I.

GENERALITĂȚI

1.1 Încercarea soiurilor noi de culturi pomicole și arbuști fructiferi în scopul

omologării lor, se efectuează pe sectoarele de încercare organizate de Comisia de Stat
pentru Încercarea Soiurilor de Culturi Agricole.
Lucrările privind încercarea soiurilor se efectuează de către specialiștii ei.
1.2 Materialul supus verificării va fi studiat în minim trei sectoare de încercare din
țară, situate în condiții ecologice diferite și zone pedoclimaterice.
1.3 Durata perioadei de studii în plantațiile de concurs va fi la soiuri semințoase
4-6 ani, sîmburoase, nuc și arbuști fructiferi 2-4 ani de roadă normală.
1.4 Propunerile de soiuri ce urmează a fi încercate vor fi făcute de consiliul științific
al institutului de cercetări pentru pomicultură.
1.5 Pentru includerea la încercare autorul (autorii) va completa și trimite la Comisia
de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Culturi Agricole pentru fiecare soi în parte:
a) cerere pentru includerea soiului în rețeaua de stat a încercării soiurilor (anexa 1);
b) descrierea soiului propus pentru încercare vizată de conducerea instituției
respective;
c) adeverința cu privire la participarea coautorilor la crearea soiurilor noi;
d) adeverință privind comportarea soiului la boli și vătămători;
e) o fotografie a fructului și a seminței (în culori).
În descrierea soiului propus pentru încercare se vor prezenta caracterele
morfologice, comportarea față de condițiile de mediu nefavorabile, boli, dăunători,
capacitatea de producție.
Indicii de calitate vor fi comparați obligatoriu cu datele privind martorii de referință
aleși din aceiași grupă de maturitate și destinare, cu producțiile cele mai mari și însușirile
cele mai valoroase.
1.6 Noile soiuri propuse pentru încercarea în scopul omologării lor trebuie să se
caracterizeze prin uniformitate, omogenitate și stabilitatea caracterelor și însușirilor.
Ele trebuie să aibă, de asemenea, unele caractere sau însușiri care să dea
posibilitatea de a fi diferențiate de toate celelalte soiuri cunoscute pe plan național și
internațional.
Specialiștii Comisiei de Stat vor participa în mod obligatoriu la aprecierea soiurilor
începînd cu faza inițială din cîmpurile de selecție și concurs. Acționînd în baza
informațiilor, Comisia de Stat ia decizia care soiuri pot fi admise pentru a fi încercate
la sectoarele pentru încercare și de producție. Soiurile admise vor fi incluse în Registrul
soiurilor și hibrizilor de plante ce se cultivă în Republica Moldova.

II. ORGANIZAREA ÎCERCĂRII SOIURILOR NOI DE POMI

 În cadrul Comisiei de Stat sunt proiectate și funcționează sectoare pentru încercarea
soiurilor pomicole și arbuști fructiferi amplasate în zonele pomicole ale republicii:
1. Zona de nord ( sectoarele pentru încercare Briceni și Camenca).
2. Zona centru ( sectorul pentru încercare Ungheni).
3. Zona de sud ( sectorul pentru încercare Ciadîr-Lunga).
4. Zona de sud-est (sectorul de încercare Slobozia)
2.1 Organizarea experienței:
a) metoda de amplasare: blocuri randomizate, cu excepția primului bloc, în care
distribuția variantelor este sistematică;
b) numărul de pomi pe parcelă, conform tabelului nr. 1

Tab.
Specia Numărul de pomi pe parcelă Numărul de pomi pe variantă
Măr 6 24
Păr 6 24
Gutui 6 24
Prun 6 24
Corcoduș 6 24
Cais 6 24
Piersic 6 24
Cireș 6 24
Vișin 6 24
Nuc 6 24
Migdal 6 24
Corn 6 24
Alun 5 5 20

c) distanța de plantare conform tab.

Specia Portaltoi Distanța între rînduri (m) Plantare pe rînd (m)

Măr MM -106 4-5 3-3,5
M–4 4-5 3-3,5
M–9 4-3,5 1,5-2
M – 26 4 3
62 - 396 4-3,5 1,5-2
Păr păr sălbatic 5 3,5-4
gutui 4 2,5
Gutui gutui vegetativ 5 3-2,5
Prun corcoduș 6 3
Cais zarzăr 6 4
Persic migdal 5 4
piersic obișnuit 5 4
Cireș mahaleb 5 4
cireș sălbatic 6-7 5-6
Vișin mahaleb 5 4
vișin 6 4
Nuc nuc 8-10 8-10
Migdal migdal 6-7 4-5
Corn corn 4 2

d) pentru a înlătura influența marginii și a vecinilor, se va planta la capetele

rîndurilor cîte un pom ca banda de protecție, iar pe lungimea parcelelor laterale cîte un
rînd de pomi ca predea de protecție. Dacă o plantație de concurs se amplasează lîngă
una mai în vîrstă, se plantează mai întîi un rînd de pomi de izolare;
e) materialul biologic la înființarea plantațiilor de concurs, trebuie să fie liber total
de boli virotice, uniform corespunzător STAS-ului în vigoare;
f) o atenție deosebită va fi acordată alegerii martorilor. Aceștia vor fi reprezentați
de soiurile cele mai valoroase existente în cultură. În cadrul fiecărei specii, cu aceiași
epocă de maturitate sau de soiurile pe care urmează să le înlocuiască noile creații.
Martorii vor fi stabiliți din soiurile omologate în ultimii ani de comun acord de către
Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Culturi Agricole și Institutul de Cercetări
Științifice, Selecție și Tehnologii pentru Pomicultură.
2.2 Elemente de tehnologie
Pregătirea terenului pentru plantat, lucrările de întreținere, de protecție fitosanitară
sunt aceleași ca în condițiile de producție.
Totuși se va avea în vedere următoarele:
- terenul destinat plantațiilor de concurs trebuie să fie tipic pentru zona de
pomicultură. După amenajare sau defrișare se vor efectua elemente de uniformizare cel
puțin 3 ani;
- se va respecta întocmai tehnologia de plantare și se vor aplica la timp lucrările de
întreținere pentru a se evita apariția golurilor. Dacă totuși apar în primul an se vor
completa cu material biologic de aceiași vîrstă diferită, pomii fructiferi nu vor fi luați în
calcul la determinarea producției, prevăzută la pct. 2.3.4.
2.3 Observații și determinări
Majoritatea observațiilor și determinărilor enumerate mai jos se vor efectua
începînd cu primul an de rodire normală.
Unele dintre ele (comportarea la boli, comportarea la ger, procentul de goluri, etc.)
se vor face din primul an de la plantare.
Pentru înscrierea datelor specialiștii de la sectoare vor folosi registre de cîmp, iar
rezultatele încercării soiurilor noi de pomi în plantațiile de concurs vor fi comunicate la
Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Culturi Agricole pînă la data de 10
decembrie a fiecărui an sub formă de Dare de seamă anuală.
2.3.1 Caractere morfologice – vor fi incluse de autor în “Descrierea soiului propus
pentru încercare”. În plantațiile de concurs se va urmări exactitatea informațiilor
autorului și se vor semnala eventualele neconcordanțe.
2.3.2 Observațiile fenologice – se fac începînd cu primul an de rod la fiecare soi în
parte, într-o repetiție.
Se urmăresc numai fenofazele de fructificare, după cum urmează:
- umflarea mugurilor floriferi – data la care 50% din muguri se rotunjesc, iar
solzii se desfac în vîrf;
- începutul înfloritului – data la care 5-10% din flori sunt deschise;
- înfloritul în masă – data la cate toate florile sunt deschise, cu excepția a 1-2%;
- sfîrșitul înfloritului – data cînd la jumătate de flori au căzut petalele;
- maturitatea de recoltare.

2.3.3 Particularități biologice

a) vigoarea pomului – dată de diametrul trunchiului și creșterea medie a lăstarilor
Diametrul trunchiului.
determinarea se face în luna octombrie, la fiecare pom din fiecare variantă și
repetiție;
se măsoară pe două direcții perpendiculare (apoi se face media) la jumătatea
înălțimii trunchiului.
Creșterea medie a lăstarilor. După încetarea creșterii se măsoară lăstarii de pe
ramurile de control la pomii dintr-o repetiție la fiecare variantă.
În funcție de valoarea medie a creșterilor se notează:
5 – creșteri foarte mari – peste 80 cm
4 – creșteri mari – 40-80 cm
3 – creșteri mijlocii – 20-40 cm
2 – creșteri slabe – 10-20 cm
1- creșteri foarte slabe – 1-10 cm
 Corelînd valorile obținute pentru diametrul trunchiului creșterea medie a lăstarilor
în funcție de specie, vigoarea creațiilor și soiurilor noi studiate va fi considerată:
3 – slabă
5 – medie
7 – mare
b) intensitatea înfloritului – se notează după cum urmează:
1 – înflorire foarte slabă (florile sunt foarte rare);
2 – înflorire slabă (flori dispuse rar sunt mai puține decît în mod obișnuit);
3 – înflorire medie (înflorirea obișnuită a pomilor care se dezvoltă normal);
4 – înflorire abundentă;
5 – înflorire foarte abundentă ( pe pom sunt foarte multe flori, se întîlnesc în
special la pomii slab dezvoltați sau care în anul precedent nu au rodit).
c) comportarea la ger – dacă temperaturile din timpul iernii coboară sub pragul de
rezistență a organelor aeriene recunoscute pentru fiecare specie în parte, se examinează
comportarea pomilor la ger și se notează:
9 – complet rezistent la ger;
7 – slab atacat de ger;
5 – mediu rezistent la ger (au degerat 1/3 din lungimea lăstarilor);
3 – slab rezistent la ger (au degradat total ramurile de un an și partea de doi ani);
1 – foarte slab rezistent (pomul a degradat aproape total).
d) comportare la înghețurile tîrzii de primăvară – se determină după constatarea
pierderilor. Se notează:
9 – pînă la 10% din flori sau fructe au degerat;
7 – de la 10% la 25% flori sau fructe au degerat;
5 – de la 25% la 50% flori sau fructe au degerat;
3 – de la 50% la 75% flori sau fructe au degerat;
1 – peste 75,1% flori sau fructe au degerat.
Se notează data cînd au început să pară florile sau fructele la temperatura de la
această dată.
e) comportarea la secetă – se determină după gradul de ofilire a frunzelor și
fructelor după o perioadă de secetă și se consideră:
3 – sensibil – frunze uscate și fructe ofilite total;
5 - mediu rezistent – frunze îngălbenite și fructele să se ofilească;
7 – rezistent – fructe și frunze normale.
f) comportarea la boli – observațiile pentru stabilirea comportării la boli se vor
efectua la toate repetițiile.
Principalele boli ale speciilor pomicole pentru care se fac determinări perioada
executării observațiilor, organul ce analizează și elementele care se determină (frecvența
F% și intensitatea I% sau numai frecvența) sunt înscrise în tab.
 Principalele boli ale speciilor pomicole

Specia Denumirea bolii Perioada executării Organul Elementele care se

observațiilor analizat determină F(%), I (%)
1 2 3 4 5
Măr rapăn - după structura florilor frunze F(%) și I (%)
(1-10 iunie) pînă la atacul de pomi
creșterea completă a
fructelor (1-10
august)
- creșterea fructelor fructe F(%) și I (%)
pînă la recoltare fructelor atacate
făinare - de la înflorit frunze, F(%) și I (%)
lăstari, atacul de pomi
flori
monilioză - în timpul înfloritului frunze, F(%) și I (%)
flori atacul de pomi
- dezvoltarea completă fructe F(%) și I (%)
a fructelor fructelor atacate
Păr rapăn - după scuturarea fructe F(%) și I (%)
florilor pînă la atacul de pomi
creșterea completă a
fructelor
- înainte de maturitate fructe F(%) și I (%)
la recoltare atacul de pomi
septorioza frunzelor - mai-iunie frunze F(%) și I (%)
pomilor atacați
monilioză - în timpul înfloritului frunze și F(%) și I (%)
flori atacul de pomi
monilioză - dezvoltarea completă fructe F(%) și I (%)
a fructelor fructelor atacate
Gutui monilioză fructe F(%) și I (%)
pomilor atacați
fructe F(%) și I (%)
fructelor atacate
pătarea brună a - iunie-iulie frunze F(%) și I (%)
frunzelor pomilor atacați

1 2 3 4 5
Prun plum –pox (vărsatul - după scuturarea frunze, % pomilor atacați
pomilor) florilor pînă la fructe
mărimea normală a
fructelor
 pătarea și ciuruirea - în perioada de frunze, F(%) și I (%)
bacteriană a creștere a fructelor fructe pomilor atacați
frunzelor
monilioză - înflorit frunze, F(%) și I (%)
flori pomilor atacați
- înainte de recoltare fructe F(%) și I (%)
fructelor atacate
ciuruirea frunzelor - după înflorit în frunze, F(%) și I (%)
timpul creșterii fructe pomilor atacați
fructelor
rugina frunzelor - iunie-iulie frunze % pomilor atacați
Cais vărsatul fructelor - după scuturarea frunze, % pomilor atacați
florilor și pînă la fructe
mărime normală a
fructelor
ciuruirea frunzelor - după înflorit frunze, F(%) și I (%)
fructe pomilor atacați
rugina - iunie-iulie flori F(%) și I (%)
pomilor atacați
monilioză - în timpul înfloritului flori F(%) și I (%)
pomilor atacați
- la maturarea fructelor fructe F(%) și I (%)
fructelor atacate
Piersic vărsatul - apariția frunzelor, frunze % pomilor atacați
scuturarea florilor
- mărimea normală a fructe
fructelor
făinare - în timpul creșterii frunze, F(%) și I (%)
fructelor fructe atacul de pomi
monilioză - înainte de recoltare lăstari, F(%) și I (%)
fructe atacul de pomi
(F%) fructelor atacate
ciuruirea frunzelor - în timpul creșterii frunze, F(%) și I (%)
fructelor lăstari, atacul de pomi
fructe
Cireș și monilioză - în timpul înfloritului ramuri, F(%) și I (%)
vișin frunze, atacul de pomi
flori
- în timpul creșterii fructe F(%) și I (%)
maturării fructelor atacate
ciuruirea frunzelor - mai-iunie frunze, F(%) și I (%)
lăstari, atacul de pomi
fructe
antracnoza - mai frunze F(%) și I (%)
atacul de pomi

1 2 3 4 5
Nuc antracnoza - în perioada de lăstari, F(%) și I (%)
bacteriană creștere a fructelor frunze atacul de pomi
 antracnoză - în perioada de lăstari, F(%) și I (%)
creștere a fructelor frunze, atacul de pomi
fructe

Frecvența (%) – plante sau organe atacate (n) față de numărul de plante sau organe
observate (N)

n x 100
F (%) =------------
N

Intensitatea (%) – reprezintă gradul de acoperire a organelor atacate. Drept criteriu

de apreciere a intensității se folosește în mod convențional 6 clase ale intensității atacului
corespunzător unor anumite intervale de procente ale intensității de atac, după cum
urmează:

Nota intensității atacului Suprafața atacată (%)

(în cîmp)
1 1-3
2 4-10
3 11-25
4 26-50
5 51-75
6 75-100

Pe baza notărilor se calculează:

ixf
I (%) =----------, în care:
n

I (%) – intensitatea atacului:

i – procentul în care organul este atacat (corespondentul notei %);
f – numărul de cazuri cu atac la fiecare % (la fiecare notă);
n – numărul total de cazuri cu atac.
Pe baza frecvenței și intensității atacului se determină gradul de atac (GA):
FxI
GA (%) = -----------
100
 În funcție de valoarea gradului de atac sau a frecvenței (în cazul în care se observă
numai frecvența), creațiile și soiurile studiate vor fi încadrate într-una din următoarele
grupe de rezistență:
0 – fără atac
1 – foarte slab atacat, cu GA (F) – 0,1-5,0 %
2 – slab atacat, cu GA (F) – 5,1-11,0 %
3 – mediu atacat, cu GA (F) – 11,1-25,0 %
4-5 – puternic atacat, cu GA (F) – 25,1-34,0 % și cu
GA (F) - 34,1-50,0 %
6-7-8 – foarte puternic, atacat cu GA (F) – 50,1 – 59,0 %
GA (F) – 59,1 – 75,0 %
GA (F) – 75,1 -100,0 %
Pentru stabilirea gradului de rezistență la boli a noilor creații și soiuri luate în studiu
față de martor sau soiul cel mai afectat se poate calcula indicele re rezistență relativă,
conform formulei:
R = I – gradul de atac al soiului încercat
gradul de atac al soiului martor (sau soiul cel mai afectat)
În funcție de valorile obținute se va nota:
1 - foarte puternic atacat, cu R = 0
3 - puternic atacat, cu R = 0,3
5 – mediu atacat, cu R = 0,4 - 0,7
7 - rezistent, cu R = 0,7
9 – fără atac, cu R =1

h) scuturarea fructelor – (înainte de recoltat cînd fructele au valoarea utilă), se

notează cu:
5 – s-a scuturat între 0 și 3 % din recolta totală;
4 – s-a scuturat între 3 și 10% din recolta totală;
3 – s-a scuturat între 10 și 20 % din recolta totală;
2 – s-a scuturat între 20 și 30 % din recolta totală;
1 – s-a scuturat peste 30 % din recolta totală.
Cîntărirea fructelor căzute se execută la fiecare variantă în fiecare repetiție.
Raportarea se face după recoltare.
 2.3.4. Date de producție
La recoltare și la calcularea producției se va avea în vedere prezența golurilor, a
căror influență trebuie înlăturată sau nu în funcție de natura acestora. Astfel, în plantațiile
de concurs se pot întîlni:
a) goluri sistematice, care apar aproape în aceiași măsură în toate repetițiile
unei variante. Influența acestora nu va fi înlăturată nici la recoltare, nici la valorificarea
rezultatelor experimentale:
b) goluri accidentale, care pot apărea sporadic în plantația de concurs.
Influența acestora trebuie înlăturată în vederea obținerii unor rezultate cît mai exacte.
Datorită faptului că în parcela experimentală (repetiție) din plantația de concurs
numărul de pomi este redus se pot admite numai 1-2 goluri pe total varianta situate într-
o singură repetiție.
În acest caz se procedează la calcularea producției parcelei în care se află golurile
pe baza producțiilor parcelelor existente după formulă:
b Ba + v Va - ∑ x
Xa = -----------------------, unde:
(b-1) (v-1)
Xa – producția parcelei lipsă
b – numărul blocurilor
Ba – producția totală a blocului din care lipsește parcela
v – numărul variantelor
Va – producția totală a variantei căreia îi lipsește parcela
∑ x – producția tuturor parcelelor experimentale.
Dacă de înregistrează goluri în mai multe repetiții (din mai multe variante) se
recomandă următorul procedeu: de introdus mai întîi pentru toate repetițiile în care se
înregistrează goluri valori de producție aproximative cu excepția unei repetiții, a cărei
producție se calculează după formula de mai sus. Apoi se consideră absența a doua
parcelă și se calculează producția ei după aceiași formulă. Se continuă astfel pînă ce se
calculează producțiile tuturor parcelelor cu goluri.
După ce s-au obținut în acest fel valori aproximative, se reia calculul, considerîndu-
se prima repetiție lipsa și se continuă calculul cu celelalte repetiții. Acest procedeu se
repetă pînă cînd valorile calculate nu se mai schimbă.
După înlăturarea influenței golurilor se vor calcula:
a) producția reală de fructe pe pom – se cîntărește producția totală la fiecare
variantă și repetiție și se împarte la numărul total de pomi din parcelă (se includ în calcul
și pomii fără rod; de asemenea se includ fructele căzute înainte de recoltare conform pct.
2.3.3 – h). Nu se includ în calcul eventualele impurități și pomii proveniți din
completările de goluri cu material biologic de vîrstă diferită;
b) cantitatea de fructe căzute înainte de recoltare (kg/pom);
 c) producția calculată la hectar (t);
d) producția relativă (%)
e) producția-marfă, inclusiv clasele de calitate %, conform STAS-ului în
vigoare pentru fiecare specie;
f) după primii doi ani de rodire normală și în continuare pînă la încheierea
calcului experimental se va calcula indicele de alternativă după formula:

A-B
IA = ---------- x 100, în care A și B reprezintă producția pe doi ani consecutivi.
A+B
În funcție de valorile obținute se va nota:
1 – alternanța totală, cu IA 100 %;
3 – alternanța mare, cu IA 30 % ;
5 – alternanța medie, cu IA 20-30 %;
7 – alternanța mică, cu IA 20 %;
9 – fără alternanță, cu IA 0.
Pentru stabilirea identității deosebirii soiurilor, datele experimentale se vor prelucra
statistic prin metoda analizei dispersiei.

2.3.5 Însușirile fenologice ale fructelor – în ultimii doi ani de încercare la soiurile
noi de creație perspectivă se vor efectua teste privind comportarea acestora în procesul
valorificării în stare proaspătă, capacitatea de păstrare și pretabilitatea acestora la
industrializare.
Pentru fructele pretabile la păstrare se vor nota:
- durata păstrării (zile, luni);
- pierderile cantitative și deprecierile calitative;
- calitățile organoleptice ale fructelor după păstrare.

2.3.5 Destinația
În funcție de caracteristicile fizico-chimice însușiri tehnologice ale fructelor se
consideră:
a) pentru consum în stare proaspătă;
b) pentru industrializare (compot, dulceață, gem, produse de cofetărie, congelare);
c) utilizare mixtă.
 III. ORGANIZAREA ÎNCERCĂRII SOIURILOR NOI DE ARBUȘTI
FRUCTIFERI

3.1 Organizarea experienței

a) metoda de așezare: blocuri randomizate, cu excepția primului bloc, în care distribuția
variantelor este sistemica, în patru repetiții;
b) numărul de tufe în parcelă, pe variantă conform tabelului.

Specia Numărul de tufe pe Numărul de tufe pe

parcelă variantă
Coacăz 5 20
Zmeur 10 40
Căpșun 28-30 40
Agriș 5 20
Măceș 5,0 20
Cătină 3+1 12+4

c) distanța de plantare conform tabelului

Specia Distanța de plantare, m

între rînduri pe rînd
Coacăz 2,8 - 3,0 1,0 – 1,2
Zmeur 2,5 0,5
Agriș 2,5 1,0 – 1,2
Căpșun 0,8 – 0,9 0,2 – 0,3
Măceș 3,0 1,5
Cătină 4,0 2,0

d) pentru înlăturare influenței marginii și a vecinilor se va planta la capetele rîndurilor

cîte două tufe de coacăz, patru de zmeur, ca bandă de protecție, iar pe lungimea
parcelelor laterale cîte un rînd de coacăz și cîte două rînduri de celelalte specii.
e) materialul săditor folosit la înființarea plantațiilor de concurs trebuie să fie sănătos,
uniform, corespunzător STAS-ului în vigoare și de aceiași vîrstă.

3.2 Elemente de tehnologie

Plantațiile de concurs de soiuri noi de arbuști fructiferi vor fi înființate cu preferință

pe terenuri în pantă.
Tehnologia înființării plantațiilor, lucrările de întreținere din primul an de plantare
și următorii vor fi identice cu cele aplicate în producție.
 Se va respecta întocmai tehnologia de plantare și se vor efectua la timp lucrările de
întreținere pentru a se evita apariția golurilor.
Dacă totuși acestea apar, în primul an se vor completa cu material săditor de aceiași
vîrstă.

3.3 Observații și determinări

3.3.1 Caracterele morfologice – vor fi înscrise de autor în „ Descrierea soiului

propus pentru încercare” conform cerințelor Comisiei de Stat.

3.3.2 Observațiile fenologice – se fac începînd cu primul an de rod, la fiecare soi

în parte, într-o repetiție.
Se notează numai fazele de fructificare:
- umflarea mugurilor – data cînd la peste 10 % din tufe se observă solzii desfăcuți
de vîrf;
- apariția inflorescențelor – data cînd la peste 10 % din tufe se observă
inflorescențe;
- începutul înfloririi – data la care peste 10 % din tufe sunt cu flori deschise;
- sfîrșitul înfloririi – data la care peste 90 % din flori sunt acutizate;
- începutul colorării fructelor – data cînd la peste 10 % din tufe apar fructe
colorate;
- începutul recoltării – data efectuării primei recoltări parțiale;
- coacerea deplină – data recoltării maximale a producției;
- sfîrșitul recoltării – data efectuării ultimei recoltări economice.

3.3.3 Particularități biologice

a) Capacitatea de drajonare (pentru zmeur), la cinci tufe din fiecare variantă și
repetiție se numără drajonii care depășesc înălțimea de 1 m și care sunt utili pentru
producție, se raportează la ha și se consideră:
1- drajonare foarte redusă (sub 60000 mii drajoni/ha);
3 – drajonare redusă (60000 – 65000 drajoni/ha);
5 – drajonare medie (65000 – 80000 drajoni/ha);
7 – drajonare bună (80000 – 120000 drajoni/ha);
9 – drajonare foarte bună (peste 120000 drajoni/ha).
b) Capacitatea de înrădăcinare (pentru speciile care se înmulțesc prin butași). Se
notează după numărarea rădăcinilor de la 100 butași astfel:
1- foarte redusă (rădăcini/butași);
3 – redusă (rădăcini/butași);
5 – medie (rădăcini/butași);
 7 – bună (rădăcini/butași);
9 – foarte bună (rădăcini/butași).
c) Precocitatea intrării pe rod – numărul de ani considerat de la plantare pînă la
intrarea pe rod, comparativ cu martorul.
d) Gradul de scuturare (coacăz) se va nota:
1 – se scutură foarte mult (peste 15%);
2 – se scutură mult (10-15%);
3 – scuturare medie (5-10%);
4 – scuturare slabă (sub 5%).
e) Comportarea la ger – dacă temperaturile din timpul iernii coboară sub pragul de
rezistență a organelor aeriene, recunoscut pentru fiecare specie în parte, se examinează
starea fiecărei creații (soi) și se notează:
- pentru zmeur
1 – sunt degerate toate tulpinile;
3 – sunt degerate toate vîrfurile și numeroase tulpini;
5 – sunt degerate toate vîrfurile;
7 – sunt degerate majoritatea vîrfurilor;
9 – nevătămate
- pentru celelalte specii
1 – este degerată întreaga tufă;
3 – sunt degerate numeroase ramuri ale scheletului;
5 – sunt degerați numeroși lăstari de la toate ramurile;
7 – sunt degerați majoritatea lăstarilor;
9 – nevătămate.
f) Comportarea la înghețurile tîrzii de primăvară se determină după constatarea
pierderilor și se notează:
1 - au degradat peste 75% din flori sau fructe;
3 – au degradat de la 50% la 75% din flori sau fructe;
5 – au degradat de la 25% la 50% din flori sau fructe;
7 – au degradat de la 10%la 25% din flori sau fructe;
9 – au degradat pînă la 10% din flori sau fructe.
g) Comportarea la secetă – se determină după gradul de ofilire al frunzelor
(ciorchinelor) după o perioadă de secetă și se consideră:
3 – sensibil – frunze uscate și fructe (ciorchini) ofilite total;
5 – mediu rezistent – frunze îngălbenite și fructele (ciorchinii) încep să se ofilească;
7 – rezistent – frunze și fructe (ciorchini) normale.
h) Comportarea față de boli. Principalele boli ale speciilor de arbuști fructiferi sunt
redate în tabel.
Principalele boli ale speciilor de arbuști fructiferi
Specia Denumirea Perioada efectuării Organul Elementul
bolii observațiilor analizat care se
determină
(F%), (I%)
Coacăz făinare iunie și în perioada de lăstarii (F%) și (I%)
creștere a fructelor frunzele atacului
fructele
antarcnoza iunie-iulie frunze idem
Zmeur mozaicul brun în timpul creșterii frunze idem
fructelor
antracnoza pe întreg parcursul toate părțile idem
vegetației aeriene

Observațiile vor fi efectuate conform indicațiilor din pct. 2.3.3

3.3.4. Date de producție

La recoltarea și la calcularea producției se va avea în vedere prezența golurilor, a căror
influență trebuie înlăturată sau conform mențiunilor din pct. 2.3.4
Pentru arbuștii fructiferi se vor avea în vedere:
a) dinamica recoltării (la speciile cu maturarea eșalonată rezultă din cîntăririle
efectuate la fiecare recoltare. Se recoltează și se înregistrează pe variante și repetiții
(kg);
b) producția totală (kg/parcelă) – rezultă, la speciile cu maturarea eșalonată, din
sumarul recoltărilor parțiale. La celelalte specii se recoltează și cîntărește producția
pe fiecare variantă și repetiție în parte;
c) producția la hectar (t/ha);
d) producția relativă (%).

3.3.5 Caracteristicile fizico-chimice ale fructelor:

- greutatea medie a fructului – (g) (la speciile cu fructe mici și se va înregistra greutatea
a 100 fructe – ex: coacăz);
- greutatea ciorchinului – (g) – coacăz;
- mărime drupelor – mici, medii, mari (pentru zmeur);
- coeziunea drupelor (satisfăcătoare, nesatisfăcătoare, bună, perfectă);
- compoziția chimică.

Specificare Specia
 Zmeur Coacăz Agriș
Substanța uscată x x x
solubilă, %
Glucide solubile, % x x x
Aciditate titrabilă, x x x
% acid malic
Vitamina x x x
(mg/100g) produs
proaspăt

3.3.6 Însușirile tehnologice

a) coacerea simultană a fructelor (zmeur, coacăz) se notează:
1 – se coc simultan pînă la 70% fructe;
2 – se coc simultan 70-80% fructe;
3 – se coc simultan 80-90% fructe;
4 – se coc simultan peste 90% fructe.
b) adaptarea la recoltarea mecanizată pentru zmeur se notează:
1 – nesatisfăcătoare – fructele se maturează eșalonat și se desprind greu de
peduncul;
2 – satisfăcătoare – fructele se maturează simultan și se desprind greu de peduncul;
3 – bună – fructele se maturează simultan și se desprind ușor de peduncul;
4 – foarte bună – fructele se maturează simultan și se desprind ușor de peduncul;
- pentru coacăz – în funcție de la distanța de la suprafața solului pînă șa primele
formațiuni fructifere se notează:
1 – nesatisfăcătoare – pînă la 20 cm;
2 – satisfăcătoare – între 20 și 25 cm;
3 – bună – între 25 și 30 cm;
4 – foarte bună – peste 30 cm.

3.3.7 Destinația
În funcție de caracteristicile fizico-chimice și însușirile tehnologice ale fructelor se
consideră:
- pentru consum în stare proaspătă;
- pentru industrializare;
- utilizare mixtă.

3.3.8 Eficiența economică

 Se stabilește beneficiul care poate fi realizat prin introducerea în cultură a soiului
propus pentru omologare în comparație cu soiurile de referință, precum și rata
rentabilității.

3.3.9 Repartizarea teritorială

Se face de comun acord cu institutul de profil pe baza rezultatelor obținute.

IV. ORGANIZAREA ÎNCERCĂRII SOIURILOR NOI DE PORTALTOI

POMICOL

4.1 Portaltoi generativ

4.1.1 Verificarea soiurilor noi de portaltoi generativ presupune studiul comportării

acestora în:
a) plantația de concurs cu seminceri;
b) școala de puieți;
c) cîmpurile formate;
d) plantația de concurs cu soiuri în livadă.

4.1.2 Organizarea experiențelor

a) plantația de concurs cu seminceri
La înființarea plantațiilor de concurs cu seminceri se vor avea în vedere metodele
de așezare, numărul de pomi în parcelă, distanța de plantare, protecția frontală și laterală,
calitatea materialului săditor prevăzute pentru organizarea încercării soiurilor noi de
pomi (pct. 2.1).
b) școala de puieți
- metoda de așezare: blocuri randomizate, cu excepția primului bloc în care
distribuția variantelor este sistematică;
- numărul de semințe (sîmburi)

Specia Numărul de semințe

pe parcelă pe variantă
semințoase 250 1000
corcoduș, prun, zarzăr 150 600
piersic 125 500
cireș, vișin, mihaleb 250 1000
nuc, migdal 125 500

- destinația și adîncimea de semănat

 Specificarea Semințe Sîmburi Nuci, castan
Adîncimea, cm 4-5 6-8 6-8
Distanța între 40 40 50
rînduri, cm
Distanța pe rînd, 4-5 3 6-7
cm

- cîmpurile de formare
Cîmpul I – se înființează cu puieții obținuți în școala de puieți sau la ghivece:
- metoda de așezare: blocuri randomizate, cu excepția primului bloc în care
distribuția variantelor este sistematică;
- numărul de puieți pe parcelă: 50-100 în funcție de numărul de semințe sau
sîmburi semănați (tab. de mai sus) și de numărul de puieți obținuți: numărul de
puieți pe variantă: 200-400.
- distanța de plantare: 90/15 cm
Cîmpul II – provine din evoluția cîmpului I din anul anterior sau se înființează
direct cu pomii altoiți la masă. În acest ultim cîmp condițiile de înființare sunt cele de la
cîmpul I.
Pentru înlăturarea influenței marginilor și a vecinilor în înființarea școlii de puieți
și a cîmpurilor de formare se va însămînța sau planta cîte două rînduri pe părțile laterale,
iar înaintea primului bloc și după ultimul bloc se va însămînța sau planta o bandă de
protecție lată de un metru.
d) plantația de concurs cu soiuri
În toamna anului depunerii cererii de înscriere, autorul pune în dispoziție materialul
biologic pentru plantația de concurs.
Pentru plantațiile de concurs cu soiurile se vor utiliza soiuri reprezentative, dar
sortimentul admis la înmulțire cu epoca apropiată de coacere după cum urmează:
- pentru măr, păr, gutui, cais, piersic, cireș, vișin, migdal, nuc – cîte două soiuri;
- pentru prun – 3 soiuri.
Materialul biologic folosit la înființarea plantațiilor de concurs cu soiuri trebuie să
fie liber total de boli virotice, uniform, corespunzător STAS-ului în vigoare și de aceiași
vîrstă.
- metoda de așezare: blocuri randomizate;
- numărul de pomi pe parcelă, pe variantă distanțele de plantare sunt cele mai
menționate la “Organizarea încercării creațiilor și soiurilor noi de pomi” (pct.
2.1);
- pentru înlăturarea influenței marginii și a vecinilor se va planta la capetele
rîndurilor cîte o bandă de protecție, iar pe lungimea parcelelor laterale – cîte un
 rînd de pomi ca perdea de protecție. Dacă o plantație de concurs se amplasează
lîngă una mai în vîrstă, se plantează mai întîi un rînd de izolare.

4.1.3 Elemente de tehnologie

Terenul destinat școlii de puieți și sîmburilor de formare va fi plan sau cu o pantă
de pînă la 4%, cu expoziție sudică și posibilități de irigare în perioadele secetoase.
Lucrările necesare înființării sectoarelor menționate mai sus (plantația de concurs
cu seminceri, școala de puieți, cîmpurile de formare și plantarea de concurs cu soiuri
altoite pe portaltoi studiați), lucrările efectuate în aceste sectoare în timpul perioadei de
vegetație etc., vor fi identice cu cele aplicate în producție în zona în care se înființează
centrul de încercare.

4.1.4 Observații și determinări

a) plantația de concurs cu seminceri
În plantația de concurs cu seminceri se vor efectua următoarele observații și
determinări.
a1 – caractere morfologice;
a2 – observații fenologice;
a3 – particularități biologice (vigoarea pomului, tipul de fructificare, precocitatea
intrării pe rod, fertilitatea naturală, autofertilitatea, intensitatea înfloritului, comportarea
la ger, înghețurile tîrzii de primăvară, secetă și boli). Observațiile și determinările
menționate mai sus se vor efectua conform mențiunilor din pct. 2.3.
În plus se vor avea în vedere comportarea acestora la excesul de umiditate, la un
conținut mai ridicat al solului în argilă, calcar și alți factori.
a4 – date de producție.
La recoltarea și la calcularea producției se va avea în vedere prezența golurilor a
căror influență trebuie înlăturată sau nu în funcție de natura acestora. În cazul prezenței
golurilor se va proceda conform celor menționate la pct. 2.3.4.
În cazul semincerilor, datele de producție care interesează se referă la:
- producția reală de fructe pe pom (kg) – se cîntărește producția totală la fiecare
variantă și repetiție și se împarte la numărul total de pomi din parcelă (se includ în calcul
și pomi de aceiași vîrstă, dar fără rod); nu se includ în calcul eventualele impurități și
pomi proveniți din completările de goluri cu material biologic de diferite vîrste;
- producția calculată la hectar (t);
- producția relativă (%);
- stabilitatea producției (se calculează indicele de alternanță conform pct.2.3.4-f);
- cantitatea de semințe (sîmburi) calculată la un hectar de plantație seminceră (kg)

b) școala de puieți
 În școala de puieți se fac următoarele determinări:
- puterea de răsărire – se determină la fiecare variantă și repetiție în parte prin
numărarea puieților răsăriți la un interval de cinci zile, timp de o lună. Prima
urmărire se face cînd rîndurile de puiți răsăriți au devenit vizibile;
- producția de puieți – numărul de puieți recoltați pe variantă și repetiție;
- vigoare puieților – după scoaterea puieților din pămînt, se măsoară diametrul de
colet (mm) și lungimea tulpinii (cm);
- clasarea puieților pe baza măsurătorilor efectuate conform STAS-ului în
vigoare.
c) cîmpul de formare
În cîmpul I al pepinierei se determină:
- prinderea puieților la plantare – se stabilește la fiecare variantă, în fiecare repetiție,
prin următoarele, la 30-40 zile de la plantare;
- puieții ajunși la grosimea de altoire – după altoire procentul de puieți altoiți;
- prinderea de altoire – se stabilește cu ocazia reviziei de toamnă la fiecare variantă,
și repetiție în parte
În cîmpul II al pepinierei se determină:
- rezistența ochilor altoiți la iernat – observația se efectuează primăvara, după
pornirea în vegetație, prin numărarea ochilor degerați la fiecare variantă și
repetiție;
- evoluția ochilor sănătoși după pornirea în vegetație
Se determină prin numărarea cînd lăstarii au atins 10-15 cm cu lungime la fiecare
variantă și repetiție;
- producție de pomi STAS – se examinează toți pomii scoși pe variante și repetiții,
se clasează potrivit STAS-ului în vigoare și se raportează la 1ha cîmp II, față de
numărul de portaltoi altoiți în cîmpul I;
- calitatea sudurii la cîmpul de altoire (procentul de altoi dezbinați raportul
între diametrul altoiului și portaltoiului).
Se determină la toți pomii rezultați din fiecare variantă;
- compatibilitatea în școala de pomi
Anual se vor face secțiuni prin zona de altoire pe cîte cinci pomi din fiecare
combinație altoi-portaltoi, observîndu-se eventualele defecțiuni morfologice. În funcție
de aspectele constatate, fiecare combinație altoi-portaltoi se va încadra într-una din
clasele de compatibilitate prevăzută de anexa 6.
d) plantația de concurs cu soiuri
Observațiile și determinările efectuate în plantațiile de concurs cu soiuri sunt
identice cu cele înscrise la cap.III.
 În plus se va urmări prinderea la plantare și procentul de pomi pieriți din alte
cauze decît cele mecanice pe parcursul perioadei de studiu, la fiecare variantă și repetiție
în parte.
Observațiile și determinările efectuate în plantația de concurs cu soiuri permit să
se stabilească măsura în care noul portaltoi influențează asupra unor caractere și însușiri
ale soiului cu care este altoit, comparativ cu același soi altoit pe martor.

4.2 Portaltoi vegetativ

4.2.1 verificarea creațiilor și a soiurilor noi de portaltoi vegetativ presupune

studiul comportării acestora în:
a) marcotiera;
b) plantația de butași;
c) școala de butași;
d) cîmpurile de formare,
e) plantația de concurs cu soiuri.

4.2.2 Organizarea experiențelor

a) marcotiera
- metoda de așezare: blocuri randomizate, cu excepția primului bloc, în care
așezarea variantelor este sistematică;
- mărimea parcelei experimentale: 100 tufe (4 repetiții x 25 tufe pentru
marcotajul tufă și 100 m.l) (4 repetiții x 25 m.l), pentru marcotajul orizontal;
- distanța de plantare: 1,5/0,25 m pentru marcotajul tufă și 1,5/0,5 m pentru
marcotajul orizontal
b) plantația de butași
- metoda de așezare: blocuri randomizate, cu excepția primului bloc în care
așezarea variantelor este sistematică;
- numărul de plante în parcelă: 25 iar pe variantă – 100;
- distanța de plantare: 3/0,5 m. Pentru înlăturarea influenței marginilor și a
vecinilor se vor planta la capetele rîndurilor cîte două plante ca banda de protecție, iar
pe lungimea parcelelor laterale – cîte un rînd de plantare ca perdea de protecție.
c) școala de butași
- metoda de așezare: blocuri randomizate, cu excepția primului bloc în care
așezarea variantelor este sistematică:
- numărul de butași în parcele 100, iar pentru o variantă – 400;
- distanța de plantare 90/5 cm în cîmp la butășirea în uscat și 10/5 cm la butășirea
în verde.
 d) cîmpurile de formare pentru portaltoi vegetativi, generativi, cu
menținerea ca numărul de plante (butași sau marcote) în parcela experimentală este de
100, revenind 400 bucăți pe parcelă (pct. 4.1.2 – c)
Pentru înlăturarea influenței marginilor și a vecinilor, la înființarea marcotiere a
școlii de butași și a cîmpurilor de formare, se vor planta la capetele rîndurilor cîte o
bandă de protecție cu lățimea de un teren, iar pe părțile laterale 1-2 rînduri în funcție de
distanța dintre rînduri. Și în cazul portaltoilor vegetativi, studiul creațiilor și soiurilor
noi în marcotiera, plantația de butași, școala de butași și în cîmpurile de formare se va
efectua într-un singur centru (de preferință la unitatea de origine), în paralel cu
încercările efectuate în plantația de concurs cu soiuri.
Observațiile și determinările vor fi efectuate de specialiștii CSTSP.
e) plantațiile de concurs cu soiuri
Organizarea experienței pentru testarea comportării creațiilor și soiurilor noi de
portaltoi în livadă este identică cu organizarea aceleiași experiențe pentru portaltoi
generativi (pct. 4.1.2 – d).

4.2.3 Elemente de tehnologie

Terenul destinat marcotierei, școlii de butași și cîmpurilor de formare va fi plan
sau cu o pantă de pînă la 4%, cu poziție sudică și posibilități de irigare. Plantația de
butași și plantațiile de concurs cu soiuri altoite pe portaltoii supuși încercării se pot
înființa și pe ternul cu pantă mai mare.
În toate cazurile, terenul va fi cultivat minimum trei ani cu ierburi perene.
Lucrările necesare înființării marcotierelor școlilor de butași, cîmpurilor de
formare, plantațiilor de butași și plantațiilor de soiuri altoite pe portaltoii supuși
încercării, lucrările efectuate în aceste sectoare pe parcursul încercării vor fi identice cu
cele aplicate în producție în zona în care ființează centrul de încercare.

4.2.4 Observații și determinări

a) marcotiera
Observațiile și determinările la marcotare se fac la fiecare variantă și repetiție
în parte și se referă la:
a1 – caractere morfologice;
a2 – comportarea la boli (conform pct. 2.3.3 – j);
a3 – numărul mediu de marcote pe tufă sau m.l. cordon (buc.);
a4 – înălțimea medie a unei marcote (cm);
a5 – diametrul mediu a unei marcote (cm);
a6 – lungimea porțiunii înrădăcinate (cm).
Concomitent cu aceste măsurări se efectuează clasarea marcotelor în
următoarele categorii:
 - marcote înrădăcinate cu grosimea corespunzătoare STAS-ului (6-10 cm);
- marcote înrădăcinate cu diametrul sub STAS;
- marcote cu diametrul corespunzător STAS-ului, neînrădăcinate
a7 – producția de marcote STAS raportată la 1 ha, începînd cu anul trei de la
înființare (mii. bucăți).
b) plantația de butași
În plantația de butași se vor face observații și determinări vizînd, în special,
caracterele morfologice, comportarea la ger (conform pct. 2.3.3 – g), comportarea la boli
(conform pct. 2.3.3 – j), comportarea la secetă, exces de umiditate la conținutul ridicat
al soiului în argilă, calcar și alte aspecte ce interesează sectorul de producție. De
asemenea, se determină producția în verde pe plantă, începînd cu anul trei de la
înființare.
c) școala de butași
În acest sector se studiază capacitatea de înmulțire a creațiilor și soiurilor noi de
portaltoi prin butășirea în uscat și butășirea în verde.
În fiecare variantă și repetiție se va stabili % de butași înrădăcinați, iar la fiecare
variantă producția de butași înrădăcinați, raportarea la 1 ha plantație-mamă începînd cu
anul trei de la plantare.
d) cîmpurile de formare
Observațiile și determinările efectuate în cîmpurile de formare pentru portaltoii
vegetativi sunt identice cu cele de la portaltoii generativi (pct.4.14 – c).
e) plantațiile de concurs cu soiuri – se vor urmări aceleași aspecte ca la
portaltoii generativi (pct. 4.1.4 – d).

4.2.5 Eficiența economică

Se stabilește beneficiul, care poate fi realizat prin introducerea în culturi a soiului
propus pentru raionare în comparație cu soiurile de referință, precum și rată rentabilității
(în primul an de aplicare) a rezultatelor și la atingerea parametrilor proiectați).

4.2.6 Repartizarea teritorială

Se face de comun acord cu Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de Culturi
Agricole, pe baza rezultatelor obținute la încercare și emiterea „Registrul soiurilor și
hibrizilor de plante ce se cultivă în Republica Moldova”.
De a înregistra în scopul producerii semințelor pentru export:
Ex: hibridul de sorg - Porumbeni 6

De a efectua următoarele modificări în actele normative adoptate:

 - În Metodologia încercării soiurilor de viță de vie cap.I pct. 1 de completat cu
aliniatul III în următoarea redacție:
Agenții economici implicați în procesul de producere ulterioară a materialului
săditor vor pune la dispoziție (gratuit) soiurile și clonele soiurilor înregistrate în
Registrul Soiurilor de Plante, în cantități a cîte 400 bucăți pentru fiecare soi (clonă) în
parte pentru încercarea lor la valoarea agronomică și tehnologică pe sectoarele de stat
de încercare a soiurilor de viță de vie.
- În Metodologia încercării soiurilor noi de culturi pomicole de efectuat
următoarele modificări în tab.2

Distanța de plantare a speciilor pomicole

Specia Portaltoi Distanța între Plantare pe rînd
rînduri (m) (m)
Măr MM-106 4-5 3-3,5
M4 4-5 3-3,5
M9 4-3,5 1,5-2
M-26 4 3
62-396 4-3,5 1,5-2
Păr păr sălbatic 5 3,5-4
gutui 4 2,5
Gutui gutui vegetativ 5 3-2,5
Prun corcoduș 6 3
Cais zarzăr 6 4
Piersic migdal 5 4
piersic obișnuit 5 4
Cireș mahaleb 6 5
cireș sălbatic 6-7 5-6
Vișin mahaleb 5 4
vișin 6 4
Nuc nuc 8-10 8-10
Migdal migdal 6-7 4-5
Corn corn 4 2
 ORDINUL
nr. 96 din 02.05.1996

Cu privire la metodologia încercării

soiurilor noi de culturi pomicole,
arbuști fructiferi, portaltoi generativi
și vegetativi pentru speciile pomicole
în scopul raionării lor

Întru realizarea legii cu privire la pomicultură (cap. XI, art.4)

ORDON:

1. Se aprobă metodologia încercării soiurilor noi de culturi pomicole, arbuști

fructiferi, portaltoi generativi și vegetativi pentru speciile pomicole în scopul
raionării lor.

Ministru VITALIE Gorincioi