MINISTERUL MUNCII, FAMILEI ŞI EGALITĂŢII DE ŞANSE

INSTITUTUL NAŢIONAL DE
CERCETARE-DEZVOLTARE
PENTRU PROTECŢIA MUNCII
„ALEXANDRU DARABONT”

INSTRUCŢIUNI–CADRU DE
SECURITATE ŞI SĂNĂTATE
A MUNCII PENTRU EXPLOATĂRI ŞI
TRANSPORTURI FORESTIERE

9
4

-2008-
3

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a

României
INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE-
DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA
MUNCII (Bucureşti)
Instrucţiuni-cadru de securitate şi
sănătate a muncii pentru exploatări şi
transporturi forestiere/INCDPM-Bucureşti:
Editura OEDI – INCDPM, 2008
ISBN 978-973-88838-6-4

614.8

Multiplicarea acestei lucrări fără autorizare este interzisă

 CUPRINS
Pag.
INRODUCERE ……………………………………….. 7
1. SCOP ……………………………………………… 9
2. CONTINUT ………………………………………. 9
3. DOMENIU DE APLICARE.................................... 9
4. PREVEDERI COMUNE ACTIVITĂŢILOR DE
EXPLOATARE ŞI TRANSPORTURI
FORESTIERE ……………………………………. 10
4.1. Instruirea personalului …………………….. 10
4.2. Dotarea cu echipament individual de protecţie
(EIP)………………………………. 12
4.3. Măsuri tehnice şi organizatorice la locul de
muncă ……………………………………… 13
4.4. Protecţia împotriva electrocutării ………….. 15
4.5. Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor 16
4.6. Aparate de măsură şi control. Dispozitive de
protecţie ……………………………………. 16
4.7. Lucrări de întreţinere, intervenţii şi reparaţii 17
4.8. Prevederi specifice …………………………. 18
5. PREGĂTIREA ŞI ORGANIZAREA
PARCHETULUI PENTRU EXPLOATARE…….. 22
5.1. Organizarea terenului, a procesului de
producţie şi a condiţiilor concrete de
desfăşurare a activităţii …………………….. 22
5.2. Amplasarea căilor de colectare şi a
platformelor primare ……………………….. 26
5.3. Înlăturarea arborilor periculoşi şi a altor
pericole …………………………………….. 27
6. LUCRĂRI DE RECOLTARE A LEMNULUI …... 30
4

6.1. Verificarea stării tehnice şi pregătirea pentru

lucru a ferăstraielor mecanice, uneltelor,
sculelor şi dispozitivelor de lucru ……………. 30
6.2. Doborârea arborilor cu ferăstrăul mecanic în
formaţie alcătuită din fasonator mecanic şi
ajutor de fasonator …………………………. 33
6.3. Doborârea arborilor la tăierile în scaun ……. 37
6.4. Fasonarea doborâturilor de vânt …………… 39
6.5. Căzănirea arborilor ………………………… 42
6.6. Dezaninarea arborilor ……………………… 42
7. LUCRĂRI DE COLECTARE MANUALĂ ŞI
MECANIZATĂ A LEMNULUI …………………. 44
7.1. Corhănitul lemnului cu ţapina ……………... 45
7.2. Adunatul lemnului mărunt cu braţele ……… 45
7.3. Colectarea lemnului cu atelaje …………….. 46
7.4. Îngrijirea animalelor ………………………. 48
7.5. Colectarea lemnului cu tractoarele …………… 49
7.6. Colectarea lemnului cu troliul autopropulsat
pe şenile ……………………………………. 51
7.7. Colectarea lemnului cu instalaţii cu cablu …. 53
8. LUCRĂRI ÎN PLATFORMELE PRIMARE …….. 58
8.1. Curăţarea de crăci şi secţionarea lemnului … 58
8.2. Pregătirea lemnului pentru încărcare ………. 59
8.3. Încărcarea lemnului în mijloacele de transport
auto ………………………………. 59
9. TRANSPORTURI AUTO FORESTIERE ……….. 61
9.1. Transportul tehnologic al lemnului ………… 61
9.2. Transportul lemnului cu autotrenurile
forestiere prevăzute cu trolii, autoplatforme
şi automacarale …………………………….. 61
9.3. Repararea şi întreţinerea utilajelor şi mijloacelor
de transport auto forestier ……….. 64
 5

10. TRANSPORTURI PE CĂILE FERATE

FORESTIERE ……………………………………… 65
11. TRANSPORTURI FORESTIERE NAVALE
FLUVIALE ………………………………………… 72
12. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN DEPOZITE
INTERMEDIARE ŞI FINALE ……………………. 72
12.1. Condiţii tehnice pentru utilizarea instalaţiilor şi
utilajelor din depozite ……............................... 72
12.2. Descărcarea-încărcarea lemnului din şi în
mijloacele de transport ……………………… 73
12.3. Sortarea şi secţionarea lemnului …………….. 76
12.4. Despicarea lemnului ………………………… 78
12.5. Cojirea lemnului …………………………….. 80
12.6. Stivuirea lemnului …………………………… 80
12.7. Pachetizarea lemnului fasonat de steri şi
manipularea acestuia ………………………… 84
13. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII PENTRU
EXPLOATĂRI FORESTIERE ……………………. 85
13.1. Condiţii generale ……………………………. 85
13.2.Demontarea sau demolarea baracamentelor şi a
instalaţiilor pasagere ………………………… 88
13.3. Montarea sau demolarea schelelor din lemn … 89
14. ACTIVITĂŢI CONEXE DIN DOMENIUL
PRELUCRĂRII MATERIALELOR LEMNOASE
ÎN UNITĂŢILE DE EXPLOATARE ŞI
TRANSPORTURI FORESTIERE ………………… 91
14.1. Obţinerea manganului ………………............. 91
14.2. Producerea tocăturii din lemn ………………. 93
14.3. Producerea uleiului de cetină ……………….. 95
6

ANEXA Nr. 1. GHID DE TERMINOLOGIE DE

SECURITATE A MUNCII –
NOŢIUNI DE BAZĂ 97
…………………………….
ANEXA Nr. 2. TERMENI SPECIFICI 101
ACTIVITĂŢII ...
 INTRODUCERE

În contextul integrării ţării noastre în Uniunea Europeană,

legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă a suferit
modificări semnificative.
Astfel, accentul s-a mutat pe impunerea de rezultate,
respectiv cerinţe de securitate şi sănătate în muncă de a căror
realizare răspund angajatorii, lăsându-se acestora şi responsabilitatea
de a stabili, împreună cu specialiştii, soluţiile şi măsurile de prevenire şi
protecţie care să îndeplinească aceste cerinţe.
Sistemul legislativ actual al securităţii şi sănătăţii în
muncă include:
- Legea nr. 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în
muncă, ce transpune integral cerinţele Directivei-cadru 391/1989;
- H.G.-urile care transpun Directivele specifice;
- Normele metodologice de aplicare a prevederilor
Legii nr. 319/2006.
În baza acestor reglementări legislative, angajatorii sunt
obligaţi să elaboreze şi să aplice instrucţiuni proprii de securitate şi
sănătate în muncă, în care să se prevadă toate măsurile tehnice şi
organizatorice de prevenire şi protecţie specifice activităţii pe care o
desfăşoară, rezultate din evaluarea riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională la posturile de lucru.
Prezentele instrucţiuni-cadru au rolul de a veni în sprijinul
agenţilor economici care realizează activităţi de exploatări şi
transporturi forestiere, ca instrument în elaborarea instrucţiunilor
proprii de securitate şi sănătate în muncă. Ele constituie structura de
bază a acestor instrucţiuni urmând ca angajatorul să le completeze cu
aspectele specifice activităţii lui.
Instrucţiunile-cadru de securitate şi sănătate în muncă
pentru exploatările şi transporturile forestiere au fost elaborate ţinând
cont de reglementările existente în domeniul securităţii muncii pentru
aceste activităţi, precum şi pe baza studierii proceselor de muncă, a
tehnologiilor şi echipamentelor de muncă, stabilindu-se riscurile
specifice, astfel încât, pentru fiecare risc să existe cel puţin o măsură
de prevenire la nivelul fiecărui element component al procesului de
muncă.
Instrucţiunile cadru sunt structurate pe procesele tehnologice
şi operaţiile care intervin în activitatea de exploatare si transporturi
forestiere şi cuprind principalele măsuri tehnice şi organizatorice
necesare prevenirii accidentelor de muncă şi bolilor profesionale în
această activitate.
Pentru terminologia de securitate şi sănătate în muncă
utilizată la elaborare, instrucţiunile cadru cuprind o anexă în care
sunt definiţi o serie de termeni uzuali. De asemenea, instrucţiunile-
cadru cuprind şi o anexă în care sunt prezentaţi termenii specifici
activităţilor de exploatare şi transporturi forestiere, facilitând astfel,
pentru utilizatori, înţelegerea textelor din prezentele instrucţiuni.
 9

1. SCOP

Art.1. Scopul prezentelor instrucţiuni cadru de securitate şi

sănătate în muncă este furnizarea de informaţii necesare tuturor
agenţilor economici care desfăşoară activităţi de exploatare şi
transporturi forestiere, în scopul eliminării sau diminuării factorilor
de risc specifici activităţilor abordate şi pentru elaborarea
instrucţiunilor proprii de securitate şi sănătate în muncă.

2. CONŢINUT

Art.2. Instrucţiunile-cadru de securitate şi sănătate în muncă

pentru activitatea de exploatare şi transporturi forestiere cuprind
prevederi şi reglementări de securitate şi sănătate a muncii pentru
prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale
specifice activităţilor de exploatare şi transporturi forestiere.
Prezentele instrucţiuni se referă la procesele tehnologice
şi operaţiile care intervin în activităţile de exploatare şi transporturi
forestiere şi la toate componentele sistemului de muncă (executant –
sarcină de muncă – mijloace de producţie – mediu de muncă)
generatoare de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire
profesională.

3. DOMENIU DE APLICARE

Art.3. Prezentele instrucţiuni-cadru pot fi utilizate de către toţi

agenţii economici care desfăşoară activităţi de exploatare şi
transporturi forestiere la elaborarea instrucţiunilor proprii de
securitate şi sănătate în muncă. Pentru aceasta, instrucţiunile-cadru
vor fi completate şi particularizate cu măsuri specifice activităţii
respective, rezultate în urma evaluării riscurilor de accidentare şi
îmbolnăvire profesională la posturile de lucru.
10

Art.4. Prevederile prezentelor instrucţiuni cadru se aplică în

conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2006, Legea securităţii şi
sănătăţii în muncă.

Art.5. Angajatorul va elabora instrucţiuni proprii de securitate şi

sănătate în muncă ce vor detalia şi particulariza prevederile Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă din aceste instrucţiuni cadru în
funcţie de specificul activităţii respective.

Art.6. Pentru activităţile nespecifice sau auxiliare activităţilor de

exploatare şi transporturi forestiere se vor aplica prevederile din
celelalte reglementări în domeniu.

Art.7. Prezentele instrucţiuni cadru se vor modifica şi completa

ori de câte orie este necesar, ca urmare a schimbărilor de natură
legislativă, tehnică etc. survenite la nivel naţional, la nivelul
persoanelor juridice şi fizice sau la nivelul proceselor de muncă.

4. PREVEDERI COMUNE ACTIVITĂŢILOR DE

EXPLOATARE ŞI TRANSPORTURI
FORESTIERE

4.1. Instruirea personalului

Art.8. Instruirea lucrătorilor din activităţile de exploatare şi

transporturi forestiere, în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă,
se realizează în funcţie de specificul activităţii ce urmează să o
desfăşoare, conform Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în
muncă şi Normelor metodologice din 2006 de aplicare a prevederilor
Legii securităţii şi sănătăţii în muncă.

Art.9. Efectuarea instructajului la locul de muncă, la toţi

 11

angajaţii din parchetul de exploatare, înainte de începerea exploatării

propriu-zise, se va completa şi cu următoarele:
a) cunoaşterea procesului tehnologic de exploatare
forestieră, a sarcinii de muncă şi a dotării corespunzătoare cu
echipamente tehnice, a condiţiilor de cazare, de identificare a
surselor de apă potabilă, aprovizionarea cu alimente, cu carburanţi şi
lubrifianţi, precum şi a programului de lucru şi disciplinei din
parchet stabilite;
b) cunoaşterea locurilor dificile de lucru, precum şi a
zonelor periculoase şi în pantă de pe versanţii abrupţi, de pe căile de
circulaţie: maluri, râpe, mlaştini adânci, curbe periculoase, serpentine
abrupte, care trebuie marcate cu indicatoare de securitate şi tăbliţe de
avertizare, respectiv a platformelor primare de pe drumurile forestiere,
de pe podurile plutitoare şi de pe CFF;
c) cunoaşterea traseelor şi a căilor de colectare a
lemnului;
d) cunoaşterea potecilor, cărărilor de acces şi a
regulilor de circulaţie în parchete, a codurilor de semnalizare dinainte
stabilite şi a măsurilor de prim ajutor în caz de accidentare, a
amplasării postului de prim ajutor şi cunoaşterea modului de utilizare
a truselor medicale, precum şi asigurarea comunicării radio-
telefonice în situaţii deosebite sau în caz de accidente umane;
e) cunoaşterea locurilor de parcare a utilajelor şi de
depozitare a uneltelor de muncă;
f) toate utilajele şi mijloacele de transport, pe timpul
nopţii şi în zilele de repaus sau atunci când nu se află în producţie,
vor fi parcate la locurile stabilite şi asigurate împotriva deplasărilor
neprevăzute şi folosirii abuzive;
g) toate echipamentele tehnice şi dispozitivele specifice
corespunzătoare lucrărilor de executat trebuie să fie conforme cu cerinţele
de securitate, interzicându-se orice fel de improvizaţii, modificări sau
adaptări ale acestora;
h) cunoaşterea măsurilor de prevenire a pericolelor din
exploatări şi transporturi forestiere;
i) instructajul de protecţie a muncii va fi însoţit de
12

demonstraţii practice privind activitatea pe care angajatul respectiv o

va desfăşura.

Art.10. La corhănitul manual al lemnului se stabileşte un cod de

semnale. Pentru depăşirea încărcăturii lemnoase a utilajului autorizat
pentru transport, peste înălţimea şi lungimea acestuia, se va
semnaliza cu steguleţe galbene. Postaţele şi secţiunile parchetului de
exploatat se marchează în teren prin vopsea, cu var, cioplaje, în lipsa
limitelor naturale.

4.2. Dotarea cu echipament individual

de protecţie (EIP)

Art.11. Acordarea echipamentului individual de protecţie se va

face conform prevederilor Legii 319/2006 a securităţii şi sănătăţii în
muncă şi HG 1048/09.08.2006 privind cerinţele minime de securitate
şi sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelor
individuale de protecţie la locul de muncă. În baza lor, angajatorul va
întocmi, pentru fiecare loc de muncă, liste interne de dotare cu
echipament individual de protecţie, adecvat executării sarcinilor de
muncă în condiţii de securitate.

Art.12. Persoana juridică ce acordă echipamentul individual de

protecţie este obligată să asigure întreţinerea (păstrarea, curăţarea,
denocivizarea, repararea şi înlocuirea) acestuia în condiţii normale de
utilizare.

Art.13. Echipamentul individual de protecţie se va verifica

obligatoriu înaintea utilizării lui, înlocuindu-se cel defect, conform
reglementărilor în vigoare.

Art.14. Persoanele îndreptăţite a primi echipament individual de

protecţie au următoarele obligaţii:
- să solicite acordarea acestuia;
 13

- să utilizeze în mod corespunzător echipamentul

primit, atât în timpul lucrului, cât şi pentru accesul la şi de la locul de
muncă;
- să-l păstreze în condiţii bune de utilizare;
- să solicite înlocuirea sau repararea acestuia atunci
când nu mai sunt îndeplinite funcţiile de protecţie pentru care a fost
acordat;
- să suporte contravaloarea echipamentului, atunci
când deteriorarea acestuia se produce din vină proprie.

4.3. Măsuri tehnice şi organizatorice

la locul de muncă

Art.15. (1) Conducerea agenţilor economici va verifica dacă

sunt asigurate măsurile tehnico-organizatorice pentru echipamentele
de muncă necesare desfăşurării activităţii de exploatare şi
transporturi forestiere în diversele faze de lucru, conform
reglementărilor în vigoare, precum şi din punct de vedere al
securităţii şi sănătăţii muncii.
(2) Dacă particularităţile tehnologiilor şi condiţiile
concrete în care se desfăşoară procesul de muncă, impun prevederi
suplimentare de securitate şi sănătate în muncă, persoana juridică
răspunde de emiterea şi de aplicarea acestora.
(3) Atunci când mai multe unităţi îşi desfăşoară
activităţile concomitent în acelaşi parchet de exploatare şi/sau pe
aceleaşi drumuri forestiere se vor încheia convenţii scrise în care să
fie cuprinse clauze referitoare la protecţia muncii.
(4) Pentru întreţinerea şi deschiderea liniilor electrice
aeriene, agenţii economici trebuie să anunţe şi să încheie convenţii
de securitate şi sănătate a muncii cu sucursalele de transport şi/sau
distribuţia energiei electrice, în care se va preciza durata exploatării
şi în ce condiţii tehnologice de securitate şi sănătate a muncii se vor
realiza.
(5) Zonele periculoase expuse circulaţiei autovehiculelor şi
14

accesului angajaţilor trebuie să fie semnalizate cu indicatoare de

avertizare sau de interdicţie montate astfel încât să fie vizibile atât pe
timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii.

Art.16. Este interzisă:

a) folosirea utilajelor şi instalaţiilor care prezintă
defecţiuni sau cărora le lipsesc mijloacele de semnalizare, cabinele,
protectorii din dotarea lor;
b) folosirea utilajelor la executarea altor lucrări decât
cele pentru care au fost destinate;
c) prestarea lucrărilor pentru terţi în parchetul de
exploatare sau în afara acestuia, precum şi închirierea utilajelor
aparţinând agenţilor economici de exploatare;
d) efectuarea de transporturi forestiere către firme
particulare sau către persoane fizice, fără existenţa unor protocoale
scrise, încheiate în acest scop, prin care să se stabilească obligaţiile
părţilor însoţite de clauze referitoare la securitatea şi sănătatea
muncii şi a căror aplicare să asigure prevenirea accidentelor de
muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.

Art.17. Uneltele şi sculele de orice fel trebuie să fie ascuţite şi

prevăzute cu cozi şi mânere netede şi bine fixate, având dimensiuni
şi forme care să permită prinderea lor sigură şi comodă, fără pericol
de rănire a executantului sau a celor din jurul acestuia.

Art.18. Este interzisă:

a) prinderea cozilor şi mânerelor uneltelor şi sculelor în
cuie sau legarea cu sârmă, precum şi utilizarea acestora atunci când
se află într-un stadiu avansat de uzură;
b) utilizarea aceluiaşi mâner la mai multe unelte
manuale.
 15

4.4. Protecţia împotriva electrocutării

Art.19. Pentru evitarea electrocutării prin atingere directă sau

indirectă se vor aplica prevederile din reglementările în vigoare
privind utilizarea energiei electrice în medii normale.

Art.20. Pentru reducerea riscurilor datorate curentului electric

cum ar fi electrocutări şi arsuri, se stabileşte distanţa minimă de
securitate în funcţie de condiţiile de muncă: spaţiul disponibil,
agenţii chimici sau fizici din mediul respectiv, condiţiile de
exploatare.

Art.21. Sunt interzise amenajarea platformelor primare şi

desfăşurarea activităţilor de încărcare–descărcare în apropierea
liniilor electrice aeriene.

Art.22. Atunci când cazarea angajaţilor se face în vagoane

dormitor ale căror instalaţii sunt alimentate electric, protecţia se va
realiza prin nulul de protecţie şi prin împământare locală.

Art.23. Protecţia principală împotriva electrocutării la echipamentele

electrice alimentate la reţeaua de 0,4 kV la vagoanele dormitor trebuie
să fie realizată prin legare la nul, conform reglementărilor în vigoare.

Art.24. La utilizarea ferăstraielor mecanice portabile acţionate

electric trebuie să se asigure legătura la priza de alimentare cu un
conductor cu trei fire, din care unul va fi destinat fazei, altul nulului
şi al treilea împământării.
16

4.5. Protecţia împotriva incendiilor şi exploziilor

Art.25. Este obligatorie dotarea utilajelor şi mijloacelor de

transport cu echipamente specifice de PSI, aprobate conform
prevederilor din Legea 307/2006.

4.6. Aparate de măsură şi control. Dispozitive de protecţie

Art.26. Se interzice pornirea şi exploatarea echipamentelor de

muncă fără dispozitivele de protecţie şi aparatura de măsură şi
control sau cu acestea defecte.

Art.27. Exploatarea echipamentelor de muncă ce intră sub

incidenţa ISCIR se face în conformitate cu prescripţiile tehnice în
vigoare.

Art.28. Înainte de utilizarea instalaţiei de ridicat se va verifica

starea tehnică a acesteia şi, în mod special, a următoarelor:
a) limitatoare de sarcină, de moment şi de cursă;
b) diverse dispozitive de blocare sau interblocare
electrică a comenzilor de mişcare a utilajului;
c) tampoane la: macara, capetele căii de rulare,
cărucior sau la dispozitivele de calare;
d) dispozitive de semnalizare acustică şi optică.

Art.29. Conducătorii mijloacelor de transport, înainte de plecarea

în cursă, trebuie să verifice starea tehnică a acestora şi în mod
special:
a) dispozitivul de pornire automată;
b) distribuitoarele pentru sistemul de frânare;
c) dispozitivul de protecţie împotriva săririi inelului de
siguranţă al jantei pe timpul umflării anvelopelor nedemontate;
d) dispozitivul de siguranţă suplimentar pentru fixarea
cabinei după rabatarea acesteia;
 17

e) saboţii metalici de frânare sau penele din lemn

pentru asigurarea stabilităţii utilajelor de transport;
f) bolţurile şi cablurile de siguranţă la răcoanţe şi
dispozitive de prindere.

4.7. Lucrări de întreţinere, intervenţii şi reparaţii

Art.30. Lucrările de întreţinere curentă sau intervenţiile în cazul

unor defecţiuni tehnice ale mijloacelor de transport forestiere se fac
numai după oprirea acestora şi după asigurarea lor contra pornirii
accidentale.

Art.31. Lucrările de reparaţii planificate se fac numai în ateliere

specializate. La încheierea acestor operaţiuni, o comisie va efectua
recepţia în urma căreia să rezulte că echipamentele de muncă
corespund din punct de vedere tehnic.

Art.32. (1) Pentru fiecare tip de echipamente de muncă aflate în

exploatare, vor exista următoarele documente:
- instrucţiuni de utilizare şi de securitate a muncii;
- grafic de revizii, reparaţii anuale, cu indicarea
termenelor scadente prezentate în Cartea tehnică a utilajului
(instalaţiei);
(2) De urmărirea respectării prevederilor art. 32 lit. a)
răspunde conducătorul lucrărilor din parchetul de exploatare
forestieră.

Art.33. Înainte de efectuarea oricărei intervenţii la utilajele de

transport şi de colectare a lemnului, pentru remedierea unor
defecţiuni tehnice, se va asigura stabilitatea acestora prin saboţi
metalici sau pene din lemn.

Art.34. În timpul intervenţiilor sau la deplasarea autovehiculelor

este interzis să se lase deschise uşile cabinei.
18

Art.35. Se interzice utilizarea altor piese de schimb pentru

repararea utilajelor sau instalaţiilor decât cele prevăzute în cartea
tehnică sau efectuarea unor improvizaţii.

4.8. Prevederi specifice

Art.36. Pentru asigurarea condiţiilor de securitate a muncii în

activităţile de exploatări şi transporturi forestiere se vor respecta
următoarele:
a) utilajele şi mijloacele de transport, precum şi
instalaţiile de ridicat trebuie să fie deservite numai de personal
calificat şi autorizat în domeniul respectiv;
b) lucrătorii trebuie să cunoască şi să respecte
instrucţiunile de exploatare a utilajelor şi instalaţiilor pe care
lucrează;
c) locul de muncă trebuie menţinut curat şi trebuie
predat în condiţii corespunzătoare.

Art.37. În timpul lucrului se interzice:

a) schimbarea locului de muncă;
b) servirea mesei, odihna şi fumatul în alte locuri decât
cele destinate acestor scopuri;
c) părăsirea ori schimbarea locului de muncă al
lucrătorilor, împreună cu utilajele deservite, fără aprobarea
conducătorului locului de muncă;
d) accesul sau staţionarea persoanelor fără atribuţii de
serviciu în parchetul de exploatare sau la alte locuri de muncă;
e) intervenţia la tablourile electrice a persoanelor
neautorizate, precum şi lăsarea acestora neasigurate în timpul şi după
terminarea lucrului;
f) fumatul şi/sau accesul cu foc deschis în parchetul de
exploatare sau în alte locuri de desfăşurare a procesului tehnologic
unde există pericol de incendiu sau explozie.
 19

Art.38. Se interzice lucrul simultan în postaţe suprapuse pe

verticală (în cazul terenului cu pante mai mari de 15%), în procesul
pregătirii şi exploatării parchetului pentru efectuarea lucrărilor de:
a) recoltarea lemnului;
b) colectarea lemnului (corhănirea cu ţapina, cu atelaje,
instalaţii cu cablu sau cu tractoare forestiere);
c) construcţii forestiere.

Art.39. Postaţele şi secţiunile trebuie identificate în teren prin

limite naturale sau artificiale şi marcate corespunzător, conform
prevederilor din proiectul de exploatare.
Distanţa dintre echipele de la doborârea arborilor va fi de
cel puţin 50 m în raport cu configuraţia terenului.

Art.40. Se interzice executarea oricăror lucrări în parchetele de

exploatare stând pe arbori sau părţi ale acestora.

Art.41. La echipamentele de muncă la care se folosesc cabluri,

lanţuri de tracţiune sau ciochinare se interzice:
a) urcarea sau staţionarea persoanelor pe sarcină,
cabluri, lanţuri de tracţiune în timpul funcţionării acestora ori
trecerea peste sau pe sub ele, precum şi staţionarea între buşteni şi
animale în timpul legării sarcinii;
b) staţionarea lucrătorilor în spaţiul format de buştean,
utilaj şi cablul rolelor de direcţie sau de unghi, la trasul sarcinilor sub
un unghi mai mare de 15º;
c) atingerea buştenilor aflaţi în mişcare, inclusiv a
cablurilor, lanţurilor şi ciochinarelor;
d) corectarea poziţiei, legarea sau dezlegarea buştenilor
cu cablu în timpul funcţionării troliului;
e) schimbarea direcţiei cablurilor prin trecerea lor pe
după cioate sau arbori, în lipsa rolelor de direcţie sau de unghi;
f) tragerea cu troliul dacă condiţiile de vizibilitate nu
permit conducătorului utilajului să urmărească mişcarea sarcinii ori
să recepţioneze semnalele legătorului de sarcină;
20

g) fixarea cârligelor la cabluri prin înnodarea acestora

sau utilizarea cablurilor înnodate;
h) formarea şi colectarea unor sarcini mai mari decât
cele prevăzute în cărţile tehnice ale utilajelor ori instalaţiilor cu
cablu;
i) lucrul fără mănuşi sau palmare de protecţie;
j) retragerea angajaţilor în faţă şi în aval de sarcina de
buşteni legaţi.

Art.42. Se interzice legarea materialului lemnos cu cablu de

tracţiune necorespunzător condiţiilor de calitate, precum şi utilizarea
ciochinarelor şi a altor dispozitive decât a celor specifice.

Art.43. Se interzice desfacerea tasonului începând cu scoaterea

buştenilor de la baza stivei, pentru a evita accidentele cauzate prin
dezechilibrarea şi prăbuşirea materialului lemnos.

Art.44. (1) În toate cazurile, tasoanele se vor desface numai

începând cu scoaterea buştenilor de deasupra stivelor.
(2) Utilajele de încărcare vor fi amplasate lateral faţă de
tason.

Art.45. Se interzice smulgerea buştenilor din tasoane cu cablul

troliului de pe tractor (TAF), pe timpul iernii, când aceştia sunt
blocaţi în solul îngheţat.

Art.46. Buştenii se vor desprinde mai întâi cu ţapina şi apoi se vor

trage cu ajutorul cablului troliului de pe tractor (TAF).

Art.47. Ordonarea şi aşezarea lemnului în stivă sau în tason se fac

utilizând cablul de tracţiune al instalaţiei de ridicat.

Art.48. Platformele primare pentru colectarea materialului lemnos

trebuie să aibă dimensiuni corespunzătoare şi front de lucru, care să
permită încărcarea-descărcarea în condiţii de securitate.
 21

Art.49. Se interzice lucrul pe timp de noapte (indiferent de

condiţii):
a) în parchetele de exploatare la doborârea arborilor, la
corhănirea cu ţapina, scoaterea lemnului cu atelajele, cu instalaţiile
cu cablu;
b) în zonele periculoase ale drumurilor auto forestiere,
ale liniilor CFF, ale construcţiilor din exploatări forestiere şi în
zonele în care se execută lucrări de derocare;
c) la cercetarea situaţiei create în urma calamităţilor;
precum şi:
d) circulaţia lucrătorilor forestieri şi a oricăror
materiale pe liniile CFF.

Art.50. La lucrările din depozite sau la cele de construcţii forestiere

este interzis lucrul pe timp de noapte dacă nu există un iluminat
corespunzător. Circulaţia mijloacelor de transport pe timp de noapte fără
a avea instalaţia de iluminat sau de semnalizare în stare de funcţionare
este interzisă.

Art.51. Căile de circulaţie vor fi menţinute permanent în condiţii

de securitate pentru a se evita alunecările sau derapările
autovehiculelor.

Art.52. (1) Transportul persoanelor cu mijloace de transport se

face numai dacă acestea au fost amenajate în acest scop.
(2) Este interzis a se transporta persoane pe încărcătură,
pe părţi ale utilajelor ori cu funiculare de transport material lemnos.

Art.53. Se interzice urcarea sau coborârea din mijloacele de

transport în timpul mersului sau înaintea opririi complete a acestora.

Art.54. (1) Scoaterea unui mijloc de transport sau a unui utilaj

autopropulsat din locurile de parcare fără dispoziţia conducătorului
lucrărilor din parchet, este interzisă.
(2) Parcarea mijloacelor de transport şi a utilajelor
22

autopropulsate se face numai în locurile destinate şi amenajate în

acest scop, asigurându-se frânarea acestora şi încuierea uşilor
cabinelor.
(3) Spaţiul de parcare va fi ales pe un teren stabil care
va avea o pantă de scurgere a apelor, marcându-se locurile de
parcare.

Art.55. Deplasarea mijloacelor de transport de la un loc de muncă

la altul se va face numai după obţinerea aprobării scrise, cu indicarea
traseului de deplasare.

5. PREGĂTIREA ŞI ORGANIZAREA
PARCHETULUI PENTRU EXPLOATARE

5.1. Organizarea terenului, a procesului de producţie şi a

condiţiilor concrete de desfăşurare a activităţii

Obţinerea avizului de exploatare

Art.56. Începerea exploatării propriu-zise se face numai pe baza

avizului de exploatare a parchetului din punct de vedere al securităţii
şi sănătăţii muncii, emis de către o comisie numită prin decizie scrisă
de conducerea agentului economic. Avizul se emite numai după
verificarea de către comisie, pe teren, a efectuării lucrărilor de
pregătire a parchetului pentru exploatare. Această comisie îşi va
putea exercita autoritatea numai dacă în componenţa sa există cel
puţin un specialist în lucrările de exploatări şi transporturi forestiere.

Art.57. Se interzice acordarea avizului de exploatare a parchetului

în următoarele situaţii:
a) pentru porţiuni de parchet, dacă acestea nu sunt
constituite separat ca secţiuni;
b) dacă utilajele folosite în procesul de producţie nu
 23

corespund proiectului de exploatare întocmit şi aprobat de

conducerea agenţilor economici;
c) dacă instalaţiile cu cablu nu au fost supuse probelor
de funcţionare în gol şi recepţionate;
d) dacă lucrările pregătitoare pentru securitatea muncii
şi cele de organizare a locului de muncă nu s-au efectuat integral şi
conform cu prevederile proiectului de exploatare.

Art.58. Avizul de exploatare îşi pierde valabilitatea în

următoarele cazuri:
a) dacă se schimbă tehnologia de exploatare a
parchetului;
b) dacă s-au produs calamităţi naturale: doborâturi de
vânt, avalanşe, viituri de ape, alunecări de teren sau altele;
c) dacă activitatea în parchet s-a întrerupt fiind
reprogramată pentru o altă perioadă de exploatare sau dacă s-a
refăcut marcarea ori au fost modificate limitele parchetului.

Art.59. Elaborarea tehnologiei de lucru în parchetele de

exploatare sau a construcţiilor de drumuri forestiere, precum şi
executarea instalaţiilor pasagere se face pe bază de proiect aprobat.

Art.60. În activitatea din parchetele forestiere se va ţine seama de

proiectul de exploatare, cu respectarea următoarelor prevederi:
a) împărţirea parchetului în secţiuni şi postaţe,
numerotarea acestora şi stabilirea ordinii de desfăşurare a lucrărilor de
recoltare şi colectare a lemnului în acestea;
b) identificarea şi însemnarea arborilor periculoşi (iescari,
arbori putregăioşi, aninaţi, dezrădăcinaţi, cu înclinări puternice, cu crăci
rupte şi prinse în coroana arborilor alăturaţi, arbori situaţi pe terenuri
alunecoase);
c) stabilirea şi delimitarea locurilor periculoase sau dificil
de exploatat, marcarea lor, precizarea metodelor şi a tehnicilor de lucru,
în funcţie de condiţiile concrete din aceste zone;
d) stabilirea potecilor şi cărărilor pentru circulaţia
24

angajaţilor, cât şi a drumurilor de scos-apropiat lemnul cu utilajele

specifice;
e) încheierea de convenţii scrise prin care să se
stipuleze clauze de protecţie a muncii cu alţi agenţi economici care
îşi desfăşoară activitatea concomitent cu echipele de exploatare a
parchetelor.

Art.61. Este interzisă împărţirea arbitrară a parchetului în secţiuni

sau în postaţe, precum şi lucrul în acelaşi timp în postaţe alăturate şi
suprapuse, pe linia cu cea mai mare pantă.

Art.62. În aplicarea practică a prevederilor stipulate în proiect,

referitoare la împărţirea pe secţiuni şi postaţe, se va ţine seama de
următoarele:
a) împărţirea parchetului pe secţiuni se face în funcţie
de fluxul tehnologic, cu excepţia cazurilor când condiţiile de teren
impun delimitarea acestora, în raport cu configuraţia terenului;
b) împărţirea parchetului (secţiunilor) în postaţe se face
luând în considerare panta şi orografia terenului, tipul mijloacelor de
colectare, fluxul tehnologic şi ordinea de lucru stabilită, respectând
următoarele prevederi:
- pe pantele mai mari de 15% postaţele se
delimitează pe linia de cea mai mare pantă;
- în parchetele de rărituri sau în tăierile de igienă
postaţele se delimitează pe culmi sau pe pâraie, în raport cu
configuraţia terenului.

Art.63. Înainte de intrarea echipei de lucrători în parchet pentru

efectuarea operaţiilor de doborâre şi de fasonare a lemnului,
conducătorul locului de muncă trebuie să ţină seama de următoarele
prevederi referitoare la pregătirea parchetului pentru exploatare:
a) doborârea şi înlăturarea arborilor periculoşi,
înlăturarea bolovanilor şi a stâncilor aflate într-un echilibru instabil,
precum şi a altor obstacole;
b) pregătirea parchetelor cu tăieri dispersate şi a
 25

arboretelor, în care se execută operaţii de igienă, se face în postaţe, în mod

succesiv, urmărindu-se îndeosebi doborârea şi îndepărtarea arborilor
aninaţi şi a celor putregăioşi;
c) doborârea şi fasonarea arborilor care prezintă pericol se
face, de către o echipă experimentată, numai sub supravegherea
conducătorului locului de muncă;
d) identificarea izvoarelor şi a surselor de apă potabilă
şi amenajarea potecilor de acces la acestea, astfel ca persoanele cu
aprovizionarea să nu fie expuse vreunui pericol de accidentare;
e) asigurarea trecerii în condiţii de securitate prin zone
periculoase (pante abrupte, stânci, terenuri alunecoase, pe sub
instalaţii pasagere, precum şi a celor în aval de căile de acces).

Art.64. Căile de circulaţie de pe traseul potecilor trebuie să

respecte următoarele:
a) traversarea pâraielor şi mlaştinilor să se facă numai
pe punţi rigide prevăzute cu parapete şi balustrade cu mână curentă;
b) când potecile se desfăşoară pe curba de nivel, de-a
lungul potecilor se vor instala parapete. În acest caz, potecile vor fi
amenajate prin săpare, asigurându-se o lăţime corespunzătoare,
conform proiectului de exploatare.

Art.65. Îngrădirea căilor de acces şi a potecilor care traversează

parchetele în curs de exploatare se face prin montarea de panouri de
interzicere.
La intrarea pe drumurile publice se vor aşeza postaşi care
vor opri circulaţia din timp în timp, pentru a permite doborârea
arborilor fără pericol de accidentare.

Art.66. Fiecare postaţă va fi exploatată de către lucrători calificaţi

şi instruiţi, desemnaţi în acest scop, care vor face recunoaşterea
parchetului şi a postaţei ce li s-a încredinţat, precum şi a celor
alăturate în vederea cunoaşterii căilor de acces, a configuraţiei
terenului şi a arboretului în care vor lucra.
26

5.2. Amplasarea căilor de colectare

şi a platformelor primare

Art.67. Executarea căilor de colectare, a platformelor primare, a

construcţiilor şi a instalaţiilor pasagere se va face pe bază de proiect,
aprobat de conducerea agentului economic de exploatare şi
transporturi forestiere.

Art.68. Zonele de defrişat vor fi delimitate în cadrul parchetului

de exploatare, asigurându-se lăţimea culoarelor pentru funiculare, iar
traseul acestora va corespunde prevederilor din documentaţia tehnică
aprobată.

Art.69. Arborii şi iescarii doborâţi vor fi scoşi de pe amplasament

şi transportaţi în locuri amenajate în acest scop, astfel încât să nu
împiedice desfăşurarea lucrărilor propriu-zise pentru montarea-
demontarea instalaţiilor cu cablu, construcţia drumurilor forestiere şi
a cabanelor.

Art.70. În cazul deschiderii culoarelor pentru instalaţiile de

funicular se vor doborî toţi arborii marcaţi, aflaţi de o parte şi de alta
a axei funicularului şi la o distanţă mai mică decât înălţimea
arborilor.

Art.71. Doborârea arborilor se va face anterior altor lucrări din

parchet, la o distanţă minimă de securitate de 200 m, pentru a evita
accesul membrilor echipelor din cele două sectoare de activitate.

Art.72. În activitatea din parchetele de exploatare, la proiectarea

şi amplasarea căilor de colectare şi a platformei primare se vor
respecta următoarele:
a) căile de colectare vor respecta caracteristicile
constructive prevăzute în proiectul de execuţie;
b) traseele căilor de colectare vor evita vadurile
pâraielor, zonele mlăştinoase sau stâncoase;
 27

c) traversarea pâraielor şi izvoarelor de către căile de

colectare se va face pe poduri sau pe podeţe. Traversarea prin vadul
pâraielor se face cu condiţia ca adâncimea apei să nu depăşească
0,4 m, iar panta văii şi a drumului de acces în zonă să fie sub 10%;
d) la colectarea lemnului lung în apropierea pâraielor se
vor amenaja rampe de stocare prin aşezarea transversală a
trunchiurilor rezistente şi curăţarea acestora de crăci;
e) elementele geometrice ale căilor de colectare trebuie
marcate vizual, prin tăbliţe avertizoare, care să indice caracteristicile
acestora, precum şi interdicţia circulaţiei publice.

Art.73. Înainte de începerea exploatării propriu-zise se vor

identifica şi înlătura arborii periculoşi de pe întreaga suprafaţă a
parchetului cu tăieri concentrate, se va delimita parchetul de
exploatare şi se vor monta plăcuţe avertizoare pentru zonele
periculoase.

5.3. Înlăturarea arborilor periculoşi şi a altor pericole

Dotarea parchetului cu utilaje şi instalaţii pentru

exploatare

Art.74. Doborârea arborilor periculoşi (iescari, arbori putregăioşi,

parţial dezrădăcinaţi, aninaţi, cu înclinări puternice, cu crăci rupte şi
prinse în coroană, arbori situaţi pe terenuri alunecoase) se va executa
de către o echipă experimentată şi instruită în acest scop, care va fi
organizată şi supravegheată de conducătorul lucrărilor din parchet.

Art.75. Înainte de a începe doborârea pentru fiecare arbore se vor

identifica pericolele pe care le prezintă şi se vor stabili măsurile ce
trebuie luate (inclusiv codurile de semnale stabilite în caz de pericol).

Art.76. Tapa şi tăietura din partea opusă a arborilor se vor executa

de către fasonatorul mecanic. Conducătorul lucrărilor din parchet şi
28

ajutorul de fasonator, care vor supraveghea mişcările arborelui dând

semnale dinainte stabilite, în caz de pericol, trebuie să fie în afara zonei
periculoase.

Art.77. La doborârea arborilor periculoşi, tăieturile pentru tapă se

vor face astfel încât calupul să poată fi desprins cu uşurinţă. În astfel
de cazuri se interzice baterea cu toporul sau cu maiul în arbore, ori
baterea penelor de doborât.

Art.78. Doborârea arborilor cu vârful rupt parţial sau complet se

va face întotdeauna cu tapă.

Art.79. La fasonarea arborilor dezrădăcinaţi şi aflaţi pe sol trebuie

asigurată răgălia cu ajutorul cablurilor de ancorare. La cei rămaşi în
poziţie înclinată (aninaţi), desprinderea de la cioată se va face
luându-se măsurile de prevenire a blocării lamei ferăstrăului şi de
dezaninare a arborilor prin una din metodele omologate.

Art.80. Înlăturarea altor pericole: bolovani sau stânci aflate în poziţii

instabile, surpări de teren, arbori şi părţi de arbori aflate pe sol, în poziţii
periculoase, în gropi sau pe denivelări de poteci, pe căi de colectare se
va efectua de către echipa de doborâre a arborilor periculoşi, sub
supravegherea conducătorului lucrărilor din parchet, care va stabili şi
măsurile corespunzătoare de securitate a muncii.

Art.81. În parchetele cu tăieri dispersate, de rărituri sau tăieri de

igienă, doborârea arborilor periculoşi se face pe postaţe sau pe
porţiuni de parchet, cu respectarea următoarelor prevederi:
a) înainte de începerea exploatării se vor marca toţi
arborii periculoşi pe întreaga suprafaţă a parchetului, precum şi
zonele periculoase şi se vor preveni alte pericole;
b) se vor doborî arborii periculoşi, respectându-se
distanţa de securitate între postaţele alăturate;
c) în celelalte postaţe aceste lucrări se vor executa pe
măsură ce avansează exploatarea, astfel încât să se respecte
 29

permanent condiţiile prevăzute la aliniatul precedent;

d) în cazul în care proporţia arborilor periculoşi depăşeşte
25%, doborârea acestora se face odată cu exploatarea propriu-zisă, cu
condiţia ca lucrările să fie supravegheate direct de conducătorul
formaţiei de lucru.

Art.82. La doborârea arborilor, lucrătorii trebuie să fie dotaţi cu

unelte şi scule manuale aflate în stare tehnică corespunzătoare.
Toate parchetele trebuie să dispună de cel puţin unul din
echipamentele de muncă necesare pentru dezaninarea arborilor.

Art.83. Automacaralele care lucrează în apropierea liniilor

electrice aeriene trebuie să fie echipate cu dispozitive de semnalizare
şi avertizare a apropierii braţului macaralei de linia electrică.

Art.84. (1) Grinzile folosite pentru coborârea încărcăturilor se

vor calcula în raport cu greutăţile care se vor descărca şi vor avea
diametrul minim de 15 cm. Acestea vor fi prevăzute cu cârlige
metalice pentru prindere pe rama autovehiculului, vor avea grosimea
de minimum 15 mm şi lăţimea de cel puţin jumătate din lăţimea
grinzii.
(2) Se interzice arcuirea planurilor înclinate sau
grinzilor sub sarcină.

Art.85. Grinzile cu răcoanţe vor fi prevăzute cu colţari sau cu alte

dispozitive care să prevină alunecarea buştenilor.
30

6. LUCRĂRI DE RECOLTARE A LEMNULUI

6.1. Verificarea stării tehnice şi pregătirea pentru lucru a

ferăstraielor mecanice, uneltelor, sculelor şi dispozitivelor
de lucru

Art.86. Înainte de începerea lucrului fasonatorul mecanic va

efectua următoarele activităţi:
a) va delimita zonele de lucru în funcţie de configuraţia
terenului şi a arboretului;
b) va reidentifica arborii marcaţi şi va stabili ordinea
lucrărilor, precum şi direcţia de doborâre a arborilor în funcţie de
gradul de înclinare a acestora, panta terenului, reţeaua de drumuri
existentă.

Art.87. Zilnic, înainte de începerea activităţii, conducătorul

formaţiei de lucru va verifica starea tehnică şi existenţa inventarului
necesar la utilaje, scule, unelte şi dispozitive de protecţie. Se vor lua
măsuri pentru înlăturarea defecţiunilor, precum şi de completare a
inventarului cu acelea care lipsesc sau sunt defecte.

Art.88. Se interzice efectuarea lucrului cu ferăstrăul mecanic dacă:

a) taie strâmb din cauza lamei sau a lanţului;
b) mânerele de susţinere, lama sau alte părţi mobile nu
sunt bine fixate sau dacă lipseşte gheara de fixare;
c) ambreiajul patinează sau cuplează cu şocuri;
d) există scurgeri de benzină pe rezervor sau conducte;
e) lipseşte dispozitivul de oprire şi blocare a lanţului
tăietor.

Art.89. La alimentarea ferăstrăului mecanic cu combustibil se

interzice:
a) folosirea bidoanelor sparte, deformate, fără buşon şi
dop;
 31

b) alimentarea rezervorului fără a se utiliza pâlnia;

c) lăsarea de scurgeri de benzină neşterse pe ferăstrău
sau bidon.

Art.90. Transportul ferăstrăului de la cabană în parchetul de

exploatare şi înapoi se va face numai cu motorul oprit, cu lanţul tăietor
demontat sau cu acesta montat, dar cu teaca trasă peste el.

Art.91. La terminarea lucrului sau în perioadele de repaus,

fasonatorul mecanic va aşeza ferăstrăul la locul destinat, în aşa fel
încât acesta să nu cadă, va scoate lanţul tăietor şi-l va depune într-un
vas cu ulei mineral şi va curăţa ferăstrăul mecanic şi canalul lamei.
Locul de depozitare a ferăstrăului mecanic va fi închis cu lacăt şi
cheie, evitându-se sustragerea acestuia de către persoane străine.

Art.92. La secţionarea lemnului cu ferăstrăul cu lanţ şi lama de

ghidare, apărătorile trebuie montate conform prevederilor Cărţii
tehnice.

Art.93. Înainte de punerea în funcţiune a ferăstrăului mecanic

trebuie respectate următoarele:
a) se va alege un loc corespunzător care să asigure
stabilitatea ferăstrăului şi a fasonatorului mecanic şi care să permită
acţionarea nestânjenită a demarorului;
b) se va verifica starea de întindere a lanţului tăietor şi
fixarea lamei de ghidare.

Art.94. Se interzice fasonatorului mecanic să execute următoarele

operaţii:
a) pornirea motorului cu lanţul tăietor decuplat;
b) ghidarea lanţului cu mâna sau cu alte obiecte;
c) atingerea lanţului tăietor cu solul sau cu diverse
materiale nelemnoase;
d) tăierea cu vârful lamei ferăstrăului mecanic;
e) ascuţirea lanţului tăietor, ori repararea curentă a
32

ferăstrăului, cu motorul pornit.

Art.95. Conducătorul locului de muncă din parchetul de

exploatare va verifica starea tehnică a ferăstraielor cel puţin o dată pe
săptămână.

Art.96. Lucrul cu ferăstrăul mecanic se va executa numai în

următoarele condiţii:
a) locul de muncă să fie degajat de crengi, pietre sau
alte obstacole, asigurându-se o poziţie de lucru cât mai stabilă, atât
pentru fasonatorul mecanic cât şi pentru ajutorul său;
b) antrenarea lamei în tăietură se va face lin, cu
ferăstrăul rezemat prin gheara de fixare în arbore sau în trunchi. În
situaţii deosebite se poate efectua tăierea în „berbece” sau cu
ferăstrăul nerezemat;
c) în cazul arborilor tensionaţi se va tăia în primul rând
partea comprimată;
d) penele se vor monta şi se vor bate din timp, de către
ajutorul de fasonator pentru a preveni blocarea lanţului tăietor;
e) curăţarea de crăci se va face începând de la bază spre
vârf, de pe partea opusă şi, pe cât posibil, din amonte faţă de arborele
doborât, avându-se în vedere eventualele mişcări ale trunchiului sau
catargului;
f) trunchiurile sau buştenii care urmează să fie
secţionaţi, se vor asigura împotriva deplasării lor în timpul tăierii sau
după terminarea acesteia;
g) deplasarea fasonatorului mecanic de la un arbore la
altul sau între două secţionări se va face cu motorul pornit, dar numai
cu lanţul oprit.

Art.97. În timpul lucrului cu ferăstraiele mecanice se interzice:

a) lucrul concomitent a doi lucrători la două sau mai
multe operaţii, pe acelaşi arbore sau trunchi;
b) lucrul la aceeaşi activitate sau la operaţii diferite, pe
arbori sau pe trunchiuri alăturate, dacă aceştia se stingheresc
 33

reciproc;
c) tăierea a două sau mai multor bucăţi de lemn
suprapuse sau prinse în mijloacele de colectare;
d) ţinerea pieselor de lemn cu braţele în vederea
secţionării sau fixarea acestora la sol cu piciorul de către fasonatorul
mecanic sau ajutorul acestuia;
e) secţionarea unor trunchiuri sau crăci, când acestea se
află în poziţii periculoase;
f) executarea de către fasonator a altor lucrări, în timp
ce are ferăstrăul asupra sa;
g) scoaterea ferăstrăului blocat în tăietură prin smucire
violentă ori lovirea lui cu piciorul sau cu diferite obiecte;
h) continuarea lucrului cu ferăstrăul mecanic defect sau
în stare tehnică necorespunzătoare;
i) secţionarea unor trunchiuri sau arbori, la
doborâturile de vânt care prezintă pericol de rostogolire a răgăliei,
înainte ca acestea să fie ancorate sau asigurate cu cabluri sau proptele
(ţăruşi).

6.2. Doborârea arborilor cu ferăstrăul mecanic în formaţie

alcătuită din fasonator mecanic şi ajutor de fasonator

Art.98. Doborârea arborilor se face numai după ce au fost

efectuate următoarele:
a) tăierea crăcilor de la baza arborelui şi degajarea
locului de seminţiş, crăci căzute, pietre, zăpadă;
b) stabilirea şi curăţarea potecilor de refugiu în partea
opusă direcţiei de doborâre, în unghi de 45º faţă de acestea;
c) stabilirea direcţiei de doborâre, care va fi aceeaşi cu
direcţia de înclinare a arborelui;
d) înlăturarea lăbărţărilor pronunţate de la capetele
zonei de siguranţă şi pe direcţia de doborâre aleasă.

Art.99. Adâncimea şi înălţimea tapei, mărimea pragului de

34

frânare, forma şi mărimea zonei de siguranţă şi poziţia penelor de

doborât sunt cele prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1

Nr. Dimensiunile tapei Mărimi şi limite Observaţii

crt. pentru pentru
arbori arbori
groşi subţiri
0 1 2 3 4
1. Diametrul la nivelul mai mare de mai mic de
cioatei „D” 20 cm 20 cm
2. Adâncimea „T” a 1/3D-1/2D 1/4D-1/3D
tapei
3. Înălţimea „H” a tapei 1/7D-1/6D 1/10 D dar nu mai mult
de 15 cm
4. Înălţimea „P” a 3-5 cm 3-5 cm
pragului de frânare
5. Grosimea „S” medie a 1/10D-1/8D 1/10D-1/8D
zonei de siguranţă
6. Grosimea „S1” de 1/25 D 1/25 D
siguranţă la capătul
îngust, minimă

Art.100. Forma recomandată a tapei este cea rezultată din două

tăieturi, una orizontală la bază şi una înclinată, tăieturi care se
întâlnesc în fundul tapei. Tăieturile se vor executa cât mai plan, iar
linia fundului tapei va fi cât mai aproape de orizontală.

Art.101. (1) Tapa se va dispune cu deschiderea maximă pe

direcţia de doborâre. După executarea tapei, se va scoate calupul
tapei cu ajutorul toporului, astfel încât să nu rămână părţi nescoase
din aceasta.
(2) Se interzice extragerea calupului rezultat la
executarea tapei cu gheara de fixare a ferăstrăului mecanic.

Art.102. Tăietura din partea opusă tapei se va executa astfel încât,

 35

zona de siguranţă să respecte dimensiunile din tabelul anexat. Pe

măsura avansării tăieturii din partea opusă ajutorul de fasonator va
monta pana de prevenire a strângerii şi penele de doborât, de o parte
şi de alta a penei de prevenire a strângerii.

Art.103. În momentul căderii arborelui, lucrătorii trebuie să se

retragă din zona periculoasă astfel:
- ajutorul se va retrage din timp la cel puţin 15 m, iar
fasonatorul mecanic la cel puţin 7 m dacă nu sunt necesare pene de
doborâre;
- fasonatorul mecanic se va retrage din timp la cel
puţin 15 m, iar ajutorul la cel puţin 7 m dacă sunt necesare pene de
doborâre.

Art.104. (1) Baterea penelor se va face astfel încât să se asigure

prinderea acestora în crestătură, fără să se forţeze căderea arborelui.
După scoaterea ferăstrăului şi retragerea fasonatorului
mecanic, ajutorul va bate penele din stânga-dreapta, alternativ,
insistând pe aceea dintre ele care va forţa căderea arborelui pe
direcţia dorită.
Înainte de momentul căderii arborelui fasonatorul
mecanic sau ajutorul său va avertiza prin semnale stabilite dinainte
„ATENŢIE! CADE!” etc.
(2) Se interzice utilizarea penelor metalice, a celor
improvizate sau folosirea toporului drept pană.

Art.105. La doborârea arborilor cu diametrul sub 20 cm în

parchetele de rărituri:
a) se poate efectua tapa printr-o simplă tăietură;
b) trebuie să se dirijeze căderea arborelui de către
ajutorul de fasonator prin împingere, folosind dispozitivele destinate
acestui scop (pârghie cu gheară prevăzută cu cui de fixare în arbore).

Art.106. Doborârea arborilor cu diametrul mai mare de 20 cm, a

celor lăbărţaţi, cu asimetrii pronunţate ale coroanei sau a altor arbori
36

în condiţii dificile se va face pe postaţe şi în prezenţa conducătorului

formaţiei de lucru.

Art.107. Ferăstraiele mecanice şi electrice vor fi deservite numai

de personal calificat şi instruit corespunzător din punct de vedere al
protecţiei muncii.

Art.108. Este interzis ca la doborârea manuală (cu ferăstrăul

manual) a arborilor să lucreze mai mult de trei lucrători. Înainte
de a da semnalul de cădere a arborelui, un lucrător din echipă se
va retrage pe poteca de refugiu, la o distanţă de peste 20 m, iar
ceilalţi se vor retrage din zona periculoasă în funcţie de
utilizarea penelor, la cel puţin 7 m distanţă pe potecile de refugiu
degajate de obstacole.

Art.109. În arboretele de crâng se vor lua următoarele măsuri de

securitate:
a) conducătorul locului de muncă va stabili direcţia de
doborâre a arborilor în funcţie de procesul tehnologic adoptat. Pentru
trunchiurile care prezintă neregularităţi se va alege o direcţie de
doborâre nepericuloasă;
b) tapa se va efectua în direcţia de cădere a arborelui la
o înălţime de maximum 1/3 din diametrul lui şi cel mult 1/2 din
grosime;
c) tăietura de doborâre se va executa din partea opusă
tapei la 3-5 cm deasupra bazei acesteia;
d) pe terenurile cu pante de peste 10% se interzice
executarea altor lucrări în postaţa în care se doboară arbori. Zona de
lucru se va marca prin panouri de avertizare montate în locuri
vizibile.

Art.110. La lucrările de doborâre a arborilor, indiferent de metoda

sau tehnologia de lucru aplicată, se interzice:
a) urcarea în arbori pentru orice motiv şi cu orice
mijloace;
 37

b) dezaninarea arborilor în absenţa conducătorului

formaţiei de lucru sau doborârea lor prin tehnici de lucru periculoase;
c) executarea anticipată a tapei la un număr de arbori,
în vederea doborârii lor, precum şi lăsarea de arbori cu tapa executată
şi nedoborâţi la terminarea lucrului;
d) executarea în mod suprapus a unor lucrări pe linia de
cea mai mare pantă (peste 150) sau dacă există pericol de alunecare a
arborilor doborâţi, precum şi executarea de lucrări la distanţe mai
mici de 70 m;
e) scoaterea penelor înainte de căderea arborelui;
f) împingerea şi dirijarea căderii arborilor cu topoarele,
cu mâna sau cu altă parte a corpului;
g) executarea tapei la al doilea arbore, înainte ca primul
să fi fost doborât;
h) nerespectarea ori tăierea completă a zonei de
siguranţă înainte de căderea arborelui;
i) doborârea arborilor aflaţi de-a lungul drumurilor sau
liniilor de cale ferată, fără luarea măsurilor de închidere a circulaţiei
şi de interzicere a accesului de persoane, de către conducătorul
formaţiei de lucru.

6.3. Doborârea arborilor la tăierile în scaun

Art.111. Doborârea sulinarilor din zona inundabilă a râurilor, în

special în Lunca şi Delta Dunării, precum şi a arborilor crescuţi cu
trunchiurile (tulpinile) în zona de inundaţie, se va executa respectând
următoarele:
a) doborârea se va executa de către echipe formate din
fasonatorul mecanic şi ajutorul de fasonator;
b) fiecare echipă va cunoaşte locurile învecinate în care
se lucrează;
c) trecerea de la un scaun (tulpină) la altul se va face
numai după asigurarea că nu se intră în zone periculoase.
38

Art.112. Doborârea se va efectua folosind următoarele metode de

lucru:
a) doborârea cu ferăstrăul mecanic, în cazul scaunelor
cu înălţimea de până la 1,5 m se va face de către fasonatorul mecanic
şi ajutorul de fasonator, stând pe sol;
b) doborârea se face de către fasonatorul mecanic şi
ajutorul de fasonator, aflaţi pe capre, în cazul scaunelor cu înălţimea
de 1,5-2,5 m. Caprele vor avea înălţimea maximă de 1,2 m şi vor fi
rezistente;
c) scaunele cu înălţimea mai mare de 2,5 m vor fi tăiate
(împreună cu sulinarile) de la nivelul apei, aplicându-se prevederile
pentru doborârea arborilor periculoşi. Aceleaşi prevederi se vor
aplica şi în cazul tăierilor de regenerare.

Art.113. La doborârea sulinarilor se vor respecta următoarele:

a) terenul din jurul scaunului va fi degajat de obstacole,
de tufişuri şi de crăcile mărunte de pe tulpină;
b) cărările de refugiu vor fi degajate, partea superioară
a scaunului şi sulinarile vor fi curăţate de crăci până la înălţimea de
1 m;
c) ordinea de doborâre a sulinarilor va fi următoarea: se
vor tăia mai întâi sulinarii subţiri şi cei aflaţi în margine, apoi cei
groşi şi aflaţi în mijloc. În cazul fiecărui sulinar se va executa întâi
tapa, apoi tăietura din partea opusă tapei;
d) pe măsura doborârii sulinarilor vor fi degajate
cărările de refugiu;
e) la căderea arborilor sau sulinarilor, lucrătorii se vor
retrage la o distanţă de cel puţin 7 m;
f) se va executa toaletarea scaunului în vederea
regenerării;
g) transportul lucrătorilor la şi de la locul de muncă,
precum şi de la un loc de muncă la altul se va face cu bărcile conduse
de persoane desemnate în acest scop.

Art.114. Se interzice doborârea sulinarilor din bărci.

 39

Art.115. Se interzice doborârea arborilor putregăioşi, cu înclinări

pronunţate (unghiul mai mare de 5-60), rupţi, scorburoşi şi aşchiaţi,
în altă direcţie decât cea de înclinare naturală şi dirijarea căderii cu
orice mijloace: pene, pârghii, precum şi tăierea completă a zonei de
siguranţă.

6.4. Fasonarea doborâturilor de vânt

Art.116. Echipele de fasonatori mecanici trebuie dispuse la o

distanţă de cel puţin 70 m, în funcţie de configuraţia terenului şi a
arboretului, astfel încât să se evite căderile de trunchiuri şi accesul
întâmplător al lucrătorilor de la o altă echipă, în zona de lucru.

Art.117. În cazul parchetelor cu arbori doborâţi de vânt, pe lângă

prevederile referitoare la lucrările de pregătire pentru avizarea şi
exploatarea parchetelor, se vor lua următoarele măsuri:
a) împărţirea în postaţe dispuse pe linia de cea mai
mare pantă, cu lăţimea minimă de 70 m, în cazul pantelor mai mari
de 10%. În locuri unde există pericol de alunecare a arborilor sau a
buturugilor, echipele vor fi repartizate de către conducătorul
lucrărilor din parchet, pe postaţe delimitate şi nesuprapuse, pentru a
nu se accidenta;
b) potecile şi drumurile de acces vor fi amenajate şi
degajate de obstacole precum arbori căzuţi, rupţi, aninaţi sau răgălii;
c) stabilirea tehnologiei de lucru şi a ordinii de
desfăşurare nepericuloasă a lucrărilor.

Art.118. Fasonarea doborâturilor de vânt în masă se face dinspre

margini spre centru, începând cu arborii rămaşi în poziţii periculoase.
La înlăturarea arborilor aninaţi se vor respecta instrucţiunile în
vigoare. Înainte de a interveni asupra arborilor doborâţi de vânt se va
cerceta poziţia lor şi a celor aflaţi deasupra sau dedesubt şi aducerea
acestora în poziţii stabile.
40

Art.119. Secţionarea trunchiului de la buturugă se va face numai după

asigurarea acestuia. Dacă acest lucru nu este posibil se va utiliza
dispozitivul de tracţiune, aducându-se arborele în poziţie nepericuloasă.

Art.120. Secţionarea trunchiurilor şi a crăcilor în poziţie

suspendată se execută numai dacă fasonatorul stă pe sol, luându-se
măsuri pentru asigurarea arborelui împotriva deplasării şi pentru
degajarea zonelor de refugiu.

Art.121. Pe măsura executării lucrărilor, lemnul fasonat, răgăliile

vor fi aşezate în poziţii stabile, crăcile vor fi adunate în grămezi, iar
drumurile de acces şi zonele de lucru vor fi degajate de orice
obstacole.

Art.122. Pentru secţionarea arborilor tensionaţi, fasonatorul

mecanic trebuie să identifice latura solicitată la întindere şi cea
supusă la compresiune.
Tăierea începe pe latura comprimată şi se continuă până
când începe să se înţepenească lama ferăstrăului, apoi se îngustează
din lateral suprafaţa de tăiere.
La final se detaşează zona rămasă cu vârful lamei
ferăstrăului. Se interzice începerea acestei operaţii cu retezarea zonei
solicitate la întindere.

Art.123. La trunchiurile puternic tensionate se execută secţionarea

astfel: se începe tăierea părţii comprimate a lemnului, se îngustează
suprafaţa de tăiere prin două retezări exterioare, iar apoi se detaşează
definitiv reazemul rămas.

Art.124. Secţionarea trunchiurilor se face numai după curăţatul de

crăci şi secţionarea vârfului coroanei arborelui.

Art.125. Înainte de fasonarea doborâturilor de vânt cu vârful în vale

se procedează la asigurarea stabilităţii răgăliilor, după care se începe
tăierea propriu-zisă din partea de jos a cioatei.
 41

Art.126. Înainte de fasonarea doborâturilor de vânt presate adânc în

sol se execută degajarea de obstacole. Pentru a nu exista pericolul de
proiectare a ferăstrăului mecanic secţionările se vor executa de o
parte şi de alta a arborelui începând cu zona comprimată.

Art.127. La fasonarea doborâturilor de vânt cu vârful în deal se

începe secţionarea tot pe latura supusă compresiunii, executându-se
două tăieturi, deplasate una faţă de cealaltă, pe direcţia cioatei.

Art.128. Fasonarea doborâturilor de vânt suspendate pe propriul

colet al arborelui se face printr-o tăietură oblică, dirijată de sus, pe
direcţia cioatei.

Art.129. Fasonarea doborâturilor de vânt care formează „cuiburi”,

cu arborii doborâţi unii peste alţii într-o anumită direcţie, trebuie să
se realizeze începând cu primul trunchi aflat în poziţia cea mai de
sus, apoi fiecărui arbore i se aplică una din tehnicile de dezaninare
nepericuloase.

Art.130. La fasonarea doborâturilor de vânt cu trunchiul rupt şi

vârful pe pământ, partea care atârnă se desprinde, iar apoi ciotul se
taie în condiţii normale. Dacă locul desprinderii se află mai sus,
trunchiul rupt se doboară împreună cu partea superioară agăţată prin
executarea tapei sau printr-o tăietură de doborâre, cu condiţia ca
partea de trunchi să se doboare lateral şi în nici un caz în direcţia
vârfului sau în sens opus.

Art.131. În cazul doborâturilor de vânt în masă, combinate cu

colectarea pe distanţe scurte, arborii întregi sau părţi ale acestora vor
fi legaţi şi scoşi din grămadă, în afara zonelor periculoase.

Art.132. În cazul fasonării doborâturilor de vânt dispersate, din

care majoritatea arborilor sunt în poziţii periculoase, se vor aplica
prevederile stabilite pentru înlăturarea arborilor periculoşi.
42

6.5. Căzănirea arborilor

Art.133. Înainte de începerea lucrărilor de căzănire a arborilor,

conducătorul locului de muncă va verifica dacă există arbori uscaţi,
putregăioşi sau crăci rupte aninate în arbori, care vor fi înlăturate de
echipe specializate de doborâre a arborilor.

Art.134. Împărţirea parchetului de exploatare în postaţe se va face

ţinând seama de înălţimea arborilor, panta terenului şi condiţiile de
lucru. Lăţimea postaţei va fi de cel puţin 1,5 ori mai mare decât
înălţimea arborilor ce se căzănesc.

Art.135. Lucrările de căzănire nu se vor executa în postaţe

alăturate, în acelaşi timp.

Art.136. La doborârea unui arbore prin căzănire nu vor lucra mai

mult de doi lucrători, iar momentul în care arborele se căzăneşte şi
prezintă semne de cădere, lucrătorii vor acţiona pentru dirijarea
căderii acestuia.

Art.137. La exploatarea prin căzănire se interzice folosirea

mijloacelor improvizate: lanţuri, frânghii, cabluri pentru agăţarea
arborilor de coroana acestora pentru doborârea prin căzănire.

Art.138. Se interzice dezaninarea arborilor prin doborârea altor

arbori peste aceştia şi executarea acestei operaţii în absenţa
conducătorului lucrărilor din parchet.

6.6. Dezaninarea arborilor

Art.139. În toate cazurile în care au rămas arbori aninaţi,

conducătorul formaţiei de lucru interzice continuarea lucrului şi
accesul în zonă până la dezaninarea acestora. Acesta va aduce la
cunoştinţă întregului efectiv de lucrători din parchet existenţa
 43

pericolului deosebit care s-a creat.

Art.140. Dezaninarea arborilor trebuie efectuată numai în prezenţa

şi sub supravegherea conducătorului lucrărilor din parchetul de
exploatare.
Dezaninarea arborilor trebuie făcută în ziua producerii
aninării.

Art.141. Dezaninarea arborilor trebuie efectuată numai cu ajutorul

mijloacelor de dezaninare omologate care trebuie să corespundă din
punct de vedere tehnic şi anume:
a) dispozitiv de tracţiune prevăzut cu ciochinare de
ancorare sau de legare a arborelui, pene de fixare, role de unghi
(direcţie);
b) tractor (TAF) cu troliu şi sapă, echipat cu cablu
prelungitor, role de unghi, ciochinare de ancorare;
c) atelaj prevăzut cu tânjeală şi cu lanţ sau cu cablu
prelungitor.

Art.142. Dispunerea în teren a lucrătorilor, a mijloacelor de

dezaninare, ancorarea şi legarea arborelui, modul de organizare şi de
acţiune al fiecărui lucrător, precum şi măsurile suplimentare de
securitate a muncii se stabilesc de către conducătorii locului de
muncă din parchet.
44

7. LUCRĂRI DE COLECTARE MANUALĂ ŞI

MECANIZATĂ A LEMNULUI

Art.143. Conducerile agenţilor economici din activităţile de

exploatare forestieră vor asigura amplasarea corectă şi amenajarea
corespunzătoare a căilor de colectare, precum şi dotarea parchetului
cu mijloacele necesare, prevăzute în proiectul de execuţie a
lucrărilor.

Art.144. Lucrările de joncţiune între două sau mai multe mijloace

de colectare trebuie să se desfăşoare sub îndrumarea şi
supravegherea conducătorului locului de muncă, ce va stabili
succesiunea fazelor de lucru.

Art.145. Se interzice corhănirea manuală şi colectarea lemnului în

condiţii meteorologice nefavorabile.

Art.146. (1) Corhănirea manuală a lemnului cu ţapina se va

executa în formaţie de minimum doi lucrători. Postaşii de pe traseu îi
vor avertiza sonor pe ceilalţi membri ai formaţiei de lucru asupra
pericolului existent.
(2) Corhănirea manuală a lemnului se va face numai
pe distanţe scurte (sub 100 m) şi pe terenuri cu pante mari.

Art.147. Echipele de lucrători care lucrează la corhănirea lemnului

cu ţapina se vor dispune în parchet la distanţe şi în condiţii
corespunzătoare, astfel încât să nu se creeze pericole pentru lucrătorii
care execută alte lucrări.

Art.148. Lucrătorii din aceeaşi echipă sau echipele care lucrează la

corhănit se vor afla tot timpul pe aceeaşi curbă de nivel, fiind interzis
să se lucreze suprapus, pe linia de cea mai mare pantă.
 45

7.1. Corhănitul lemnului cu ţapina

Art.149. Corhănirea lemnului va începe numai după ce

conducătorul locului de muncă a constatat că au fost îndeplinite
următoarele măsuri:
a) stabilirea zonei de lucru şi a celor periculoase,
precum şi asigurarea că în aceste zone nu se găsesc lucrători sau alte
persoane;
b) curăţarea terenului de crăci, buturugi, bolovani,
acoperirea gropilor şi înlăturarea altor pericole;
c) închiderea circulaţiei pe drumurile auto forestiere sau
pe liniile CFF în zona unde se corhăneşte lemnul şi interzicerea
accesului persoanelor străine în această zonă prin semnalizarea sau
montarea indicatoarelor de avertizare şi interdicţie corespunzătoare.

Art.150. La corhănitul lemnului cu ţapina se vor respecta

următoarele:
a) lemnul destinat corhănirii se va toaleta
corespunzător prin înlăturarea crăcilor, cioturilor, lăbărţărilor, prin
olărire la capătul gros al buşteanului, astfel încât să se asigure
rostogolirea şi se va evita prezenţa lucrătorilor în dreptul mişcării
acestuia;
b) voltarea lemnului se face numai cu ajutorul ţapinelor
şi pârghiilor, acţionându-se sincronizat şi numai la comandă;
c) lemnul care urmează a fi corhănit se va orienta astfel
încât axa lui longitudinală să fie paralelă cu direcţia de înclinare de
cea mai mare pantă;
d) lucrătorii vor acţiona numai din poziţia laterală şi din
urma lemnului corhănit.

7.2. Adunatul lemnului mărunt cu braţele

Art.151. Recoltarea prin adunatul crăcilor, vârfurilor sau al

arborilor mici cu braţele şi ţapina pentru formarea sarcinilor se va
46

face prin purtare directă, târâre sau semitârâre. Lucrătorii vor acţiona
organizat astfel încât să nu se stânjenească reciproc, păstrând între ei
o distanţă minimă de 4 m.

7.3. Colectarea lemnului cu atelaje

Art.152. La operaţiunea de colectare a lemnului cu atelaje,

conducătorul de atelaj are obligaţia de a verifica dacă hamurile şi
jugurile sunt în stare corespunzătoare. Fiecare atelaj va fi încredinţat
numai acelor persoane care cunosc modul de conducere a acestuia,
au experienţă corespunzătoare şi sunt bine instruiţi din punct de
vedere al securităţii şi sănătăţii muncii.

Art.153. Se interzice folosirea atelajelor la colectare pe timp de

viscol, de furtună sau de ploaie cu descărcări electrice, precum şi a
animalelor aflate în stare de sănătate necorespunzătoare, a celor
neobişnuite la ham sau la jug şi nepotcovite. Este interzisă
încredinţarea atelajelor, chiar şi temporară, persoanelor care nu
cunosc modul de conducere şi nu au fost informate asupra
comportamentului animalelor.

Art.154. La tragerea lemnului din parchetele de exploatare se

interzice folosirea animalelor neobişnuite cu această activitate şi
forţarea sau lovirea acestora.

Art.155. Conducătorul de atelaj va regla şi ajusta periodic

harnaşamentul pentru fiecare animal.
În cazul în care se constată condiţii necorespunzătoare ale
drumului, conducătorul atelajului va comunica aceasta
conducătorului de parchet şi va solicita remedierea imediată a
acestuia.

Art.156. Se interzice tragerea cu atelajele:

a) pe drumuri în stare necorespunzătoare sau
 47

neamenajate, precum şi în zone periculoase;

b) prin vad, când apa are peste 0,5 m adâncime sau
trecerea pe gheaţă, prin locuri neverificate şi neautorizate de către
agentul economic de exploatare.

Art.157. Căile de colectare pentru atelaje trebuie amenajate

corespunzător prin degajarea terenului de obstacole şi înlăturarea
eventualelor pericole de-a lungul traseelor. Acestea vor fi date în
exploatare numai dacă oferă toate condiţiile de siguranţă pentru scos-
apropiatul lemnului şi în mod special, dacă se asigură înscrierea în
curbe a celor mai lungi buşteni.

Art.158. Pantele periculoase trebuie să fie identificate şi

semnalizate prin indicatoare de avertizare. Pe drumurile alunecoase
sau cu pante accentuate se vor lua măsuri pentru frânarea buştenilor
şi se vor împrăştia materiale antiderapante, pe timp de iarnă.

Art.159. Podurile şi podeţele de trecere vor fi prevăzute cu parapeţi

bine consolidaţi pe ambele părţi, iar zonele construite în rambleu vor
fi prevăzute, de asemenea, cu parapeţi, pentru evitarea rostogolirii
buştenilor.

Art.160. Se interzice folosirea atelajelor dacă nu au dotare

completă şi nu sunt în stare corespunzătoare:
a) tânjala, executată din lemn de esenţe rezistente şi
elastice, cu lungimea de cel puţin 2,5 m şi cu grosimea de 10-12 cm;
b) cioflâng, executat din oţel, cu lungimea de 20-30 cm,
din zale bine sudate, cu lungime şi grosime corespunzătoare;
c) pana de prindere a buşteanului, executată din oţel, cu
lungimea de 10-15 cm;
d) lanţuri pentru prinderea buştenilor şi a celor de
rezervă pentru frânare;
e) ţapină pentru mişcarea lemnului;
f) ciocan pentru baterea penelor.
48

Art.161. La colectarea lemnului cu animale de tracţiune

conducătorii de atelaje trebuie să respecte următoarele:
a) legarea sarcinilor se va face stând lateral şi în
amonte faţă de acestea, iar prinderea lor cu lanţuri sau cioflânge se
va face astfel încât să nu se desfacă pe timpul transportului;
b) comanda de pornire a atelajului va fi dată numai
după asigurarea că în apropiere nu se află persoane care ar putea fi în
pericol.

Art.162. Distanţa dintre atelaje se va menţine astfel:

a) pe terenuri plane va fi de cel puţin 20 m;
b) la coborârea pe drumuri cu pantă mai mare de 10%
va fi de cel puţin 50 m;
c) când panta este periculoasă atelajul următor nu va
începe coborârea înainte ca cel din faţă să fi ajuns la baza pantei.

Art.163. La coborârea pantelor este interzis ca persoanele să

meargă înaintea atelajului. Atunci când atelajele sunt expuse
pericolului de răsturnare este interzis a se sprijini materialele
lemnoase cu diverse părţi ale corpului.

Art.164. Desprinderea sarcinii se va face numai după ce s-a oprit

atelajul şi după asigurarea acesteia împotriva deplasărilor
neprevăzute.

7.4. Îngrijirea animalelor

Art.165. Îngrijirea şi folosirea la lucru a animalelor nărăvaşe se va

face de către lucrători pregătiţi în acest scop. Animalele vor fi izolate
la capătul grajdului, despărţite prin stănoage, iar căpestrele vor fi
bine fixate. În cazul boilor care împung, la vârful coarnelor se vor
fixa bile de lemn sau de metal, ori se va reteza vârful acestora.

Art.166. Apropierea de vitele aflate în grajd, la atelaj, la păşune sau

 49

în altă parte, se va face avertizând animalele astfel ca ele să nu se

sperie.

Art.167. Se interzice staţionarea sau deplasarea lucrătorilor prin

spatele cailor nărăvaşi.

7.5. Colectarea lemnului cu tractoarele

Art.168. Înainte de plecarea în cursă, conducătorul tractorului va

verifica starea tehnică de funcţionare a acestuia şi în mod special a
următoarelor:
a) comenzile troliului;
b) gradul de uzură a cablurilor;
c) funcţionarea corectă a sapei de sprijin;
d) rolele dispozitivului de semisuspendare.

Art.169. În timpul efectuării lucrărilor de întreţinere şi reparaţii

tractorul trebuie să staţioneze pe un teren orizontal. Sapa de sprijin
sau lama utilajului vor fi coborâte la sol şi roţile vor fi asigurate cu
pene de lemn.

Art.170. Colectarea lemnului cu tractoarele se va face numai pe

traseele stabilite dinainte, cu respectarea pantelor maxime admise care
vor fi de 40% pentru tractoarele forestiere articulate şi 25% pentru
tractoarele universale.

Art.171. Distanţa de la frontul de lucru al echipei de recoltare până

la punctul unde se formează sarcina pentru tractor trebuie să fie de
minimum 70 m. În cazul când frontul de lucru al echipei de recoltare
se află pe panta maximă, distanţa se măsoară de la baza pantei.

Art.172. La punctul de formare a sarcinii, tractoristul va orienta

tractorul cu spatele în direcţia buştenilor pe care urmează să-i
colecteze, astfel încât tragerea cu cablul să nu se facă sub un unghi
50

mai mare de 150 faţă de axa longitudinală a tractorului. Când unghiul

este mai mare de 150 se vor folosi role de direcţie ori de unghi.

Art.173. La tractoarele forestiere articulate, înainte de începerea

tragerii cu troliul, se va coborî sapa de sprijin până la fixare pe sol,
fără însă ca roţile din spate să piardă contactul cu solul. La celelalte
tractoare se va coborî lama din faţă şi se va acţiona frâna de mână,
iar la nevoie şi frâna de serviciu.

Art.174. Manevrarea troliului se va face numai de către

conducătorul utilajului.

Art.175. Pentru colectarea buştenilor cu troliul, legarea acestora se

va face la o distanţă de minimum 50 cm de capătul acestora.

Art.176. Se interzice:
a) deplasarea utilajului sau tragerea cablului în timpul
legării şi dezlegării sarcinii;
b) tragerea sau dezlegarea sarcinii atunci când utilajul
are cablul răsucit sau oblic faţă de cârlig.

Art.177. (1) După legarea sarcinii tractoristul va aştepta semnalul

convenit din partea legătorului de sarcină şi se va convinge personal
că lucrătorii s-au retras din raza de acţiune a utilajului şi numai după
aceea va începe tragerea sarcinii.
(2) Semnalizarea se va face după codul de semnale
stabilit şi cunoscut de ceilalţi lucrători aflaţi în jurul utilajului.

Art.178. Se interzice staţionarea legătorului de sarcină şi a oricărei

alte persoane în apropierea cablului de tracţiune, în timpul deplasării
sarcinii.

Art.179. Conducătorul tractorului, pe perioada tragerii sarcinii, va

respecta semnalele date de personalul însărcinat cu supravegherea
tractării acesteia.
 51

Art.180. Operaţiunile de înlăturare a înţepenirii sarcinii sau de

schimbare a direcţiei de mişcare a acesteia se vor face numai după
oprirea troliului şi slăbirea cablului de către tractorist. Legătorul de
sarcină va sta tot timpul în amonte de sarcină.

Art.181. Atunci când roţile de direcţie tind să piardă contactul cu

solul, tractoristul va opri utilajul. Acesta va slăbi cablurile, se va deplasa
fără sarcină până la punctul de unde va putea reîncepe tragerea sarcinii
cu troliul în siguranţă şi numai după aceea va putea continua colectarea.

Art.182. La colectarea pe pante a lemnului cu tractorul se interzice:

a) utilizarea tractorului neechipat cu cabină de
rezistenţă;
b) staţionarea angajaţilor în aval de sarcina în mişcare;
c) tragerea cu troliul dacă condiţiile de vizibilitate nu
permit conducătorului de utilaj să urmărească mişcarea sarcinii sau
să recepţioneze semnalele legătorului;
d) prinderea cârligelor la cabluri prin înnodarea
acestora, precum şi utilizarea de cabluri înnodate.

Art.183. (1) Spaţiul destinat dezlegării sarcinii trebuie să fie plan,

nealunecos şi să permită efectuarea corespunzătoare a manevrelor
tractoarelor şi ale altor mijloace de transport.
(2) Dezlegarea sarcinilor se face numai după coborârea
acestora la sol, după slăbirea cablurilor şi după asigurarea stabilităţii
sarcinii.
(3) Se interzice depozitarea ori stivuirea materialului
lemnos pe diverse materiale cum ar fi cioate, arbori căzuţi sau
aninaţi.

7.6. Colectarea lemnului cu troliul autopropulsat pe şenile

Art.184. Se interzice lucrul cu troliul autopropulsat sau prin

tractare a troliului pe şenile în parchete neorganizate pentru
colectarea lemnului cu astfel de utilaj.
52

Art.185. La dimensionarea drumurilor de colectare se va ţine

seama de caracteristicile tehnice ale troliului.

Art.186. La amenajarea drumurilor de colectare cu acest utilaj se

va urmări îndepărtarea de pe traseu a obstacolelor existente: cioate,
arbori căzuţi pe sol etc. şi ocolirea denivelărilor de teren mai
pronunţate.

Art.187. Colectarea lemnului cu troliul autopropulsat se face numai

pe traseele stabilite prin tehnologia de lucru.

Art.188. Se interzice colectarea lemnului din postaţele în care nu

s-au terminat lucrările de recoltare.

Art.189. În timpul formării sarcinii utilajul va fi poziţionat pe un

loc plan, va fi asigurat prin frânare sau prin ancorare şi va fi orientat,
pe cât posibil, pe direcţia de deplasare.

Art.190. Conducătorul utilajului trebuie să aibă acces la pârghiile de

comandă de pe proţapul de conducere. Acesta va supraveghea
permanent traseul şi sarcina tractată.

Art.191. (1) La formarea sarcinii se va utiliza numai cablul de

tracţiune al utilajului de transport.
(2) Pe şasiul troliului se va trage un singur buştean, cel
mult doi, folosind în acest scop ciochinarele corespunzătoare din
dotare.
(3) Se interzice legarea simultană de acelaşi cablu de
tracţiune a mai multor buşteni.

Art.192. Tragerea lemnului rotund cu cablul se va face numai pe

cele două plăci cu rol de sapă de sprijin, coborâte şi fixate pe sol.

Art.193. Tragerea buştenilor din tason se va face numai cu troliul şi

astfel încât să nu se provoace surparea tasonului.
 53

7.7. Colectarea lemnului cu instalaţii cu cablu

Art.194. Montarea instalaţiei cu cablu este permisă numai pe baza

unui proiect tehnic întocmit de un cadru tehnic de specialitate.

Art.195. Înainte de începerea lucrărilor de montare a instalaţiei cu

cablu trebuie făcută o recunoaştere a traseului, conform proiectului.

Art.196. Se interzice amplasarea traseului unei instalaţii cu cablu

peste cabane, case de locuit, căsoaie, grajduri etc.

Art.197. Se interzice trecerea peste drumurile forestiere a

instalaţiei cu cablu, iar atunci când acest lucru nu se poate realiza, se
vor lua următoarele măsuri:
a) în cazul traversării unui drum forestier la minimum
20 m de locul traversării se vor instala bariere mobile şi indicatoare
de avertizare, care se vor deschide numai după ce a trecut sarcina;
b) în cazul traversării drumurilor naţionale, judeţene
sau comunale ori a liniilor electrice aeriene, se vor lua avizele
necesare în acest sens.

Art.198. În cazul în care punctele obligatorii de ancorare a cablului

purtător nu îndeplinesc condiţiile necesare, se vor prevedea alte
mijloace de ancorare stabilite de proiectant.

Art.199. După terminarea montării unei instalaţii cu cablu, se va

face verificarea tehnică de către responsabilul lucrării.

Art.200. În zona instalaţiei cu cablu este interzis accesul altor

lucrători, în afară de cei din echipa de montare.

Art.201. În timpul montării pe piloni a scripeţilor sau cablurilor,

lucrătorii nu vor staţiona în raza de acţiune a cablurilor sau sub
piesele ce se montează.
54

Art.202. Montarea şi demontarea instalaţiilor cu cablu se vor

efectua de către o echipă specializată şi condusă de o persoană
desemnată în acest scop, având calificarea de funicularist.

Art.203. Se interzic montarea, demontarea şi exploatarea instalaţiei

cu cablu:
a) în condiţii meteorologice nefavorabile şi cu
vizibilitate redusă;
b) dacă nu s-a asigurat comunicarea prin telefon sau
prin semnale între personalul de deservire a instalaţiei.

Art.204. Înainte de montarea instalaţiei cu cablu se va verifica

starea tehnică, conform prescripţiilor din Cartea tehnică a instalaţiei.

Art.205. Este interzisă punerea în exploatare a unei instalaţii cu

cablu, înainte ca aceasta să fi fost autorizată de către conducerea
agenţilor economici.

Art.206. Montarea sau demontarea unei instalaţii cu cablu se va

face respectând ordinea operaţiilor prevăzute în proiect.

Art.207. Starea tehnică a cablurilor aflate în exploatare se va

verifica zilnic de către mecanicul funicularist. Totodată se va verifica
şi fixarea capetelor cablului purtător şi a ancorelor.

Art.208. În cazul folosirii de piloni artificiali se vor respecta

prevederile din proiectul de instalare a instalaţiei cu cablu.

Art.209. La montarea suporturilor cablului purtător, a ancorelor şi

scripeţilor ajutători se vor folosi dispozitive de urcare certificate, iar
angajaţii vor fi echipaţi pentru lucrul la înălţime.

Art.210. Pentru evitarea ieşirii cablului purtător din şanţul lamei

suportului trebuie fixate siguranţe la toate suporturile.
 55

Art.211. Cablul transversal de susţinere a suporturilor cablului

purtător trebuie trecut prin scripeţi ajutători (gambeţi) fixaţi de
arbori.

Art.212. Lungimea cablului trăgător al unei instalaţii de funicular,

se va stabili astfel încât pe tambur să mai rămână înfăşurate, în mod
obligatoriu, cel puţin 10 spire de cablu.

Art.213. Remedierea prin matisare a cablurilor se interzice atunci

când uzura nu mai permite folosirea acestora în continuare.

Art.214. Întinderea cablului purtător se va face numai cu palanele

din dotarea instalaţiei, utilizându-se pentru aceasta grupul de
acţionare, dispozitivul de tracţiune sau troliul de la un tractor
forestier.

Art.215. Cablul purtător al oricărei instalaţii trebuie legat la priza

de pământ, în conformitate cu reglementările în vigoare.

Art.216. (1) Pentru circulaţia de-a lungul instalaţiei şi la grupul

motor, se va construi în mod obligatoriu o potecă de acces. Aceasta
se va executa şi se va trasa astfel încât să se evite trecerea pe sub
instalaţie.
(2) În cazuri speciale, pe porţiunea de sub linia de
intrare a funicularului se vor monta plăcuţe de avertizare. Cu cel
puţin 20 m înainte de aceasta, se vor extrage toţi arborii marcaţi
astfel încât să se poată urmări trecerea cărucioarelor instalaţiei.

Art.217. Conducerea grupului de acţionare a instalaţiilor cu cablu,

de orice tip, se va face numai de lucrători calificaţi în meseria de
funicularist.

Art.218. (1) În timpul autotractării, grupul motor va fi condus

numai de mecanicul funicularist, care trebuie să execute comenzile
permise. Arborii sau cioatele ce se aleg pentru ancorare trebuie să fie
56

sănătoşi, fără putregai şi cu înrădăcinare puternică. Autotractarea se

va face pe distanţe de 50-100 m şi numai după verificarea stării
tehnice a cablului.
(2) Se interzice urcarea pe grupul motor în timpul
autotractării.

Art.219. Traseul pe care se efectuează autotractarea trebuie

amenajat prin îndepărtarea obstacolelor şi nivelarea terenului.

Art.220. În timpul lucrului cu instalaţiile cu cablu este interzisă:

a) punerea în mişcare a căruciorului de către mecanic,
până nu primeşte comanda telefonică sau vizuală convenită, de la
legător sau dezlegător;
b) coborârea căruciorului cu sarcina având o viteză mai
mare decât cea prevăzută în instrucţiunile de exploatare;
c) încărcarea pe cărucior a unor sarcini peste cea
nominală, stabilită în cartea tehnică a instalaţiei.

Art.221. Zilnic, înainte de începerea lucrului, mecanicul

funicularist trebuie să verifice grupul de acţionare şi toate
subansamblurile auxiliare şi să înlăture defecţiunile constatate.

Art.222. Mecanicul funicularist trebuie să urmărească înfăşurarea

cablului pe tamburul troliului, spiră lângă spiră. Este interzisă
dirijarea cu mâna a înfăşurării cablului pe tambur.

Art.223. Legarea arborilor cu coroană şi a părţilor din arbori se va

face în aşa fel încât capătul sarcinii, atunci când este suspendată, să
fie cu 10-15 cm mai jos decât cârligul de agăţare.

Art.224. Legătorii de sarcină, în timpul deplasării sarcinii şi

ridicării acesteia la cărucior, vor sta în amonte faţă de direcţia de
tractare şi ridicare; staţionarea lor sub sarcină sau în aval este strict
interzisă. Distanţa dintre sarcină şi lucrători va fi de cel puţin 20 m.
 57

Art.225. La plecarea căruciorului din staţia de sus, cu sarcina,

lucrătorii de la rampa de descărcare se vor retrage la o distanţă de
peste 20 m lateral de locul de unde se face descărcarea.

Art.226. După sosirea căruciorului la rampa de descărcare,

lucrătorii dezlegători se vor apropia de cărucior pentru a efectua
dezlegarea, numai după ce a fost slăbit cablul trăgător de sarcină sau
ridicător, în funcţie de tipul instalaţiei.

Art.227. După desprinderea sarcinii şi legarea ciochinarelor,

semnalul de tragere a căruciorului la deal se va da numai după ce
lucrătorii s-au retras din zona periculoasă.

Art.228. Pe timp nefavorabil cu descărcări electrice şi vânt puternic

este interzis lucrul cu instalaţiile cu cablu, lucrătorii fiind obligaţi să
se retragă la adăpost.

Art.229. Accesul lucrătorilor sau al altor persoane în zona

instalaţiei cu cablu nu este permis decât pe potecile de acces,
destinate în acest scop.

Art.230. În cazul colectării laterale a materialului lemnos, lucrătorii

vor sta în amonte faţă de direcţia de mişcare a sarcinii, la distanţă
minimă de 20 m şi vor urmări cu atenţie sarcina în deplasare,
semnalizând imediat oprirea instalaţiei în cazul agăţării arborilor de
cioate. La acest semnal, pe care toţi trebuie să-l cunoască, lucrătorii
se vor îndepărta din zona periculoasă.

Art.231. În zilele cu temperaturi scăzute sub -20ºC, lucrul la

instalaţiile cu cablu este interzis.

Art.232. În faţa clemelor de ancorare se vor fixa repere cu ajutorul

cărora se va urmări, în perioada de probă a instalaţiei şi apoi
periodic, dacă a alunecat prin clemă cablul purtător.
58

Art.233. Este interzisă folosirea de instalaţii cu cabluri care nu sunt

în stare tehnică corespunzătoare şi nu sunt certificate.

Art.234. Zonele periculoase ale instalaţiei cu cablu vor fi delimitate

şi marcate cu panouri de avertizare.

Art.235. Zilnic, înainte de începerea lucrului, mecanicul funicularist

trebuie să verifice starea tehnică a instalaţiei şi să înlăture
defecţiunile constatate.

Art.236. Legătorii de sarcină vor urmări permanent dacă sarcina se

agaţă de arbori sau de cioate şi vor da semnalul de oprire a instalaţiei.
Numai după oprirea acesteia legătorii vor interveni pentru deblocarea
sarcinii.

8. LUCRĂRI ÎN PLATFORMELE PRIMARE

8.1. Curăţarea de crăci şi secţionarea lemnului

Art.237. Curăţarea de crăci şi secţionarea arborilor se vor executa

respectând următoarele prevederi:
a) când se lucrează în echipă, lucrătorii vor fi aşezaţi
astfel încât să nu se lovească unul pe celălalt;
b) crengile arcuite sau cele pe care se reazemă arborele
vor fi tăiate numai după asigurarea stabilităţii trunchiurilor.

Art.238. Secţionarea lemnului se va face numai după curăţirea

integrală de crăci şi de cioturi cel puţin până la locul secţionării.

Art.239. Căile de circulaţie din platforma primară vor fi menţinute

libere, fără a se bloca cu diverse materiale lemnoase.

Art.240. Fasonarea crăcilor mărunte şi legarea în snopi se vor face în

 59

locuri amenajate în acest scop. Lucrătorii care execută această operaţie se

vor afla la o distanţă corespunzătoare, astfel încât să nu se incomodeze
unul pe celălalt.

8.2. Pregătirea lemnului pentru încărcare

Art.241. Stivuirea manuală a lemnului se face pe primul rând de

trunchiuri prin voltare peste lonjeroanele aşezate pe sol.

Art.242. Stivuirea prin ridicarea lemnului pe balănci solide şi bine

fixate pe sol şi pe stivă se va face de către lucrători prin voltare,
începând de pe al doilea şi următoarele rânduri de trunchiuri.
Lucrătorii vor fi în afara spaţiului situat între balănci, vor acţiona din
lateral şi vor folosi dispozitive de fixare împotriva alunecării sau
rostogolirii.

Art.243. Lemnul pregătit în vederea încărcării în mijloacele de

transport auto trebuie stivuit pe balănci.

Art.244. Utilizarea tractorului universal echipat cu sapă sau a

tractorului forestier articulat, echipat cu lamă pentru voltarea şi
stivuirea lemnului, se face numai dacă împingerea sau ridicarea
trunchiurilor se execută cu sapa, respectiv cu lama.
La aceste manevre conducătorul de utilaj se va asigura că
în zona de lucru nu se află lucrători în pericol.

8.3. Încărcarea lemnului în mijloacele de transport auto

Art.245. Pentru operaţiile de încărcare a lemnului în mijloace de

transport auto, beneficiarul trebuie să ţină seama de următoarele:
a) pregătirea corespunzătoare a sarcinii pentru a putea
fi încărcată;
b) asigurarea existenţei balăncilor prevăzute cu cârlig la
60

unul din capete, necesare operaţiei de încărcare;

c) desemnarea de către conducătorul lucrărilor din
parchetul de exploatare, a persoanelor care participă la activitatea de
încărcare;
d) asigurarea spaţiului de încărcare şi a uneltelor
specifice acestei operaţii;
e) desfăşurarea cablurilor în vederea formării sarcinii;
f) îndepărtarea balăncilor după încărcare.

Art.246. Pentru operaţiile de încărcare a lemnului în mijloacele de

transport auto, conducătorul trebuie să execute următoarele:
a) manevrarea autovehiculului la locul de încărcare şi
asigurarea acestuia împotriva mişcărilor neprevăzute, suplimentar, cu
pene;
b) coborârea semiremorcii la sol şi fixarea proţapului
acesteia;
c) desfacerea lanţurilor şi rabaterea răcoanţelor pe
partea de încărcare, precum şi asigurarea răcoanţelor din partea
opusă, cu cabluri şi bolţuri de siguranţă;
d) fixarea balăncilor pe rama autovehiculului în
vederea încărcării materialului;
e) desfăşurarea cablurilor, formarea sarcinii şi tragerea
acesteia;
f) ridicarea răcoanţelor şi asigurarea acestora;
g) strângerea cablurilor, legarea lanţurilor şi asigurarea
încărcăturii;
h) îndepărtarea penelor de la roţi şi semnalizarea
încărcăturii.

Art.247. Conducătorul auto răspunde şi pentru:

a) integritatea încărcăturii pe întregul traseu de
transport al acesteia;
b) asigurarea corespunzătoare a încărcăturii astfel încât
aceasta să nu se desfacă, să cadă ori să se prăbuşească necomandat
pe durata transportului.
 61

9. TRANSPORTURI AUTO FORESTIERE

9.1. Transportul tehnologic al lemnului

Art.248. Conducerea autovehiculelor va fi încredinţată numai

conducătorilor auto care posedă permise de conducere
corespunzătoare tipului de autovehicul pe care urmează să-l conducă.

Art.249. Înainte de pornirea în cursă, conducătorul auto va verifica

starea tehnică a autovehiculelor, remorcilor şi a echipamentului de
muncă de încărcare: trolii, macarale, role de ghidare, transmisii
auxiliare, cabluri de tracţiune, lanţuri de asigurare a răcoanţelor etc.

Art.250. Este interzis ca autotrenurile şi autoplatformele folosite la

transportul buştenilor să fie încărcate şi să transporte material lemnos
dacă nu au paravane de protecţie fixate în spatele cabinei.

Art.251. Se interzice staţionarea conducătorului auto între

paravanul de protecţie şi sarcină, pe durata încărcării materialului
lemnos.

9.2. Transportul lemnului cu autotrenurile forestiere

prevăzute cu trolii, autoplatforme şi automacarale

Art.252. Aşezarea lemnului în autotrenuri se va face astfel încât să

se asigure stabilitatea acestuia în timpul transportului. Buştenii se vor
încărca astfel încât să nu depăşească nivelul răcoanţelor şi se va
asigura legarea suplimentară cu lanţuri sau cu cabluri de siguranţă.

Art.253. Conducătorului auto i se interzice a efectua verificarea sau

repararea autovehiculului în timpul încărcării sau descărcării
materialului lemnos.
62

Art.254. Transportul lucrătorilor din exploatări se face cu mijloace

de transport destinate, echipate şi amenajate în acest scop.

Art.255. Materialul lemnos se va pregăti pentru încărcare cu

respectarea următoarelor condiţii:
a) să nu prezinte curburi excesive;
b) să fie aranjat paralel cu poziţia de încărcare a
autovehiculului;
c) să fie aşezat pe balănci, cap la cap, grupat pe grosimi
şi specii de lemn;
d) să fie grupat pe lungimi din 2 în 2 m;
e) să nu fie în poziţii care să necesite coborârea
cablurilor de troliu sau macara pe mai mult de 2 m diferenţă de nivel;
f) dispunerea buştenilor în autovehicul trebuie făcută
astfel încât cel puţin 80% din încărcătură să aibă capătul gros în
direcţia de mers a acestuia.

Art.256. Încărcarea materialului se va executa în următoarele

condiţii:
a) autovehiculele vor fi staţionate în poziţie orizontală
şi vor fi asigurate împotriva deplasării cu saboţi, iar la cele dotate cu
macarale hidraulice se vor fixa calajele pentru asigurarea stabilităţii;
b) lungimea maximă a buştenilor încărcaţi nu va depăşi
12 m;
c) lungimea minimă a buştenilor va depăşi cu cel puţin
0,5 m fiecare răcoanţă.

Art.257. La încărcarea autotrenurilor forestiere prevăzute cu trolii se

vor respecta următoarele:
a) locurile de încărcare vor fi dotate cu balănci
prevăzute cu cârlige la unul din capete pentru fixarea lor pe capătul
grinzilor cu răcoanţe ale autovehiculului;
b) încărcarea va începe numai după ce s-a primit
semnalul de la legătorii de sarcină şi numai după ce conducătorul
auto s-a asigurat că în partea opusă nu se află nicio persoană, iar
 63

legătorii s-au retras din faţa autovehiculului şi în urma încărcăturii la

o distanţă de minimum 5 m;
c) manevrarea cablurilor, atât la legarea cât şi la
desfacerea sarcinii, se va începe numai după ce conducătorul auto a
dat semnalul că a slăbit cablurile de tracţiune ale troliului. Trecerea
buştenilor peste răcoanţe trebuie făcută concomitent cu ambele
capete;
d) în cazul în care cablul sare de pe rolele de ghidare se
va opri manevrarea troliului şi se va remedia defecţiunea în condiţii
de securitate;
e) cablurile nu se vor scoate de sub încărcătură decât
după primirea semnalului că au fost desfăcute cârligele.

Art.258. Conducătorul auto trebuie să verifice ca încărcătura să fie

asigurată. Nivelul încărcăturii nu trebuie să depăşească înălţimea
obloanelor sau răcoanţelor.

Art.259. La încărcarea cu automacarale, conducătorul auto va

supraveghea mişcările lemnului pentru ca în caz de pericol, să se
poată îndepărta.

Art.260. La operaţia de descărcare conducătorul auto va desface,

din partea opusă descărcării, răcoanţa din spate şi apoi pe cea din
faţă.

Art.261. Se interzice:
a) manevrarea troliului sau macaralei de către alte
persoane în afara conducătorului auto;
b) orice improvizaţie la troliu sau la macara;
c) dirijarea lemnului cu braţele sau cu orice parte a
corpului;
d) încărcarea oricăror altor materiale lemnoase sau
produse peste buşteni.

Art.262. Dacă se efectuează activităţi de încărcare-descărcare pe timp

64

de noapte, la locurile de muncă vor fi montate corpuri de iluminat, care

să asigure nivelul de iluminare corespunzător.

Art.263. Este interzisă depozitarea materialului lemnos pe terenuri

cu obstacole, în depozite neorganizate, inundabile şi neprevăzute cu
drumuri de întoarcere.

Art.264. Pentru operaţiile de încărcare-descărcare prin rostogolire

sau prin alunecarea materialului lemnos din autovehicule, se va
urmări ca lucrătorii să nu staţioneze în faţa buştenilor.

9.3. Repararea şi întreţinerea utilajelor

şi mijloacelor de transport auto forestier

Art.265. În cazul defectării utilajelor sau a mijloacelor auto

forestiere se vor aplica măsurile corespunzătoare pentru lucrările de
reparaţii şi întreţinere, în conformitate cu prevederile din
reglementările în vigoare privind întreţinerea şi repararea
autovehiculelor.

Art.266. Este interzisă suspendarea autovehiculului, folosind

diverse improvizaţii în vederea intervenţiei sau remedierii
defecţiunilor (bolovani, bucăţi de lemn etc.).

Art.267. Este interzisă umflarea cauciucurilor cu aer comprimat

peste limita admisă prevăzută în Cartea tehnică.
 65

10. TRANSPORTURI PE CĂILE FERATE

FORESTIERE

Art.268. La transportul lemnului pe căile ferate forestiere (CFF) se

vor respecta Regulamentul de Exploatare Tehnică - RET,
reglementările în vigoare privind transporturile feroviare, respectiv
transportul intern, precum şi reglementările emise de SNCFR.

Art.269. Încadrarea în muncă a personalului CFF care concură la

siguranţa circulaţiei: impiegaţi de mişcare şi şefi de tren, mecanici de
locomotivă, revizori de cale şi vagoane, şefi de echipă şi picheri, se
face cu cadre calificate şi autorizate, în conformitate cu
reglementările şi instrucţiunile specifice de serviciu, în vigoare.

Art.270. Materialul lemnos încărcat în vagoanele CFF va fi

asigurat cu lanţuri de siguranţă, în dreptul răcoanţelor, peste
încărcătură.

Art.271. Meseriile de mecanic şi fochist de locomotivă sau

mecanic de automotor, nu pot fi exercitate decât de către persoanele
care îndeplinesc condiţiile de recrutare prevăzute de RET şi de
celelalte reglementări şi dispoziţii în vigoare la CFF şi CFR şi numai
de către mecanicii care posedă autorizaţii de conducere.

Art.272. Unităţile care au în subordine sectoare (secţii) şi

subunităţi CFF, au obligaţia să asigure:
a) control medical periodic al personalului CFF,
conform reglementărilor în vigoare;
b) organizarea de cursuri de instruire şi perfecţionare a
personalului CFF, în conformitate cu prevederile instrucţiunilor şi
reglementărilor în vigoare;
c) autorizarea de funcţionare, reexaminarea şi
autorizarea anuală a personalului CFF.
66

Art.273. Personalul de la căile ferate normale-uzinale şi cel de

deservire a liniilor de garare normale, va fi instruit şi autorizat în
conformitate cu prevederile instrucţiunilor de serviciu CFR.

Art.274. Se interzice utilizarea căii ferate forestiere dacă are:

a) un număr de traverse putrede mai mare de 25% din
panou;
b) traverse putrede sau slabe la joante;
c) două traverse putrezite alăturate pe acelaşi panou;
d) poduri, podeţe şi lucrări de artă deteriorate;
e) şine care depăşesc limitele de uzură prevăzute în
RET-CFF;
f) schimbători de cale cu vârful inimii şi contraacele
uzate, macazuri incomplete şi neiluminate pe timp de noapte.

Art.275. Este interzisă punerea în circulaţie a vagoanelor,

exploatarea locomotivelor CFF şi a altor mijloace de tracţiune a căror
stare tehnică nu este corespunzătoare.

Art.276. În caz de vizibilitate redusă, în special pe porţiuni de linie

curbă, conducătorul lucrărilor de la infrastructura căilor ferate va
asigura postaşi de avertizare şi va lua măsuri ca aceştia să nu se
găsească pe linia de trecere a trenurilor sau drezinelor.

Art.277. La circulaţia lucrătorilor de linie cu vagonetele de lucru,

se va ţine seama obligatoriu, de următoarele:
a) vagonetul să fie încredinţat şi condus numai de
persoane abilitate pentru această operaţie;
b) este interzis să se stea în picioare pe vagonet în
timpul mersului;
c) este interzisă împingerea vagonetelor cu ajutorul
prăjinilor;
d) angajaţii vor sta pe părţile laterale ale vagonetelor în
mers pentru a evita prinderea picioarelor în pasajele de nivel,
macazuri, poduri.
 67

Art.278. Oprirea vagoanelor în timpul încărcării şi descărcării

materialelor se va face atât prin frânare cât şi prin saboţi şi opritori
aşezaţi pe linie. Este interzisă oprirea vagoanelor în mers cu drugi
sau cu bucăţi de lemn.

Art.279. Se interzice folosirea ca reazeme a crampoanelor,

pietrelor şi a altor obiecte, fiind permisă numai utilizarea de plăci
metalice speciale.

Art.280. Readucerea joantelor la echer se va face cu aparate speciale,

care să garanteze siguranţa lucrătorilor. Este interzisă executarea lucrării
prin baterea cu o şină în eclise.

Art.281. Conducătorul de manevră trebuie să aducă la cunoştinţa

personalului care ia parte la manevră, operaţiile ce urmează a se
realiza.

Art.282. Conducătorul manevrei, înainte de a începe manevra, este

obligat:
a) să aducă la cunoştinţa personalului ce ia parte la
manevră, lucrările ce urmează a se executa, explicând amănunţit
ordinea acestora;
b) să verifice dacă sub vagoane nu sunt oameni şi să
dea semnal sonor înainte de punerea în mişcare;
c) să instruiască personalul manevrant şi de pe calea
ferată în vederea avertizării acestora.

Art.283. Manevrantul, înainte de a începe lucrul trebuie să verifice

liniile pe care va executa manevra, precum şi vagoanele pe care le va
manevra.

Art.284. La legarea şi dezlegarea vagoanelor, manevrantul nu va

sta între vagoane.

Art.285. Se interzice ca manevrantul:

68

a) să se urce şi să stea pe grătarul din faţă al

locomotivei sau al tenderului;
b) să ia în mână cupla locomotivei în timpul mersului şi
să meargă înaintea locomotivei până la vagonul de care trebuie
legată;
c) să stea pe scara locomotivelor sau a vagoanelor la
trecerea lor pe lângă magazii, rampe, estacade, poduri etc.;
d) să lege şi să dezlege vagoanele în timpul mersului;
e) să sară de pe scările vagoanelor în mers;
f) să dea semnale pentru punerea în mişcare a
vagoanelor, înainte ca cel însărcinat cu legarea să fi ieşit dintre
vagoane.
Manevrele cu vagoane defecte, atât în staţii cât şi pe linia
atelierelor de reparaţii, trebuie făcute sub supravegherea şi pe baza
indicaţiilor date de revizorul de vagoane.

Art.286. Vagoanele care circulă pe linii situate în rampe sau în

pante mai mari de 40%, vor avea frâne la ambele capete,
asigurându-se frânarea 100%.

Art.287. Toate vagoanele care stau pentru încărcare se vor asigura

împotriva mişcării, pe lângă frâne, şi cu saboţi speciali şi opritori de
siguranţă sau urşi. Este interzisă folosirea şinelor sau a pietrelor drept
saboţi.

Art.288. Este interzis a introduce în compunerea trenurilor:

a) vagoane cu defecte tehnice sau cu toleranţa de uzură
depăşită;
b) vagoane care au suferit accidente sau deraieri,
înainte de a fi reparate, revizuite şi de a se stabili de către organele în
drept că sunt apte pentru circulaţie;
c) vagoane care au suferit modificări neavizate de
proiectant;
d) vagoane cu încărcătura deplasată sau insuficient
asigurată contra deplasării laterale sau a căderii;
 69

e) vagoane a căror încărcătură depăşeşte cu mult mai

mult de 5% greutatea înscrisă pe lonjeron;
f) vagoane de orice fel care nu au frânele în bună stare
de funcţionare;
g) vagoane ale căror tampoane prezintă o diferenţă de
nivel mai mare de 10 cm faţă de cele din tren sau care, prin lungimea
tampoanelor, nu asigură un spaţiu de 80 cm între ramele vagoanelor.

Art.289. Se interzice transportul lucrătorilor sau al altor persoane

pe vagoanele încărcate cu buşteni sau alte materiale. Transportul
acestora se va face numai în vagoane amenajate în acest scop.

Art.290. Pe timp de noapte se va asigura iluminarea macazurilor de

cale ferată şi accesul partidelor de manevră în zona de lucru.

Art.291. Toate mijloacele de tracţiune care circulă pe liniile CFF

vor fi verificate şi autorizate de organul de specialitate. Autorizarea
este obligatorie şi la punerea în funcţiune după reparaţii capitale,
după modificări avizate de proiectant şi la expirarea termenului de
autorizare.

Art.292. Transportul de produse inflamabile şi explozibile este

permis cu aprobarea conducerii unităţii, numai cu vagoane şi drezine
amenajate în acest scop.

Art.293. În cazul producerii unor evenimente: deraieri, deplasarea

încărcăturii, defectarea vagoanelor şi locomotivelor, defecţiuni de
cale ferată, şeful de tren este obligat să raporteze imediat
evenimentul şi să ia măsuri de prevenire a accidentelor posibile.

Art.294. (1) Încărcarea şi descărcarea vagoanelor se va executa

cu vagonul frânat pe toate osiile şi roţile vor fi asigurate cu saboţi.
(2) Se interzice frânarea cu traverse, lemne, pietre,
pârghii sau alte obiecte, introduse sub roţile vagoanelor.
70

Art.295. Orice defecţiune a vagoanelor, constatată pe parcursul

operaţiilor de încărcare-descărcare, va fi adusă imediat la cunoştinţa
personalului CFF care va dispune măsuri conform funcţiei pe care o
deţine.

Art.296. În timpul mersului se interzice mecanicului şi ajutorului

acestuia să urce sau să coboare de pe locomotivă.

Art.297. Se interzice:
a) lăsarea locomotivei în presiune, pe liniile depoului,
în absenţa unei persoane care să cunoască manipularea acesteia;
b) deschiderea uşii de alimentare a focarului în timpul
mersului, cu regulatorul închis după ce suflerul a fost pus în
funcţiune;
c) încercarea sau înlocuirea supapelor de siguranţă în
timp ce locomotiva este în presiune.

Art.298. Este interzisă exploatarea locomotivelor având robinetele

de probă în stare de nefuncţionare, cu scurgeri la dopurile fuzibile, cu
ţevile fierbătoare neetanşe sau astupate cu dopuri în timpul presiunii,
manometre defecte şi sticlă de nivel spartă.

Art.299. În timpul staţionării se interzice:

a) intrarea sub locomotivă pentru revizie şi ungere.
Aceasta este permisă în canalele de vizitare şi numai după ce s-au
luat toate măsurile de siguranţă că locomotiva nu se va pune în
mişcare;
b) efectuarea de intervenţii fără ştirea mecanicului.

Art.300. Este interzis ca mecanicul să pună în mişcare locomotiva,

până ce nu s-a asigurat că fochistul nu este ocupat cu diferite lucrări
la locomotivă: ungere, revizii. Aceeaşi precauţie se ia şi în depou
când se fac revizia, curăţirea sau repararea locomotivei de către
lucrători.
 71

Art.301. Personalul de pe locomotiva cu abur va urmări să nu

existe persoane în apropierea acesteia, care pot fi opărite de aburii
ieşiţi prin robinetele de scurgere ale cilindrilor sau de purjare, la
pornirea sau trecerea locomotivei.

Art.302. Este interzisă prezenţa persoanelor străine în marchiza

locomotivei, cu excepţia personalului de verificare şi control al
liniilor CFF şi a picherului.

Art.303. La exploatarea, întreţinerea şi repararea locomotivelor

Diesel se vor respecta prevederile din Cartea tehnică a locomotivei.

Art.304. Parcul rulant şi de tracţiune CFF trebuie reparat numai în

remize amenajate şi dotate în mod corespunzător, de către personal
calificat.

Art.305. Pentru suspendarea locomotivelor şi vagoanelor, remizele

vor fi dotate cu echipament de susţinere corespunzător.

Art.306. La lucrările de reparaţii ale locomotivelor se va urmări ca:

a) locomotivele să fie asigurate împotriva deplasării în
timpul suspendării acestora;
b) în timpul lucrului, iluminatul să fie furnizat de lămpi
alimentate la tensiune redusă, nepericuloasă.

Art.307. În timpul execuţiei reparaţiilor se interzice:

a) ridicarea şi deplasarea cu braţele a roţilor de
locomotivă sau vagoane;
b) lăsarea canalelor neacoperite.
72

11. TRANSPORTURI FORESTIERE NAVALE

FLUVIALE

Art.308. Transportul forestier naval fluvial trebuie să se efectueze

conform prevederilor în vigoare pentru activitatea din transporturi
navale.

Art.309. Operaţiile de încărcare-descărcare a materialului lemnos

în/şi din nave se vor efectua conform reglementărilor în vigoare
pentru exploatarea şi întreţinerea portuară.

12. ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE ÎN

DEPOZITE INTERMEDIARE ŞI FINALE

Art.310. (1) Zonele destinate activităţii de încărcare-descărcare

trebuie să fie prevăzute cu căi de circulaţie libere de orice materiale,
dimensionate corespunzător, şi cu platforme de întoarcere.
(2) Rampele de descărcare şi de sortare a lemnului
trebuie să fie rezistente, antiderapante, pavate sau podite.
(3) Rampele de stocare şi de stivuire a buştenilor trebuie
să fie prevăzute cu platforme de încărcare amenajate şi iluminate
corespunzător.

12.1. Condiţii tehnice pentru utilizarea instalaţiilor şi

utilajelor din depozite

Art.311. La începerea lucrului şi pe parcursul desfăşurării

procesului de muncă, conducătorii utilajului de transport vor verifica
spaţiile de circulaţie şi căile de rulare.
 73

Art.312. În caz de intervenţie, la remedierea defecţiunilor apărute

la echipamentele de muncă, trebuie respectate următoarele:
a) se va verifica scoaterea de sub tensiune a utilajului
(instalaţiei) acţionat electric;
b) la tablourile electrice se vor monta plăcuţe
avertizoare: „NU CUPLAŢI. SE LUCREAZĂ”.

12.2. Descărcarea-încărcarea lemnului din şi în mijloacele

de transport

Art.313. Descărcarea lemnului în depozite se face numai în zonele

stabilite, în funcţie de fluxul tehnologic.

Art.314. Descărcarea lemnului se va efectua numai sub

supravegherea conducătorului locului de muncă sau înlocuitorului
acestuia. Semnalele stabilite vor fi date de o singură persoană
desemnată în acest scop.

Art.315. Descărcarea manuală a buştenilor din vagoane, remorci,

autovehicule sau atelaje se va efectua pe rampe situate la înălţimea
platformei mijlocului de transport.

Art.316. Este interzis a se lucra cu utilaje de încărcare-descărcare

şi stivuire ale căror sisteme de semnalizare optică sau acustică nu
sunt în stare de funcţionare.

Art.317. Acţionarea comenzilor şi punerea în funcţiune a utilajelor

şi instalaţiilor pentru încărcarea şi descărcarea lemnului se vor face
lent, fără şocuri şi numai după ce persoana desemnată în acest sens a
dat semnalul stabilit, după ce s-a asigurat că nu se află nicio persoană
în zona periculoasă.

Art.318. La descărcarea cu macarale se interzice:

a) folosirea cablurilor, lanţurilor, cârligelor şi a altor
dispozitive de prindere care nu corespund la verificarea tehnică a
74

acestora;
b) ridicarea sau manevrarea buştenilor prinşi
neasiguraţi corespunzător;
c) lăsarea sarcinilor ridicate sau prinse la înălţime în
cârligul macaralei la întreruperea lucrului sau în timpul pauzelor.

Art.319. La descărcarea lemnului cu instalaţii de ridicat se

interzice:
a) utilizarea instalaţiilor de ridicat fără asigurarea
stabilităţii acestora;
b) prinderea provizorie a sarcinii sau ridicarea parţială
a acesteia;
c) aranjarea sarcinii în timp ce aceasta este suspendată;
d) scoaterea cablurilor şi lanţurilor de sub sarcină,
înainte ca legătorul de sarcină să se fi retras din zona periculoasă.

Art.320. La descărcarea lemnului cu instalaţii cu cablu cu traversă

de ridicare acţionate cu troliu, trebuie respectate următoarele:
a) autovehiculele care urmează să fie descărcate trebuie
aduse în poziţia care să uşureze lucrul cu instalaţia cu cablu;
b) ridicarea sarcinilor se va face fără şocuri, numai
după primirea semnalului din partea legătorului de sarcină şi după ce
angajaţii s-au retras din zona periculoasă.

Art.321. Traversa de ridicare a macaralei se va coborî pe

suporturile sale numai în timpul staţionării utilajului.

Art.322. În timpul manevrelor de încărcare-descărcare se interzice:

a) acţionarea troliului pentru descărcarea concomitentă
a două autovehicule;
b) prezenţa conducătorului auto şi a angajaţilor pe
autovehicule. Aceştia trebuie să se retragă la o distanţă minimă de 7 m
faţă de zona periculoasă;
c) deplasarea autovehiculului concomitent cu
descărcarea sarcinii;
 75

d) începerea descărcării lemnului înainte de a se face

verificarea stabilităţii încărcăturii.

Art.323. La descărcarea lemnului cu încărcătorul frontal trebuie să

se respecte următoarele prevederi:
a) sarcina ce se preia din autovehicule sau vagoane
trebuie bine fixată şi echilibrată pe cele două braţe ale furcii
utilajului;
b) trunchiurile care depăşesc sarcina maximă de
încărcare trebuie descărcate succesiv: mai întâi capătul gros (din
faţă) şi apoi cel subţire (din spate);
c) descărcarea trunchiurilor şi catargelor prin
împingere se face numai la vagoanele CFF, în punctele de descărcare
prevăzute cu rampe înclinate şi dotate cu balănci. În zona frontului
de descărcare a vagoanelor CFF se interzice prezenţa oricăror altor
persoane;
d) în timpul descărcării lemnului din autovehicule,
conducătorului auto i se interzice să stea în cabină.

Art.324. La încărcarea lemnului lung cu încărcător frontal şi

instalaţii de ridicat trebuie respectate următoarele:
a) conducătorii utilajelor şi instalaţiilor de încărcare
trebuie să depună sarcina în mijloacele de transport numai după ce
s-au asigurat că angajaţii s-au retras din acestea, inclusiv
conducătorul auto;
b) deschiderea graifărului şi aşezarea buştenilor în
mijloacele de transport se fac numai după oprirea şi asigurarea
împotriva deplasării utilajului;
c) aranjarea şi corectarea poziţiei buştenilor în
mijloacele de transport se fac numai cu ajutorul ţapinelor;
d) la încărcarea lemnului cu încărcătorul frontal în
vagoane cu pereţi înalţi, pentru formarea stivelor (picioare) stabile,
se va marca mijlocul vagonului pe peretele acestuia.

Art.325. Se interzice deschiderea graifărului şi bascularea sarcinii

76

când acestea se află la înălţime mai mare de 0,5 m faţă de platforma

de încărcare.

Art.326. Încărcarea în vrac a lemnului fasonat de steri se va face

numai cu instalaţii şi utilaje destinate acestui scop şi deservite de
personal instruit în acest sens.

Art.327. Indiferent de procedeul de încărcare, manual sau

mecanizat, materialul lemnos trebuie legat şi asigurat în utilajul de
transport.

12.3. Sortarea şi secţionarea lemnului

Art.328. (1) Cablurile de alimentare a ferăstraielor electrice vor fi

suspendate pe capre de lemn la înălţimea de 3 m de la sol şi protejate
împotriva strivirii sau ruperii.
(2) Se interzice utilizarea cablurilor deteriorate, înnodate
sau neverificate periodic de către electricianul care are ca sarcină de
muncă această operaţie.

Sortarea şi secţionarea lemnului la punct fix

Art.329. În timpul funcţionării transportoarelor cu bandă sau cu

lanţ se interzice:
a) întinderea lanţurilor sau a benzilor, repararea,
ungerea sau curăţirea tamburilor de acţionare şi întindere, scoaterea
deşeurilor de lemn înţepenite în timpul funcţionării;
b) funcţionarea acestora fără limitatoarele de cursă a
benzii transportoare şi a dispozitivului de întrerupere a energiei
electrice, din orice punct de pe traseu;
c) staţionarea angajaţilor în timpul distribuirii
deşeurilor de lemn pe rampe de sortare;
d) pornirea transportorului, fără ca angajaţii repartizaţi
pentru operaţia de stivuire să fie avertizaţi.
 77

Art.330. La secţionarea lemnului la punct fix, cu instalaţiile prevăzute

cu ferăstraie cu lanţ sau cu pânze circulare şi cu sistem mecanizat de
alimentare, se interzice acţionarea comenzilor înainte de a se asigura că
în raza de acţiune a utilajului nu se află persoane străine.

Art.331. Prinderea buştenilor cu dispozitivele de fixare şi centrare

se va face pentru asigurarea acestora împotriva deplasării lemnului în
timpul secţionării.

Art.332. La secţionarea lemnului cu ferăstraie circulare cu disc la

punct fix trebuie respectate următoarele:
a) utilizarea contragreutăţilor se va face în funcţie de
greutatea pânzei şi de poziţia electromotorului, pentru echilibrarea
permanentă a braţului basculant;
b) înainte de utilizare se va verifica starea tehnică a
dispozitivelor de protecţie.

Art.333. Se interzice utilizarea ferăstrăului dacă:

a) pânza este uzată şi prezintă doi dinţi alăturaţi rupţi sau
mai mult de trei dinţi rupţi pe discul circular;
b) personalul de deservire staţionează în dreptul
planului de tăiere al pânzei.

Art.334. Se interzice repararea sau ascuţirea lanţului tăietor montat pe

şina de ghidare, precum şi încălzirea instalaţiei hidraulice cu flacără
deschisă, pe timp de iarnă.

Secţionarea lemnului cu ferăstraie portabile

Art.335. La secţionarea lemnului cu ferăstraie mecanice portabile

se interzice:
a) ţinerea lemnului cu mâna sau sprijinirea lemnului cu
orice parte a corpului;
b) tăierea buştenilor prinşi în furcile încărcătorului
78

frontal sau macaralelor, pe autovehicule sau vagoane, în stive, sau a

lemnului aflat pe transportoare;
c) scoaterea din funcţiune a dispozitivelor de protecţie;
d) curăţarea rumeguşului sau îndepărtarea resturilor de
buştean, în timpul funcţionării ferăstrăului;
e) secţionarea lemnului mărunt direct în stivă.

Art.336. Se interzice lucrul cu două ferăstraie mecanice sau cu

două echipe în acelaşi punct de sortare şi/sau secţionare a
materialului lemnos.

Art.337. (1) Distanţa între buşteni alăturaţi este de minimum 0,8 m

la operaţia de secţionare.
(2) Buştenii trebuie stabilizaţi împotriva rostogolirii,
mai ales pe terenuri în pantă, cu opritori sau proptele, atât înainte cât
şi după secţionare.

12.4. Despicarea lemnului

Art.338. La despicarea manuală a lemnului se vor folosi unelte

corespunzătoare: topoare, pene, maiuri, ţapine etc.

Art.339. Înainte de punerea în funcţiune a echipamentelor de

muncă pentru despicarea mecanizată a lemnului trebuie verificată
starea tehnică a acestora şi în mod deosebit a dispozitivului de
protecţie împotriva aruncării lemnului.

Art.340. Voltarea, tragerea şi împingerea butucilor la despicător,

precum şi evacuarea lemnului despicat se vor face cu ajutorul
uneltelor destinate în acest scop, fiind interzisă acţionarea cu
topoare, cu mâna sau cu piciorul.

Art.341. (1) În cazul în care se produce înţepenirea butucului în

pana de despicare, deblocarea acestuia se va face numai după
 79

oprirea despicătorului.
(2) Este interzisă folosirea altor butuci, care să ajute la
deblocarea prin împingere a piesei despicate.

Art.342. Se interzice despicarea butucilor suprapuşi.

Art.343. Părţile nedesprinse din lemn prin acţionarea

despicătorului se vor tăia cu toporul numai după scoaterea lemnului
despicat din flux.

Art.344. Este interzisă manipularea butucilor peste organele de

maşini aflate în mişcare ale despicătorului mecanic sau peste
jgheabul mesei.

Art.345. Manipularea lemnului de la un despicător la altul se face

numai pe la capătul instalaţiei.

Art.346. La despicarea lemnului se interzice:

a) lăsarea pe platforma despicătorului a lobdelor
rezultate, a aşchiilor şi/sau a uneltelor manuale;
b) corectarea poziţiei butucului, după ce acesta a fost
antrenat de pintenul de pe lanţul de alimentare a despicătorului
mecanic;
c) stocarea lemnului despicat în vecinătatea
despicătorului:
- la o distantă mai mică de 2,50 m;
- în stive cu înălţimea mai mare de 1,20 m.
d) poziţionarea şi dirijarea butucilor pe transportorul
de alimentare cu mâna sau cu alte unelte, la despicătoarele de mare
productivitate.
80

12.5. Cojirea lemnului

Art.347. Cojirea manuală a lemnului se va face de către un singur

angajat pentru fiecare buştean în parte. Distanţa minimă între buşteni
trebuie să fie de cel puţin 0,8 m.

Art.348. Atunci când cojirea se face pe un teren în pantă se iau

măsuri pentru asigurarea lemnului împotriva rostogolirii.

Art.349. Înainte de începerea lucrului cu cojitoarele mecanice

trebuie verificată starea tehnică a echipamentelor de muncă şi, în
mod deosebit, a dispozitivelor de protecţie.

Art.350. Lemnul destinat cojirii mecanice va fi curăţat de crăci,

cioturi, aşchii şi va fi secţionat la capete.

Art.351. Căile de acces din jurul cojitoarelor nu trebuie să prezinte

denivelări sau pericol de alunecare şi nu vor fi blocate cu diferite
materiale.
12.6. Stivuirea lemnului

Stivuirea trunchiurilor şi catargelor

Art.352. Pe măsură ce trunchiurile şi catargele de lemn se depun

în stivă, acestea vor fi asigurate împotriva rostogolirii şi alunecării
cu saboţi sau pene de lemn la baza stivelor.

Art.353. Se interzice:
a) stivuirea sub reţele de energie electrică şi în
apropierea materialelor inflamabile;
b) stivuirea dezordonată a trunchiurilor şi catargelor;
c) scoaterea buştenilor din mijlocul stivei.
 81

Stivuirea şi voltarea manuală a sortimentelor de lemn

Art.354. (1) Stivuirea manuală a lemnului lung se face numai

pentru sortimente de diametre mici: lemn de construcţii, bile şi
manele.
(2) Stivuirea se va executa prin voltarea manuală cu
unelte destinate acestei operaţiuni, iar înălţimea stivelor nu va depăşi
1,20 m.

Art.355. Stivuirea manuală a lemnului lung se va face astfel:

a) primul rând de trunchiuri se va stivui prin voltare;
b) al doilea şi următoarele rânduri de trunchiuri se vor
stivui prin ridicarea lemnului pe balănci solide şi bine fixate pe sol şi
pe stivă.

Art.356. Voltarea manuală a lemnului se va face de către lucrători

dispuşi în lateral şi în amonte de buştenii manevraţi.
Suprafeţele pe care se voltează lemnul vor fi degajate de
obstacole.
Manipularea lemnului se va executa cu ajutorul uneltelor
destinate în acest scop.

Art.357. La voltarea manuală a sortimentelor de lemn lung trebuie

respectate următoarele:
a) lucrătorii care folosesc diverse unelte manuale
trebuie să acţioneze dinspre capetele lemnului şi vor avansa în
amonte de acestea;
b) locul pe care se efectuează voltarea lemnului trebuie
prevăzut cu balănci;
c) voltarea lemnului pe planuri înclinate se va face
acţionând în urma lemnului care se voltează şi dinspre capetele
acestuia;
d) grinzile care formează planul înclinat trebuie fixate
pe stivă şi sol, iar unghiul de înclinare nu va depăşi 300.
82

Art.358. Se interzice prezenţa lucrătorilor între balănci sau între

grinzile planului înclinat.

Art.359. La stivuirea mecanizată a sortimentelor de lemn cu

lungime mare trebuie respectate următoarele:
a) buştenii se aşează ordonat în stivă, cu piesele mari
la bază;
b) la formarea stivelor, cel puţin din 2 în 2 m, acestea
vor fi asigurate contra rostogolirii.

Art.360. La încărcarea lemnului cu ajutorul încărcătorului frontal

sarcina nu va fi ridicată şi purtată la o înălţime mai mare de 0,5 m de
la sol.

Art.361. Se interzice:
a) tragerea şi ridicarea buştenilor cu cârligul de
prindere atunci când cablul troliului este întins oblic;
b) desfacerea stivelor prin dărâmare;
c) orice activitate simultană la ridicarea şi formarea
stivelor alăturate.

Sortarea, toaletarea şi stivuirea lemnului de steri

Art.362. Sortarea lemnului fasonat de steri se va executa numai în

locurile stabilite, odată cu secţionarea mecanică.

Art.363. Sortimentele de lemn care necesită toaletări trebuie

scoase din flux şi depozitate separat.

Art.364. Se interzice:
a) ţinerea lobdelor suspendate cu o mână şi tăierea sau
toaletarea cu cealaltă mână;
b) fasonarea lemnului de steri în preajma grămezilor
de lobde.
 83

Art.365. Locurile periculoase se vor marca cu plăcuţe de

avertizare, pentru interzicerea accesului în zona gurilor de deversare
de pe benzile transportoare.

Art.366. La toaletarea manuală a lemnului fasonat în steri se vor

asigura spaţii de lucru minime de 6 m pătraţi pentru un angajat şi o
distanţă minimă de 2 m între angajaţi.

Art.367. (1) La sortarea lemnului pe mesele de sortare, situate

deasupra solului, se vor monta balustrade rezistente, dimensionate
corespunzător reglementărilor în vigoare.
(2) Mesele de sortare situate la o înălţime de peste 1,5 m
vor fi prevăzute cu scări de acces.

Art.368. La stivuirea şi depozitarea lemnului fasonat în steri se vor

respecta următoarele:
a) între capetele stivelor învecinate se va asigura o
distanţă minimă de 1 m;
b) căile de circulaţie, al căror traseu trece pe lângă
stive de lemn fasonat de steri, vor fi prevăzute cu parapete având
înălţimea de 2 m;
c) se interzice desfăşurarea altor lucrări în zona
stivelor în care se descarcă lemn fasonat de steri.

Art.369. La stivuirea şi depozitarea manuală a lobdelor se vor

respecta următoarele:
a) stivele de lemn se vor aşeza prin aranjarea ordonată
şi distanţată a lobdelor în mod egal, cu înălţimea maximă de 2 m, în
cazul lemnului pachetizat;
b) stivele se vor dispune câte două, alăturat şi înclinate
una spre cealaltă;
c) capetele stivelor lobdelor vor fi aşezate în cruce,
având rol de susţinere al acestora.
84

12.7. Pachetizarea lemnului fasonat de steri şi

manipularea acestuia

Art.370. La executarea operaţiei de pachetizare a lemnului fasonat

de steri se vor respecta următoarele:
a) lemnul se va stivui pe cărucioare astfel încât să se
menţină în permanenţă echilibrul încărcăturii;
b) legăturile sau ciochinarele se vor fixa pe cărucior, în
exterior, iar folosirea unor ciochinare necorespunzătoare este
interzisă;
c) strângerea ciochinarelor se face de către un singur
lucrător, iar bascularea se va executa numai după ce s-au luat măsuri
de îndepărtare a diverselor obstacole şi a persoanelor din jur.

Art.371. Deplasarea cărucioarelor cu lemn fasonat de steri

pachetizat pentru formarea de sarcini, pe terenuri denivelate este
interzisă.

Art.372. Deplasarea cărucioarelor cu lemn fasonat de steri

destinate pentru transportul manual pe distanţe scurte se face numai
prin împingere, fără şocuri sau smucituri.

Art.373. Stivuirea pachetelor de lemn se va realiza simultan la

două stive alăturate şi pe cel mult patru rânduri.

Art.374. Desfacerea pachetelor de lemn se face numai din poziţie

laterală faţă de pachet.

Art.375. Se interzice desfacerea pachetelor suprapuse ori depuse pe

alte materiale.

Art.376. Stivuirea, încărcarea, descărcarea şi manipularea lemnului

fasonat în steri pachetizat, se vor efectua numai cu utilajele şi mijloacele
de transport destinate acestui scop.
 85

13. LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII PENTRU

EXPLOATĂRI FORESTIERE

13.1. Condiţii generale

Art.377. Construirea baracamentelor sau a altor construcţii

temporare se va executa pe bază de documentaţii tehnice aprobate,
care vor avea un capitol cu prevederi de securitate şi sănătate a muncii.

Art.378. Se interzice darea în exploatare a baracamentelor sau a

construcţiilor temporare înainte de a fi recepţionate de către o
comisie de specialitate.

Art.379. La depozitarea materialelor de construcţii în locuri

deschise, în perimetrul şantierului, trebuie respectate prevederile din
reglementările în vigoare, cu următoarele precizări:
a) lemnul de construcţii rotund sau cioplit şi
cheresteaua se vor aşeza în stive cu înălţimea de cel mult 2 m,
consolidate cu proptele laterale contra rostogolirii sau răsturnării;
b) piatra brută se va stivui în grămezi cu înălţimea de
cel mult 1 m. Pentru înălţimi mai mari, stivuirea se face profilat cu
respectarea unghiului taluzului natural;
c) materialul ceramic se va stivui pe muchie, la
înălţimea maximă de 1 m, cu şipci de legătură între rânduri;
d) panourile prefabricate din lemn, plăcile de
azbociment, alte materiale ambalate în baloturi etc. se stivuiesc până
la înălţimea maximă de 1,5 m;
e) varul stins se va depozita în gropi acoperite cu
podină şi împrejmuite cu parapete.

Art.380. Zonele periculoase trebuie îngrădite cu parapete şi

marcate cu indicatoare de avertizare.

Art.381. La executarea lucrărilor de construcţii ale baracamentelor

86

din lemn se interzice:

a) ridicarea la înălţime a elementelor de construcţii, în
aer liber, în condiţii meteorologice nefavorabile;
b) ridicarea unui element de construcţie mai greu decât
capacitatea maximă de încărcare admisă a mijlocului de ridicare
folosit;
c) lăsarea elementelor de construcţii într-o poziţie
suspendată sau instabilă;
d) circulaţia pe grinzile sau pe astereala tavanului.

Art.382. La executarea învelitorilor pe acoperişuri în pantă sau în

cazurile în care astereala este umedă se vor utiliza scări de acces bine
fixate şi echipamente individuale de protecţie şi de lucru
corespunzătoare.

Art.383. Se interzice urcarea materialelor necesare construcţiei

acoperişurilor prin aruncarea de la sol sau prin transmitere din mână
în mână ori de pe scări.

Art.384. Locurile de trecere şi căile de acces situate pe terenuri cu

panta mai mare de 30% trebuie prevăzute cu trepte, rampe de acces
şi balustrade de protecţie.

Art.385. Podina rampelor de încărcare-descărcare şi a podeţelor de

lemn vor fi executate corespunzător, fără goluri sau denivelări.

Art.386. Podina rampelor de încărcare şi a podeţelor de lemn va fi

executată din elemente rezistente şi dimensionate corespunzător, fără
goluri sau denivelări. Înclinarea maximă a rampei trebuie să fie de
1:3 faţă de înălţime.

Art.387. (1) Gropile, punţile şi şanţurile din perimetrul de lucru

se vor împrejmui cu parapete, iar locurile de trecere peste obstacole
vor fi amenajate cu podeţe, marcate şi iluminate în timpul nopţii.
(2) Golurile existente în pereţii sau în tavanele
 87

clădirilor, prin care este posibil accesul neprevăzut al persoanelor,

trebuie să fie acoperite sau blocate pe tot timpul execuţiei lucrărilor.

Art.388. (1) Pentru lucrările de montare şi asamblare a

elementelor de construcţie din lemn executate la înălţimi mai mari de
1,5 m se vor prevedea schele şi podini de lucru, cu parapete şi
balustrade de protecţie.
(2) În cazuri deosebite, unde nu este posibilă instalarea
schelelor sau a platformelor de lucru, execuţia lucrărilor la înălţime
va fi încredinţată unor persoane cu experienţă şi bine instruite, care
trebuie să folosească în timpul lucrului centuri de siguranţă ancorate
pe elementele de rezistenţă ale construcţiei.

Art.389. (1) Schelele şi podinile platformelor de lucru trebuie să

fie executate din materiale de esenţă tare şi dimensionate
corespunzător, astfel încât acestea să asigure rezistenţa necesară în
desfăşurarea procesului de producţie, fără pericole de accidentare.
(2) Lăţimea podinii schelelor trebuie să fie de cel puţin
1 m, iar înălţimea între două podini suprapuse de minimum 1,8 m.
Rosturile dintre dulapii podinii nu vor fi mai mari de 10 mm.

Art.390. (1) Punţile de lemn pentru traversarea cursurilor de apă

trebuie să fie consolidate rigid, prevăzute cu balustrade de protecţie
şi ancorate contra viiturilor de apă.
(2) Punţile trebuie sprijinite la ambele capete pe
reazeme fixe şi rezistente, care vor fi ancorate cu cabluri sau cu
lanţuri împotriva antrenării acestora în cazul viiturilor de apă.
Pe părţile laterale se vor monta balustrade de protecţie.

Art.391. La construcţiile temporare de lemn se interzice:

a) manipularea şi transportul prin purtare directă a
pieselor din lemn grele şi aşezarea lor în poziţii instabile;
b) staţionarea lucrătorilor la baza instalaţiei pasagere,
în timp ce se lucrează pe partea superioară a acesteia;
c) executarea punţilor din lemn sprijinite pe reazeme
88

improvizate sau putrede.

Art.392. (1) Prinderea balustradelor se face pe partea inferioară a

schelei de acces. Podinile trebuie prevăzute cu borduri de protecţie
de 10 cm înălţime, aşezate cu muchia pe podina schelei şi fixate de
stâlpii de susţinere.
(2) Stâlpii de susţinere ai schelelor exterioare trebuie
montaţi pe teren natural, stabil sau pe umpluturi bine compactate.
Pentru repartizarea uniformă a sarcinii pe teren, stâlpii de susţinere
se vor sprijini pe tălpi-suport din dulap de lemn. Acestea trebuie să
se monteze pe podina schelelor interioare şi să fie consolidate rigid
prin legături diagonale.

13.2. Demontarea sau demolarea baracamentelor şi a

instalaţiilor pasagere

Art.393. Demolarea sau demontarea construcţiilor din lemn se face

cu luarea tuturor măsurilor de securitate ce se impun.

Art.394. Demolarea şi demontarea construcţiilor se va executa de o

echipă de lucrători, după un proiect întocmit în prealabil, avertizată
în ceea ce priveşte existenţa zonelor periculoase şi care va lucra
numai sub supravegherea permanentă a conducătorului locului de
muncă.

Art.395. (1) Demontarea elementelor construcţiei trebuie

începută de la acoperiş şi se va înainta spre baza clădirii. Elementele
componente vor fi desfăcute astfel încât desprinderea unor structuri
de rezistenţă să nu provoace prăbuşirea neprevăzută a altor părţi sau
a unor elemente ale clădirii.
(2) Frânghiile, cablurile, scripeţii sau alte mijloace de
ridicat trebuie să fie corespunzătoare coeficienţilor de rezistenţă stabiliţi
în cărţile tehnice pentru manipularea sarcinilor în condiţii de siguranţă.
 89

Art.396. (1) Părţile sau elementele de construcţie instabile şi cele

cu rezistenţă redusă, care prezintă pericol de prăbuşire vor fi
asigurate prin consolidări pentru evitarea oricărui pericol de
accidentare.
(2) La demolarea construcţiilor din lemn este interzisă
desprinderea mai multor elemente deodată, precum şi lăsarea
acestora în poziţii instabile, în timp ce se lucrează la demontarea
altor părţi sau a altor elemente de construcţie.

Art.397. În timpul demontării acoperişului, toate deschiderile

existente în planşee trebuie acoperite pentru a preveni căderea
materialelor.

Art.398. În timpul demontării sau demolării construcţiilor din lemn

se interzice:
a) începerea demolării baracamentelor înainte ca
acestea să fie complet evacuate;
b) demolarea baracamentelor fără să fie întreruptă
alimentarea cu energie electrică;
c) lucrul concomitent în locuri situate la niveluri
diferite pe aceeaşi verticală;
d) îndepărtarea sau tăierea grinzilor şi stâlpilor de
susţinere, în scopul demolării unor elemente de construcţie situate
deasupra acestora;
e) dărâmarea prin prăbuşire a coşurilor de fum, a
sobelor de cărămidă sau a pereţilor din zidărie.

13.3. Montarea sau demolarea schelelor din lemn

Art.399. Înainte de utilizarea schelelor şi podinilor acestea trebuie

verificate de conducătorul locului de muncă în ceea ce priveşte:
a) starea tehnică a elementelor componente;
b) montarea corectă a schelei, respectiv, a podinii;
c) modul de consolidare a părţilor componente;
d) asigurarea stabilităţii schelei.
90

Art.400. Elementele de susţinere a schelelor trebuie ancorate pe

părţile stabile şi rezistente ale construcţiei astfel încât să se prevină
pericolul de alunecare sau răsturnare a acestora. Elementele
componente ale podinii se vor consolida şi prinde pe reazeme fixe,
înlăturându-se orice pericol de cădere în timpul lucrului.

Art.401. Schelele şi rampele de acces situate la o înălţime mai

mare de 1,5 m de la nivelul solului vor fi prevăzute cu balustrade de
protecţie.

Art.402. Accesul lucrătorilor pe schele se face numai cu ajutorul

scărilor fixate corespunzător contra căderii sau alunecării.

Art.403. La executarea lucrărilor de zidărie se interzice:

a) aşezarea stâlpilor de susţinere şi a podinilor pe
reazeme improvizate: cărămizi, pietre, lăzi;
b) fixarea sau rezemarea podinilor pe porţiuni ori pe
elementele instabile ale construcţiei;
c) aglomerarea locurilor de muncă cu lucrători sau
depozitarea materialelor de construcţii pe podinile schelei ori pe
podini auxiliare peste limita de rezistenţă;
d) urcarea sau coborârea lucrătorilor direct de pe
schelă, sprijinindu-se pe elementele acesteia;
e) demontarea schelei prin desfacerea dezordonată a
elementelor componente şi aruncarea materialelor de la înălţime;
f) accesul persoanelor străine pe o rază de 10 m în
jurul locurilor unde se execută demontarea schelei.
 91

14. ACTIVITĂŢI CONEXE DIN DOMENIUL

PRELUCRĂRII MATERIALELOR LEMNOASE
ÎN UNITĂŢILE DE EXPLOATARE ŞI
TRANSPORTURI FORESTIERE
14.1. Obţinerea mangalului

Art.404. La lucrările de obţinere a mangalului vor fi admişi numai

angajaţii care cunosc tehnica de lucru, de pregătire, de manipulare a
materiei prime şi de carbonizare a lemnului.

Art.405. Instalarea retortelor şi executarea bocşelor clasice se vor

face în locuri destinate acestui scop şi amenajate corespunzător.
La amplasarea bocşelor se vor respecta următoarele:
a) la amplasarea bocşelor terenul trebuie să fie stabil,
drenat şi nivelat;
b) zona va avea asigurată o sursă de apă cu un debit
corespunzător. Dacă sursa provine din râuri sau pâraie, distanţa până
la locul de obţinere a mangalului va fi de cel mult 30 m;
c) locul bocşei şi cel din jurul acesteia va fi curăţat de
vreascuri, de frunze sau de alte materiale combustibile, inflamabile,
pe o rază de 10 m;
d) la amplasarea bocşelor sau retortelor de obţinere a
mangalului în depozitele sau în şantierele permanente se vor respecta
reglementările PSI în vigoare.

Art.406. La obţinerea mangalului în retorte trebuie să se ia

următoarele măsuri:
a) suprapunerea inelelor şi a capacului superior se va
face corect, după ce se va asigura etanşarea întregii instalaţii;
b) manipularea inelelor şi a capacului se face de către
un număr corespunzător de angajaţi, iar prinderea numai de mânere;
c) scoaterea mangalului se face numai după răcire.
92

Art.407. Se interzice:
a) utilizarea retortelor sparte, deformate sau
desperecheate;
b) manipularea părţilor retortelor cu utilaj de ridicat sau
cu tractoare;
c) efectuarea oricărei reparaţii în timpul funcţionării
instalaţiei de ardere.

Art.408. La obţinerea mangalului în bocşe clasice sau retorte

orizontale trebuie respectate următoarele:
a) asigurarea lemnului împotriva răsturnării pe măsura
aşezării acestuia în bocşe;
b) aşezarea în bocşe a buturilor greu despicabile
mecanizat;
c) pământul cu care se acoperă bocşele nu va fi
amestecat cu materiale combustibile sau cu pietriş;
d) urcarea pe bocşe în timpul procesului de carbonizare
a lemnului se va face numai pe scări, cu condiţia să fie prezenţi doi
angajaţi, dintre care unul va rămâne obligatoriu la sol;
e) scoaterea mangalului se va face numai după răcirea
completă a bocşei.

Art.409. Este interzisă scoaterea mangalului din bocşă când bate

vântul.

Art.410. La manipularea şi depozitarea mangalului timp îndelungat

se vor respecta următoarele:
a) înainte de încărcarea şi expedierea mangalului,
acesta va fi stocat pe vatră cel puţin 48 ore, pentru stingerea şi răcirea
lui completă;
b) toate cuiburile de cărbune (de foc) trebuie izolate şi
stinse;
 93

c) încărcarea mangalului în autovehicule se va face cu

furci, coşuri, lăzi;
d) depozitarea mangalului în cantităţi mari se va face
sub şoproane, ferindu-se mangalul de razele solare şi de intemperii;
e) înălţimea grămezilor de mangal introduse în şopron
nu va depăşi 2 m, având umiditatea de 10%.

Art.411. Se interzice:
a) fumatul sau folosirea flăcării deschise la intrarea în
şoproanele în care este depozitat mangalul sau în timpul manipulării
acestuia;
b) părăsirea bocşelor în timpul arderii, precum şi
lăsarea acestora în grija unui lucrător sau încredinţarea acestora unor
persoane străine.

14.2. Producerea tocăturii din lemn

Art.412. La instalarea şi la utilizarea tocătorului mobil se vor

respecta următoarele:
a) conducătorul locului de muncă va răspunde de
întreaga instalaţie şi de activitatea formaţiei de lucru;
b) instalarea tocătorului se va face pe teren orizontal,
nivelat şi degajat de obstacole;
c) verificarea dispozitivelor de protecţie ale utilajului;
d) înainte de punerea în exploatare şi după fiecare
întrerupere a lucrului datorate schimbării cuţitelor, amplasării
utilajului, reparaţiilor trebuie verificată starea tehnică a tocătorului,
precum şi efectuarea verificării la mersul în gol al acestuia.

Art.413. Orice tocător fix pentru lemn se instalează sub şopron.

Este interzisă orice improvizaţie la alimentarea cu energie electrică.
94

Art.414. Se interzice:
a) orice modificare la tocătorul fix fără aprobarea
proiectantului şi utilizarea acestuia fără verificarea din punct de
vedere al protecţiei muncii;
b) frânarea rotorului cu mâna sau cu alte mijloace
improvizate.

Art.415. Repararea şi întreţinerea tocătorului fix sau mobil se fac

numai după decuplarea alimentării cu energie şi blocarea contra
pornirii accidentale de către personalul care are ca atribuţii de
serviciu această sarcină.

Art.416. Se interzice utilizarea cuţitelor uzate, fisurate, crăpate sau

neascuţite, precum şi montarea pe acelaşi rotor a cuţitelor tocătorului
care au greutăţi nestandardizate.

Art.417. Lemnul care urmează a fi tocat se va depozita astfel încât

să nu blocheze locul de muncă şi în mod deosebit spaţiul din jurul
utilajului.

Art.418. (1) Alimentarea tocătorului se face din poziţie laterală

faţă de valţurile de alimentare.
(2) Începerea alimentării se face numai după ce
tocătorul a ajuns la turaţia de regim.
(3) Se interzice introducerea mâinilor în gura de
alimentare.

Art.419. (1) Atunci când are loc blocarea, înfundarea valţurilor

sau a rotorului cu lemn operaţia de deblocare sau desfundare se face
numai după decuplarea alimentării cu energie.
(2) Se interzice utilizarea de mijloace improvizate pentru
ridicarea valţurilor în vederea deblocării şi desfundării acestora.
 95

14.3. Producerea uleiului de cetină

Art.420. Instalaţiile de extras ulei din cetină trebuie să fie în

conformitate cu prescripţiile tehnice ISCIR.

Art.421. Înainte de punerea în funcţiune a instalaţiilor noi, a celor

mutate ori supuse reparaţiilor se face proba de funcţionare a acestora
şi numai sub supravegherea personalului care are ca atribuţie de
serviciu această sarcină.

Art.422. Zilnic, înainte de începerea lucrului, întreaga instalaţie

trebuie verificată de către personalul care are această sarcină prin
atribuţiile de serviciu.

Art.423. (1) Pe tot timpul exploatării instalaţiei se va urmări şi

verifica dacă dispozitivele de protecţie, de filtrare şi aparatura de
măsură şi control funcţionează şi dacă se încadrează în parametrii
prestabiliţi în Cartea tehnică a instalaţiei.
(2) În caz de disfuncţionalitate a instalaţiei, a
dispozitivelor de protecţie, aceasta se va opri până la remedierea
defecţiunilor.

Art.424. În jurul autoclavelor se vor amenaja platformele podite,

antiderapante şi prevăzute cu balustrade de protecţie.

Art.425. În timpul exploatării instalaţiei de extras ulei de cetină se

vor respecta următoarele:
a) în timpul ridicării şi manipulării sarcinii, capacul de
golire rabatabil trebuie să aibă siguranţa închisă;
b) după umplerea autoclavelor, capacele acestora
trebuie închise corect şi se vor strânge toate şuruburile;
c) deschiderea autoclavelor pentru golire se va face
numai după ce manometrul indică presiunea „0” şi când toate
robinetele de purjare a aburului sunt complet deschise;
96

d) manevrarea robinetelor, capacelor etc. se va face din

poziţii nevicioase şi numai după evacuarea lucrătorilor din zona de
purjare (eşapare).
 97

ANEXA 1

GHID DE TERMINOLOGIE DE SECURITATE

A MUNCII
- NOŢIUNI DE BAZĂ -

1. Accident de muncă

Accident prin care se produce vătămarea violentă a organismului,

precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului
de muncă sau al îndeplinirii îndatoririlor de serviciu, indiferent de natura
juridică a contractului în baza căruia îşi desfăşoară activitatea şi care
provoacă incapacitate temporară de muncă, de cel puţin 3 zile,
invaliditate sau deces.

2. Boală profesională

Afecţiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau

profesiuni, cauzată de factori nocivi fizici, chimici sau biologici,
caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor
organe sau sisteme ale organismului, în procesul muncii.

3. Dispozitiv de protecţie

Dispozitiv care elimină sau reduce riscul, singur sau asociat cu un

protector.

4. Dispozitiv de interblocare

Dispozitiv mecanic, electric sau de altă natură, destinat să împiedice

funcţionarea unor elemente ale maşinii, în anumite condiţii (de
regulă, atât timp cât protectorul nu este închis).

5. Protector
98

Partea unei maşini utilizată special pentru a asigura protecţie prin

intermediul unui obstacol fizic. În funcţie de construcţia sa, un
protector poate fi denumit: carter, apărătoare, ecran, uşă, carcasă de
protecţie etc.

6. Securitate a unei maşini

Calitatea unei maşini de a-şi îndeplini funcţia, de a fi transportată,

instalată, reglată, întreţinută, demontată şi casată în condiţiile
utilizării prevăzute în Cartea tehnică (şi în unele cazuri într-o
perioadă de timp indicată în Cartea tehnică) fără cauzarea de leziune
sau de afectare a sănătăţii.

7. Echipament individual de lucru

Totalitatea mijloacelor pe care persoanele juridice le acordă unui

angajat pentru protejarea îmbrăcămintei şi încălţămintei personale în
timpul procesului de muncă.

8. Echipament individual de protecţie

Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la

procesul de muncă pentru a fi protejat împotriva factorilor de risc de
accidentare şi îmbolnăvire profesională.

9. Echipamente de muncă

Maşinile, utilajele, instalaţiile, aparatura, dispozitivele, uneltele şi

alte mijloace asemănătoare necesare în procesul muncii.

10. Instructaj de securitate a muncii

Modalitate de instruire în domeniul securităţii muncii, care se

desfăşoară la nivelul unităţilor şi care are ca scop însuşirea de către
 99

angajaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de

securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizează sau
urmează a o realiza.

11. Instrucţiuni proprii de securitate a muncii

Componente ale sistemului de reglementări în domeniul securităţii

muncii, ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile
desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea de către unităţi (prin efort
propriu sau prin colaborare cu institute specializate), este obligatorie
atunci când instrucţiunile-cadru se securitate si sănătate în muncă nu
acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate sau voluntară,
atunci când conducerea persoanei juridice consideră necesar, pentru
îmbunătăţirea securităţii muncii, detalierea şi completarea
instrucţiunilor-cadru cu unele prevederi specifice unităţii.

12. Instrucţiuni de utilizare

Instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs,

constituind parte integrantă a documentaţiei pentru certificarea
produsului şi prin care, producătorul trebuie să prezinte toate
informaţiile necesare utilizării produsului, în conformitate cu scopul
pentru care a fost creat şi pentru asigurarea protecţiei muncii.

13. Noxă (sinonim: factor nociv)

Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra

organismului, în mediul luat în considerare.

14. Prevenire

Ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate, la toate

stadiile de lucru, pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.

15. Pericol
100

Situaţie, întâmplare care pune sau poate pune în primejdie existenţa,

integritatea cuiva sau a ceva.

16. Risc

Probabilitatea asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectări

a sănătăţii într-o situaţie periculoasă.

17. Situaţie periculoasă

Orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor
pericole.

18. Zonă periculoasă

Orice zonă din interiorul şi/sau împrejurul unei maşini în care o

persoană este expusă riscului de leziune sau de afectare a sănătăţii.
 101

ANEXA Nr. 2

TERMENI SPECIFICI ACTIVITĂŢII

arbore pe picior arbore care nu a fost doborât;

arbore periculos acei arbori care, datorită stării şi poziţiei lor

pot cădea de la sine, surprinzând angajaţii
care se află în zonă. Astfel de arbori sunt
iescarii, arborii putregăioşi, arborii parţial
dezrădăcinaţi, arborii aninaţi, arborii cu
înclinaţii puternice, arborii cu crăci rupte şi
prinse în coroană, arborii situaţi pe terenuri
în alunecare.

astereala căptuşeală de scânduri aşezată pe un schelet

de lemn pentru a susţine învelitoarea unui
acoperiş

atelaj ansamblu format din animale de tracţiune şi

echipamentul folosit la trasul lemnului
(hamuri, juguri, tânjala)

bilă-bile trunchi subţire de brad întrebuinţat la

construcţia de schele

buturugă cioată uscată cu tendinţe de putrezire, lipsită

de capacitatea de lăstărire

cap mort buştean îngropat care serveşte la ancorarea

cablului purtător al funicularului

capră dispozitiv de lemn alcătuit din două picioare

în formă de V răsturnat legate printr-o grindă
la partea superioară
102

catarg trunchi de brad netransformat în buştean cu

lungime mare

căsoaie construcţie alcătuită din stâlpi şi grinzi de

lemn umplută cu piatră sau pământ

căzănire tăierea trunchiului la un nivel de 20-30 cm

sub nivelul solului producându-se o groapă
în formă de căldare aplicată în special pentru
regenerarea arborilor de salcâm sau de tei
pentru stimularea lăstăririi din rădăcină şi
individualizarea lăstarilor

chertare un tip de îmbinare dulgherească de

prelungire, de încrucişare sau de ramificare,
piesele fiind fasonate la locul îmbinării după
profiluri diferite

cepuit operaţia de tăiere a crăcilor de pe trunchiul

arborelui pentru a înlesni sortarea,
manipularea şi transportul acestuia

cioată parte dintr-un arbore rămasă în sol după

doborâre

ciochinar segment de cablu folosit la legarea

buştenilor, care are fixat la un capăt un inel,
iar la celălalt un cârlig

cioflâng za de oţel de care se prind 2-3 bucăţi de lanţ

prevăzute la capăt cu un bolţ nituit în capătul
buşteanului. Se prinde de tânjală printr-un
piron
 103

ciplaj tăietură, cioplitură în lemn

ciot parte proeminentă rămasă pe trunchiul

arborelui după tăierea crăcii

colectarea operaţie de scos-apropiat a lemnului doborât

lemnului la drum forestier sau platformă primară cu
diverse mijloace: tractor, atelaj, ţapină,
funicular, TAF

colet porţiune de trecere a unei plante vasculare

situată la nivelul solului; constituie zona de
legătură dintre tulpina şi rădăcina plantelor
lemnoase

corhănire punerea în mişcare a lemnului cu ajutorul

ţapinei sau a pârghiilor, sincronizat şi la
comandă de către lucrători

cracă ramură de ordinul întâi a unui arbore

creangă ramură de ordinul al doilea, ramificată din

ramurile principale (crăci)

elagaj sinonim elagare: fenomenul natural sau

operaţia de curăţare naturală sau artificială a
unui arbore

fasonat operaţia de transformare a unui catarg sau

arbore în sortimente industrializabile
(buştean, lobde, lemn de foc etc.)
104

iescar arbore atacat de anumite ciuperci xilofage

într-un stadiu avansat, în care pe trunchi au
apărut corpi fructiferi. Cu ocazia răriturilor
şi, în special a tăieturilor de igienă, iescarii
sunt primii arbori care trebuie marcaţi şi
extraşi din arboret pentru a reduce
posibilităţile de infecţie a arborilor învecinaţi

joantă 1. legătură făcută la capetele şinelor de cale

ferată pentru a asigura continuitatea căii de
circulaţie
2. legătura între două bare de oţel dintr-o
armătură a unui element de beton armat

lăbărţare defect de formă a tulpinii arborelui, care

constă într-o mărire bruscă a grosimii (a
diametrului) acestuia către capătul din
imediata apropiere a suprafeţei solului

lemn rotund buşteni rotunzi, nedebitaţi

lobdă bucată de lemn care rezultă din despicarea

cu toporul sau cu icul a unei piese de lemn
rotund şi care are la capătul subţire grosimea
de cel puţin 14 cm

lonjeron 1. grindă longitudinală din lemn aşezată la

baza unei stive
2. grindă aparţinând cadrului

manelă piesă de lemn brut, cu lungimea variind după

întrebuinţare, folosită mai ales la construcţii
 105

matisare operaţii prin care capetele a două frânghii

(parâme) sau cabluri sunt împreunate prin
împletirea şuviţelor sau toroanelor din care
sunt compuse

mână curentă margine superioară continuă, a unei

balustrade care serveşte la sprijinirea mâinii
pe ea, când se circulă pe lângă balustradă

olărit ieşirea muchiilor de la capetele buştenilor de

lucru (şi, de obicei, numai a celor de la
capătul gros), pentru uşurarea scoaterii din
pădure prin târâre

opritor nume dat unor piese sau dispozitive care

limitează deplasarea unui mobil, a unei
instalaţii, aparat, stivă etc.

parchetul de suprafaţă de pădure delimitată şi organizată

exploatare a în vederea exploatării lemnului
lemnului

pârghie cu gheară nume dat unor unelte cu care se apucă, se

(gheară de pisică) trage ori se voltează materialul lemnos

pichet ţăruş de lemn, uneori de metal (oţel sau

fontă), bătut în pământ pentru a marca axa
unui traseu sau un punct caracteristic al
acestuia, al unei alinieri, al unei măsurători,
locul unde urmează să fie plantat un pom

picher persoană care răspunde de buna întrebuinţare

a unei porţiuni de cale ferată sau de şosea
106

peaj drept de a folosi un drum sau cale ferată

pentru transport de mărfuri cu vehicule
proprii

peridoc accesoriu sprijinit pe roţi, articulat de

autotroliu pentru transportul buştenilor lungi

platformă suprafaţă de teren special amenajată unde

primară masa lemnoasă rezultată în urma exploatării,
intrată cu ajutorul mijloacelor de colectare
este supusă unei presortări în vederea
încărcării acesteia în mijloacele de transport

poştaş angajat care supraveghează un post de

observaţie

postaţă bucată delimitată dintr-o secţiune în care se

aplică alternativ operaţiile şi fazele de lucru
specifice procesului tehnologic de exploatare
a lemnului

potecă de acces şi cale de circulaţie amenajată şi stabilită

de circulaţie pentru deplasarea în condiţii de siguranţă a
(refugiu) angajaţilor (pentru retragere în condiţii de
siguranţă) la operaţia de doborâre a arborilor

proţap prăjină groasă de lemn, bifurcată la un capăt,

care se fixează la capăt şi de care se prinde
jugul

răcoanţă bară din lemn sau din metal fixată vertical,

care serveşte la stabilitatea materialului lemnos
transportat pe platforma auto sau vagoane de
cale ferată
 107

recoltarea operaţie de doborâre cu mijloace manuale

lemnului sau mecanizate a arborilor din parchete de
exploatare

remiză construcţie prevăzută cu instalaţii de spălare

şi de ventilare, precum şi cu un mic atelier
de reparaţii, folosită pentru adăpostirea
vehiculelor auto, a uneltelor, a
locomotivelor, a vagoanelor

răgălie rădăcină ieşită (smulsă) din pământ a unui

arbore doborât de vânt

răritură clasă de lucrări principale de îngrijire a

arboretelor sau de sănătate şi de rezistenţă a
arboretelor faţă de diverse pericole; aceste
operaţii sunt de folos pentru dezvoltarea în
continuare a arborilor de viitor şi a arborilor
lipsiţi de viitor.

reazem legătură care anulează unul sau mai multe

grade de libertate ale unui corp, prin
restrângerea posibilităţilor de mişcare
(translaţie sau rotaţie) a corpului respectiv

scaun partea de jos a arborelui din zona inundabilă,

de pe care se taie ramurile utilizabile
(sulinari)

stănog barieră de lemn sau de fier care desparte caii

sau vitele în grajd

ster unitate de măsură a volumului materialului

lemnos fasonat la lungimea de 1 m
108

stivă mulţime de materiale lemnoase de acelaşi

fel, aşezate ordonat unele peste altele

sulinar lăstar dat din tăietura salciei tăiate în scaun;

sulinarii se taie când ating grosimea maximă
de circa 20 cm

şarpantă schelet format din piese de lemn, de metal

sau de beton armat, care susţine învelitoarea
unui acoperiş (sau un alt element al unei
construcţii) şi permite realizarea formei
acestuia

seminţiş primul stadiu în dezvoltarea unui arboret

rezultat din sămânţă, de când încep să apară
puieţii şi până la timpul de realizare a stării
de masiv, respectiv până la coroanele lor
care se ating, eventual se întrerup

specialist angajat cu nivel mediu în domeniu

tachet bucată de dulap cu lungimea de circa 1 m

fixată cu cuie pe paiol, pentru a sprijini
piciorul unui montant de separaţie pe
montante scobite după forma acestuia

tapă tăietură care rămâne în trunchiul unui copac

când tăietorul loveşte cu toporul o dată
pieziş şi altă dată orizontal sau realizată cu
ferăstrăul mecanic la doborârea arborilor

tason punct de concentrare a materialului lemnos

în exploatările forestiere, apropiat de căile de
transport
 109

tânjală prăjină groasă de lemn folosită pentru a lega

de jug materialul lemnos

toaletare acţiunea de curăţire a arborilor de crăci,

cioturi

toron mănunchi de fire subţiri răsucite împreună în

acelaşi sens, din care se fabrică cabluri, funii

ţapină unealtă formată dintr-o cange de oţel

articulată mobil şi fixată într-o coadă de
lemn folosită la manevrarea manuală a
buştenilor

urs fiecare dintre grinzile longitudinale ale unui

pod de lemn

voltare mişcare mecanică sau manuală de

rostogolire a lemnului
Prezentele instrucţiuni-cadru au fost
elaborate şi editate de către Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare
pentru Protecţia Muncii „Alexandru
Darabont” - Bucureşti

Tipar executat la INCDPM- Bucureşti

B-dul Ghencea nr. 35 A
Sector 6, cod poştal 061692
Telefon: 021.313.17.26
Fax: 021.315.78.22
email: office@inpm.ro