din incintele indiguite ale acestor rezervoare, din zona casei AMC, din zona
instalatiei de spuma, din zona statiei de pompe alimentare si din zona godevilului.
Canalizarea chimic impura aferenta separatorului 13 colecteaza apele chimic impure impure
rezultate in urma operatiunilor de pregatire a rezervoarelor de titei din parcul 2 (rez. T5, T6, T7, T8)
) precum si apele meteorice din incintele indiguite ale acestor rezervoare.
Canalizarea chimic impura se compune din urmatoarele parti:
- cuve colectoare apa;
10
camine pentru ventile - pentru izolarea portiunilor de canalizare;

camine pentru inchiderea hidraulica;
canalizarea chimic impura propriu-zisa, constnd din elemente de conducta asamblate cu
elementele de mai sus prin care se dirijeaza apele chimic impure.
Acest ansamblu este pozitionat in panta spre separator pentru evacuarea si dirijarea corecta a
apelor spre separator.
-
3.2 Bazine separatoare. Prezentare

Bazinele separatoare au scopul recuperarii peliculei de produse petroliere evacuate odata cu
apele de scurgere de la rezervoare sau odata cu apele meteorice din incinta de indiguire astfel inct
apa pompata in statia de epurare sa aiba urmatoarele conditii de calitate:
-
pH...................................6,5 8.5
produse petroliere.............max. 900 mg/l
sulfuri..............................max 43 mg/l
fenoli...............................max. 10 mg/l
metale grele.....................lipsa
Scurgerile meteorice de la suprafata parcurilor pot fi mentinute in incinta indiguita si

evacuate dupa cerinta, prin robinetii de izolare prevazuti in caminele de ventile de la limita
incintelor(exterior).
Viteza orizontala in bazinele separatoare de la separatoarele 12 si 13 este determinata de
debitul pompat care poate fi maxim de 119 m3/h rezultat din:
- 2 pompe de apa a 50 m3/h = 100 m3/h
- 1 pompa de slops a 19 m3/h = 19 m3/h
Total 119 m3/h
Viteza orizontala este deci: Q/3600 = 119/3600 = 33 l/s
La separatoarele 12,13 ce deservesc indiguirile si la care in cazuri extreme, ipotetice, de
spargere a rezervoarelor din indiguire, urmare a unui incendiu, canalizarea se gaseste sub presiunea
coloanei de lichid din indiguire si se poate crea riscul debordarii din separator si implicit a extinderii
incendiului.
Intr-o astfel de situatie se inchide partial robinetul pentru a egala debitul evacuat prin
canalizare, cu acela evacuat cu pompele de la separator spre statia de epurare ori rezervoarele de
slops, sau se intervine cu mijloace mobile de evacuare si pompare.
Separatoarele de produse petroliere au fost dimensionate pentru urmatorii parametrii:
temperatura apei reziduale..........................25 0C
greutate specifica amestec apa - produs........0,897 g/cm3
greutate specifica produs cel mai greu..........0,880 - 0,950 g/cm3
3.3 Descrierea detailata a procesului
11
Apele chimic impure rezultate din scurgerea rezervoarelor sau apele meteorice aferente
parcurilor deservite de bazinul separator intra in acestea prin cadere libera, evacuarea facndu-se
prin pompare. Aceste scurgeri pot fi evacuate la separator functie de decizia operatorului. Pe
masura intrarii apei, nivelul se ridica in bazin. Separarea produsului petrolier si a suspensiilor
antrenate la canalizare are loc prin diferenta de greutate specifica pe baza legii lui Stockes. Astfel
pelicula organica se separa la suprafata apei, iar suspensiile de praf, nisip, cocs se depun la baza
separatorului. Pelicula este impiedicata sa ajunga in compartimentul de tras al pompelor datorita
sicanarii realizata prin intermediul peretelui seminecat si al peretelui deversor; acesta din urma
asigura mentinerea unui nivel minim in separator corespunzator cu cota de deversare in
compartimentul de tras al pompelor.
Fluidele care trebuiesc evacuate din bazin sunt deci: apa, slops. Fluxul unui separator se
poate descrie astfel:
- apa separata ce trece pe sub peretele seminecat si peste peretele deversor este evacuata
cu pompele 718 XII-P1A,R de la separatorul 12, respectiv 718 XIII-P1A,R de la separatorul 13, in
linia de apa chimic impura spre statia de epurare. Pompele sunt pornite functie de nivelul apei din
bazinul separatorului.
- pelicula de slops este captata prin intermediul dispozitivului plutitor de captare care consta
din conducta de captare cu fanta longitudinala si flotori cu ajutorul carora se regleaza pozitia fantei
de captare. Dispozitivul este translat pe verticala de variatia nivelului apei din bazin, el fiind chidat
de doua profile "U" coplanare in plan vertical, montati in peretii opusi ai bazinului in apropierea
peretelui seminecat. Pelicula captata de fantele longitudinale ale dispozitivului de captare trece prin
furtun in compartimentul de slops de unde este pompat in reteaua de slops cu pompele 718 XII-P2
si 718 XIII - P2.
CAPITOLUL IV
INSTALATIA DE SPUMA SI DOTARILE PSI FIXE

Parcul de titei se compune din 8 (opt) rezervoare a cte 50.000 m 3 fiecare avnd capacul
plutitor. Aceste rezervoare sunt grupate in 4 (patru) indiguiri pe fiecare parc, respectiv parcul 1 cu
rezervoarele T1, T2, T3, T4 si parcul 2 cu rezervoarele T5, T6, T7, T8.
Parcul de titei este prevazut cu o instalatie fixa de spuma aeromecanica tip SILVANI si cu
instalatie fixa de stropire cu apa pe rezervoare.
4.1 Instalatie fixa de spuma aeromecanica
Instalatia de spuma are rolul de a alimenta cele opt generatoare de spuma de la fiecare
rezervor si de asemeni tunurile si hidrantii de spuma de pe diguri.
12
Pentru fiecare doua rezervoare sunt cte 15 tunuri si cte 15 hidranti care alcatuiesc o centura
de spuma.
Centura de spuma este alimentata din doua parti cu solutie de spuma.
Astfel pentru alimentarea centurii de spuma este necesar sa se deschida 2 robineti Dn 500 de
la colector, pentru a fi introdusa spuma in mod simetric si de a echilibra presiunea pe centura.
Solutia de spuma vine de la casa de spuma prin intermediul unui colector de care sunt
racordati 19 robineti. astfel:
- 8 robineti de Dn 500 prin care se racordeaza legaturile la cele patru centuri de spuma, doua
rezervoare la o centura.
2 robineti DN 250 de scurgere(amplasati
la capetele colectorului)
- 8 robineti de Dn 250 din care se racordeaza legaturile de alimentare cu solutie de spuma la
cele 8 camine de robineti, 1 rezervor la 1 camin (bateria cu cele 8 linii ce duc pe rezervor.)
- 1 robinet Dn 50 de scurgere(amplasat la mijlocul colectorului)
Colectorul cu cei 19 robineti are legatura cu colectorul din afara cladiri pentru autospecialele
pompierilor(de a pompa direct din auto amestec spumant la rezervor.)
Un camin de robineti (baterie) solutie de spuma este alcatuit din 8 robineti de Dn 80 care face
legatura cu cte un generator de spuma, deci 8 generatoare de spuma pe rezervor.
Generatorul de spuma are rolul de a introduce aer in solutia de spuma; solutia de spuma
avnd presiunea de cca. 9 - 10 atm intra intr-un sistem difuzor - este in exteriorul generatorului astfel ca in afara difuzorului se creaza vid, in acest fel aerul aspirat prin niste orificii este amestecat
cu solutie de spuma care isi mareste volumul ajungnd la un grad de 8 - 10 ori.
La iesirea din generator sol. de spuma aeromecanica este dirijata printr-un sistem de "picior
de rata" pe un panou; sunt cte 8 panouri pe rezervor.
Solutia de spuma aeromecanica se prelinge de pe panou pe mantaua rezervorului ajungnd la
suprafata titeiului unde are tendinta sa se aseze pe intreaga lui suprafata; in felul acesta izolndu-l
de aerul care intretine arderea.
4.2 Instalatia fixa de stropire
Are rolul de a stropi mantaua rezervorului incendiat si deasemeni de a stropi rezervorul
alaturat pentru a evita incalzirea titeiului si a forma o perdea protectoare. Inelul de racire este
format din doua semiinele cu alimentare cu apa de incendiu separata prin intermediul a doi robineti
de Dn 150 amplasat intr-un camin prevazut cu scurgere. Inelul de stropire este montat la partea
superioara a rezervorului, din inel plecnd racordul cu duze la capat, in felul acesta se poate realiza
pulverizarea apei.
4.3 Descrierea fluxului tehnologic al instalatiei fixa de spuma aeromecanica
Alimentarea casei centrale de spuma se face astfel:
1- Vasele de depozitare a spumei V1 si V2 au cte 30 m 3 fiecare si sunt incarcate cu spuma
din autospecialele pompierilor.;
13
Se face legatura autospecialelor pompierilor la colectorul de spuma CS-1 prin intermediul robinetilor
15-16-17-18(colector in exteriorul cladiri). Robinetul nr. 13 de pe S-13-150 trebuie sa fie inchis iar
robinetul nr.14 de pe S-31-150 trebuie sa fie deschis.
Spuma trece din colectorul din exteriorul cladiri in conducta DN150 (robinetul nr.13 inchis si
robinetul nr.14 deschis)care poate incarca ambele vase V1V2.
Pentru V1 se deschide robinetul nr.11 Dn150 si spuma intra in conducta S- 32- 150 si apoi in V1
Pentru V2 se deschide robinetul nr.12 Dn 150 si spuma intra in conducta S-33-150 si apoi in V2
Alimentarea generatoarelor cu spuma se face astfel:
1. Pompa PE 1, PD 2, PD 3 trag din colectorul S-03-200 si imping in S-13-150. Initial se
porneste o pompa iar celelalte sunt rezerva.
2. Daca se trage din vasul V1 atunci se deschide robinetul nr.1 Dn 150 si prin intermediul
conductei S-01-150 spuma intra in colectorul S-03-200.
3. Daca se trage din V2 atunci se deschide robinetul nr.2 Dn 150 si prin intermediul conductei
S-02-150 spuma intra in colectorul S-03-200.
4. Pompele sunt centrifuge si se pornesc cu refularea inchisa.
5. Robinetii de pe impinsul pompei dinaintea supapelor de siguranta sunt "normal deschisi".
In momentul cnd presiunea de pe refulare depaseste 14 atm, atunci supapele se deschid si
refuleaza spuma in S-10-150. Daca se trage spuma din Vasul V1, atunci se deschide robinetul nr.9
Dn 150 de pe conducta S-11-150 si spuma intra in V1 - deci se recircula .
Daca se trage spuma din V2 atunci se deschide robinetul nr.10 Dn 150 de pe conducta S-12150 si spuma intra in V2 - deci se recirculata.
6. Cand s-a ajuns la presiunea de regim de 14 atm se deschide treptat robinetul de pe
refulare: nr. 5 pentru PD1 , nr.6 pentru PD2 sau nr.81 pentru PD3, spuma intrnd in colectorul S-13150.
Pentru un rezervor incendiat se introduc doua dozatoare in circuit.
Pentru pornirea unui dozator se alimenteaza mai inti cu apa; din conducta A-01-800 cu apa
de incendiu pornesc conductele A-02-300 cu robinetul nr. 35, A-03-300 cu robinetul nr.36, A-04-300
cu robinetul nr.37, A-05-300 cu robinetul nr.38.
Daca se introduc dozatoarele D1 si D2 in circuit se deschid robinetii de pe linia de apa nr.35 si
36.
Din colectorul S-13-150 pentru fiecare din cele 4 dozatoare pornesc 4 conducte de spuma:
S-14-100 cu robinetul nr.22 la D1;
7. Dupa ce apa s-a introdus in D1 si D2 se deschid robinetii de alimentare cu spuma nr.22 si
23 - sunt normal deschisi.
8. Solutia de spuma - 6% spuma - intra in colectorul SAS-05-800 prin intermediul
colectoarelor:
SAS-01-300 cu robinetul nr.39 impinsul lui D1;
Robinetii nr.39, 40, 41, 42 sunt normal inchisi.
14
9. Toti robinetii(bateria) din caminele de spuma cu exceptia robinetilor de scurgere sunt

normal deschisi.
Pentru a ajunge solutie de spuma la generatoarele rezervorului T1 si centura de solutie de
spuma se deschid robinetii:
nr.44 de pe conducta SAS-15-500 pentru centura;
nr.47 de pe conducta SAS-18-250 pentru generatoare;
nr.53 de pe conducta SAS-23-250 pentru generatoare
15
CAPITOLUL V
DESCRIEREA RETELEI DE UTILITATI

Utilitatile existente la parcul de alimentare 50.000 sunt:
5.1 Aburul de 4 at
Aburul de 4 at(joasa presiune) este adus in depozitul de titei de la facla.Linia(DN100) de abur
care vine de la facla se inteapa in linia (VJ-337-001-400)de abur care venea din rafinarie(acum este
inchisa)in afara depozitului.Apoi conducta de abur in incinta depozitului se ramifica in conductele
VJ-337-001-300 si VJ-337-006-300 care merg la cele doua grupe de cte 4 rezervoare, respectiv
T1, T2, T3, T4 si T5, T6, T7, T8. Din aceste doua conducte pornesc spre cele 8 rezervoare
urmatoarele conducte ce alimenteaza serpentina de incalzire:
- pentru rezervorul T1 serpentina este alimentata de linia VJ-337-002-150;
Se poate primi abur si de la instalatia Ecomaster.Linia (DN150) de abur care vine de la ins.
Ecomaster se inteapa in incinta depozitului in linia VJ-337-001-300 si in linia principala de abur in
afara depozitului(estacada).
5.2 Condens de 4 at
Condensul este colectat din serpentinele de incalzire a rezervoarelor prin intermediul a cte
doua oale de condens pentru fiecare rezervor dupa care condensul se strnge intr-o conducta care
colecteaza condensul de la rezervorul respectiv. Conductele de condens sunt:
- WJ-337-002-80 de la T1;
- WJ-337-003-80 de la T2;
16
- WJ-337-004-80 de la T3;
- WJ-337-005-80 de la T4;
- WJ-337-009-80 de la T5;
- WJ-337-010-80 de la T6;
- WJ-337-007-80 de la T7;
- WJ-337-008-80 de la T8;
Condensul din primele 4 conducte este colectat pe conducta WJ-337-001-150, iar din
urmatoarele de conducta WJ-337-006-150 si dirijat in statia de colectare condens Ob. 717 A-IV.
CAPITOLUL VI
AUTOMATIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

Automatizarea procesului tehnologic la parcul de alimentare cuprinde:
a. Sistem de automatizare aferent rezervoarelor de depozitare;
b. Sistem de semnalizare incendiu;
6.1 Sistemul de automatizare aferent rezervoarelor de depozitare
Sistemul de automatizare(radar)aferent rezervoarelor de depozitare titei asigura masurarea,
afisarea locala, transmiterea la distanta, centralizarea si calcularea principalilor parametrii
tehnologici care caracterizeaza procesul de depozitare al titeiului.
Principalele componente ale sistemului sunt:
- Traductor de nivel cu radar, LT, RTG 2940 (SAAB - Suedia) cte unul pe fiecare rezervor;
- Termorezistenta multipunct, PT 100 (SAAB - Suedia) cte una pentru
fiecare rezervor;
- Unitate de achizitii date si afisare locala parametrii, UD, SDAU 2100 (SAAB - Suedia) cte
una pentru fiecare rezervor;
- Senzor prezenta apa, cte unul pentru fiecare rezervor;
- Statie de operare (calculator), in camera AMC.
- Acest sistem de operare il are rez.T1,T2,T3,T4,T5,T6.
- Rezervoarele T7 si T8 se masoara la punct fix.
6.2 Sistemul de semnalizare incendiu
17
Sistemul de semnalizare prevazut pentru depozitul de titei se integreaza in sistemul de

semnalizare incendiu pentru toata societatea.
Sistemul de semnalizare incendiu este format din avertizoare manuale conectate intr-o
centrala de avertizare incendiu care la rndul ei este conectata la centrala Remiza PSI.
Centrala avertizoare asigura:
- semnalizarea optica a incendiului;
- semnalizarea acustica in cazul aparitiei unei alarme;
- verificarea lampilor;
- verificarea tensiunii alimentarii principale;
Butoanele de avertizare incendiu sunt manuale, cu contact normal inchis. Butonul propriu-zis
este protejat de un geam care trebuie spart de catre persoana care trebuie sa semnalizeze aparitia
unui incendiu. Rezistenta mecanica si electrica a unui avertizor este de 50 de manevre.
CAPITOLUL VII
UTILAJE TEHNOLOGICE DE BAZA
7.1 Rezervoare cu capac plutitor
Pentru
depozitarea
titeiului
sunt
prevazute
8
rezervoare
cu
capac
plutitor
(T1,T2,T3,T4,T5,T6,T7,T8).
Rezervoarele cu capac plutitor prezinta avantajul ca reduc substantial pierderile prin
evaporare de produse petroliere prin eliminarea spatiului de vapori dintre suprafata produsului
depozitat si capacul plutitor al rezervorului.
Elementele componente ale rezervorului sunt:
- fundul
- mantaua
- capacul plutitor
- scari de acces si podete
- sistemul de etansare
- sistemul de protectie electrica
Pentru a corespunde functiei tehnologice fiecare rezervor aste echipat corespunzator cu:
- racord pentru alimentare - evacuare (tras - impins)
- racord pentru scurgerea rezervorului
- echipament pentru scurgerea apelor meteorice de pe capac
- racorduri (guri) pentru luat probe
- serpentina de incalzire
- sistem de masurare a nivelului si a temperaturii(radare)
- guri de vizitare
- instalatia de stropire tehnologica(inelele de racire)
- instalatia de spuma chimica(generatoarele)
18
Fundul rezervorului este executat din table de o anumita dimensiune asamblata prin sudura
din OLT 45K.
Mantaua rezervorului este executata din virole constituite din mai multe table de anumite
dimensiuni, asamblate prin sudura. Grosimea tablelor ce alcatuiesc virolele rezervorului scad cu
cresterea inaltimii, ajungnd la ultima virola la 10 mm. Prin virola se intelege partea din manta
constituita dintr-un rnd de table dispuse pe circumferinta rezervorului, tablele fiind asezate cu
dimensiunea cea mai mare pe orizontala. Pe prima virola a rezervorului sunt montate doua
agitatoare cu elice pentru uniformizarea produsului.
Capacul plutitor este executat din pontoane, membrana si stlpi de sustinete. Pe capac este
montat sistemul de etansare capac - manta, scara fixa si mobila de pe capac. De asemeni este
prevazut cu:
- basa captare ape meteorice
- racord de luat probe
- dispozitiv antirotational
- echipament de scurgere a apelor meteorice
- supapa automata de aerisire
- stut de ventilatie cu caciula
- stut de ventilatie cu blinda
- gura de vizitare ponton
- gura de vizitare pe capac
7.2 Functionarea rezervoarelor
Rezervoarele cu capac plutitor are o parte din elemente fixe: fundul, mantaua, constructia
metalica de acces asamblata pe manta si mobile: capacul plutitor cu armaturile aferente lui,
sistemul de etansare si evacuarea apelor meteorice, scara mobila.
La introducerea produsului in rezervor, capacul impreuna cu toate elementele montate pe el,
vor pluti pe suprafata lichidului. Functie de cantitatea de produs pompat in rezervor, capacul poate
ocupa orice pozitie intre fundul rezervorului si inaltimea maxima a mantalei.
Capacele plutitoare sunt prevazute cu sisteme de captare si indepartare ape meteorice ce au
rolul de a evacua apele meteorice de pe capac provenite din apa si zapada.
Racordul de evacuare a apelor la canalizare este de tip deschis. Aici se controleaza daca in
apele meteorice apare accidental produsul depozitat in rezervor.
Evacuarea apelor de pe capac se va face prin sistemul de captare ape meteorice si anume:
- la rezervoarele puse in functiune care contin produse petroliere, ventilul este in pozitia
normal inchis, el se deschide dupa ploile de intensitate mare pentru evacuarea apei de pe capac.
- la deschiderea ventilului se cotroleaza daca nu apare produsul depozitat in rezervor in apa
evacuata. Cnd rezervorul este gol ventilui va fi tot timpul deschis.
Atunci cnd in sistemul de evacuare a apelor meteorice apare produs petrolier se impune
oprirea, golirea si revizia acestora.
Sistemul de evacuare a apelor meteorice este prevazut la partea asamblata de capac cu
robinet de retinere cu clapa. Aceasta clapa nu permite produsului din rezervor sa inunde capacul in
cazul in care ar fi patruns in sistemul de evacuare a apelor meteorice. Acest robinet de retinere
trebuie sa fie in stare de functionare tot timpul.
19
Capacul plutitor este sustinut de stlpi, atunci cnd in rezervor nu se gaseste apa sau produl
pe care sa pluteasca.
Stlpii de sustinere pot asigura capacului doua pozitii fata de fundul rezervorului: o pozitie de
lucru la 1600mm si o pozitie de revizie de 2200mm fata de fund. Rezervoarele care au aceste doua
pozitii de sustinere a capacului sunt T2,T3,T4,T6,T7,T8.Rezervoarele T1 si T5 au numai o pozitie a
stilpilor de sustinere capac plutitor la 180 cm.
Reglajul stlpilor se face cu ajutorul bolturilor de fixare. Stlpul are la partea inferioara o tabla
ce se sprijina pe o placa fixata pe fundul rezervorului.
In zona pontoanelor sunt montate guri de vizitare pentru masura si luat probe care sunt
facute sa se inchida prin greutatea proprie a capacului.
Pe membrana capacului se gaseste o gura de vizitare prin care se pot scoate din rezervor
elementele sistemului de evacuare a apelor meteorice.
Fiecare capac trebuie echipat cu dispozitive automate de aerisire. Ele sunt prevazute cu o tija
care se sprijina pe fundul rezervorului si deschide supapa de aerisire in momentul cnd capacul
ramne suspendat pe stlpii sai. Lungimea tijelor ce deschid supapele de aerisire se regleaza odata
cu inaltimea stlpilor de sustinere.
Dispozitivele automate de aerisire asigura intrarea aerului sub membrana cnd capacul
ramne suspendat de stlpi iar produsul depozitat continua sa fie tras din rezervor. In momentul
cnd capacul incepe sa pluteasca supapa de aerisire se inchide automat deoarece tija care a
deschis-o nu mai se sprijina pe fundul rezervorului.
Dispozitivul antirotational asigura functionarea capacului fara ca el sa se roteasca fata de
fundul sau mantaua rezervorului. Pe teava verticala a sistemului antirotational se monteaza aparatul
automat de masura a nivelului. Nivelul produsului din rezervor se poate masura cu ruleta si prin
teava sistemului antirotational sau prin gura de luat probe.
Stuturile de ventilatie a spatiului de etansare se monteaza pe pontonul capacului plutitor.
Aceste stuturi nu permit crearea de presiune in spatiul de etansare si da posibilitatea aburirii
rezervorului in vederea inspectiilor interioare.
Sistemul de deversare limiteaza inaltimea de depozitare a produsului in rezervor, in situatia in
care sistemele de avertizare a nivelului maxim nu functioneaza sau operatorul nu opreste pomparea
in rezervor cnd se atinge capacitatea de depozitare.
Sistemul de deversare este prevazut la partea superioara a cutiei rezervorului (eliminarea
efectului de sifonare) si cu un felinar la partea inferioara (observarea scurgerii accidentale a
produsului).Limitele maxime de umplere a rezervoareloe este:T1-1558 cm,T2-1620 cm,T3-1660
cm,T4-1635 cm,T5-1545 cm,T6-1645 cm,T7-1680 cm,T8-1652 cm.
ATENTIE!
NU TREBUIE
SA
UMPLEM
REZERVOARELE
PANA LA
ACESTE
MASURI(PREAPLINURI).
Trebuie tinut cont de temperatura de afara,a titeiului,de gradul de umplere a unui vas(maxim
95%)
Etansarea capacului la manta se face cu ajutorul unui sistem de etansare.
Inelul de ridigizare a mantalei are si functia de podet pentru inspectia rezervorului la partea
de sus a mantalei.
Protectia electrica
- Instalatiile electrice de pe rezervor se limiteaza la protectia contra descarcarilor
atmosferice (trasnet direct) si fata de efectele secundare reduse si sarcinilor electrostatice.
20
- Este important ca toate legaturile, contactele si materialele din instalatie sa fie mentinuta
in perfecta stare de functionare.
- Priza de pamnt trebuie verificata periodic.
- Pentru protectia contra efectelor secundare este esential ca deasupra capacului flotant sa
nu existe amestecuri explozive de gaze cu aerul.
- Instalatia de protectie contra descarcarilor atmosferice si sarcinilor electrostatice se va
verifica periodic la 6 luni in exterior si la priza de pamnt si ori de cte ori este disponibil rezervorul
pentru revizie.
CAPITOLUL VIII
UTILAJE AFERENTE REZERVOARELOR SI SEPARATOARELOR

8.1 Pompe
Nr.
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Denumire
Pompa alimentare
Pompa booster alimentare
Pompa alimentare
Pompa alimentare
Pompa slops separator XII
Pompa apa separator XII
Pompa slops separator XIII
Pompa apa separator XIII
Agitatoare cu elice
Pompa fosa septica
Pozitie de
montaj
100-P100A,R
200A-P1A,R
200A-P2A,R
200A-P3A,R
718XII-P2
718XII-P1A,R
718XIII-P2
718XIII-P1A,R
A1 - A16
716-P1a
21
Buc.
2
2
2
2
1
2
1
2
16
1
Tip
PCNR 200-600-540
DN 300-250-400
PCNR 150-315
TN 125-100-315
MA 150x5
MA 150x5
ACV 50
MA 150x5
ABPC - N
Furn
Aversa
Aversa
Aversa
Aversa
IPG
8.2 Utilaje aferente casei de spuma

Nr.
crt
1
2
3
Denumire
Electropompa spuma
Pompa Diesel spuma
Vas spumant 30 m3
Pozitie de
montaj
EP 1
PD 2, PD 3
V1, V2
Buc.
1
2
2
Tip
JIU 150/160x4
JIU 150/160x4
Furn
Aversa
Aversa
8.3 Principalele caracteristici ale pompelor EP-1, PD-2, PD-3

Pompele de spuma EP-1, PD-2, PD-3 sunt pompe JIU actionate electric (EP-1) sau prin motor
Diesel (PD-2, PD-3) si au urmatoarele caracteristici:
Tip ....................................................JIU 150/160x4
Inaltime de pompare............................500 m col. H2O
Debit..................................................150 - 160 m3/h
Turatie...............................................1500 rot/min
Puterea masinii de antrenare.................110 kW
8.3.1 Principalele caracteristici ale motorului Diesel
Pompele de spuma PD-2 si PD-3 aferente instalatiei fixe de spuma din cadrul parcului de
rezervoare de 50.000 sunt actionate cu motor Diesel MD 120 la care principalele caracteristici
tehnice sunt:
Tipul motorului....................................
Numar cilindri......................................
Dispunerea cilindrilor............................
Alezajul cilindrilor.................................
Cursa pistonului...................................
Cilindreea totala..................................
Raport de compresiue...........................
Bloc cilindrii........................................
Greutatea motorului.............................
Dimensiuni de gabarit
L = 1290 mm
l = 960 mm
I = 1080 mm
Combustibil.........................................
Turatie...............................................
Putere nominala .................................
Motor Diesel rapid in 4 timpi

6
in V
108 mm
130 mm
9,5 dmc
17 : 1
executie monobloc
850 kg
Motorina
1500 rot/min
100 CP
22
Nr.
crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
Putere maxima de exploatare................ 105 CP

Temperatura apei in sistemul de racire.... 75 - 95 0C
8.4 SUPAPE DE SIGURANTA
Simbol
337-SS-001
337-SS-002
337-SS-003
337-SS-004
337-SS-005
337-SS-006
337-SS-007
337-SS-008
337-SS-015
337-SS-016
337-SS-017
337-SS-018
337-SS-019
337-SS337-SS337-SS337-SS337-SS337-SS337-SS337-SS337-SS337-SS-
Tip
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
cu
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
arc
Loc de montaj
Fluid
D I/E
PT-337-013-600
PT-337-015-600
PT-337-014-600
PT-337-016-600
PT-337-022-600
PT-337-021-600
PT-337-020-600
PT-337-019-600
AL-718-001-200
EN-337-003-100
EN-337-002-100
AL-718-002-200
PT-337-023-100
600
600
400
400
400
300
300
200
200
200
titei
titei
titei
titei
titei
titei
titei
titei
slops
apa
apa
slops
titei
titei
titei
titei
titei
titei
titei
titei
titei
titei
titei
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25/50
25
25
80
80
80
23
Pres.
lucru
3,5
3,5
3,5
3,5
3,5
3,5
3,5
3,5
3,5
3,5
3,5
3,5
3,5
Pres.
deschid.
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
20
Temp.
lucru
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
25
Temp.
desch.
60
60
60
60
60
60
60
60
60
60
60
60
60
CAPITOLUL IX
CONTROLUL CALITATII TITEIULUI

Produs
de
analizat
Titei
Caracteristci
de analizat
U.M
Limite
admise
densitate
g/cm3
max.0,900
sed.prin extr.
apa ASTM
cloruri anorg.
sulf total
cloruri org.
congelare
%(m/m)
%(v/v)
mg/kg
%(m/m)
mg/kg
0
C
max.0,05
max.1
max.100
max.2,5
max.15
max. +20
Metoda de analiza
STAS 35-81, ASTM D 1298-99
ASTM 5002-99
STAS 116-71, ASTM D 473-95
SR ISO 9029-95, ASTM D 4006-00
STAS 1166-89, ASTM D 3230-99
ASTM D 4294-98
ASTM D 4929-99
STAS 39-80
Frecventa
La cerere
La
La
La
La
La
La
cerere
cerere
cerere
cerere
cerere
cerere
CAPITOLUL X
REGULI DE FUNCTIONARE NORMALA A PARCULUI DE ALIMENTARE CU TITEI SI A

DOTARILOR AFERENTE
10.1 Functionarea normala a rezervoarelor si a pompelor de alimentare
In functionarea normala a rezervoarelor se urmareste atent regimul de lucru al acestora,
trecndu-se in registrul de operare:
- nivelul in rezervoare
- temperatura in rezervoare
- rezervorul de unde se alimenteaza instalatia DAV
- rezervorul in care se pompeaza titei
- operatii de predare - primire rezervoare
Operatiunea de predare - primire a rezervoarelor de la si catre furnizorul de titei este una din
activitatile de baza si cuprinde urmatoarele faze:
24
a) Predarea unui rezervor gol

- se solicita laboratorul Rafinarie pentru prelevarea probelor in vederea determinarii
densitatii, continutul de apa si a impuritatilor.
- operatorul de la 50.000 impreuna cu reprezentantul celui care va pompa titei masoara
nivelul si temperatura produsului din rezervor.
- se intocmeste bonul de predare - primire care cuprinde datele de mai sus, semnat de
operatorul depozit si reprezentantul celui care preia rezervorul.
b) Primirea unui rezervor plin
- dupa minim 2-6 ore de la incetarea pomparii in rezervor ( in functie de nivelul din
rezervor,acest timp se poate scurta la dispozitia sefilor ierarhici in caz de necesitate) se solicita
laboratorul Rafinarie pentru prelevarea probelor in vederea determinarii calitatii titeiului pompat
( densitatea, continutul de apa, impuritati(sediment), cloruri, sulf,congelare).
- operatorul depozit verifica daca rezervorul este bine scurs de apa si numai in acest caz
preia rezervorul, pe baza de bon de predare - primire.
Scurgerea de apa se face obligatoriu supravegheata pentru a se evita pierderea titeiului la
canalizarea chimic impura.
Recoltarea probelor din rezervoarele T2,T3,T4,T6,T7,T8, se face de pe capacul plutitor de la
gurile de luat probe.
Recoltarea probelor din rezervoarele T1 si T5 se face pe la partea de sus a rezervorului pe la
tubul special montat pentru probe.
Se intelege ca in timpul acestor operatiuni rezervorul este izolat.
c) Alte reguli de functionare normala privind rezervoarele de titei:
- verificarea vizuala a capacului plutitor. Cu aceasta ocazie se poate constata situatia
capacului si elementele ce il echipeaza, acumularea de apa pe capac, prezenta produsului pe capac,
inclinarea capacului. Defectiunile constatate se aduc la cunostinta sefului ierarhic.
- se verifica starea agitatoarelor;
- se verifica punerile la pamnt (impamntarile) rezervoarelor, agitatoarelor si in mod
deosebit a capacelor plutitoare.
- in timpul pomparii de titei in rezervor se urmareste cu atentie ca nivelul sa nu depaseasca
limita maxima de umplere in scopul evitarii deversarilor. Limita maxima de umplere difera de la
rezrevor la rezervor.Pentru T1-1558 cm,T2-1620 cm,T3-1660 cm,T4-1635 cm,T5-1545 cm,T6-1645
cm,T7-1680 cm,T8-1652 cm.
- ATENTIE ! NU SE VA UMPLEA PANA LA ACESTE MASURI(PREAPLINURI).
Trebuie tinut cont de temperatura de afara,de temperatura titeiului,de gradul de umplere a unui
vas(95/%)
- luarea probelor din rezervor se face de regula ziua si numai in mod exceptional aceasta
operatie se face si noaptea daca este asigurat iluminatul corespunzator;
scurgerea apei din rezervor se face cu atentie pentru evitarea pierderilor de titei si
evitarea patrunderii in reteaua chimic impura a unor cantitati mari de produs inflamabil;
- se interzice pomparea de titei din rezervor sub nuvelul de plutire al capacului. Golirea sub
nivelul de plutire al capacului se face numai cnd rezervorul trebuie pregatit pentru reparatie.
25
10.2 Procedura de primire titei prin dana 4

La sosirea vaporului cu titei prin dana 4,este anuntat ms.depozit titei si operatorul depozit de catre
personalul din dana 4 si de inspectorul independent de la firmaGKV.
Inspectorul independent vine cu laborantul(probagiu)de la firma RQC
in depozitul de titei.Inspectorul impreuna cu operatorul depozit vor verifica rezervorul da apa la
scurgere,apoi vor asista la prelevarea de probe din rezervorul ce urmeaza a fi predat .
Inspectorul independent si operatorul depozit vor masura nivelul,vor lua temperatura rezervorului
in care urmeaza a se pompa titei,si vor complecta un formular Bon de predare-primire.
In acest formular se va trece nr.rezervorului,nivelul,temperatura,data
si ora,apoi vor semna,operatorul de predare si inspectorul independent de primire.Acest bon se fa
face in doua exemplare.Laboratorul in urma probei prelevate va face urmatoarele
analize:densitate,apa,sediment,clor.si se va complecta un buletin de incercare.
In urma acestora analize se va face calculu cantitati din rezervor,astfel rezervorul este predat pentru
a se pompa titei din dana 4.Se face liniile din dana 4 in rezervorul predat,decatre operatorul
depozit,si va anunta telefonic personalulu din dana 4 ,dispecerul RR, urmeaza pomparea de titei.
Dupa terminarea descarcari titeiului din vapor in rezervor,personalul din dana 4 confirma ca s-a
terminat descarcarea vaporului si ca au inchis liniile spre depozitul de titei.Se lasa rezervorul intre
2-6 ore pentru decantarea apei,in functie de nivelul din rezervor.Apoi inspectorul
independent,impreuna cu laborantul(probagiul)vor veni in depozitul de titei pt.prelevarea de
probe.Operatorul depozit impreuna cu inspectorul vor verifica rezervorul de apa,vor masura
nivelul,vor lua temperatura,vor asista la prelevarea de probe.Se va complecta un bon de predareprimire nr.rez.,cu nivelu, temperatura,data,ora ,si il vor semna.Acest bon se face tot in doua
exemplare.
Laborantul va preleva probe in prezenta operatorului
depozit si a inspectorului independent.In urma acestor probe se vor fac urmatoarele
analize:densitate,apa,sediment,cloruri,sulf,congelare,si se va complecta un buletin de incercare.
Se va face calculul cantitati din rezervor,considerat la plin si se va scadea cantitatea care a fost
inainte de pompare.Diferenta va fi cantitatea de titei pompata.Apoi se va face un raport de
descarcare,NIR.
10.3 Calculul cantitatii de titei receptionat si pompat in instalatia DAV
Calibrajul unui rezervor este determinat inainte de introducerea rezervorului in functiune de
catre persoane specializate.
Calibrul este volumul produsului din rezervor cuprins intre o diferenta de inaltime de 1 cm si
este deci volumul unui cilindru cu diametrul rezervorului si inaltimea de 1 cm.
Dupa operatiile de predare-primire a rezervorului se face calculul cantitati de titei
receptionate.Metoda de calcul este aceeasi pentru toate rezervoarele,difera numai calculul corectiei
de capac.Corectia de capac poate fi cu plus s-au cu minus. Pentru calcul se tine cont de:
- volumul produsului dezlocuit de capac
- densitatea corectata(din dens.de pe B.I. se scade coeficientul 0,0011)
26
factorul K(care este corectia dintre dens.din B.I. si temperatura produsului cand se ia
proba,se afla in tabele 54)
Formulele de calcul pentru corectia de capac a rezervoarelor este:

Pentru T1,T7 220.770:densitate:K-220.770=corectia de capac.
corect.
Aceasta corectie se va scadea din litri corespunzatori masuri.
Pentru T2,T3,T4,T6
272.170 -
Pentru T5
271.176 -
235.427 =
dens. X k
corect.
230.500 =
dens X K
corect.
corectia de capac
corectia de capac
Acesta corectie pentru T2,T3,T4,T6,T5 poate fi cu plus s-au cu minus.

Pentru T8
221.386 : dens.: K - 221.386 = corectia de capac

corect.
Aceasta corectie se va scadea din litri corespunzatori masuri.
Din litri corespunzatori masuri la predarea s-au primirea rezervorului se aduna s-au se scade
corectia de capac,rezultand litri fara corectia de capac.
Acesti litri fara corectia de capac se inmultesc cu factorul K(care se gaseste in tabela 54) si
rezulta volumul de litri la 15 C.
Volumul de litri la 15 C se inmulteste cu densitatea corectata si rezulta masa bruta .
Din masa bruta se scade impuritatile(apa+sediment+cloruri)in procente rezultand masa neta.
Diferenta dintre masa neta la plin si gol rezulta cantitatea de titei in kilograme pompata in
rezervor(receptionata).
Acelasi mod de calcul se face si pentru titeiul pompat in instalatia DA.
CAPITOLUL XI
REGULI DE FUNCTIONARE NORMALA A SEPARATOARELOR 12 SI 13
27
Bazinele separatoare 718-XII si 718-XIII sunt destinate in principal separarii peliculei de

produse petroliere din apa reziduala. Separatorul 718-XII deserveste parcul ce contine rezervoarele:
T1,T2,T3,T4 iar separatorul 718-XIII deserveste parcul ce contine rezervoarele: T5,T6,T7,T8.
Apele din scurgerile rezervoarelor sau apele meteorice aferente acestor parcuri intra in
separator prin cadere libera, evacuarea acestora facndu-se prin pompare. Scurgerile de la rampe,
platforme tehnologice si estacade conducte sunt racordate direct fara posibilitatea de a fi retinute
inainte de intrarea in bazin. Pe masura intrarii apei, nivelul in bazin se ridica.
Fluidele care trebuiesc evacuate din separator sunt: apa separata,slops.
- apa separata ce trece pe sub peretele seminecat si peste peretele deversor este evacuata
cu pompele 718-P1A,R si introdusa intr-o retea de apa care asigura evacuarea ei la statia de
epurare a inst. Ecomaster.
- pelicula de slops este captata prin intermediul dispozitivului plutitor de captare care consta
din conducta de captare cu fanta longitudinala si flotor cu ajutorul carora se regleaza pozitia fantei
de captare. Dispozitivul este translatat pe verticala functie de variatia nivelului apei in separator, el
fiind ghidat de doua profile "U" coplanare pe plan vertical, montate pe peretii opusi ai separatorului
in apropierea peretelui seminecat. Pelicula captata de fanta longitudinala a dispozitivului de
captare trece in separatorul de slops prin intermediul unui tub flexibil ce se racordeaza la partea
inferioara a conductei de captare cu bazinul de slops.
- slopsul separat este pompat cu pompa de slops 718-P2 in rezervoarele T4,T5,T6,T7,T8.
Nivelul de slops din bazin trebuie sa fie inferior sau cel mult egal cu nivelul din bazinul separator.
Operatiile care se executa la un separator sunt discontinui fapt pentru care ele vor fi
supravegheate pe intreaga perioada de functionare.
11.1Pomparea apei
Pentru pomparea apei din separatorul 718-XII se folosesc pompele 718-XII P1A,R iar pentru
separatorul 718-XIII se folosesc pompele 718-XIII P1A,R. Pornirea pompelor se face astfel:
- se verifica vizual nivelul in separatorul mare
- se porneste pompa 718-P1A sau P1R
- se deschide robinetul Dn 150
- se urmareste functionarea pompei (incalzirea)
- se urmareste vizual scaderea nivelului in separator
Cnd in separator nivelul a ajuns la cel prescris:
- se opreste pompa
- se inchide robinetul de Dn 150
Apa de la separatorul 12 si 13 se pompeaza la Epurare.
11.2 Pomparea slopsului
Se procedeaza la fel ca la pomparea apei:
- se verifica linia de slops pentru a se constata ca se poate pompa
- se porneste pompa 718-P2 si se deschide robinetul Dn 100 de pe linia de slops
28
se urmareste scaderea nivelului in bazinul mic

cnd corpul pompei 718-P2 este vizibil se opreste pompa si se inchide robinetul Dn 100 de
pe linia de slops
Slopsul de la separatorul 12 si 13 poate fi pompat in rezervoarele T5,T6,T7,T8,T4.
11.3 Controlul analitic

Avnd in vedere gradul de murdarire a apelor ce vin din bazinul separator si conditiile de
calitate ale apei impuse, se considera suficiente urmatoarele calitati: pH-ul, produse petroliere,
sulfuri, fenoli, metale grele.
Conditii de calitate ale apei reziduale
-
pH.................................................6,5-8.5
produse petroliere ...........................max. 900 mg/l
suspensii solide...............................max. 350 mg/l
sulfuri............................................max. 43 mg/l
fenoli.............................................max. 10 mg/l
metale grele....................................lipsa
Conditii de calitate ale slopsului pompat

-
temperatura....................................25 0C
greutate specifica............................0,880 -0,950 g/cm3
vscozitate absoluta.........................0,0088
Pentru mentinerea apelor pompate la statia de epurare in limitele de calitate aratate, la

fiecare pompare se va preleva o proba de apa din linia de refulare a pompei de apa la care se va
determina analizele aratate.
Un continut ridicat de produs petrolier in apa pompata denota:
1. Golirea excesiva de apa a separatorului ceea ce face ca pompa de apa sa traga si slops;
2. Nerecuperarea slopsului duce la acumularea lui in separator si este pompat cu pompa de
apa.
Pentru mentinerea calitatii apei pompate in limitele impuse de conditiile de calitate se vor lua
urmatoarele masuri:
1. Recuperarea slopsului din separator si pomparea acestuia duce la mentinerea unei pelicule
foarte subtire de slops in separator;
2. Mentinerea unui nivel corespunzator in separator;
3. Evitarea deversarilor de produs petrolier la separator.
CAPITOLUL XII
29
INSTRUCTIUNI DE LUCRU PE TIMP FRIGUROS

Pentru mentinerea in stare de functionare normala a parcului de titei pe timp friguros
trebuiesc luate o serie de masuri suplimentare si anume:
- se verifica foarte des punctele de scurgere din zonele joase pe conducte unde se poate
acumula apa;
- se verifica foarte des scurgerea rezervoarelor de titei efectund scurgerea apei;
- scurgerile rezervoarelor trebuie verificate cu mare atentie pentru a putea preveni
inghetarea lor, fapt ce poate duce la accidente tehnice foarte grave. Daca totusi s-a produs
inghetarea unei scurgeri, imediat se iau masuri de dezghetare cu apa calda, condens sau furtun cu
abur;
- liniile de insotitori aferenti conductelor de titei, scurgeri rezervoare, a liniilor de apa chimic
impura si slops trebuiesc mentinuti in permananta stare de functionare;
- serpentinele de incalzire a rezervoarelor de titei trebuiesc puse in functiune si mentinute
astfel inct temperatura titeiului sa permita functionarea mormala a pomparilor (max. 40 0C);
- pentru evitarea inghetarii liniilor de apa si lops se vor efectua pompari de scurta durata la
intervale ct mai dese;
- drumurile de acces in parc si caile de acces spre rezervoare trebuiesc mentinute in stare de
curatenie, fara depuneri de zapada si gheata;
- deasemeni scarile de acces, podetele trebuiesc mentinute in stare de curatenie, fara
depuneri de zapada si gheata;
- liniile de apa aferente instalatiei de spuma aeromecanica si stropire tehnologica vor fi
mentinute goale si bine scurse pentru prevenirea craparilor;
- dotarea cu echipament a personalului va fi cea corespunzatoare. Personalul trebuie sa fie
echipat conform normativului. Incaltamintea trebuie sa nu fie alunecoasa;
- in dotarea formatiei trebuie sa existe: galeti, lopeti, sare, nisip.
CAPITOLUL XIII
FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE SPUMA

13.1 Pornirea instalatiei
Pornirea instalatiei de spuma se face dupa ce toata instalatia este pregatita de pornire. De
fapt permanent instalatia trebuie sa fie pregatita pentru interventie astfel:
a) Vasele V1 si V2 cu spuma chimica sa fie pline.
b) Pompele EP-1, PD-2, PD-3 in stare de functionare: tensiune in tabloul de comanda si
rezervoarele de combustibil pline cu motorina, bateriile de 12 V incarcate, apa in circuitul de racire
si ulei in circuitul de ungere.
c) Conductele de spumant "S" goale, toti robinetii usor manevrabili si etichetati.
30
d) Reteaua de apa de incendiu va fi mentinuta permanent sub presiune.

e) Robinetii de pe colectorul de solutie spuma inchisi 43 - 54 si 72 - 78 si de asemeni este
inchis robinetul nr.71.
13.2 Punerea in functiune
Punerea in functiune a instalatiei de spuma se face in cazul izbucnirii unui incendiu la parcul
de rezervoare sau la zonele invecinate dupa ce se da semnalul de alarma. In aceasta situatie statia
de pompe apa de incendiu se porneste automat conform instructiunilor proprii. Simultan cu pornirea
casei de spuma se va proceda la deschiderea robinetilor de apa racire la rezervoarele de titei din
caminele CRR - camine robineti racire - corespunzator rezervoarului afectat si (daca este cazul) la
rezervoarele din vecinatate.
Instalatia de racire a rezervorului de 50.000 m 3 cu capac plutitor se porneste separat pentru o
jumatate din suprafata rezervorului.
La stingerea rezervoarelor sau indiguirilor se pot folosi si hidrantii de spuma HS 1- 60
prevazuti in incinta depozitului.
Se va avea grija ca toate robinetele sa fie etichetate.
13.3 Pornirea propriu-zisa

La pornirea propriu-zisa sunt doua situatii efective:
A - circuitul electri functioneaza;
B - din cauza unei descarcari electrostatice sau a unei avarii de alta natura, statia TRAFO nu
functioneaza si deci circuitul electric este intrerupt.
In ambele situatii se urmaresc etapele:
1. Se deschide robinetul Dn 250 alimentare generator rezervor incendiat, iar in situatia cnd
si indiguirea este incendiata se deschid cei doi robineti Dn 500 de alimentare a centurii de spuma.
2. Se deschide robinetul nr.1 cnd se aspira din vasul V1 sau se deschide robinetul nr.2 cnd
se aspira din vasul V2.
3. Se deschid doi robineti alimentare cu apa din 35, 36, 37, 38 pentru dozatoarele din D1, D2,
D3, D4.
PENTRU SITUATIA "A"
4. Se deschide robinetul nr.3, alimentarea pompei EP-1.
5. Trebuie urmarit sa fie deschis robinetul nr.9 - recirculare prin SS - atunci cnd se trage din
V1 sau sa fie deschis robinetul nr.10 - recirculare prin SS - atunci cnd se trage din V2.
6. Se aeriseste si se amorseaza pompa.
31
7. Cnd presiunea pe reteaua de spuma a ajuns la 14 atm se deschide robinetul de pe

refulare nr.5 putin cte putin astfel inct ampermetrul motorului pompei EP-1 sa nu indice mai mult
de 205 A.
PENTRU SITUATIA "B"
4. Se da drumul la una din pompele Diesel PD-2, PD-3 in gol timp de 1 minut.
5. Se deschide robinetul nr.4 daca s-a pornit pompa PD-2 sau robinetul nr.80 daca s-a pornit
pompa PD-3.
6. Trebuie urmarit sa fie deschis robinetul nr.9 - recirculare prin SS - atunci cnd se trage din
V1 sau sa fie deschis robinetul nr.10 - recirculare prin SS - atunci cnd se trage din V2.
7. Cnd presiunea pe reteaua de spuma a ajuns la 14 atm se deschide robinetul de pe
refulare nr.6 pentru PD-2 sai nr.81 pentru PD-3 putin cte putin.
8. Se deschid robinetii de pe refulare dozatoare active nr.39 - 40 pentru functionarea lui D1
respectiv D2, iar daca unul din aceste dozatoare nu functioneaza se lasa robinetul de pe refularea
lui inchis si se deschide robinetul nr.41 - daca D3 este activ - sau robinetul nr.42 - daca D4 este
activ.
- Se va avea in vedere ca presiunea spumantului sa fie cu cca. 1 atm mai mare dect
presiunea apei.
- Functionarea statiei se controleaza prin indicatoarele de nivel ale vaselor de spumant si
prin verificarea manometrelor liniei de apa sau ale dozatoarelor.
- In acest mod, solutia de apa-spumant este trimisa spre rezervorul sau indiguirea
ncendiata.
- Robinetii de spumant din exteriorul statiei sunt mentinuti deschisi permanent.
- In situatia aparitiei unei avarii la una din conductele de spumant se procedeaza la
nchiderea robinetului de pe aceasta linie din caminele din exteriorul parcurilor - CRS 1-8.
- Robinetii de la hidrantii de spuma vor fi mentinuti toti inchisi.
- In situatia cnd un dozator nu functioneaza se porneste cel de rezerva.
- In situatia in care pompa electrica nu functioneaza se pornesc pe rnd cte o pompa Diesel
din cele de rezerva. In aceasta situatie iluminatul de siguranta va fi pus in functiune automat.
- In situatia in care se termina cantitatea de spumant din vase se poate proceda la
alimentarea cu spumant din exterior prin robinetii 15-19 din colectorul CS 1.
- De asemeni se poate introduce in colectorul de solutie spumanta, solutie gata dozata de la
autospecialele pompierilor prin colectorul CS.AS 2 prin robinetii 56-61.
13.4 Oprirea instalatiei de spuma
Oprirea instalatiei de spuma se face dupa stingerea incendiului si se executa operatiile invers
dect la pornire, iar statia trebuie adusa la starea de pregatire a pornirii.
Conductele de spumant se scurg prin robinetii de golire nr.62 special prevazuti, spumogenul
putnd fi recuperat.
Se spala conductele de spumant si de solutie si se golesc de apa. Se va proceda la
recuperarea zestrei de spumant din vasele de spumant V1, V2.
32
Retelele exterioare de conducte de spuma si de apa de racire se vor goli prin robinetii speciali
prevazuti in caminele de robineti CRS si CRR.
Retelele de spuma exterioare si de pe rezervoare se vor spala dupa fiecare utilizare.
13.5 Reguli de functionare normala a instalatiei de spuma
Instalatiei de spuma trebuie sa fie pregatita permanent pentru interventie astfel:
f) Vasele V1 si V2 cu spuma chimica sa fie pline.
g) Pompele EP-1, PD-2, PD-3 in stare de functionare: tensiune in tabloul de comanda si
rezervoarele de combustibil pline cu motorina, bateriile de 12 V incarcate, apa in circuitul de racire
si ulei in circuitul de ungere.
h) Conductele de spumant "S" goale, toti robinetii usor manevrabili si etichetati.
i) Reteaua de apa de incendiu va fi mentinuta permanent sub presiune.
j) Robinetii de pe colectorul de solutie spuma inchisi 43 - 54 si 72 - 78.
1. robinetii normal deschisi
-
7, 8, 79 - recirculare prin supapa de siguranta;

22, 23, 24, 25 - aspiratie normala in dozatoare D1,2,3,4.
Pentru aspiratie din V1 atunci este normal deschis robinetul nr.9 si normal inchis
robinetul n.10;
Pentru aspiratie din V2 atunci este normal deschis robinetul nr.10 si normal inchis
robinetul nr.9;
2. robinetii normal inchisi

-
1, 2 aspiratie din V1, respectiv V2;

2, 3, 80 aspiratie pompa EP-1, PD-2, respectiv PD-3;
5, 6, 81 refulare pompa EP-1, PD-2, respectiv PD-3;
43 - 54, 72 - 78 robineti de distributie colector;
45, 49, 78 robineti de scurgere;
11, 12, 13, 14 robineti de recirculare;
65 robinet spalare statie;
15, 16, 17, 18 robineti pe colector de spuma nr.1;
56,57,58,59,60, 61 robineti pe colectorul apa - spuma nr.2
35, 36, 37, 38 robineti de alimentare cu apa a dozatoarelor D1,D2,D3,D4;
39, 40, 41, 42 robinetii de alimentare cu solutie apa-spuma la colectorul CAS-1.
13.6 Exloatarea si intrerinerea instalatiei de spuma

Instalatiile de stins incendiu trebuie foarte bine cunoscute de personalul depozitului.
a) Zilnic:
- se va controla nivelul spumantului in vase, etansarea robinetilor, pozitia acestora, starea
etichetelor si sigiliilor;
33
- se va verifica starea tehnica a tunurilor de spuma si a hidrantilor;

- se va verifica daca este presiune in conductele de alimentare cu apa;
- de trei ori pe zi(in fiecare schimb)se verifica si se pornesc motoarele Diesel;
b) Saptamnal:
- se vor pune in functiune pompele de spumant pe rnd pentru verificare, cu recirculare in
vase;
- se vor face observatii vizuale asupra starii generatoarelor de spuma de pe rezervoare, a
duzelor de stropire, a pozitiei robinetilor din instalatie.
c) Semestrial
- se vor face teste si verificari la:
1. instalatiile de stropire ale rezervoarelor prin pornirea lor si curatarea sau repararea
eventualelor duze infundate;
2. instalatia de spuma se va pune in functiune si se va testa cu spuma la rezervoare, la
tunuri sau la hidranti;
3. se vor verifica gaurile de patrundere a aerului la generatoarele de spuma, deasemeni
sitele si orificiul de la duza pentru a nu fi infundate.
CAPITOLUL XIV
INSTRUCTIUNI DE LUCRU PENTRU SCOATEREA NORMALA

DIN CIRCUIT A UNUI REZERVOR
Scoaterea normala din circuit a unui rezervor de 50.000 m 3 se efectueaza in urmatoarele
scopuri:
- curatarea depunerilor din interiorul rezervorului;
- control mecanic;
- reparatia rezervorului.
Operatiile de scoatere normala din functiune a unui rezervor se fac pe baza unui plan intocmit
de seful depozitului si avizat de conducerea Rafinariei.
Operatiile necesare de scoatere din circuit sunt:
a) Se opreste orice pompare de titei in rezervorul respectiv;
b) Se goleste complet rezervorul de titei. Golirea rezervorului se face in mod obijnuit prin
conducta de tragere. Cnd nivelul produsului ajunge la inaltimea la care este amplasat racordul de
tras, se continua aspiratia pe racordul de scurgere (trasul de fund) pna cnd scapa pompa.
Operatia se executa cu deosebita grija pentru prevenirea deteriorarii capacului flotant.
c) Se inchid si se blindeaza robinetele de pe toate conductele de legatura ale rezervorului. Din
acest moment rezervorul fiind izolat de restul rezervoarelor se trece la pregatirea pentru interventie
conform unor instructiuni speciale.
34
CAPITOLUL XV
AVARII POSIBILE IN PARCUL DE REZERVOARE DE 50.000 m3

a) Aparitia de fisuri la mantaua rezervorului se constata prin scaderea nivelului produsului
aflat in stationare sau vizual prin prelingerea produsului pe peretii exteriori.
In acest caz se procedeaza functie de marimea fisurii si inaltimea la care este situata.
In cazul in care fisura este de mica dimensiune, rezervorul se poate pastra in circuit indiferent
de inaltimea la care este amplasata.
In cazul in care fisura este de dimensiuni medii, rezervorul se lasa in circuit daca fisura este
situata in partea superioara a mantalei prin limitarea umplerii rezervorului pna la aceasta inaltime.
In cazul in care fisura este de dimensiuni mari si fisura este situata in partea de jos a mantalei
se procedeaza la scoaterea imediata din circuit a rezervorului.
b) Aparitia de fisuri la fundul rezervorului se constata prin scaderea nivelului produsului aflat
in stationare si cu ajutorul caminului de control.
Daca cantitatea de produs ce iese prin caminul de control este relativ mica putnd fi
recuperata prin separator, rezervorul poate fi lasat in circuit.
Daca fisura este mare, cantitatea de produs depaseste capacitatea de pompare din separator
cu pompa de slops, in acest caz este necesara scoaterea din circuit a rezervorului.
c) Aparitia de fisuri pe membrana capacului plutitor se constata aparitia de produs pe
membrana capacului plutitor.
In acest caz se evalueaza situatia si daca este pericol de inundare a capacului se scoate din
circuit rezervorul.
d) Spargerea unuia sau mai multor pontoane se constata fie prin inspectia pontoanelor fie prin
inclinarea capacului. In functie de marimea fisurii sau a numarului de pontoane sparte capacul se
poate inclina existnd pericolul sa se blocheze sau sa se scufunde. Situatia este foarte periculoasa si
impune scoaterea din circuit a rezervorului pentru a se evita urmatoarele fenomene:
- aparitia de scntei intre elemente ce freaca intre ele si incendierea rezervorului;
- deteriorarea capacului si scufundarea lui. Este posibil ca in cazul cnd doi pontoni sunt
sparti pe linii opuse rezervorul poate functiona dar exista riscul aparitiei unor tensiuni care
pot duce la fisurarea capacului.
e) Dezamorsarea pompelor de alimentare. Este posibila dezamorsarea pompelor de
alimentare datorita infundarii filtrului de pe aspiratie cu impuritati mecanice sau compusi parafinici
in perioada cnd rezervorul de alimentare se gaseste la o masura mica.
Dezamorsarea pompei se sesizeaza imediat prin scaderea presiunii pe refulare, semnalizata
optic si acustic in tabloul de comanda al instalatiei DAV.
In acest caz se porneste imediat pompa de rezerva si se trece la:
- izolarea si scurgerea pompei;
- demontarea capacului filtrului;
- curatarea filtrului;
- repornirea pompei.
35
Exista si posibilitatea spalarii filtrului "pe invers" cu produs din refularea pompei care
functioneaza care de cele mai multe ori da rezultate bune.
Dezamorsarea pompei de alimentare mai este posibil prin neurmarirea nivelului din rezervorul
de alimentare, cnd acesta poate ajunge egal cu nivelul racordului de aspiratie, situatie rar intlnita.
In acest caz se introduce in alimentare un rezervor plin, insa de obicei aceasta situatie este asociata
cu infundarea filtrelor.
f) Intreruperea alimentarii cu energie electrica. In acest caz se opreste pompa de alimentare
situatie sesizata optic si acustic in tabloul de comanda al instalatiei DAV. Imediat trebuie luata
legatura cu electricianul de serviciu de la statia TRAFO aferenta SRA 4 care va preciza natura
defectiunii, timpul de revenire, factorii de care depinde repornirea imediata a pompei.
Intreruperea alimentarii cu energie electrica pentru perioade scurte nu afecteaza
separatoarele.
Pentru instalatia de spuma, pompa electrica este dublata de pompe cu motor Diesel.
g) Intreruperea alimentarii cu abur nu pune probleme deosebite dect pe timp friguros cnd
trebuie sa se actioneze rapid pentru eliminarea condensului pentru prevenirea inghetului.
CAPITOLUL XVI.
REGULI DE PROTECTIA MUNCII
SPECIFICE PARCULUI DE TITEI
1.
Rezervoarele pentru titei ( lichid agresiv si inflamabil ) snt amplasate in indiguire pentru ca in
caz de avarie lichidul s nu inunde spatii intinse si s poat fi recuperat. In acest sens s-a prevzut
si posibilitatea de colectare si dirijare a eventualelor scurgeri prin canalizarea chimic impure la
separatoarele 12 si 13 si recuperarea prin sistemul de slops.
Deci starea in ct trebuie s fie astfel inct s permit retinerea produsului deversat numai in
incinta rezervorului avariat, lundu-se msuri immediate pentru repararea lor atunci cnd apar
sprturi, surpri etc.
2.
Rezervoarele sunt echipate cu scri permanente si platforme pentru acces corespunztor.
Acestea trebuiesc mentinute in stare perfecta de utilizare, adic trebuie verificat si pstrat
permanent integritatea scrilor ( treptelor ) a grtarelor si a balustradelor. De asemeni in anotimpul
friguros, scrile de acces si podetele trebuiesc curtate de depunerile de gheat, zpad, astfel
inct s fie normal accesul pe acestea.
3.
Fiecare capac plutitor este prevzut cu dispozitive automate de aerisire. Ele sunt prevzute
cu o tij care se sprijin pe fundul rezervorului si deschide supapa de aerisire in momentul cnd
capacul rmne suspendat pe stlpii de sustinere. Dispozitivele automate de aerisire asigur
intrarea aerului sub membran cnd capacul rmne suspendat pe stlpii de sustinere, iar produsul
continua s fie tras din rezervor. Se interzice tragerea produsului sub capac fr avizul sefului de
instalatie sau sectie.
4.
Este de important capital ca instalatia electric de pe rezervoare (protectia contra
sarcinilor electrostatice) s functioneze perfect. Priza de pmnt trebuie verificat periodic si trebuie
s fie maxim 10 ohmi. Legturile electrice intre capac, scar si manta trebuie s fie in permanent
stare de functionare, integer ca nr. si continuitate, iar contactele perfecte. Pentru protectia impotriva
36
trsnetelor essential este ca deasupra capacului flotant s nu existe amestec exploziv de gaze cu
aerul.
5.
Sptmnal se verific prin examinare vizual situatia capacului plutitor. Cu aceast ocazie
se constat starea capacului si elementele ce il echipeaz supapele de respiratie rmase deschise,
ap pe capac, produs pe membran, inclinarea capacului. Aceast verificare implic coborrea pe
capac, operatia fiind efectuat de dou persoane instruite in acest sens, echipate corespunztor si
cu masc cu cartus filtrant.
6.
La fiecare 6 luni se verific functionalitatea supapelor de respiratie si starea pontoanelor
prin demontarea gurilor de vizitare ale acestora.
7.
In cazul nefunctionrii telemsurii msurarea nivelului de lichid se face cu ruleta prin
racordul traductorului de telemsur sau racordul cu clapet.
8.
Accesul personalului operator pentru opertiunile tehnologice pe rezervor si in incinta
indiguit este permis numai pe cile amenajate special in acest scop. Este inerzis accesul in afar de
trecerile amenajate, escaladarea estacadelor, indiguirilor in alte locuri putnd duce la accidente.
9.
Personalul operator este obligat s fie echipat corespunztor conditiilor de lucru din parcul
de rezervoare ce depoziteaz produse toxice si inflamabile. Este obligatorie purtarea mstii cu
cagul si cartus filtrant asupra persoanei.
10.
Canalizare chimic impure si meteoric aferent parcului de titei trebuie s fie permanent in
stare de functionare si echipat corespunztor cu capace de acoperire. In scopul prevenirii
accidentelor de munc prin cdere in goluri sau asfixiere, se interzice cu desvrsire existenta
gurilor de canalizare sau a altor goluri fr capace.
11.
a) Separatoarele de produse petroliere trebuie s fie prevzute cu balustrade de protectie
pe toate laturile in stare integral ;
b) Zona de serviciu a separatoarelor, pe platforma unde sunt amplasate pompele de ap si
slops trebuie pstrat intr-o stare de curtenie perfecta ;
c) Gurile de acces in cuve trebuie sa fie echipate cu capace corespunztoare ;
d) In cazul scoaterii unei pompe golul creat va fi acoperit cu capac corespunztor ;
e) Acoperisul termoizolant al bazinului separator trebuie s fie permanent intreg, lundu-se
msuri de reparare cnd este cazul ;
f) Separatorul va fi echipat cu tblite de avertizare :Pericol de cdere in gol iar personalul
de exploatare si intretinere trebuie instruit asupra specificului locului de munc ;
g) Este interzis cu desvrsire urcarea pe balustrada de protectie si pe acoperisul
separatorului ;
h) Intrarea in separator este permis numai dup golirea acestuia, luarea probelor pentru
continutul de oxigen si cu echipament de protectie adecvat : cizme, combinezon cauciucat, mnusi
si masc cu furtun de aductiune. Operatiunea va fi dirijat de seful de formatie din depozit.
12.
La executarea lucrarilor de curtare a cminelor de canalizare infundate si executate de
personalul din depozit, se vor lua urmtoarele msuri : - golirea apei si produsului din cmin cu
ajutorul ejectorului sau cu vitanja
- inlaturarea depunerilor din cmin cu scule ce nu produc scntei;
Dac este necesar intrarea in cmin persoana va fi echipat cu : cizme de cauciuc, combinezon de
cauciuc, masc cu furtun de aductiune, asigurat cu frnghie si va fi supravegheat de o alt
persoan cu masc cu furtun de aductiune si instruit corespunztor;
37
13.
Orice lucrare de interventie, reparatie etc. ce nu se execut cu personalul din depozit sau
nu rezult din atributiunilor de serviciu se va face pe baza permisului de lucru pentru interventii.
14.
Orice lucrare de interventie si intrarea in separator, este permis numai dac operatorul
care urmeaz a executa aceast lucrare este echipat corespunztor si anume :legat cu frnghie,
purtnd centur de sigurant si fiind supravegheat continuu din exterior de o persoan echipat
corespunztor pentru o eventual interventie, respective coborrea in separator.
CAPITOLUL XVII.
17.1. REGULI P.S.I. GENERALE PRIVIND
DEPOZITAREA PRODUSELOR LICHIDE INFLAMABILE
17.1.1 Depozitarea produselor lichidelor inflamabile :
a)
Pericolul de incendiu : posibilitatea formrii amestecurilor explosive in rezervoarele de
produse petroliere este determinata de existenta in interiorul rezervorului a unui spatiu de vapori de
produs si aer la suprafata lichidului. Concentratia vaporilor in spatial de deasupra lichidului este in
functie de temperatura initiala de fierbere a produsului si de conditiile climatice.
La cresterea temperaturii in rezervor se produce o crestere a presiunii spatiul de vapori, ca urmare
a vaporizarii unei cantitati suplimentare de produs.In conditii egale de temperatura, presiunea in
spatial de vapori este mai mare in cazul depozitarii unor produse cu punct de fierbere scazut. Din
aceasta cauza produsele petroliere volatile cum sunt : pentan, hexan, heptan, izo-octan, se
depoziteaza in rezervoare la o oarecare suprapresiune ( peste 200 mm H2O ) in timp ce produsele
greu volatile ca : petrolul lampant, motorina si uleiurile, pot fi depozitate in rezervoare avand
comunicatie libera cu atmosfera. Variatiile de temperatura ale aerului inconjurator in cursul unei
zile, produc variatii ale temperaturii si presiunii amestecului de vapori si aer din spatial gazos al
rezervorului. Ziua datorita incalzirii rezervorului si a produsului, cantitatea de vapori si deci
presiunea in spatiu gazos creste si o parte din vapori si aer se evacueaza in atmosfera. In timpul
noptii se observa fenomenul invers, temperatura aerului exterior si a produsului scade, o parte din
vapori se condenseaza, presiunea din rezervor scade, iar aerul din exterior intra in rezervor. Acest
proces de schimb material intre spatial gazos din interiorul rezervorului si atmosfera, datorita
variatiilor de temperatura din timpul unei zile se numeste respiratia mica a rezervorului. In
timpul incarcarii unui rezervor, aerul din interiorul saturat cu vapori de produs petrolier este evacuat
in atmosfera. La golirea rezervorului patrunde aer din exterior si in acest caz are loc o respiratie,
care fiind de volum mai mare decat prima, poarta numele de respiratia mare a rezervorului. In
timpul respiratiei rezervoarelor se pot forma amestecuri inflamabile in interiorul rezervoarelor si
in exteriorul lor ca urmare a evacuarii vaporilor de produs in aer. Desi presiunea din rezervor ar
trebuie sa fie egala cu presiunea de vapori a produsului la temperatura respective, s-a constatat ca
vaporii de hidrocarburi din rezervoare nu sunt saturati decat la suprafata lichidului si ca, in practica,
presiunea in rezervor nu este decat aproximativ jumatate din presiunea de vapori a produsului.
38
Acest fenomen se explica prin faptul ca vaporii saturati de la suprafata lichidului, datorita densitatii
mari, difuzeaza foarte incet in masa de vapori, impiedicand evaporarea. Incalzirea datorita razelor
solare, in special langa mantaua rezervorului, creaza curenti de convectie, care antreneaza vaporii
saturati de la suprafata lichidului favorizand evaporarea. Astfel, se explica de ce unui rezervor de
benzina i sunt necesare 48h sau chiar mai mult pentru a se satura spatial de vapori pe vreme
intunecata, in timp ce saturarea este atinsa in cateva ore pe vreme insorita. Un pericol insemnat in
parcurile de rezervoare din rafinarii il constituie rezervorul in care se colecteaza scurgerile de diferite
produse din instalatii, si de a spalarea rezervoarelor denumit rezervor de slops . Acesta poate sa
contina in afara de apa, reziduuri petroliere, parafina si cantitati de hidrocarburi usoare care maresc
pericolul de incendiu.
b)
Surse de aprindere - cauzele principale de aprindere a amestecurilor de vapori-aer din
rezervor sunt:
- sarcini electrostatice
- descarcari atmosferice
- producerea accidentala de scantei electrice
- formarea sulfurii de fier.
c)
Masuri de securitate la depozitarea produselor petroliere pentru a evita scaparile de produse
petroliere si raspandirea lor, care constiutuie principalul pericol de incendiu si explozie, la depozitare
se vor lua o serie de masuri :
cuve ( diguri ) de retentie rezervoarele isolate sau grupurile de rezervoare se prevad cu diguri
de retentie pentru a impiedica revarsarea produsului in cazuri de avarie sau incendiu. Inaltimea
digului sau zidului de protectie precum si spatial din interiorul indiguirii se calculeaza astfel incat sa
incapa intreaga cantitate de lichid din rezervoarele grupei respective sau a rezervorului izolat.
Oglinda licidului scurs trebuie sa fie cu 0.20 m sub inatimea digului.
d)
Exploatarea rationala pentru a micsora scaparile de vapori si a reduce pericolul de incendiu
se pot lua si o serie de masuri organizatorice :
- verificarea zilnica a etansietatii rezervoarelor
- reducerea la minim a nr. de operatii de incarcare si descarcare, ceea ce micsoreaza pierderile
datorita respiratiei mari
- incarcarea produsului in rezervoare sa se faca pe cat posibil noaptea, la o temeratura mai
scazuta, iar descarcarea ziua
Echiparea rezervoarelor cu echipamentul necesar unei exploatari lipsite de pericol si anume :
- clapeta de retinere pentru a impiedica deversarea produsului din rezervor in cazul deteriorarii
conductelor. Mecanismul de actionare a clapetei se monteaza la partea inferioara a
rezervorului.
- supapa de siguranta, in cazul rezervoarelor cu capac fix care asigura automat comunicatia
spatiului gazos al rezervorului cu atmosfera la variatiile de presiune datorita temperaturii sau
la operatiile de incarcare si golire a rezervorului.
- opritorul de flacari serveste la protectia saptiului gazos al rezervorului de patrundere a flacarii
prin supapele de respiratiei. Opritorul de flacari consta dintr-un corp turnat avand in interior
un pachet de placi metalice, alternand unele onduate cu altele netede. Placile se
confectioneaza dintr-un metal anticoroziv ( otel inoxidabil )
Principiul de functionare al opritorului de flacari consta in faptul ca flacara trecand prin sistemul
de canale de sectiune mica este dispersata; Suprafata de contact a flacarii marindu-se, creste
39
schimbul de caldura cu peretii canalelor si flacara se stinge. In cursul exploatarii opritoarele de

flacari se vor controla cel putin odata pe luna, verificandu-se starea de curatenie a pachetelor cu
placi metalice si asezarea corecta a lor. Pachetele imbacsite cu praf se curata, iar placile defecte se
inlocuiesc.
17.2. REGULI P.S.I. SPECIFICE
REZERVOARELOR
PENTRU DEPOZITAREA PRODUSELOR LICHIDE
Inainte de darea in folosinta a noilor rezervoare sau a celor care au suferit reparatii se vor
controla urmatoarele :
a) Existenta si buna functionare a echipamentului rezervoarelor, prevazute in proiect, pentru
asigurarea prevenirii si combaterii incendiilor ca: supapele de respiratie, opritori de flacari,
punerile la pamant, conductele de spuma, echipamentul de incendiu, digurile de siguranta,
inchiderile hidraulice;
b) Etansietatea rezervoarelor, armaturilor, robinetelor, conductelor de tras-impins.
Este interzisa folosirea rezervoarelor care nu sunt dotate cu toate armaturile corespunzatoare
produsului depozitat, in conformitate cu STAS-ul respective in vigoare. Toate armaturile vor fi in
perfecta stare de functionare.
Rezervoarele vor avea posibilitatea de golire a continutului in caz de avarie sau incendiu. Se
interzice mentinerea blindelor pe conducta de golire a produsului din rezervor in timpul exploatarii
acestuia.
In cazul in care la un rezervor a aparut o defectiune care nu poate fi remediata, atata timp cat
rezervorul contine produse combustibile, se vor lua masuri de pregatire a rezervorului pentru lucrul
cu foc.
In cazul constatarii unor defectiuni in timpul exploatarii rezervorului se vor lua masuri pentru
remedierea lor ( oprirea pomparii, strangerea garniturilor, inlocuirea robinetilor etc. ). Este interzisa
oprirea scurgerilor de lichide combustiblie dintr-un rezervor pe la suduri, prin stemuire.
Se va urmari cu atentie ca produsul pompat in rezervor sa nu depaseasca limita maxima de
umplere a acestuia in scopul evitarii deversarilor de produse.
Masurarea nivelului produselor depozitate si luarea probelor din rezervoare se vor face in
conditiile in care nu se pot produce scantei prin lovirea sau frecarea de gura de luat probe a
aparatelor folosite.
Masurarea nivelului si luarea probelor din rezervoare se vor face de regula pe timp de zi. Luarea
probelor sau efectuarea masuratorilor pe timp de noapte se vor face cu lampi electrice portabile
antiex.
Se interzice circulatia personalului pe scarile si podetele rezervoarelor cu incaltaminte cu
accesorii metalice.
Operatiile de scurgere a apei si reziduurilor din rezervoare vor fi supravegheate cu atentie pentru
a se evita atat pierderi de produs cat si patrunderea in reteaua de canalizare a unor cantitati mari
de lichide inflamabile.
Interiorul caminelor cu robineti si a caminelor de canalizare va fi mentinut in permanenta stare
de curatenie.
40
Drumurile si potecile de acces in depozitul de rezervoare vor fi bine mentinute pentru a se

asigura o interventie usoara in caz de incendiu.
Verificarea prizelor la pamant a rezervoarelor se va face periodic conform prevederilor de
specialitate in vigoare.
In scopul usurarii interventiei in caz de incendiu, se vor marca pe teren principalele dotari ale
depozitului de rezervoare cu robinetele si conductele de tras-impins, robinetele si conductele
instalatiilor de spuma, hidrantii de apa.
Pentru localizarea si stingerea incendiilor la rezervoarele de lichide combustibile, echipa pentru
stingerea incendiilor din schimb vor respecta instructiunile din cartea tehnica de exploatare a
rezervoarelor precum si instructiunile privind tehnica stingerii incendiilor.
Pentru obtinerea unor rezultate eficiente in eventualitatea actiunilor de localizare si stingere a
incendiilor la depozitele de rezervoare cu produse lichide, sefii de sectie, de instalatie, in colaborare
cu sefii formatiei civile de pompieri, vor initia teme de stins incendii in scopul instruirii personalului
de exploatare si a personalului din formatia civila de pompieri.
In cazul unui inceput de incendiu la gurile de vizitare, la armaturi, la diferite dispozitive, la
conductele rezervoarelor, personalul de exploatare va opri incarcarea, va izola rezervorul sau
conducta in cauza, va actiona in prima urgenta cu aparatele stingatoare din dotare si va anunta
formatia civila de pompieri.
Concomitent se vor raci rezervoarele si instalatiile vecine expuse caldurii radiate de focar.
Pentru localizare si stingerea incendiilor de suprafata la : claviatura, canale de conducte, bazin
separator, spatiul indiguit al rezervoarelor si in orice punct in care s-ar gasi resturi sau scurgeri de
produse petroliere sau reziduuri personalul de exploatare va actiona in prima urgenta astfel:
- se vor inchide robinetele pentru alimentarea claviaturii, a bazinului ;
- se va opri alimentare rerzevoarelor ;
- se vor scoate de sub tensiune instalatiile electrice ;
- incendiile de produse sau reziduuri din santuri, rigole sau canale vor fi limitate prin astupare
cu pamant sau nisip;
Pentru stingerea incendiilor la rezervoarele cu produse lichide personalul de exploatare va
proceda in prima urgenta astfel:
- se va anunta formatia civila de pompieri folosind mijloacele existente ;
- se vor scoate de sub tensiune instalatiile electrice ;
- echipele de pompieri de la locul de munca vor actiona in prima faza cautand sa lichideze
inceputul de incendiu ;
- concomitent se vor raci utilajele vecine ;
- se vor lua masuri pentru protectia personalului angajat in actunea de stingere a incendiului.
17.3. CURATAREA REZERVOARELOR
Rezervoarele de depozitare a produselor petroliere lichide trebuiesc curatate in interior de
depunerile de pe fundul lor, precum si controlate mecanic in mod periodic, in scopul asigurarii
calitatii produselor depozitate si a posibilitatii folosirii corespunzatoare a rezervoarelor.
41
Operatiile de curatire interioara si control mecanic la rezervoare se vor face pe baza unui plan
intocmit de seful de sectie si de instalatie, de natura produselor depozitate, de continutul de
impuritati mecanice, de timpul de stationare al produselor, de corozivitatea produsului.
Operatiile de curatare interioara si controlul mecanic al rezervoarelor se vor face numai pe baza
unui permis de intrare in rezervor dupa indeplinirea masurilor de prevenire a incendiilor, prevazute
in permis.
Permisul este intocmit de catre seful de instalatie sau sectie care cere executarea lucrarii, din
care un exemplar este dat echipei pentru curatarea interioara si control mecanic.
Permisul pentru intrare in rezervoare, pentru curatare si control este valabil numai intr-o singura
zi de lucru si numai la curatarea si controlul rezervorului.
Valabilitatea permisului va putea fi prelungita si pentru zilele urmatoare, cu conditia ca in fiecare
zi, inaintea de inceperea lucrului, seful instalatiei beneficiare a lucrarii si seful echipei de curatare sa
verifice si sa certifice permisul ca s-au luat toate masurile corespunzatoare de prevenire a izbucnirii
unui incendiu la inceputul sa pe parcursul executiei lucrarilor.
Permisul va fi pastrat asupra sa in tot timpul lucrului de catre persoana autorizata sa execute
lucrarile.
La executia lucrarilor de curatare interioara si revizie a rezervoarelor se vor folosi numai scule
confectionate din bronz, metale neferoase sau alamite care nu produc scantei prin lovire sau frecare
cu elementele metalice ale rezervorului supus curatirii si controlului mecanic.
In timpul lucrului, muncitorii care lucreaza in interiorul rezervorului vor fi supravegheati in
permanenta din exterior de catre seful de echipa.
Este interzisa spalarea rezervorului cu benzina sau alte produse combustibile care la temperatura
de lucru pot degaja vapori ce formeaza amestecuri explozive.
Reziduurile, depunerile rezultate de la curatarea rezervorului vor fi evacuate la batalul ( halda )
Epurarii.
Intrarea in rezervor se face cu respectarea unor masuri de protectie ppentru personalul care
intra, astfel functie de determinarile de oxygen in spatiu inchis, de celalalte posibile degajari de
noxe din slamul depozitat pe fundul rezervorului, eventuala prezenta a pirosulfurilor.
17.4. CANALIZARE INDUSTRIALA
SEPARATOARE DE PRODUSE PETROLIERE
Se interzice sa se colecteze scurgeri si reziduuri in santuri sau in gropi improvizate.
Scurgerile si reziduurile petroliere se vor colecta in separatoare sau bazine speciale care vor fi
construite din materiale incombustibile si prevazute cu dispozitive de recuperare a produselor
petroliere, separate.
Pentru evitarea deversarilor tragerilor produselor petroliere colectate in separator se vor doza
astfel incat nivelul lichidului sa fie la cel putin 0,5 m sub partea superioara a peretilor separatorului.
Se interzice evacuarea apelor reziduale nedecantate in paduri, livezi sau pe orice teren cultivabil
care ar putea pune in pericol de incendiu si de poluare a acestor locuri.
In jurul separatoarelor se va mentine in permanenta ordine si curatenie pentru a se preveni
extinderea incendiului.
42
Separatorul de produse petroliere va fi supravegheat in permanenta de catre un salariat

( pompagiu ) care va avea sarcina de a controla modul in care decurge separarea produselor
petroliere din apele reziduale intrate in separator si de a supraveghea pomparea produselor
separate.
In caz de avarii la parcul de rezervoare care ar putea provoca scurgeri de produse petroliere in
cantitati mari spre separator, se va anunta pompagiul insarcinat cu supravegherea separatorului.
Pordusele petroliere separate in separator vor fi pompate la rezervorul de primire si depozitare a
acestora, mentinerea in separator a unor cantitati mari de produse petorliere fiind interzisa.
Este interzisa orice activitate care ar putea produce scantei in apropierea separatoarelor de
produse petroliere, deoarece au loc degajari de vapori care ar putea da nastere la explozii si
incendii.
De asemenea este interzisa circularea autovehiculelor in apropiere separatoarelor de produse
petroliere aflate in functiune.
Pentru localizarea si stingerea incendiilor la separatoare personalul de supraveghere si exploatare
va lua urmatoarele masuri :
- se va izola separatorul prin inchiderea robinetului de sectionare ;
- se va actiona dupa caz, cu spuma pentru inabusire.
In caz de incendiu, echipa pentru stingerea incendiilor din schimbul respective de la
sectia separatoare si depozit va interveni cu mijloace de stingere din dotare pentru prima
interventie si va anunta formatia civila de pompieri.
CAPITOLUL XVIII
PRIMUL
AJUTOR
ARSURI TERMICE SI CHIMICE

(masuri de prim ajutor)
In functie de agentul care le-a produs,arsurile sint de doua categorii:
- termice,provocate de foc,un corp fierbinte,lichide fierbinti,flacara electrica,etc.
- chimice,provocate de acizi si/sau substante alcaline
In functie de profunzime,arsurile se clasifica in:
- gradul I,arsuri de suprafata,caracterizate prin inrosirea pielii,umflaturi,dureri;
- gradul II,caracterizate prin aparitia de basici (flictene) albe;
- gradul III,pielea este arsa profund,apar basici rosii, dureri;
- gradul IV,pielea este arsa in toata grosimea ei,iar tesuturile sint mortificate;
Acordarea primului ajutor
43
Evolutia oricarei arsuri depinde de promptitudinea si calitatea primului ajutor,acordat de

catre personalul medico- sanitar.Acesta este singurul in masura sa faca o triere corecta a arsurilor
dupa gravitatea acestora.
In cazul arsurilor produse din cauza curentului electric, este necesar sa se faca o distinctie
intre arsurile produse prin flama sau arc electric si electrocutie.
Aceste arsuri vor fi dirijate obligatoriu catre unitatea spitaliceasca,deoarece evolutia este
extrem de rapida spre cangrena.
Pentru primul ajutor in caz de arsuri,ingrijirea locala a leziunilor nu trebuie sa includa
decit:
- indepartarea minima din plaga a resturilor combustibile;
- acoperirea plagii cu tifon sau cimp steril;
Se interzice aplicarea pe plaga arsa a oricarui unguent,deoarece acestea,datorita peliculei
izolatoare,nu este activ (orice medicament aplicat pe o plaga pentru a fi activ trebuie sa fie solubil in
apa) si realizeaza local conditii propice pentru dezvoltarea unei flore anaerobe.
Se interzice,considerindu-se lipsita de sens, aplicarea in urgenta a bioxiteracorului sau a
oricarui medicament deoarece el nu poate ramine aplicat pe plaga datorita fluxului plasmatic foarte
activ in primele 72 de ore.
Se interzice administrarea urgenta a antibioticelor locale sau generale.Initial plaga este
acida si nu permite dezvoltarea infectiei oportuniste astfel ca infectia oricarei plagi nu se produce mai
repede de 72-96 ore de la accident. Antibioterapia profilactica este interzisa.
In cazul producerii unei arsuri chimice,nu se recomanda aplicarea locala de substante
antagoniste.Atitudinea corecta este de introducere a accidentatului sub un jet de apa calduta sau rece
(dus,furtun) timp de 30 minute,exceptie constituind varul nestins care se indeparteaza uscat.Aplicarea
locala de substante bazice sau acide este fara sens pentru ca neutralizarea nu se poate face decit la
cantitati echivalente asa incit se poate induce o arsura dubla.
Arsurile produse "prin contact" (smoala,metal incins) sint profunde.In cazul arsurilor
produse de smoala sau bitum incins,se recomanda ca pacientul,indrumat catre unitatea
spitaliceasca,sa fie insotit de 1-2 litri de solvent (motorina, diluant) destinat prelucrarii chirurgicale
primare.
CIRCULARA NR.4 / 01.10.1992
privind acordarea primului ajutor in caz de arsuri

Va comunicam ultimele recomandari privind acordarea corecta a primului ajutor in caz de
arsuri ( sau dezastre prin foc ), conform scrisorii primite de la Spitalul clinic judetean Constanta,
Sectia de chirurgie plastica si reconstructiva arsi, doctor Bordeianu Ion.
- Evolutia oricarei arsuri depinde de promptitudinea si calitatea primului ajutor acordat de
catre personalul medico-sanitar. Acesta este singurul in masura sa faca o triere corecta a arsurilor
dupa gravitate.
In cazul arsurilor produse din cauza curentului electric este absolut necesar a se
diferentia arsura produsa prin flama sau arc electric fata de electrocutie. Si aceste arsuri
vor fi dirijate obligatoriu catre o unitate spitaliceasca, deoarece evolutia este extrem de
rapida spre cangrena.
44
- Ingrijirea locala a leziunilor de arsura in cadrul primului ajutor nu trebuie sa includa decat:
indepartarea minima din plaga a resturilor combustionale si acoperirea plagii cu tifon sau camp
steril.
- Se interzice aplicarea pe plaga arsa a oricarui unguient (mai ales in urgenta) acesta nefiind
activ ( orice medicament aplicat pe plaga pentru a fi activ trebuie sa fie solubil in apa ), realizand
local conditiile pentru dezvoltarea florei anaerobe
( pelicula izolatoare ).
- Este interzisa ca fiind lipsita de sens aplicarea in urgenta a Bioxiteracorului sau a oricarui
medicament el nu poate ramane in contact cu plaga datorita fluxului plasmatic care este foarte
activ in primele 72 ore.
- Este interzisa administrarea urgenta a antibioticelor locale sau generale infectia oricarei
plagi nu se produce mai repede de 72 96 ore de la accident, iar antibioterapia profilactica este
interzisa. Initial plaga este acida nu permite dezvoltarea infectiei oportuniste.
- In cazul producerii unei arsuri chimice nu se recomanda aplicarea locala de substante
antagoniste, atitudinea corecta fiind introducerea accidentatului sub jet de apa calduta sau rece
( dus, furtun ) timp de 30 de minute ( o singura exceptie o constituie varul nestins care se
indeparteaza uscat ). Aplicarea de baza sau acid local este fara sens pentru ca neutralizarea nu se
poate face decat la cantitati echivalente asa incat putem induce o arsura dubla.
- In cazul anumitelor arsuri prin contact smoala, metal incins trebuie avut in vedere ca
sunt de obicei arsuri profunde iar ca minim de prin ajutor va recomandam ca, in cazul arsurilor prin
smoala sau bitum incins, pacientul indrumat spre unitatea spitaliceasca sa fie insotit de 1-2 litri de
solvent ( motorina, diluant ) necesar prelucrarii chirurgicale primare.
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE ELECTROCUTARE
Periculozitatea electrocutarii incepe de la curentul cu intensitatea de 25 volti si intensitatea de
15-30 amperi.
Prima masura consta in eliberarea victimei de contactul cu sursa prin oprirea curentului de la
intrerupator sau tabloul electric.Daca este posibil,se rupe firul cu un bat,topor,lopata, toate cu coada
de lemn uscat.
Daca nu este posibila intreruperea curentului electric se va trage victima de sub influenta
curentului electric.Pentru aceasta ,salvatorul va sta pe un material izolant ,nu va atinge nici o parte
neacoperita din corpul victimei si va folosi pentru salvare manusi de cauciuc sau mina infasurata cu o
haina uscata.
Primul ajutor se acorda chiar la locul accidentului. Victima este culcata,i se desface
gulerul,cravata,sireturile, eventual se scot hainele si se curata gura de impuritati.Toate aceste operatii
vor fi facute in maxim 1 minut.
Daca se constata ca nu respira,accidentatului i se face respiratie artificiala.
Respiratia artificiala se face fara intrerupere pina la sosirea medicului sau pina cind se ajunge la
dispensar.
In urma electrocutarii pot apare vatamari:
- arsuri;
- hemoragii;
- fracturi;
45
Pentru acordarea de prim ajutor in cazul acestor vatamari,se vor vedea capitolele respective.
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE FRACTURI
Acordarea primului ajutor , indiferent de natura accidentului presupune, in general, urmatoarele

masuri:
1.Evitarea panicii, indepartarea curiosilor;
2.Cel care acorda primul ajutor sa-si asigure securitatea personala;
3.Cel care acorda primul ajutor sa inlature factorul care a produs accidentul;
4.Trierea victimelor,in caz de accident colectiv, in functie de gravitatea accidentarii;
.................................................................5.Acordarea primului ajutor cu calm, singe rece, fara
brutalitate si anuntarea imediata a medicului;
Fracturile apar ca urmare a unei loviri puternice, caderi,presiuni.In caz de fractura trebuie
imobilizata imediat partea vatamata folosind atele (de lemn sau de metal) sau scindurele, bete,
etc.Daca nu se gaseste nici un material care poate fi folosit drept atela, se leaga membrul superior de
corp sau membrele inferioare intre ele.
Dupa aranjarea atelelor, acestea se leaga sau se bandajeaza cu tifon, apoi bolnavul este
transportat urgent la cea mai apropiata unitate spitaliceasca.
Accidentatul nu trebuie ridicat, miscat si nu trebuie incercata potrivirea oaselor deoarece pot
apare complicatii.
Acordarea primului ajutor se face cu mare atentie, pastrindu-se, pe cit posibil, pozitia din
momentul accidentului.
In cazul fracturilor de coloana vertebrala, accidentatul va fi transportat de urgenta la spital pe un
plan drept si rigid.
PRIM AJUTOR IN CAZ DE HEMORAGII
Hemoragiile se clasifica astfel:
- arteriale-singele este rosu deschis si tisneste;
- venoase-singele este rosu inchis si curge in pelicula;
- capilare-singele iese mustind;
Cel mai simplu mod de oprire a unei hemoragii este aplicarea unui pansament
compresiv.Acesta nu se aplica atunci cind rana este afectata de corpi straini.In acest caz,pentru
oprirea hemoragiei se apasa venele sanguine care alimenteaza zona ranita,se indoaie extremitatile de
la incheieturi si se cheama urgent medicul.
Daca prin apasare nu se opreste hemoragia,pina la venirea medicului se poate trece la
aplicarea garoului.La nevoie drept garou se poate folosi o fasa,o bucata de pinza sau o curea care se
rasuceste si se stringe pe brat sau pe picior.
Mentinerea unui garou nu poate depasi o ora,timp in care accidentatul trebuie transportat
de urgenta la spital.
La artere garoul se pune inaintea ranii pentru a impiedica scurgerea singelui de la inima.
46
La vene garoul se aplica inapoia ranii.

De garou se leaga in mod obligatoriu un biletel cu data si ora aplicarii garoului.
PRIMUL AJUTOR IN CAZ DE INTOXICARE CU H2S
Hidrogenul sulfurat este un gaz otravitor,otravirea rezulta din inhalarea acestuia in concentratii
foarte.
.Concentratia maxima admisibila este de 10 mg/m3aer.
Hidrogenul sulfurat are efecte toxice direct asupra organismului prin atacarea sistemului
nervos,iar in concentratie mai mare produce paralizie.
Moartea se produce prin insuficienta respiratorie.
Concentratiile mai mici produc neliniste,ameteli,inconstienta cu s-au fara insuficienta respiratori.
Intoxicarea acuta maxima produce pierderea cunostintei.
Masuri ce se impun a fi luate;
- scoaterea accidentatului din atmosfera contaminata in cel mai scurt timp.
- cind respiratia este oprita se face imediat respiratie artificiala.
- in toate cazurile in care se prevede ca s-ar putea intilni atmosfera cu continut de hidrogen sulfurat
se va purta masca de gaze cu cartus corespunzator.
Intrucat in cadrul depozitului de titei pericolul inhalari cu hidrogen sulfurat este posibil si conform
deciziei 151/17.04.1979 PORTUL MASTI DE GAZE ESTE OBLIGATORIU IN DEPOZITUL DE
TITEI.
MASTI INDUSTRIALE DE TIP FILTRANT

Prezentare
Mastile industriale de tip filtrant fac parte din categoria produselor destinate protectiei
individuale a cailor respiratorii impotriva noxelor industriale sub forma de gaze,vapori sau aerosoli.
Utilizarea mastilor filtrante este permisa numai in locurile de munca unde concentratia
noxei nu depaseste concentratia de testare in laborator a cartusului filtrant,iar concentratia oxigenului
nu scade sub 17%.
O masca industriala de tip filtrant este un ansamblu format din doua componente
principale si anume:
- fata de masca;
- cartusul filtrant;
Pentru usurinta purtarii,ansamblul mai poate cuprinde, dupa caz,tubul de legatura,sacul
portmasca si centura de purtare.
47
Asamblarea componentelor principale,fata masca si cartusul filtrant,directa sau prin

intermediul tubului de legatura,se realizeaza prin infiletare.
Executie
Masca industriala de tip filtrant se executa in doua modele si anume:
A.masca tip cagula;
B.masca cu bretele;
Ambele modele asigura purtatorului o protectie corespunzatoare cu conditia purtarii si
intretinerii corecte.
A.Masca industriala tip cagula
Este un ansamblu care se compune dintr-o fata de masca din cauciuc cu 2 vizori din sticla
securizata si un bloc de supape.
Fata de masca,prin forma pe care o are,imbraca si protejeaza in intregime capul
purtatorului,fiind indicata in special in locurile de munca in care exista si pericolul de accidentare prin
stropire cu lichide agresive.Este executata in cinci talii (0,1,2,3,4),cu talia maxima 4,marimea taliei
fiind marcata pe partea laterala prin cifra corespunzatoare.
Pe fata de masca sint fixati cu rame metalice protejate prin zincare cei 2 vizori din sticla si
blocul de supape.Blocul supapelor asigura separarea in procesul respiratiei a circuitului de inspiratie de
cel de expiratie.
Blocul este prevazut cu o supapa de inspiratie si doua supape de expiratie,executate din
cauciuc.Supapa de inspiratie este de forma rotunda,cu orificiul central pentru montaj pe suport.Cele
doua supape de expiratie difera intre ele ca forma si dimensiuni,prima fiind rotunda cu patru
picioruse,iar a doua fiind ovala cu un piciorus central pentru montaj.
Pentru realizarea protectiei vizorilor contra aburirii, masca este prevazuta cu un sapun de
forma cilindrica,ambalat intr-o teaca de material plastic.
Stabilirea taliei necesare
Operatia de stabilire a taliei necesare este foarte importanta,conditionind gradul de
etanseitate a mastii pe capul purtatorului si suportabilitatea ei si prin aceasta,protectia
corespunzatoare a purtatorului.
Pentru stabilirea taliei necesare ,se masoara lungimea liniei ce trece prin cel mai inalt
punct al capului (pe crestet, peste obraji si pe sub barbie),iar apoi lungimea liniei ce uneste orificiile
ambelor urechi si trece peste frunte exact deasupra sprincenelor,semiinsumeaza cele doua lungimi
exprimate in centimetri.Corespondenta intre suma celor doua lungimi masurate ca mai sus si
marimea taliei este inscrisa in tabelul alaturat:
Suma lungimilor-in cm
- pina la 93
- de la 93,1 la 95
- de la 95,1 la 99
- de la 99,1 la 103
- mai mare de 103
talia
0
1
2
3
4
B.Masca industriala cu bretele
48
Este un ansamblu care se compune dintr-o fata de masca

exterioara,confectionata din cauciuc,pe care sint montati vizorii din sticla duplex,blocul supapei de
inspiratie si blocul supapei de expiratie.Prin intermediul unui sistem de catarame si inele cu rola, la
fata de masca exterioara este atasat sistemul de fixare,reglabil si cordeaua de purtare.
Pentru micsorarea spatiului mort in interior,masca este prevazuta cu o masca interioara,pe
care se afla montate doua supape de inspiratie care asigura spalarea cu aer proaspat a vizorilor si prin
aceasta,dezaburirea lor.Fata de masca cu bretele este executata pe trei marimi:I,II,III,cu talia I mare.
Stabilirea taliei necesare
Pentru stabilirea taliei se executa masurarea inaltimii fetei purtatorului (distanta intre
radacina nasului si barbie),iar lungimea respectiva,exprimata in mm.,se compara cu datele din tabel:
Inaltimea fetei purtatorului
- pina la 110 mm
- de la 111 la 125
- peste 125
Talia
III
II
I
Verificarea mastilor industriale de tip filtrant

Inainte de utilizare,masca se verifica obligatoriu de catre purtator.
Verificarea cuprinde:
a).Controlul vizual al integritatii mastii exterioare si a vizorilor,existenta supapelor si a
celorlalte componente, echiparea mastii cu cartusul filtrant corespunzator noxei la care se face
protectia.
b).Controlul alegerii taliei corespunzatoare purtatorului
c).Controlul etanseitatii:se imbraca masca pe cap,se astupa cu podul palmei orificiul de
racordare de la locul supapelor si se inspira puternic aer.Daca fata de masca se apropie de fata si
purtatorul,dupa citeva secunde,simte lipsa de aer (sufocare),masca se considera etansa.
Se continua verificarea infiletind cartusul filtrant la racordul blocului supapelor si astupind
cu dopul de cauciuc sau cu palma orificiul de intrare a aerului;se procedeaza ca mai sus.
In cazul cind masca se poarta cu tub de legatura,aceasta se intercaleaza intre fata de
masca si cartusul filtrant si se repeta operatiile de mai sus.
In afara verificarilor care se efectueaza de catre purtator cu mijloace improvizate,asupra
mastilor din dotarea intreprinderii se fac
verificari ale etanseitatii si ale rezistentei
aerodinamice,utilizind aparatura de control anume proiectata.
Intretinerea mastilor industriale de tip filtrant
Masca de tip filtrant ofera purtatorului o protectie sigura daca este purtata corect si
mentinuta in buna stare.
In acest scop,masca trebuie pastrata intr-un loc uscat, departe de sursele de incalzire si
de actiunea directa a razelor solare,ferita de lovituri si socuri mecanice,de preferinta in ambalajul
original.
Pe perioada utilizarii mastii,o intretinere corespunzatoare presupune deprafuirea mastii
dupa fiecare folosire,dezinfectarea fetei dupa o folosire mai indelungata (1-2 luni) si inlocuirea unor
repere (vizor,rama,vizor,supapa) in cazul deteriorarii lor.
In cazul schimbarii purtatorului fata de masca se dezinfecteaza in mod obligatoriu.
49
Pentru dezinfectare se folosesc cirpe inmuiate in alcool medicinal,cu care se sterg

suprafetele,in special cele din interiorul mastii.In lipsa alcoolului medicinal,se poate face dezinfectarea
printr-o spalare atenta cu apa si sapun,urmata de spalare sub jet de apa si uscare la aer.
In timpul folosirii mastii este posibil sa se produca unele defectiuni (ruperea sau
destinderea bretelelor,spargerea vizorilor si dezetansarea mastii,desprinderea unei supape incorect
montate,etc.).In toate cazurile in care se observa de catre purtator defectarea mastii,aceasta
paraseste imediat locul cu atmosfera infectata pentru a-si schimba masca cu alta in stare
corespunzatoare.
Operatiile de intretinere,verificare si reparatii ale mastilor se fac la atelierul ACIRAR,
trimestrial si ori de cate ori se considera necesar, de catre persoanele instruite in acest sens.
MASCA IZOLANTA CU ASPIRATIE LIBERA A AERULUI

Masca izolanta cu aspiratie libera se utilizeaza pentru protectia impotriva unor cantitati mai mari
de gaze sau vapori, la locul de munca unde natura substantelor nocive nu este cunoscuta sau unde
cantitatea de oxigen din aer este sub 17%.
Folosirea acestui tip de masca este posibila numai la locul de munca care se afla la o departare
de max. 15m de o zona cu aer curat, fara posibilitati de a fi viciat.
Utilizarea acestei masti este recomandata numai pentru lucrari de scurta durata ca de exemplu
curatiri de rezervoare sau cisterne, interventii, etc.
Nu se recomanda folosirea mastii izolante de munca cu aglomerari de utilaje sau materiale.
Descrierea mastii
Masca izolanta cu aspiratie libera a aerului se compune din:
- fata de masca tip cagula
- tubul de legatura gofrat
- tub lung de cauciuc cu dispozitiv de filtrare a prafului grosolan
- cingatoare
si ca accesoriu - o lada pentru ambalat din scandura vopsita in exterior.
Fata de masca si tubul gofrat
Fata de masca tip cagula este confectionata din cauciuc.
La fata mastii sunt montati doi vizori de sticla.
Blocul supapelor fixat la fata mastii are montat in interior supapele de inspiratie si expiratie. Prin
intermediul lui se face racordarea cu tubul de legatura gofrat confectionat din cauciuc acoperit cu
panza tricou. Acest tub este flexibil si face legatura intre fata de masca si tubul lung de cauciuc.
Tubul lung de cauciuc cu dispozitivul de filtrare a prafului grosolan
Tubul lung este executat cu o armura metalica pentru ca sa nu se turteasca si nici sa se
gatuiasca cand se indoaie.
La exterior are un strat de cauciuc rezistent la actiunea produselor petroliere. La unul din capace
tubul are montat racordul la care se infiltreaza tubul gofrat. Celalalt capac al tubului are montat un
dispozitiv de filtrare a prafului grosolan.
Dispozitivul de filtrare in forma de palnie cu capac sub care se pune un strat de vata nehidrofila.
Dispozitivul are o ureche (toarta) cu care capatul liber al tubului lung se fixeaza in zona aerului curat.
50
Cingatoarea
Se executa din chinga de bumbac. Pe ea are montat un dispozitiv metalic in forma de balama
semicirculara, cu care se fixeaza de cingatoare capatul cu racord al tubului lung pentru ca acesta sa nu
traga fata de masca de pe figura putatorului.
Portul mastii izolante cu aspirarea libera a aerului
Inainte de a se folosi masca izolanta cu aspirarea libera a aerului trebuie verificata in ceea ce
priveste etanseitatea si anume
a) Etanseitatea fetei de masca
Pentru verificarea etanseitatii fetei de masca, imbracata pe cap, se astupa cu podul palmei orificiul de
racordare de la blocul supapelor si se inspira puternic aer in plamani. Daca fata mastii se apropie de
fata si daca purtatorul dupa cateva secunde simte lipsa de aer (inabusire) se considera etansa.
b) Etanseitatea fetei de masca si a tubului gofrat
Tubul de legatura gofrat se insurubeaza la masca, verificarea ansamblului facandu-se prin indoirea
tubului de legatura la mijloc si rasucirea lui, dupa care purtatorul procedeaza in aceleasi conditii ca la
punctul a).
c) Portul mastii izolante cu aspirarea libera a aerului
Purtatorul fixeaza capacul tubului lung prevazut cu dispozitivul de filtrare, prin legarea urechii
acestui dispozitiv de un punct fix, in zona de aer curat la o distanta mai mica decat lungimea tubului
lung astfel incat sa se poata efectua in bune conditii lucrarea respectiva.
Capatul cu racord al tubului lung este fixat cu ajutorul dispozitivului de fixare (balama
semicirculara) de cingatoare, care apoi este incinsa peste mijlocul purtatorului.
Tubul gofrat se racordeaza prin infiletare la racordul tubului lung si la racordul mastii.
Se pune masca pe figura si purtatorul poate sa-si inceapa activitatea. Daca in timpul lucrului cu
masca, purtatorul aparatului simte miros puternic si caracteristic al substantelor nocive din mediul
respectiv sau numai poate suporta masca, el merge imediat in zona cu aer curat sau se face semnul
convenit pentru a fi scos afara.
Dupa terminarea lucrului, puratatorul ieie din zona de lucru, merge in zona cu aer curat unde isi
scoate masca de pe figura si dezarticuleaza partile componente ale aparatului.
DEPOZITARE
Se pastreaza ambalata in lada de scandura vopsita in exterior intr-o camera uscata si ferita de
vapori sau substante chimice.
VERIFICAREA aparatului se face la ACIRAR trimestrial sau ori de cate ori se considera necesar.
ATENTIE !
Etanseitatea fetei de masca si a tubului gofrat se efectueaza de fiecare data cand masaca este
folosita.
In timpul lucrului cu masca izolanta cu aspiratie libera a aerului, purtatorul va fi supravegheat in
permanenta de catre o persoana special instruita care se afla in afara mediului nociv.
Se interzice orice improvizatie la aparat (legarea a doua sau mai multe tuburi etc.)
51

Piroliza

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Piroliza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rompetrol Rafinare SA

8.4 Supape de siguranta

MATERII PRIME SI MATERIALE

Greutate specifica............................0,8535 - 0,869

- De la rezervorul T5 prin linia PT-337-02-600 prevazuta cu vana WM-337-003-2.

2.4 Primire titei din Petromar

2.5 Primire Slops din Rafinarie

DESCRIEREA CANALIZARII CHIMICE IMPURE SI A SEPARATOARELOR DE PRODUSE

camine pentru ventile - pentru izolarea portiunilor de canalizare;

3.2 Bazine separatoare. Prezentare

Scurgerile meteorice de la suprafata parcurilor pot fi mentinute in incinta indiguita si

INSTALATIA DE SPUMA SI DOTARILE PSI FIXE

9. Toti robinetii(bateria) din caminele de spuma cu exceptia robinetilor de scurgere sunt

DESCRIEREA RETELEI DE UTILITATI

AUTOMATIZAREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

6.2 Sistemul de semnalizare incendiu

Sistemul de semnalizare prevazut pentru depozitul de titei se integreaza in sistemul de

UTILAJE AFERENTE REZERVOARELOR SI SEPARATOARELOR

8.2 Utilaje aferente casei de spuma

8.3 Principalele caracteristici ale pompelor EP-1, PD-2, PD-3

Motor Diesel rapid in 4 timpi

Putere maxima de exploatare................ 105 CP

CONTROLUL CALITATII TITEIULUI

REGULI DE FUNCTIONARE NORMALA A PARCULUI DE ALIMENTARE CU TITEI SI A

a) Predarea unui rezervor gol

10.2 Procedura de primire titei prin dana 4

Formulele de calcul pentru corectia de capac a rezervoarelor este:

Acesta corectie pentru T2,T3,T4,T6,T5 poate fi cu plus s-au cu minus.

221.386 : dens.: K - 221.386 = corectia de capac

REGULI DE FUNCTIONARE NORMALA A SEPARATOARELOR 12 SI 13

Bazinele separatoare 718-XII si 718-XIII sunt destinate in principal separarii peliculei de

se urmareste scaderea nivelului in bazinul mic

11.3 Controlul analitic

Conditii de calitate ale slopsului pompat

Pentru mentinerea apelor pompate la statia de epurare in limitele de calitate aratate, la

INSTRUCTIUNI DE LUCRU PE TIMP FRIGUROS

FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE SPUMA

d) Reteaua de apa de incendiu va fi mentinuta permanent sub presiune.

13.3 Pornirea propriu-zisa

7. Cnd presiunea pe reteaua de spuma a ajuns la 14 atm se deschide robinetul de pe

7, 8, 79 - recirculare prin supapa de siguranta;

2. robinetii normal inchisi

1, 2 aspiratie din V1, respectiv V2;

13.6 Exloatarea si intrerinerea instalatiei de spuma

- se va verifica starea tehnica a tunurilor de spuma si a hidrantilor;

INSTRUCTIUNI DE LUCRU PENTRU SCOATEREA NORMALA

AVARII POSIBILE IN PARCUL DE REZERVOARE DE 50.000 m3

schimbul de caldura cu peretii canalelor si flacara se stinge. In cursul exploatarii opritoarele de

Drumurile si potecile de acces in depozitul de rezervoare vor fi bine mentinute pentru a se

Separatorul de produse petroliere va fi supravegheat in permanenta de catre un salariat

ARSURI TERMICE SI CHIMICE

Evolutia oricarei arsuri depinde de promptitudinea si calitatea primului ajutor,acordat de

privind acordarea primului ajutor in caz de arsuri

Acordarea primului ajutor , indiferent de natura accidentului presupune, in general, urmatoarele

La vene garoul se aplica inapoia ranii.

MASTI INDUSTRIALE DE TIP FILTRANT

Asamblarea componentelor principale,fata masca si cartusul filtrant,directa sau prin

B.Masca industriala cu bretele

Este un ansamblu care se compune dintr-o fata de masca

Verificarea mastilor industriale de tip filtrant

Pentru dezinfectare se folosesc cirpe inmuiate in alcool medicinal,cu care se sterg

MASCA IZOLANTA CU ASPIRATIE LIBERA A AERULUI

S-ar putea să vă placă și