Sunteți pe pagina 1din 76

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

1.

Introducere.................................................................................................................2
1.1.
Preambul...................................................................................................................2
2.
Notiuni fundamentale.................................................................................................3
2.1.
Elementele ce compun arderea.................................................................................3
2.2
Amestecul aer-benzina.........................................................................................4
2.3
Principiul arderii ntr-un motor............................................................................5
2.4
Punerea la punct a motorului...............................................................................9
2.5.
Circuitul de benzina..........................................................................................11
3.
Injectia electronica de benzina.................................................................................24
3.1.
Principiu de functionare a injectiei electronice.......................................................24
3.2.
Parametrii fundamentali..........................................................................................35
3.3.
Parametrii de corectie.............................................................................................39
3.4.
Comenzi si actuatori...............................................................................................47
3.5.
Reglarea mbogatirii................................................................................................49
3.6.
Analiza gazelor arse................................................................................................50
4.
Depoluarea......................................................................................................................54
4.1. Introducere....................................................................................................................54
4.2. Definitie........................................................................................................................54
4.3. Catalizatorul..................................................................................................................54
4.4. Reaspirarea vaporilor de combustibil...........................................................................56
4.5. Reaspirarea vaporilor de ulei........................................................................................57
5.
EOBD (European on Board Diagnostics).......................................................................58
5.1. Norma EOBD................................................................................................................58
5.2. Diagnosticul rateurilor de ardere..................................................................................61
5.3. Diagnosticul sondei Lambda amonte............................................................................62
5.4. Diagnosticul catalizatorului..........................................................................................63

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

INSTALATIA DE
ALIMENTARE CU
INJECTIE PE
BENZINA

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

1.

Introducere

1.
2.

Scopul unui sistem de injectie este de a permite introducerea unei cantitati precise de
benzina n camera de ardere pentru a respecta normele antipluare si a raspunde la toate
cerintele soferului.
O acceleratie;
O viteza stabilizata a vehiculului;
O deceleratie;
Mentinerea unui regim minim (relati).
Raspunsul la aceste cereri se face prin stapnirea perfecta a :
Dozajului aer-combustibil
Momentului declansarii scnteii care este gestionat de sistemul de injectie.

Circuitul de aer poate sa ramna aproape neschimbat,in timp ce circuitul de alimentare cu


combustibil necesita cteva modificari pentru a permite functionarea sistemului de injectie.
Preambul

Cum constatam noi n viata de zi cu zi,legislativul,att romnesc ct si european


impune o reglementare foarte stricta cu privire la nivelul de poluare emis de autovehicule.
n acelasi timp, toti constructorii tind sa propuna clientilor vehicule avnd cel mai mic
consum posibil,un cuplu si o putere a motorului maxime pentru a obtine un confort ct mai
ridicat n conducere.
Pentru aceasta trebuie ca motorul sa poata furniza cel mai bun raport RANDAMENT /
PUTERE / CONSUM-POLUARE.
Astfel numai sistemele de injectie pot raspunde la toate aceste conditii.
n acelasi timp este bine de retinut ca puterea,cuplul motor, consumul/depoluarea si
fiabilitatea motorului sunt caracteristici fundamentale care se cer de la un motor si care sunt
conditionate de :
Starea mecanica a motorului ( distributie,compresie,nivel uzura)
Starea sistemului de evacuare.
Starea sistemului de aprindere.
Starea sistemului de alimentare aer/benzina.
Calitatea carburantului.
Concluzii :

Aceste stari influenteaza direct calitatea energiei furnizata de motor.


n cazul n care motorul nu functioneaza corect,este inutil de a acuza sistematic sistemul de
injectie fara a verifica ansamblul elementelor mecanice.
Asadar, nainte de a interveni asupra sistemul de injectie, amintiti-va de ce depinde arderea
ntr-un motor.

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

2.

Notiuni fundamentale
2.1.

Elementele ce compun arderea

Arderea este ansambul fenomenelor legate de combinarea unui carburant si a unui


comburant,n cazul unei transformari chimice n vederea recuperarii unei energii.
2.1.1. Carburantul
Carburantul este un compus de hidrogen (H) si de carbon (C ) numit hidrocarbura (HC).
El este caracterizat de mai multi indici.
a)

Indicele octanic.
Indicele octanic arata usurinta pe care o are respectivul carburant de a se autoaprinde.
El este obtinut pe un motor monocilindric standardizat, prin compararea carburantului
respectiv cu un carburant etalon care poate fi:
Heptanul caruia i este atribuita cifra 0 ( carburantul se autoaprinde usor )
Iso-octanul caruia i este atribuita cifra 100 ( carburantul rezista la autoaprindere)
Ex. : Benzina Fara Plumb 95 se comporta ca un amestec compus din 95% iso-octan si 5%
heptan.

b)

Indicele octanic RON si MON.


RON : Research Octane Number (indice octanic de cercetare); comportamentul carburantului
la regim scazut si n acceleratie.
MON : Motor Octane Number (indice octanic motor) ; comportamentul carburantului la
regimuri ridicate si sarcina plina ( cel mai semnificativ dar si cel mai putin utilizat )
INDICE SUPER
SUPER
CU CARBURANT SUPERCARBURANT
PLUMB
POTASIU
FARA
FARA PLUMB
PLUMB
RON
97
98
95
98
MON

86

85

88

Tetraetilul de plumb care servea la cresterea indicelui octanic al benzinei care iesea
din rafinare a fost eliminat progresiv si nlocuit cu aditiv pe baza de potasiu pentru
carburantul clasic .Pentru carburantul fara plumb functia anti-detonatie este asigurata
de compusi oxigenati organici (alcooli, eteri) si de substante aromatice (benzenul C6 H6).
2.1.2. Comburantul
Pentru un motor obisnuit comburantul este pur si simplu aerul.El este compus din 79%
azot (N2), 20% oxigen (O2) si 1% gaze rare.

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

2.2
2.2.1.

Amestecul aer-benzina
Calitatea amestecului

Un amestec carburant este compus dintr-un carburant si un comburant unde calitatea si


proportiile lor trebuie sa duca la o ardere ct mai completa posibil.
Pentru a putea sa arda, un amestec aer-benzina trebuie sa fie :
Gazos.
Dozat.
Omogen.
Amestecul gazos
Benzina n stare lichida arde cu greutate n timp ce vaporii de benzina ard foarte usor.Va fi
nevoie transformarea benzinei din stare lichida n stare de vapori, prin pulverizare.
Amestecul dozat
Raportul dintre masa benzinei si masa aerului trebuie sa fie controlat pentru ca amestecul
sa arda.n conditiile de ardere din interiorul motorului ( presiune si temperatura) si tinnd cont
de gradul de umplere al cilindrului, dozajul ideal este de 1 gram de benzina pentru 14,8 grame
de aer.

Combustie lenta.
Randament slab,
Suprancalzire motorului,
Poluare cu oxizi de
azot (NO X ),
Detonatii,
Rateuri n
esapament.

Combustie rapida
si completa.

Combustie
incompleta.
Randament slab,
Consum,
Poluare cu
hidrocarburi
(HC)
Si monoxid de
carbon
(CO),
Calamina.
Pe de alta parte , pentru motoarele moderne cu sisteme de depoluare, se cauta ca amestecul
sa fie foarte aproape de imbogatire 1 adica la un raport stoechiometric corespunzator
dozajului ideal de 1/14,8.

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

RANDAMENT.
Obtinerea de maximum de
energie din fiecare
particula de benzina.Trebuie
arsa toata benzina, deci este
necesar un mic exces de aer.
Acesta este dozajul economic
si va fi folosit pentru regimurile
medii.

PUTERE.
Trebuie ca viteza de
propagare a flacarii sa fie
ct mai mare posibil.
Este necesar un mic
exces de benzina.
Este dozajul de putere.Va fi
folosit pentru regimurile
nalte n cazul n care se
doreste puterea maxima.

Cazuri particulare.
La relanti : dozajul va corespunde unui amestc ceva mai bogat dect ideal, pentru ca
umplerea cilindrilor este deficitara iar un amestec sarac nu arde (lipsa de presiune).
La fel n cazul pornirilor la rece, trebuie adoptata o strategie particulara pentru a avea
o imbogatire a amestecului, deoarece camera de ardere este rece iar turatia motorului este
scazuta. Aceasta situatie nu favorizeaza combustia (condensarea benzinei si umplere
deficitara).
Amestec omogen
Un amestec omogen este un amestec care are aceeasi compozitie n toate punctele.

Aceasta omogenitate va influenta viteza de ardere.


2.3
2.3.1.

Principiul arderii ntr-un motor


Caracteristici

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Arderea unui amestec aer-benzina


se face cu o puternica crestere de
temperatura si presiune n camera de
ardere.
Acest fenomen permite
recuperarea unei forte pe capul
pistonului si de asigurarea cu
ajutorul mecanismului
biela-manivela CUPLUL MOTOR.
Obtinerea unei energii mecanice.
Arderea cea mai RAPID este CEA MAI BUN
( ea este de ordinul a 2 milisecunde )
Durata arderii depinde de
Calitatea amestecului
aer-benzina

2.3.2.

Temperatura
Temperatura si durata de
amestecului
actiune a sursei care
aer-benzina si imprejurimile saledeclanseaza arderea

Arderea normala
Amorsarea.
Pentru ca un amestec aer-benzina sa
se aprinda trebuie adus un punct din
masa sa gazoasa la o temperatura
suficient de mare numita :
TEMPERATURA DE APRINDERE
Propagarea.
ncepnd din acest punct,amestecul
ncepe sa se aprinda n etape succesive
iar avansarea frontului de flacara se face n
7

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

etape progresive si regulate :


ARDEREA ESTE EXPLOZIVA
2.3.3.

Arderea ideala

Tocmai am prezentat arderea elementara, dar trebuie sa ne amintim ca motorul trebuie sa


raspunda la mai multe tipuri de exigente :
Exigentele clientului

Cuplu motor bum pentru a permite reprize scurte, urcarea pantelor dificile, capacitate de
tractiune
Putere pentru performate rutiere ( accleratie, viteza maxima )
Consum minim pentru o autonomie ct mai mare si un cost energetic ct mai redus.
Fiabilitatea motorului.
Exigentele legislative
Poluare ct mai mica pentru a proteja mediul.
Pentru a reveni la ardere, am spus ca arderea cea mai buna este si cea mai
rapida.Atunci o ardere completa aduce un grad scazut de poluare si un randament maxim
Conditiile arderii ideale

Arderea amestecului nu este instantanee.De fapt, ntre nceputul arderii si


arderea completa a amestecului trece un timp de aproximativ 2 milisecunde.
Pentru ca presiunea arderii sa fie corect sincronizata n interiorul motorului, este
necesara aprinderea corburantului cu un avans care depinde de :
regimul motor.

presiunea din colector.

temperatura apei si a aerului.

2.3.4.

Consecintele mecanice ale arderii

Arderi anormale.
Detonatii.
Debutul arderii se produce normal, dar
datorita unei cresteri de presiune,
amestecul care nu este atins
de frontul de flacara arde n totalitate. Acest
fenomen este favorizat de folosirea unui
carburant cu cifra octanica prea
mica n comparatie cu raportul de
compresie al motorului

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Autoaprinderea.
Este aprinderea spontana a amestecului
naintea aparitiei scnteii de la bujie. Este
datorata unei compresii excesive care
creste temperatura peste nivelul de
aprindere al amestecului

Pre-aprinderea.
Este o aprindere necomandata care apare
naintea scnteii de la bujie. Se produce
datorita existentei n camera de ardere a
punctelor calde (electrodul bujiei sau
supapa de esapament prea calde,
particule de carbon)

. Consecinte ale arderii anormale.


Ardere anarhica.
ntlnirea dintre doua fronturi de flacara
produce o unda de soc : DETONAIA
a carei energie provoaca o incalzire
brutala si se poate ajunge pna la
ruperea electrodului bujiei sau
spargerea capului pistonului. Detonatiile
specifice regimurilor de repriza, sarcina
plina si regim mic, se sting usor, durata
lor este scurta deci sunt mai putin
periculoase.
Dar, detonatiile produse la sarcina plina
si regim maxim pot cauza stricaciuni
importante motorului.

Diferenta ntre arderea normala si explozie.


Nu trebuie confundata ARDEREA cu EXPLOZIA.
ARDEREA
EXPLOZIA
Nu se produce instantaneu n interiorul

Eate o ardere extrem de rapida. Ea se propaga

motorului.

n amestec cu o viteza mai

Ea se propaga n masa gazoasa cu o

mare de 400 m/s (in cazul explozivilor

viteza de aproximativ 30m/s.

viteza este de 4000 la 10000 m/s).

2.4

Punerea la punct a motorului


9

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Atentie :
Functionarea motorului se bazeaza pe doua puncte estentiale si inseparabile :
- Conformitatea sistemului de injectie.
- Starea mecanica a motorului si a perifericelor sale.
Pentru aceasta nu trebuie neglijate bazele elementare ale punerii la punct a unui motor,
nainte de a trage concluzia ca sistemul de injectie este cel care nu functioneaza
corespunzator..
Care sunt efectele unei puneri la punct defectuoase?
1. Reglajul jocului supapelor.
Influenteaza asupra compresiei motorului.
Consecinte :
Deteriorarea supapelor.
Motorul risca sa nu porneasca
(compresie prea slaba)
Motorul porneste greu la cald si la
rece
Motorul nu are performante.
Motorul consuma si polueaza mult.
Motorul are ezitari.
Calculatorul de injectie risca sa
primeasca date eronate.

2. Calajul distributiei.
Motorul nu porneste ( dinti sariti).
Motorul nu are performante (dinti sariti)
Calculatorul de injectie risca sa primeasca
date eronate.

3. Filtru de aer ancrasat.

Motorul porneste dar apoi se neaca.


Poate avea reprize ezitante.
Fum negru la esapament.
Motorul nu are performante.
10

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Motorul consuma.

4. Filtru de benzina imbcsit sau


debit al pompei de benzina anormal

Motorul nu demareaza (lipsa de

presiune sau debit)


Motorul nu are preformante
(presiune prea mica)
Motorul porneste apoi se opreste.

5. Priza de aer.

6.Linia de esapament obturata

2.5.

Pornire la rece si la cald dificila.


Motorul porneste apoi se
opreste (garnitura colectorului,
circuitul de reaspiratie).
Relanti instabil (Ajutajul pe
circuitul de reaspiratie non
conform sau inexistent).
Reprize ezitante.
Relatiul poate fi mai ridicat.
Demaraj dificil.
Lipsa de performate.
Demaraj imposibil.

Circuitul de benzina

Circuitul de alimentare cu benzina serveste la transferul benzinei din rezervor catre


injectoare.
El se compune din urmatoarele elmente :
Rezervor.
Sorb.
Pompa de benzina.
11

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Filtru de benzina.
Regulatorul de presiune.
Rampa de injectie.
Amortizorul de pulsatii.
Injectoarele.

2.5.1.

Rezervorul
La sistemul rezervorului gasim :
Legatura cu aerul prin canistra cu carbon activ,
Dispozitivul de prea-plin,
Dispozitivul anti depresiune,
Protectia la suprapresiune,
Dispozitivul anti-golire la rasturnarea vehiculului.

1 : Dispozitivul de prea-plin.
6 : Legatura cu atmosfera prin
2 : Supapa anti rasturnare.
canistra.
3 : Supape de siguranta la presiune 7 : Conducta anti-refulare la umplere.
depresiune.
8 : Orificiu de evacuare a aerului n
4 : Clapeta obturatoare.
timpul umplerii.
5 : Orificiu de restrictionare.
9 : Orificiu de umplere al rezervorului.

Dispozitivul de prea-plin.
Cnd vehiculul sta pe loc,bila ramne pe scaunul ei, tinnd captiv un volum de aer n
rezervor.
12

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Cnd vehiculul ruleaza, bila se deplaseaza, permitnd astfel punerea n legatura a canistrei cu
rezervorul.
n cazul n care autovehiculul sta pe loc, dar cu motorul pornit iar presiune creste n rezervor
pna ce bila se ridica de pe scaunul ei facnd astfel legatura cu atmosfera.
Supapa anti-rasturnare.
n cazul n care autovehiculul se rastoarna, aceasta supapa nu permite golirea rezervorului
prin conducta ce duce la canistra de carbon activ.
Supapele de siguranta la presiune/depresiune
n cazul obturarii circuitului de reciclare a vaporilor de benzina din rezervor, aceste supape
evita ca presiunea sa creasca n interiorul rezervorului ( acesta sa se umfle) sau sa scada ca
urmare a consumului de benzina ( rezervorul se strnge).
Clapeta obturatoare.
Evita ca vaporii de benzina din rezervor sa ajunga la nivelul busonului de umplere.
Orificiu de restrictionare.
Nu permite introducerea de benzina cu plumb sau de motorina n rezervor.
2.5.2.

Pompa electrica de benzina


Pompa de benzina are ca rol furnizarea carburantului sub presiune catre injectoare sau
catre pompa de nalta presiune n cazul injectiei directe.
Debitul sau este mult superior nevoilor motorului, prentu ca n zona injectoarelor sa
existe tot timpul benzina proaspata si n cantitate suficienta.Excesul de benzina se ntoarce n
rezervor prin intermediul regulatorului care tine o presiune constanta n rampa de injectie.Nu
exista nici un risc de explozie la nivelul pompei prentu ca n interiorul pompei nu se poate
forma un amestec inflamabil ( lipsa de oxigen).
nainte, pompele de benzina erau fixate de sasiul autovehiculului. Acum, ele sunt
imersate n rezervor si sunt de cele mai multe ori fixate impreuna cu joja de combustibil.
Avantajul pompelor imersate este diminuarea zgomotului produs de elemntele de pompare.
Observatie : Alimentarea electrica a pompei se face prin intermediul unui releu si este
comandata de calculatorul de injectie.

Pompa de benzina imersata.

13

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

1 Pompa electrica de benzina.


2 Placa suport.
3 Joja de combustibil.
4 Sorb.
Aceasta pompa devine o pompa de prealimentare (sau de gavaj) n cazul injectiei
directe de benzina.
Configuratiile posibile de montaj ale popei ar putea fi:
Joja cu pompa imersate.
Joja cu pompa si regulator imersate.
Joja cu pompa,regulator si filtru imersate.
Principiu de functionare al pompei electrice de benzina
Pompa de benzina este de tipul multicelular cu rulouri antrenat de un motor
electric.O supapa de securiate se deschide atunci cnd presiunea n interiorul
pompei devine prea mare. La iesire, o supapa anti-retur mentine presiunea n
conducte pentru ceva timp.Aceasta evita dezamorsajul circuitului la oprirea motorului
si formarea bulelor de vapori n circuitul de alimentare atunci cnd temperatura
carburantului devine prea mare.

14

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

1 Aspiratia.
2 Supapa de securitate.
3 Pompa multicelulara cu rulouri.
2.5.3.

4 Rotorul motorului electric.


5 Supapa anti-retur.
6 Refulare.

Filtru de carburant
1 Carcasa.
2 Etanssare.
3 Carcasa filtrului.
4 Obturator.
5 Nervura.
6 Element filtrant din hrtie.
7 Support element filtrant.
8 Sita.

Impuritatile continute de carburant pot mpiedica buna functionare a injectoarelor si a


regulatorului de presiune.Pentru a curata carburantul de aceste impuritati este montat un filtru n
serie cu circuitul de benzina ntre pompa si injectoare.
Poate fi echipat cu o sita care opreste particulele de hrtie filtranta care s-ar putea
desprinde. De aceea este obligatorie respectarea sensului de montaj al filtrului.
2.5.4.

Regulatorul de presiune

Regulatorul exterior rezervorului


Regulatorul de presiune controleaza debitul pe retur catre rezervor pentru a obtine o
presiune diferentiala constanta ntre amontele si avalul injectorului.
Regulatorul de presiune functioneza pe baza presiunii din colector.
Rolul sau este de a adapta presiunea carburantului n functie de presiunea din
colectorul de admisie.
15

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

1 Admisia.
2 Returul spre rezervor.
3 Supapa.
4 Membrana.
5 Arc.
6 Racord la colectorul de admisie.
7 Presiune colector.

Exemplu de functionare.

Presiunea n rampa de injectie este corectata n functie de depresiunea din colectorul


de admisie pentru ca injectoarele sa lucreze la presiune constanta.Camera resortului este
legata printr-o conducta la colectorul de admisie.La toate regimurile presiunea de refulare a
injectoarelor devine astfel constanta.Calculatorul de injectie nu modifica dect timpul de
injectie pentru a varia debitul injectat.
La relanti, avem 0,7 bar de depresiune.Resortul 5 are o presiune de 2,5 bar.Presiunea
carburantului este egala cu presiunea exercitata de resort + presiunea din colector :
Pbenzina = 2,5 + (- 0,7) = 1,8 bar.
Dar injectoarele lucreaza la : 1,8 - (-0,7) = 2,5 bar.
CONCLUZIE:
Presiunea de injectie = presiunea carburantului data de resortul regulatorului
presiunea din colector.
Regulatorul integrat n rezervor
.
Schema functionala a unui circuit de benzina fara retur
16

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

1 Rezervor.
2 Anasamblu pompa - joja.
3 Regulator de presiune.
4 Filtru de benzina.
5 Rampa injectoare.
6 Injector.
Calculatoarele de injectie care functioneaza cu un sistem de alimentare fara retur
au suferit cteva modoficari fata de cele cu regulator pe rampa, deoarece sistemul lucreaza
acum cu o presiune constanta de alimentare cu combustibil.
Acum dozajul se face prin controlul timpului de injectie n functie de informatia
presiunii din colectorul de admisie.
Influenta presiunii din colector asupra injectoarelor se face prin intermediul
calculatorului de injectie.
2.5.5.

Injectoarele electromagnetice
Injectorul electromagnetic se compune dintr-un corp injector un ac si un miez
magnetic.Acest ansamblu este comprimat de un resort pe scaunul etans al corpului
injectorului.Acesta are o nfasurare magnetica si un ghid pentru acul injectorului.Comanda
electrica provenita de la calculator creeaza un cmp magnetic n nfasurare.Injectorul are un
+DPC iar calculatorul trimite mase secventiale.Miezul magnetic atrage acul injectorului care
se ridica de pe scaunul sau,iar carburantul sub presiune poate trece.Atunci cnd comanda
nceteaza, arcul readuce acul pe scaunul sau iar circuitul se nchide.
Timpul de deschidere al injectorului depinde de timpul de punere la masa dat de
calculator.
Exista mai multe tipuri de injectoare.Pot varia rezistentele lor,debitul,numarul de
orificii, forma jetului n fuctie de aplicatia pentru care au fost construite.

n functie de tipul de injectie comanda poate fi:


Simultana (toate injectoarele sunt comandate n acelasi timp)
Semi secventiala (doua cte doua),
17

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Secventiala (unul cte unul).

a)
Exemple de injectoare.
Injector clasic.
(ex. Siemens DEKA sau BOSCH)
1 Acul injectorului.
2 Miez magnetic.
3 nfasurare magnetica.
4 Conexiune electrica.
5 Filtru.

Injector necat.
(ex. Siemens DEKA II)

1 Conector.
2 Inel toric de etansare.
3 Guler de mentinere a inelului toric.
4 Sita.
5 Corp metalic.
6 Bobinaj.

Avantajul injectorului necat este ca elimina riscul de vapor-lock, deoarece capul


injectorului este tot timpul alimentat cu combustibil proaspat. Aceasta permite demarajul usor
la cald.
n cazul unei injectii multipunct indirecte,fiecare cilindru dispune de un injector care
este dispus n colectorul de admisie, si care pulverizeaza benzina n amontele supapei de
admisie.
Pentru injectia directa, fiecare injector pulverizeaza injectia direct n camera de
ardere.

Injectorul de pornire la rece.


La temperaturi scazute ale mediului ambiant, o parte de combustibil se condenseaza
pe peretii colectorului de admisie. Pentru a usura pornirea motorului n aceste conditii, este
necesar sa se mareasca debitul de combustibil injectat n momentul startului. Durata de
actionare a supapei injectorului de start este stabilita de termocontactul temporizat, care
18

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

sesizeaza si urmareste temperatura motoruli. Prin activitatea injectorului, amestecul carburant


se mbogateste coeficientul de exces de aer , fiind cu putin mai mic de unu.

Ce se ntmpla n injector ?
n injectoarele electronice si cele mecanice de-a lungul exploatarii se creaza depozite
de reziduri datorita compozitiei organice a benzinei si a impuritatilor din aceasta ce trec de
filtrele care au rolul sa le opreasca. Ciclurile repetate de pornire-functionare-oprire implicnd
schimbarea temperaturii motorului creeaza n timp modificarea parametrilor injectoarelor
datorita acumularii de reziduri n injector; dupa oprirea motorului componenta light din
benzina ramasa n injector se volatilizeaza, iar impuritatile (rasini, lacuri, ceara, rugina) din
benzina se depun n extremitatea inferioara a injectorului.
Acestea se ard datorita suprancalzirii injectorului dupa oprirea motorului si n timp
ajung sa creeze depozite care obtureaza sau chiar blocheaza orificiile (dimensiuni de ordinul
micronilor) prin care se pulverizeaza benzina; de asemenea aceste depozite nu mai permit
nchiderea perfecta a valvei din injector.

Consecinte:
Daca injectorul nu mai reuseste sa pulverizeze benzina conform parametrilor
proiectati, daca cantitatea de benzina introdusa n cilindru nu mai poate fi controlata si n
concordanta cu regimul de functionare al motorului atunci functionarea n conditii optime a
motorului este compromisa. De exemplu daca injectorul nu nchide perfect dupa oprirea
motorului, presiunea din circuitul de alimentare cu benzina va forta scurgerea unei cantitati de
benzina prin injector n galeria de admisie pna la scaderea presiunii din circuitul de
alimentare la valori aproape de zero.
Problemele generate de functionarea defectoasa a unui injector sunt multiple porniri
grele la rece si la cald sau chiar imposibilitatea pornirii, ezitari n momentul accelerarii, lipsa
de putere a motorului, cuplu motor scazut, consum ridicat de combustibil, ralanti instabil si
neregulat, emisii de noxe peste limita normala, avarierea convertorului catalitic si a senzoruli
lambda.

Curatirea injectoarelor cu ultrasunete.


Exista doua modalitati de curatare, de fapt una de curatare si testare si una de
ntretinere.
Injectoarele se pot curata efectiv si testa doar daca sunt demontate de pe motor ; ele
sunt montate pe un echipament specializat de testare si diagnoza unde sunt verificate nainte
si dupa un ciclu de curatare cu ultrasunete.
Injectoarele se pot curata (ntretine) prin nedemontarea lor de pe motor, alimentnd
motorul cu o solutie agresiva fata de depunerile care se doresc ndepartate si functionarea
acestuia, timp limitat la turatia de mers n gol. Din pacate nu se poate masura precis
rezultatul acestei operatiuni, nu se pot depista defecte de solenoid, nu se poate verifica
atomizarea fluxului de benzina pulveruzat de injector, nu se poate verifica timpul si
corectitudinea fluxului, nu se pot face masuratorile volumetrice si nu se pot compara
volumele de combustibil livrate de injectoare, care pot sa difere n proportie de maxim 4%.
2.5.6.

Precautii cu privire la circuitul de alimentare

Sistemele de injectie benzina si Diesel sunt foarte sensibile la poluare.


Riscurile care apar datorita impuritatilor din combustibil sunt
Distrugerea partiala sau totala a sistemului de injectie,
Gripajul sau proasta etansare a unui element.
Principiile de curatenie trebuie aplicate de la filtrul de carburant pna la injector.
Sistemul de aprindere
19

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Rol.
Amorsarea, la momentul cel mai potrivit, a arderii amestecului aer-benzina comprimat
n camera de ardere.
Temperatura de aprindere a amestecului aer-benzina este de aproximativ 400 grade
Celsius ;aceasta temperatura trebuie depasita pentru a avea o ardere corespunzatoare.
Solutii utilizate pentru a creste temperatura amestecului aer-benzina.
Comprimarea acestui amestec

Utilizarea unei surse de caldura exterioara

Este imposibil deoarece aceasta

FLACR / ARC ELECTRIC ESTE SOLUIA

provoaca autoaprindere si nu o

CARE SE REINE

ardere progresiva

Producerea arcului electric.


1 Bobina primara.
2 Bobina secundara.
3 Miez.
4 Calculator.
5 Bujie.
6Actiunea asupra
primarului.
Dupa ncarcarea bobinei,
circuitul primar se nchide.
Pentrudescarcarea bobinei,
circuItul primar se deschide
ceea ce induce o tensiune foarte
mare n secundar ; astfel
apare scnteia la bujie.
Tensiunea necesara pentru a obtine o
scnteie la bujie
n aer liber
n motor
tensiunea variaza de la
2000 volti sau 2 kV
4 la 10 kV
Tensiunea este n functie de urmatorii factori :
De presiunea din camera de ardere.
De dozajul amestecului aer-benzina.
De electrozii bujiei (temperatura,distanta,forma).
De temperatura din camera de ardere.
Toti acesti factorivariaza n timpul functionarii dar sistemul trebuie sa asigure minim o
tensiune de 12 la 20 KV.

Bujia.
Temperatura de functionare.
20

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

LA RELANTI

LA REGIM MAXIM

Cel putin 350C


Pentru a evita ancrasarea
(la nivelul izolatorului)

Mai putin de 850C pentru a evita


deteriorarea prin ardere

Se constata ca, n medie, fiecare grad de avans suplimentar la aprindere creste


temperatura izolatorului cu aproximativ 10 C.

. Gama termica a bujiilor.

Gama termica depinde de caracteristica si particularitatile motorului, deci este necesar


sa se monteze numai tipul de bujii indicate de constructor.
Montajul altor tipuri de bujii pot provoca arderi aleatoare ceea ce poate duce la
distrugerea motorului.

Cu ocazia controlului vizual al starii bujiilor, este bine sa se verifice si sistemul de


aprindere n ansamblul sau cu ajutorul datelor din documentatia tehnica.
Cteva incidente de care se fac raspunzatoare bujiile defecte:
Motorul nu porneste (verificati conformitatea, starea si reglajele).
Lipsa de putere a motorului.
Consum excesiv de benzina.
Relanti instabil.
Reprize ezitante, sincope la regim stabilizat sau n accelerare usoara.
Autoaprinderi
Deteriorarea pistonului.
Atentie :
21

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Sistemul de alimentare cu benzina si de aprindere se pot defecta dar nu sunt ntotdeauna


responsabile pentru toate disfunctiunile motorului.

Bobinele de aprindere.

Calculatorul de injectie gestioneaza si sistemul de aprindere. Parametrii luati n


considerare, sunt aceeasi ca la un sistem calsic adica turatia si sarcina motorului (avansul
centrifugal si vacuumatic).
Gestiunea electronica permite integrarea parametrilor ca temperatura motorului,
detectarea detonatiilor ca si functii de diagnostic ale bobinelor pentru ca ele sunt comandate
direct de calculator.
Daca exista o singura bobina, aprinderea este de tip distribuit.
Daca exista mai multe bobine, aprinderea este statica si va fi necesar 1 semnal de comanda
pentru maxim 2 cilindrii.
Calculatorul comanda o bobina.
Modulele de putere sunt integrate n calculator si pun direct la masa bobina.
Bobina pentru doi cilindrii.

22

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

O bobina si un etaj de iesire sunt afecate la fiecare 2 cilindrii.Fiecare din extremitatile


nfasurarii secundare este legata la o bujie a unui cilindru diferit.
Comanda se efectueaza pe timpul de compresie al unui cilindru si pe timpul de
evacuare al celuilalt.Astfel avem scnteie simultana n doi cilindrii diferiti.Sistemul nu
necesita sincronizarea cu arborele cu came.
Bobina pentru fiecare cilindru ( bobina creion ).

O bobina si un etaj de iesire comandate de calculator n functie de ordinea de


aprindere sunt distribuite fiecarui cilindru.
Deoarece calculatorul este cel care gestioneaza n mod direct ncarcarea bobinei,
acesta poate face si un diagnostic al circuitului de aprindere primar.

23

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

24

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

3.

Injectia electronica de benzina


3.1.

Principiu de functionare a injectiei electronice

3.1.1. Generalitati
Cantitatea de aer aspirata de motor este functie de deschiderea clapetei de acceleratie
si de regimul de rotatie al motorului.Aceste cantitati sunt greu de tinut sub control de aceea
cantitatea de benzina va fi aceea care se va ajusta functie de cantitatea de aer.
3.1.2. Realizare practica
Calculatorul electronic este cel care calculeaza necesarul de benzina ce trebuie injectata.
Pentru a realiza acest lucru, calculatorul trebuie sa :
Cunoasca cantitatea de aer admis.El dispune de informatii asupra presiunii sau debitului de
aer din colectorul de admisie si asuprea vitezei de rotatie a motorului.
nchida sau sa deschida robinetul de benzina.Ele dispune de fapt de injectoare pe care le
va comanda (deschide) timpul necesar trecerii unei anumite cantitati de benzina ( timp de
injectie).
Aceasta cantitate de carburant este initial calculata si poate fi ajustata n functie de
diferiti parametrii cum ar fi: temperatura aerului si a apei din motor, pozitia exacta a clapetei
de acceleratie.
Majoritatea informatiilor primite de calculator vor servi si la calculul parametrilor de
aprindere.
3.1.3. Diferite sisteme de injectie electronica de benzina
Diferitele sisteme de injectie electronica pe care le putem ntlni sunt:
Tipul injectiei
Sistem
Comanda
Comanda
Amplasarea
injectiei
injectoarelor
injectoarelor
Monopunct*. Injectie indirecta. Cvasi-permanenta. Independenta de ciclul motor n amontele
1 injector.
clapetei de acc..
Simultana
Multipunct.

Injectie indirecta. Semi-secventiala.

Toate n acelasi timp


Pe grupe

n amontele

Numarul

supapelor de

injectoarelor

admisie

egal cu cel al
cilindrilor
Secventiala
Injectie directa.

Individual n faza cu ciclul


motor

Secventiala

Individual n faza cu ciclul


Cu vrful n
motor
camera de ardere
Acest sistem nu mai corespunde actualelor norme de depoluare a motorului.

Unul dintre primele sisteme de injectie care a dat rezultate a fost K Jetronic.
25

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Instalatia functioneaza astfel: pompa electrica aspira combustibilul din rezervor si l


trimete catre acumulatorul 4, iar apoi n filtru de unde merge n unitatea de cntarire, care este o
parte componenta a regulatorului de amestec sub presiune.
Presiunea de combustibil este pastrata constanta n partea de reglare a presiunii din
dispozitivul de distribuire, care trimite combustibil catre injectoare.
O componenta importanta a circuitului este debitmetrul de aer, care functioneaza
conform principiului corpurilor flotante: platoul circular ntr-un flux de aer de forma conica pna
cnd forta de apasare a aerului, care se exercita pe fata platoului, echilibreaza greutatea acestuia.
Informatia se duce de aici printr-un sistem de prghii mecanice care dirijeaza combustibilul la
injectoare n functie de aerul nregistrat.

1 rezervor
2 pompa electrica
3 acumulator de combustibil
4 filtru
5 regulator de amestec
6 injector
26

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

7 injector de pornire
8 comanda aerului aditionat
9 termocontact temporizat
10 regulator de amestec.

Detalii privind pistonasul de comanda si supapa de reglaj la sistemul K Jetronic.


b,c pistonasul de comanda cu supapele de mentinere constanta a diferentei de presiune;
d,c supapa de reglaj a presiunii de comanda n perioasa de ncalzire.
n aceasta pozitie de echilibru, care este functie de cantitatea de aer aspirat, pistonul de
comanda plaseaza ntr-o pozitie determinata regulatorul de carburant 17.
n acelasi timp un rol important l joaca si termocontactul temporizator.

27

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

1 conexiune electrica
2 hexagon de strngere
3 element bimetalic
4 nfasurare de ncalzire
5 contact.
Datorita relatiei lineare dintre debitmetru si distribuitorul de carburant si datorita prghiei de
actionare asupra pistonului de comanda, care reuneste cele doua parti ntr-o singura unitate, se
obtine o adaptare precisa si stabila pentru un coeficient de aer = 1.
Termocontactul reprezinta de fapt un circuit electromagnetic, care controleaza durata injectiei
n timpul regimurilor de pornire a motorului sau ntrerupe functionarea cnd temperatura e
crescuta.
Tehnica a avansat si nevoia unui sistem mai complex cu informatii mai precise a impus
combinarea sistemelor mecanice de injectie cu cele electrice.
O ncercare ce pentru o perioada a fost chiar o solutie la ceea ce se dorea, a fost KE
Jetronic. Construita pe baza schemei K Jetronic, folosind aceeasi structura de reglare, are
nlocuite regulatoarele mecanice de presiune cu altele comandate electric n baza datelor
functionale preluate de la senzori, n vederea optimizarii amestecului.
Semnalele sunt preluate de la diversi senzori cum ar fi: potentiometrul pentru stabilire a
pozitiei platoului debitmetrului, termocontacte, sonda lambda, sunt prelucrate de un modul
electric pentru pregatirea amestecului si vor fi influentate de urmatoarele functii: mbogatirea
amestecului la pornire, la acceleratii, la suprasarcini, domeniul de turatii, reglarea factorului
de aer si corectia cu altitudinea.

28

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

1 injector
2 injector de pornire
3 regulator de amestec
4 regulator de presiune
5 regulator
6 debitmetru
7 filtru
8 pompa electrica
9 acumulator de combustibil
10 regulator de aer
11 bloc electronic
12 senzor al pozitiei obturatorului
13 termocontact temporizat
14 senzor de temperatura
15 pompa de presiune a combustibilului.
Sistemul L Jetronic aduce mbunatatiri la KE Jetronic, folosind din ce n ce mai mult
electronica.
Ceea ce aduce nou acest sistem este nregistrarea unor parametrii prin intermediul unitatii
electronice.
n rest sistemul se pastreaza avnd aceeasi structura ca si la KE Jetronic.

Sistemul L Jetronic
1 Blocul electronic de comanda
2 Injectoare
3 Debitmetrul
29

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

4 Traductor de temperatura
5 Traductor de control injectie
6 Injector de pornire
7 Pompa centrala
8 Filtru
9 Supapa cu arc
10 Supapa de aer
11 Contact
12 Releu
13 Distribuitor
14 Rezervor
15 Rampa comuna.

Aceasta instalatie este cu injectie intermitenta si foloseste ca element principal de reglare un


debitmetru de aer cu paleta rotitoare. Este un sistem de injectie comandat electronic, care
actioneaza n mod succesiv injectoarele cu actionare electronica.
30

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Pompa centrala 7, aspira combustibil din rezervorul 14 prin filtrul 8, mentinnd


presiunea combustibilului constanta n rampa comuna 15, cu ajutorul unei supape cu arc 9, care
ntoarce surplusul de combustibil napoi n rezervor. Din aceasta rampa comuna sunt alimentate
toate injectoarele 2. Supapa 9, este pusa n legatura cu colectorul de admisie mentinnd o
suprapresiune constanta (n general 2,5 bar) fata de presiunea din colectorul de admisie. Debitul
injectat nu depinde astfel dect de timpul de deschidere al injectorului.
Reglajul debitului de combustibil se efectueaza n functie de debitul de aer aspirat si
de turtia motorului. Debitmetrul 3, este de tipul cu clapeta de aer, a carei pozitie unghiulara
transmisa la un potentiometru este functie de debitul de aer aspirat. Influenta turatiei se transmite
blocului electronic de comanda 1 sub forma de impulsuri prin intermediul distribuitorului 13.
Pentru pornirea la rece s-a prevazut un injector de pornire 6, actionat ct este n
functiune demarorul, injectia este controlata de traductorul 5, functie de temperatura lichidului de
racire. Traductorul de temperatura 4, poate fi nlocuit si cu un releu de temporizare, al carui timp de
actionare scade cu cresterea temperaturii. Marirea debitului de aer la regimurile joase de
functionare se obtine cu ajutorul supapei 10, care deschide un canal de ocolire a clapetei de admisie
si a carui sectiune de trecere este functie de temperatura. Ca reglaje suplimentare si corectii se
aplica o mbogatire la mersul n gol si la plina sarcina, comanda fiind data de un contact 11, legat
cu clapeta de admisie. Releul de protectie 12 mpiedica alimentarea pompei de combustibil 7 si a
supapei 10 cnd motorul este oprit, iar aprinderea este cuplata.
MONO J etronic constituie un sistem de injectie, care utilizeaza un singur injector
electromagnetic, situat ntr-o pozitie centrala n colectorul de admisie, naintea clapetei de
acceleratie, cu pulverizare intermitenta si reglaj prin pozitia clapetei de acceleratie. Sistemul de
alimentare cu combustibil consta n: rezervor, pompa electrica, filtru, regulator de presiune,
injector. Diferenta dintre presiunea combustibilului si presiunea n colectorul de admisie este tinuta
constanta pe injectorul de joasa presiune la o valoare de 0,1Mpa de catre un sistem de reglare
hidraulic.

31

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

1 rezervor de combustibil

6 injector

2 pompa de benzina

7 regulator de presiune

3 filtru

8 distribuitorul de aprindere

4 potentiometrul clapetei

9 sonda lambda

5 unitate de comanda

10 bujie.

Monotronic este un sistem relativ nou care ncearca sa optimizeze pe ct posibil


amestecul din camera de ardere. n acest caz dispare ruptorul-distribuitorul, un element mecanic si
se introduce o aprindere electronica de nalta calitate.
Pompa de alimentare este o pompa electrica care refuleaza combustibilul la o presiune
de 0,25 Mpa. Un circuit electronic de supraveghere mpiedica refularea combustibilului, cnd
aprinderea este sub tensiune si motorul s-a oprit de exemplu n cazul unui accident.
Aceasta instalatie s-a dovedit economica si foarte ecologica n acelasi timp. Unitatea
electronica de comanda (calculatorul) prelucreaza digital semnalele de intrare si calculeaza durata
de injectie si sfrsitul injectarii combustibilului. Ea cuprinde un microprocesor specializat, un
program implementat ntr-o memorie de date, un convertor analog/digital, un multiplexor de intrare
amplificatoare de intrare si iesire. Unitatea determina o durata de injectie de baza pornind de la
32

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

unghiul de deschidere al clapetei de acceleratie si de la turtie. Ea cuprinde o memorie de baza de


date cu 15 unghiuri ale clapetei si 15 puncte de turatie. Aceste 225 de puncte de referinta memorate
pentru = 1, vor corespunde tot attor durate de injectie de baza. Microprocesorul are implementat
un algoritm adaptiv, care va nregistra o abatere sigura de la valori din baza de date, astfel,
tolerantele individuale ale instalatiei de injectie sau ale motorului vor fi compensate.

33

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

1 rezervor

22 disp. de reglare a aerului

2 pompa de benzina

23 senzor de presiune

3 filtru de benzina

24 senzor inf. calc de poz. PMI

4 rampa comuna

25 acumulator

5 supapa de retur

26 contact de pornire

6 dispozitiv cu supapa unisens

27 releu de pornire

7 unitate electronica centrala (ECU)

28 - releu de pornire

8 bobina de inductie
9 circuit electric de aprindere
10 bujie
11 injector
12 injector de pornire
13 dispozitiv de reglare a aerului
14 clapeta de acceleratie
15 traductor ce masoara pozitia clapetei de acceleratie
16 debitmetru
17 senzor ce controleaza informatia preluata de debitmetru cu cea de intrare
18 sonda lambda
19 senzor
20 senzor de temperatura
21 regulator de aer.
Sistemul a fost ntr-o continua perfectionare asadar din 2002, motorele de la
Wolksvagen erau echipate cu un nou sistem de injectie mult mai performant, att din punct de
vedere economic ct si ecologic. Noul sistem era numit FSI si ca particularitati foloseste tot mai
mult electronica, unitatea de comanda jucnd un rol esential n functionarea optima a motorului. n
loc de 225 de puncte de referinta FSI ul foloseste 400 de puncte, iar =1, este nlocuit cu 1< <
1,1 care compenseaza pierderile de energieprin frecare n mecanismele existente n motor.
34

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Sinoptica injectiei de benzina.


Sinoptica injectiei presiune / viteza si debit masic / viteza.

Datorita acestui ansamblu de informatii, sistemul de injectie electronic de benzina


poate gestiona cu precizie, cu ajutorul comenzilor, urmatoarele
Injectia benzinei,
Aprinderea,
Nivelul de poluare al motorului,
Iar pentru anumite vehicule participa la gestionarea diferitelor sisteme (climatizare,
antidemaraj,).

35

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

3.1.4. Amplasarea componentelor

36

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

1 Calculator electronic.
2 Captorul de pozitie/viteza si dantura .
3 Captorul de presiune colector.
4 Rampa si injectoarele de benzina.
5 Corpul clapeta cu potentiometru.
6 Actuator relanti.
7 Bobine aprindere.

3.2.

8 Captor temperatura aer.


9 Captor temperatura apa.
10 Sonda de oxigen.
11 Pompa electrica si regulator de
presiune carburant
12 Senzor de detonatii.
13 Canistra cu carbon activ.
14 E.G.R.

Parametrii fundamentali

3.2.1. Captorul de turatie si pozitie ( captor volant motor )


El are rolul de a informa calculatorul asupra:
Vitezei de rotatie
Pozitia motorului.
Cele doua informatii sunt obtinute de un captor magnetic fix care transmite
calculatorului imaginea electrica a coroanei danturate care se roteste solidar cu arborele cotit.
El este de tip inductiv ( genereaza un curent )

El se compune dintr-un bobinaj nfasurat n


jurul unui magnet permanent.Dispune la capatul
sau de un element numit coroana danturata.
Aceasta coroana prezinta mai multi dinti. De
fiecare data cnd un dinte trece prin fata
captorului, are loc o modificare a cmpului magnetic ceea
conduce la o inductie a unui curent n bobinaj.

37

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Calculatorul electronic analizeaza:


1. Tensiunea. Ea este proportionala cu viteza piesei mobile.Dar tensiunea este n acelasi timp
functie de distanta ce separa captorul de corana danturata ( ntrefierul )
2. Frecventa. Numarnd numarul de impulsuri ntr-un timp dat, calculatorul poate deduce
viteza.El poate compara doua masuratori de viteza succesive si astfel sa afle acceleratia.
a)

Realizarea practica.

Coroana danturata are dinti lati pentru reperarea pozitiei si dinti mai ngusti pentru
masurarea vitezei..

Imaginea coroanei rotindu-se


Imaginea electrica transmisa de
n fata captorului.
captor catre calculatorul de injectie.
ATENIE : Aceasta informatie este vitala functionarii motorului ( nu are mod degradat ).
Controale :
Conformitatea valorilor date de constructor.
L
Continuitatea nfasurarii,
Rezistenta captorului,
Izolarea,
Tensiunea la viteza de antrenare cu demarorul,
Starea coroanei danturate.

38

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

3.2.2. Captorul de presiune absoluta ( la injectia de tip presiune/turatie )


Are rolul de a informa calculatorul asupra presiunii din colectorul de admisie.
Este montat ct mai aproape de colector prentu a reduce timpul de raspuns al
calculatorului..
Este de tip piezo-rezistiv.
Acest semnal este unul din
parametrii principali pentru calculul
timpului de injectie si de aprindere.

Obsevatie: n limbaj curent folosim notiunea de bar sau submultiplul sau, milibar, unitatea n
Sistemul International pentru presiune fiind Pascal ( Pa ). 1 bar = 105 pascal .
a)
Principiu de masura simplificat.
Avem la dispozitie doua tipuri de captori.
Varianta atmosferica.

Tensiunea n B contact pus, motor oprit = 5 v.


Varianta supraalimentata.

Tensiunea n B contact pus,motor oprit = 2,5 V.


39

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Remarca: Exista, pentru anumite calculatoare, un mod degradat care permite ignorarea
captorului de presiune atunci cnd el este defect.
n acest caz, calculatorul reconstituie presiunea din colector plecnd de la
informatia de sarcina ( data de potentiometrul de la clapeta de acc. ) si de turatia motorului..
Controale :
Conformitatea valorilor date de constructor:
L
Continuitatea,

Tensiunea de alimentare,

Variatia tensiunii de iesire n functie de presiune,

Legatura pneumatica,

Coerenta ntre citirea pe pompa de depresiune si pe tester.

b)

Strategie de corectie altimetrica (Memorizarea presiunii atmosferice).


La altitudine, contrapresiunea din esapament scade.Rezulta o diminuare a recircularii
interne de aer din motor iar datorita presiunii constante din colector are loc o saracire a
amestecului la relanti si sarcini mici.
Calculatorul reactualizeaza presiunea atmosferica:
FLa fiecare punere a contatctului,
FLa fiecare apasare la fund a pedale acc. ( mai putin la turbo);
FDe fiecare data cnd presiunea din colector este mai mare dect presiunea atmosferica
memorata ( mai putin turbo).
Exista pentru anumite calculatoare, un mod degradat care permite ignorarea
captorului de presiune atunci cnd el este defect.
n acest caz calculatorul reconstituie presiunea din colector plecnd de la
informatia de sarcina ( dat de potentiometrul de la clapeta ) si de la turatia motorului
Atentie, n anumite cazuri,valoarea reconstituita este foarte aproape de cea reala !!
3.3.

Parametrii de corectie

Parametrii de corectie permit adaptarea cantitatii de benzina ce trebuie injectata


pentru toate conditiile de utilizare. Actioneaza asupra timpului de injectie, modificnd
cartograma de baza din memoria calculatorului.
3.3.1. Captorul temperatura apa motor
Captorul de temperatura informeaza calculatorul de injectie asupra temperaturii
lichidului de racire. Este compus dintr-o dulie filetata care contine o rezistenta pe
baza de semiconductor ( termistanta ) avnd caracteristica CTN sau CTP.

40

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Temperatura lichidului de racire exercita


o mare influenta asupra consumului de
carburant. O sonda de temperatura
integrata n circuitul de racire masoara
temperatura motorului si transmite un
semnal electric catre calculator.
Calculatorul exploateaza valoarea
rezistentei care variaza functie de
temperatura. n plus calculatorul poate
adopta strategii particulare
( imbogatirea amestecului la rece )
1 Conector.
2 Corp.
3 Termistanta.

a)

Functia GCTA (Gestiunea Centralizata a Temperaturii Apei).

Acest captor poate, prin intermediul calculatorului de injectie, sa comande


GMV-ul la viteza mica sau mare, indicatorul temperatura motor ca si martorul de alerta la
suprancalzire aflat la bord.
3.3.2. Captorul temperatura aer
Este construit dupa acceasi tehnologie ca si captorul temperatura apa.

41

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Densitatea aerului admis


depinde de temperatura sa.
Pentru a compensa acest
fenomen, un captor de temperatura este montat
n canalizatia de admisie a
aerului, iar acesta trimite
informatia temperatura aer la
calculatorul de injectie.
Observatie : Exista mai multe strategii pentru functionarea in mod degradat n functie de
tipul calculatorului si de functionarea motorului (demaraj ).
Controale :
Conformitatea valorilor date de constructor :
L
Continuitatea,
Alimentarea,
Variatia rezistentei functie de temperatura.
3.3.3. Captorul de comanda accelerator
a)
total).

Potentiometrul de sarcina cu informatia PR (picior ridicat) PA (picior apasat

Permite informarea calculatorului de injectie asupra pozitiei clapetei de acceleratie


pentru a stabili strategia potrivita :
Informatia de sarcina.
Strategia de injectie si aprindere.
PR : Gestionarea relanti-ului si ntreruperea injectiei n decelerare.
PA : Dozarea puterii, debuclarea reglarii mbogatirii si reactualizarea valorii de presiune
atmosferica ( corectia altimetrica )
42

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Autorizeaza modul degradat al captorului de presiune absoluta ( pentru anumite


calculatoare ).
Autorizeaza modul degradat al debitmetrului masic de aer.

3.3.4. Senzorul de detonatii


Este constituit dintr-un corp care este nsurubat n chiulasa sau n blocul motor si
care n interiorul sau un disc din ceramica piezo-electrica comprimata de o masa
metalica mentinuta de un inel elastic
Masa metalica este supusa vibratiilor
motorului si comprima mai mult sau mai
putin elementul piezo-electric.
Acesta din urma emite impulsuri electrice
care sunt trimise spre calculator. n cazul
existentei detonatiilor, apar vibratii de o
anumita frecventa care se transforma n
impulsuri electrice de acceasi frecventa.
Calculatorul primeste aceste informatii,
detecteaza unde s-a produs detonatia si
corecteaza avansul necesar pentru
fiecare cilindru.
Apoi, daca fenomenul nu mai este
sesizat de senzor, calculatorul readuce,
putin cte putin, avansul la valoarea
intiala din cartograma urmnd o
strategie bine determinata.
1 Blindaj.
2 Corp.
3 surub.
4 Element piezo.
5 Masa metalica.
Principiul senzorilor piezo-electrici se
bazeaza pe urmatorul fenomen: un soc,
adica o variatie de presiune, pe un corp
ceramic sau cu o structura cristalina
provoaca aparitia unei diferente de
potential la extremitatile corpului ( sau o
variatie a rezistentei n cazul
piezo-rezistiv ) n functie de directia
socului primit.
Fenomenul este reversibil. Adica o
tensiune aplicata unui cristal va
povoca deformarea acestuia din urma.

43

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Observatie: n caz de pana la acest senzor, calculatorul va reduce cu cteva grade avansul la
aprindere
Controale :
Conformitatea valorilor date de constructor :
L
Continuitatea firelor.
3.3.5. Tensiunea bateriei
Tensiunea bateriei este folosita de calculatorul de injectie pentru a cunoaste tensiunea
n sistemul electric al autovehiculului..
O baterie furnizeaza o tensiune nominala de 12V. n functie de conditiile de
functionare, aceasta tensiune poate sa varieze ntre 8 si 16 V si influenteaza timpul de
deschidere mecanic al injectoarelor, deci cantitatea de carburant injectata.
Timpul de deschidere scade pe masura de tensiunea bateriei creste. Pentru a evita
acest lucru si deci de a pastra timpul mecanic de deschidere constant, timpul de
injectie real aplicat la injectoare este corectat functie de tensiunea bateriei.
Aceasta informatie tensiune poate de asemenea sa aiba scopul de a creste, daca
este nevoie, regimul de relanti pentru a mbunatati ncarcarea bateriei (multi consumatori n
functiune).
3.3.6. Informatia viteza vehicul
Are rolul de a informa calculatorul asupra vitezei vehiculului.
Informatia este preluata de la un generator de impulsuri plasat pe cablul kilometrajului, sau
pe sistemele noi, informatia provine de la calculatorul de ABS, care informeaza celelalte
calculatoare de viteza vehiculului.
Controale :
Conformitatea valorilor date de constructor :
L
Continuitatea firelor.

3.3.7.

Sonda de oxigen ( sonda )

a)
Componenta unei sonde de oxigen.
Rolul sau este de a informa calculatorul despre continutul de oxigen din gazele de esapament.
Un senzor denumit senzor de oxigen sau sonda lambda este montata pe galeria de
esapament sau n apropiere de intrarea catalizatorului.

44

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

1 Teaca de protectie.
2 Element ceramic.
3 Filet.
4 Dulie de contact.
5 Dulie de protectie.

6 Conectori electrici.
7 Ceramica scaldata de gaze de esapament.
8 Ceramica scaldata de aer curat
9 Rezistenta de ncalzire.

Functionarea sondei se bazeaza pe faptul ca ceramica utilizata conduce ionii


de oxigen la temperaturi mai mari de 300C. n anumite faze de functionare daca temperatura
sondei este insuficienta, ea este ncazita electric.
Emisiile puternice de gaze de esapament apar atunci cnd carburantul este
incomplet ars, motorul este defectos reglat, cnd se porneste sau se opreste motorul sau la
deplasarea cu viteza redusa, sonda masoara n mod constant cantitatea de oxigen ramasa
neconsumata n urma arderii ECU (Electronic Central Unit calculatorul central al masinii)
foloseste semnalele primite de la sonda penntru a ajusta amestecul n vederea obtinerii
amestecului ideal: 14,8 kg aer cu un kg benzina fara plumb, pentru asa-numitul factor lambda
este egal cu unu. Sonda lambda asigura sporirea eficientei catalizatorului, dar si emisii reduse
de noxe n atmosfera. n sarcina maxima a motorului, de exemplu la viteza de vrf, pentru a
mentine viteza, sistemul este dezactivat pentru a preveni saracirea exagerata a amestecului.
Sonda lambda are rolul de a regla amestecul aer-benzina prin comanda asupra injectiei de
benzina astfel nct acest amestec sa fie convenabil regimului de moment al motorului.
Daca sonda detecteaza prea mult oxigen gazul evacuat, nseamna ca motorul merge cu un
amestec prea sarac (n combustibil); prin urmare, este marita cantitatea de benzina. Daca,
dimpotriva, este prea putin oxigen n evacuare, nseamna ca amestecul este prea bogat si ECU
reduce cantitatea de benzina din admisie. Defectarea sondei duce la functionarea anormala a
motorului. La fel si defctiunile de etansare a admisiei de aer/circuitelor de reglaj vacuumatic
asa-numita admisie de aer fals induce n eroare sonda Lambda care da informatia ca
amestecul este prea sarac. Prin urmare, electronica (Ecu) va pompa mai multa benzina n
cilindri (corespunzator cantitatii de aer aspirat n mod normal + cel fals) si motorul va
functiona cu detonatii n evacuare, eventual se neaca . Dupa reglajul amestecului aercombustibil necesar unei arderi ct mai bune, gazele evacuate ajung n asa numitul
catalizator unde, ntr-adevar, gazele se oxideaza la contactul cu platina. Functionarea
defecta a unui motor cu o sonda de O2 (Lambda) defecta determina utilizarea de amestecuri
bogate, rezultnd un consum marit de benzina, deteriorarea n scurt timp a catalizatorului si
uzura prematura a motorului, provocata de excesul de benzina care ajunge n baia de ulei.
Prin folosirea unui astfel de echipament se poate ajunge la o reducere a emisiilor de pna la
90%.
Cum functioneaza sonda?
45

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Amplasata pe tubulatura de evacuare, sonda Lambda este un conductor de curent


electric a carui intensitate variaza n functie de cantitatea de oxigen care traverseaza sonda. n
interiorul acesteia exista un material ceramic poros, din dioxid de zirconiu (ZrO2). Intensitatea
curentului prin placa de zirconiu variaza n functie de numarul de molecule de oxigen care
traverseaza materialul ceramic. Deoarece sonda functioneaza optim doar la temperaturi mari,
la rece , pna cnd gazele de esapament ating temperaturi de 600oC, sonda este ncalzita de
o rezistenta din interiorul ei, dupa care caldura i va fi furnizata chiar de temperatura gazelor
de esapament. Anumite modele de autoturisme au chiar mai multe sonde, amplasate naintea
catalizatorului (la unele modele exista sonde amplasate pe fiecare gura de evacuare de la
fiecare cilindru n parte), dar si dupa catalizator, pe traseul tubuluturii de evacuare a gazelor
arse. Constructorii recomanda verificarea sondei la fiecare 30 000 de kilometrii sau la fiecare
doi-trei ani de functionare a masinii si schimbarea sondei n cazul cnd apar probleme n
functionarea acesteia.
Cum stim daca sonda lambda este defcta?
Din pacate, simptomele unui senzor lent sau defect nu sunt ntotdeauna evidente.
Printre simptomele sondelor lambda defecte sunt:
- Esec la testul emisiilor (caracteristic, o concentratie mare de CO si/sau HC)
- Catalizator deteriorat (cauzat de o concentratie mare de carburant)
- Consum crescut de combustibil (cauzat de o concentratie mare de carburant)
- Motorul functioneaza neregulat
- Performante reduse.
Care sunt cauzele defectarii sondei lambda?
Sonda lambda se poate defecta prematur daca este contaminata cu fosfor rezultat din
consumul excesiv de ulei, silicon din scurgerile sistemului de racire, utilizarea produselor de
etansare din silicon n motor si unii aditivi pentru carburant. Chiar si o cantitate redusa de
benzina slab rafinata poate defecta o sonda lambda. Factorii de mediu, precum stropii de pe
sosea, sarea, uleiul si murdaria pot cauza defectarea senzorului, ca si socurile termice,
tensiunea mecanica sau manevrarea incorecta.
Cum se poate testa sonda lambda?
Testarea nu etse complicata dar se face obligatoriu n service si de catre personal
calificat. O sonda defecta poate fi detectata rapid si usor cu un volt-ohm-metru digital, dar
una lenta poate fi diagnosticata numai cu un osciloscop sau un scopmetru profesional.
Unde sunt situate sondele lambda? Au scopuri diferite?
nca din anul 1980 sondele lambda sunt n dotarea standard a majoritatii
autovehiculelor cu motoare pe benzina. n mod normal, sondele lambda sunt situate n
sistemul de evacuare, naintea catalizatorului, pentru a masura emisiile de noxe. Din anul
1996, odata cu utilizarea sistemelor de diagnosticare OBDII, autovehiculele necesita si sonde
lambda suplimentare, n spatele convertorului catalitic, pentru a asigura functionarea corecta a
acestuia.
Ce este o sonda lambda universala?
Bosch a creat pe piata specifica un program pentru sonde lambda universale.
Acestea ndeplinesc cerintele de functionare OE si au un sistem patentat de conectori, ce
faciliteaza instalarea. Acest sistem de conectori s-a dovedit a fi etans, protector mpotriva
contaminarii si rezistent la efectele temperaturilor extreme si ale vibratiilor motorului. n
46

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

prezent, Bosch pune la dispozitie 9 tipuri de sonde lambda universale, pentru a oferi
performante ct mai apropiate de cele ale sondelor din prima dotare.
Care este importanta conectorului sondelor lambda universale?
Sondele lambda sunt foarte sensibile la influentele din mediul nconjurator. Daca
sonda lambda universala este montata pe autovehicul, firele ei lipindu-se prin diferite metode,
atunci semnalul trimis catre ECU poate fi alterat. De aceea Bosch a brevetat conectorul pentru
sondele universale, cu ajutorul caruia conectarea sondei lambda universale se realizeaza
foarte simplu si sigur la cablajul autovehiculului. Conectorul este rezistent la vibratii,
temperaturi si umiditate extrema.
De ce trebuie nlocuita o sonda lambda defecta?
Conform unui studiu realizat n anul 1996, sondele lambda uzate sunt singura
sursa importanta de emisii excesive n cazul autovehiculelor cu injectie de carburant.
Agentia de Protectie a Mediului din SUA (EPA) si Comisia din California pentru
Resursele Aerului (CARB) au descoperit ca nlocuirea sondei lambda era necesara la 42% 58% din numarul total de autovehicule care emiteau cantitati mari de hidrocarburi sau
monoxid de carbon. Testarea sondelor lambda conform procedurilor de service ale
producatorilor de autovehicule si nlocuirea unei sonde lambda lente sau uzate poate
economisi ntre 10% si 15% mai mult carburant si se amortizeaza ntr-un an numai din
economisirea carburantului, n timp ce emisiile autovehiculului sunt coborte la nivelul
corespunzator. De asemenea, poate reduce posibilitatea ca o concentratie mare de carburant sa
deterioreze catalizatorul autovehiculului.
3.3.8

Calculatorul

Este elementul care centralizeaza ansambul informatiilor provenind de la senzori, pe


care le analizeaza si le compara.Poate astfel sa determine caracteristica semnalelor care sa-i
permita comanda diferitelor parti active ale sistemului.
n vederea mentenantei sau a reparatiei sistemului, sunt cteva operatii care pot fi
executate:
Centralizarea informatiilor si memorarea defectelor pentru a permite citirea cu ajutorul
dispozitivelor de diagnostic.
Comanda a diferiti actuatori cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.
Pe anumite vehicule este chiar posibila reprogramarea softului calculatorului pentru a
modifica anumiti parametri.
n cazul nlocuirii unui calculator este important si necesar sa se respecte anumite
reglaje :
Pe vehiculele echipate cu sistem antidemaraj, calculatorul primeste automat codul provenit
de la antidemaraj.

ATENIE LA NCERCRILE CU UN ALT CALCULATOR,


EXIST RISCUL BLOCAJULUI CALCULATORULUI !
Calculatoarele noi trebuie adaptate tipului de vehicul pe care vor fi montate (trebuie facuta
configurarea calculatorului).
ATENIE :
n orice caz, pentru a evita blocarea calculatorului sau proasta functionare a motorului
ca urmare a nlocuirii calculatorului, cititi ntotdeauna instructiunile precizate n manualele de
reparatii sau n notele tehnice aferente vehiculului respectiv.
47

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

3.4.

Comenzi si actuatori.

3.4.1. Comanda electrica a pompei de benzina si a injectoarelor.


a)

Principiu de functionare.
Calculatorul de injectie actioneaza electric diferiti actuatori. Acestia realizeaza diferite
functiuni ale sistemului cum ar fi : injectia n fiecare cilindru, alimentarea pompei de benzina,
etc.
Principalele evolutii ale sistemului de injectie multipunct :
Injectia simultana, relee n cascada si comanda aprinderii
Injectia semi-secventiala, relee independente, captor de soc si comanda bobinelor de inductie.
Gestionarea injectoarlor cu un calculator dedicat.
Remarca : n cazul n care vehiculul este echipat cu sistem multiplexat, captorul de soc este
nlocuit printr-o informatie provenind de la calculatorul airbag.
b)

Releul pompei de benzina.


Releul pompei de benzina alimenteaza circuitul de putere al pompei, iar n anumite
cazuri si diferiti consumatori cum ar fi, injectoarele, electrovana de purjare canistra carbon
activ, etc
Pe anumite sisteme , strategii particulare ale calculatorului de injectie
interzic comanda releului ( in jur de 3 secunde ) de la punerea contactului.

Controale :
L

Alimentarea 12V a reului de alimentare a pompei de benzina.


Circuitul de comanda al releului de alimentare a pompei de benzina.
Circuitul de putere al releului de alimentare si a pompei de benzina.
Functionarea electromecanica a releului.

c)

Releul principal - actuatori.


Releul de alimenatare, furnizeaza putere calculatorului de injectie iar n diferite cazuri
si alti consumatori.
Este comandat de un +DPC si/sau o masa comandata de calculator.
d)

Releul GMV.
Rolul releului GMV este de a alimenta n putere unitatea GMV.

Rolul GMV-ului este de a raci compartimentul motor atunci cnd temperatura apei din
motor depaseste un anumit prag dupa taierea contactului.
Fie prin punerea n functiune a unei pompe de apa anexe (ex : F7R Clio)
Fie prin punerea in functiune a GMV pe viteza mica.
Sistemele de racire sunt comandate :
Fie printr-un releu temporizat (cu ajutorul unei sonde de temperatura specifica).
Fie prin calculator (se utilizeaza sonda sa de temperatura) cu ajutorul unui releu.
Controale :
Conformitatea valorilor date de constructor :
L
Alimentare, continuitate, izolare,
Rezistenta bobinei, diodele,
Rezistenta circuitului de putere.
Modul comanda daca este posibil.
ATENIE
48

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Cu ocazia unui control al perifericelor unui calculator si mai ales daca acesta a fost
distrus, controlati conformitatea releelor si a diodelor (simple sau duble).
Un releu sau o dioda defecta pot fi cauza distrugerii calculatorului deoarece acestea
nu mai pot oferi protectie.

3.4.2. Reglarea relantiului.


Rolul sau este de a regla cantitatea de aer aspirat de motor n faza de relanti.
Scopul reglarii relantiului este de a obtine un regim stabil de functionare gestionnd
cantitatea de aer aspirata.Reglarea relantiului nu poate fi facuta dect daca calculatorul are
informatia picior ridicat .
Regimul de consemn relati este determinat n functie de:
Temperatura apei motorului.
Functia climatizare si puterea absorbita.
Presinea din circuitul hidraulic al directiei asistate.
ncarcarea bateriei..., etc.
Debitul de aer este controlat prin :
Pozitia voletului corpului clapeta.
Fie printr-o derivatie a acestuia.
a)
Reglarea relatiului prin rotatia clapetei de accleratie.
Corectia regimului de relanti se face gratie comandei primita de corpul clapeta
motorizata.Reglarea deschiderii clapetei permite reglarea cantitatii de aer absorbita de motor.

b)
Reglarea relantiului prin derivatie.
Sistemele care permit acest lucru sunt de doua tipuri:
Motor pas cu pas.
Electrovane cu una sau doua nfasurari.
Motor pas cu pas.
Calculatorul comanda motorul prin punere la masa, ceea ce antreneaza o variatie a
pozitiei unui obturator situat ntr-o canalizatie speciala.
Calculatorul aplica strategii speciale pentru a cunoaste cu precizie pozitia
obturatorului.
.

c)
Controale :

Controlul acuatorilor de relanti.


Conformitatea valorilor date de constructor :
49

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

3.5.

Reglarea mbogatirii.

Rezistenta,
Izolarea liniilor de comanda si contactul PR,
Alimentarea motorului,
Starea liniei contactului PR,
Conformitatea RCO relanti ,
Conformitatea potentiometrului,
Modul comanda daca este posibil,

3.5.1. Introducere.
Pentru a obtine o buna eficacitate a catalizatorului, amestecul aer benzina furnizat
motorului trebuie sa aiba o mbogatire constanta si aproape de raportul
stoechiometric. Pentru aceasta, utilizam o sonda pe care o numim sonda
Lambda .
Reglarea imbogatirii serveste la buna functionare a catalizatorului.
3.5.2. Schema de principiu.

n timpul functionarii motorului, putem ntlni doua situatii :


a)
Calculatorul nu tine cont de informatia de la sonda de oxigen.
Sistemul lucreaza n Bucla Deschisa
Sistemul va lucra n bucla deschisa atta timp ct conditiile de functionare ale
motorului sunt incompatibile cu reglarea mbogatirii (dozaj neadaptat) si/sau atta
timp ct sonda nu a atins temperatura sa nominala de functionare.
Temporizare la demaraj (amestec bogat).
Functionare la rece.
50

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

PA si variatii de sarcina rapide ( dozaje de putere ).


Taierea injectiei n deceleratie.
Mod degradat (sonda defecta ).
b)
Calculatorul tine cont de informatia de la sonda de oxigen.
Sistemul lucreaza n Bucla nschisa .
Reglarea mbogatirii este activa.
Calculatorul va corecta timpul de injectie, pentru conservarea imbogatirii egala cu 1.
Aceste corectii sunt vizibile cu ajutorul dispozitivelor de diagnostic.

Exemple de adaptare a mbogatirii.


Injectoarele sunt ancrasate.Timpul de injectie calculat initial pentru
mbogatirea egala cu 1 nu mai este suficienta.
Calculatorul trebuie sa creasca timpul de injectie.
3.6.
3.6.1.

a obtine

Analiza gazelor arse.


Componenta poluantilor.

n timpul functionarii unui motor, arderea nu este completa, si se produc substante


recunoscute ca poluante.
Repartitia gazelor de esapament.

Repartitia poluantilor.

51

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Hidrocarburile (HC).
Hidrocarburile provin din:
Uleiuri ( scapari, vapori,)
Benzina ( scapari, vapori,umplere rezervor)
Din arderea imbogatota (functionare la rece, cerinta de putere, disfunctiuni ale motorului)
Pot provoca iritatii grave la nivelul mucoaselor, ochilor, gtului si a nasului .
Monoxidul de azot (Nox).
Provine din temperatura foarte mare a arderii :
Functionare n exces de aer.
Avans la aprindere important.
Poate provoca:
Iritatii ale cailor respiratorii si a tesutului pulmonar.
Datorita lor se formeza ploile acide.
mpreuna cu hidrocarburile sunt la originea cetii de fum SMOG
Monoxidul de carbon (CO).
Se formeaza datorita amestecului bogat.
Poate provoca:
Dureri de cap.
Tulburari de vedere.
Scaderea tonusului muscular.
Axfixieri, iar n cantitati mari poate provova moarte.
Alti poluanti.
Alti polunati cum ar fi particulele formate pe baza de diferse combinatii ale carbonului
se gasesc n mica masura la motorul pe benzina.
Plumbul, metal greu, considerat ca un poluant, va fi eliminat din compozitia benzinei
(eventual nlocuit cu potasiul). El se depune pe suprafata tratata a catalizatorului si astfel l
face ineficient prin inhibarea reactiilor chimice.
Statele Unite au fost primele care au reactionat n fata problemelor de poluare produsa
de autovehicule. Au definit primele norme contra poluarii provenind de la automobile. Europa
a urmat Americii impunnd norme din ce n ce mai severe, aplicate n tarile Comunitatii
Europene.
3.6.2.

Evolutia emisiilor de poluanti n functie de regimul de mbogatire al motorului


52

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Diagnostic.
Catalizatorul nu permite functionarea motorului cu benzina cu plumb. Plumbul depus
n interiorul sau diminueaza eficacitatea globala a sistemului.
Catalizatorul este dimensionat n raport cu volumul de gaz ce trebuie tratat (functie de
cilindree) si de regimul maxim.
n cazul in care, motorul nu functioneaza in parametrii din cauza aprinderii, injectiei,
cantitatea de poluanti devine foarte importanta, temperatura la nivelul catalizatorului poate
atinge 1000 grade ceea ce antreneaza distrugerea elementului ceramic.
Putem face diagnosticul catalizatorului prin:
Zgomot ( ceramica dislocuita).
Analiza gazelor de evacuare.
Conformitatea sistemului de injectie si depoluare.
Acum, controlul catalizatorului se face cu motorul cald, la 2500 rot/min si apoi la
relanti.
Valorile controlului la 2500 rot/min.

Controlul trebuie facut cu motorul cald si cu reglarea mbogatirii activa si fara defecte.
Reamintim :
Definitia lui Lambda : = 1/ mbogatire.

EX :

Dozaj de putere
= 1/1.25 = 0.83 < 1
Dozaj de randament = 1/0.83 = 1.25 >1
Atunci cnd este bogat n aer este sarac n benzina si invers.

Valorile controlului la relanti.


Deoarece CO, O2, HC sunt zero sau aproape de zero indica o buna functionare a
motorului.
53

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

ntotdeauna trebuie avute n vedere particulritatile fiecarui vehicul.


Cteva exemple de interpretare.
Daca ...

dar...

atunci ...

HC cresc puternic
CO si HC ramn zero

O2 ramne zero
O2 creste

Amestec prea bogat.

CO ramne zero

O2 si HC cresc

CO si HC sunt mari sau


egale cu cele de la un
motor nedepoluat

Amestecul este probabil


prea sarac sau este o
priza de aer
Trebuie verificar
reglajul imbogatirii sau
pus sub semnul
ntrebarii catalizatorul.
Cel mai probabil
catalizatorul nu mai
functioneaza

54

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

55

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

4.

Depoluarea.
4.1. Introducere.
Pna n zilele noastre sistemele de injectie au evoluat constant..Motivul acestei
evolutii l constituie faptul ca poluarea are o mare acoperire n dezbaterile comunitatii
europene si mondiale.De altfel, a avut loc o evolutie rapida a normelor de poluare,
oblignd constructorii sa faca eforturi mari pentru a-si aduce produsele spre un nivel
de poluare care sa se apropie de zero n viitorul apropiat.
4.2. Definitie.
Este ansamblul substantelor solide, lichide sau gazoase, care, dupa nivelul actual al
cunostintelor noastre, sunt considerate ca periculoase pentru sanatatea noastra ct si pentru
sanatatea mediului nconjurator.
Putem lua ca exemplu metalele grele (plumb,mercur), dar si produsele de origine
chimica (fosfati,nitrati) ca si emisiile de gaze produse de zonele industriale,de automobile sau
diversele deseuri depozitate si mai apoi uitate n natura.
n ceea ce priveste sectorul automobilelor, trei principali poluanti au fost recunoscuti
ca fiind nocivi si sunt n aceste zile n atentia constructorilor:
Monoxidul de carbon (CO).
Vaporii de benzina sau hidrocarburi nearse (HC).
Oxizii de azot (NOX):
Monoxidul de azot (NO), Dioxidul de azot (NO2 ).
4.3. Catalizatorul.
Catalizatorul cu trei cai (sau trifunctional)

Rolul sau este de a asigura transformarea gazelor poluante n gaze inofensive:


Oxidarea CO si HC.
Reducerea NOx.
Convertizorul catalitic este compus dintr-o carcasa din otel inoxidabil care este de
obicei echipat si cu ecrane termice pentru a proteja sasiul de caldura produsa de
reactiile chimice din interiorul catalizatorului. Carcasa contine de obicei doua blocuri
ceramice n loc de unul singur care ar fi mai fragil datorita lungimii mai mari. Aceste
blocuri ceramice trebuie sa stea bine fixate n interiorul carcasei datorita proprietatilor
casante ale ceramicii.
O sita metalica este montata ntre blocurile ceramice si carcasa pentru a le mentine
corect pe pozitie si pentru a evita vibratiile excesive ale blocurilor.
Structura alveolara este echivalenta cu o suprafata de contact a gazului de 2,8 m 2 .Din
punct de vedere al proprietatilor materialului, suprafata tratata este de 2 000 5 000 m 2 pe
bloc ceramic. Ea este acoperita cu un strat subtire de metale pretioase (Platina, Rohdiu,
Paladiu). Acestea amorseaza si/sau cresc viteza reactiilor chimice de oxidare si reducere.
56

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Acest tip de catalizator permite, datorita reglajului stoichiometric al mbogatirii,


convertirea simultana a trei poluanti (CO, HC, NOx) ntr-un singur element, de unde vine si
numele : Catalizator.

4.3.1.Functionarea catalizatorului.
Reactiile chimice care au loc n catalizator sunt posibile n anumite conditii:
Temeratura (amorsarea catalizatorului).
Amestec perfect stoichiometric.
Prezenta metalelor pretioase care activeaza reactiile de oxidare si reducere.
n fuctionarea n bucla nchisa amestecul este alaternativ bogat si sarac.
La functionarea cu amestec sarac
Catalizatorul oxideaza particulele nearse si stocheaza excesul de oxigen.
La functionarea cu amestec bogat:
Catalizatorul reduce NO2 si utilizeaza oxigenul stocat pentru a oxida impuritatile.
a)
Temperatura de functionare.
Eficacitatea depinde de temperatura de functionare. Amorsarea se face n jur de 250
C iar eficacitatea maxima o are la temperaturi mai mari de 450 C.
Convertizoarele catalitice si pot pierde eficacitatea mai rapid daca functioneaza la o
temperatura mai ridicata mult timp. Creste temperatura de amorsare iar coeficientul de
convertire scade.
b)

Efectele asupra catalizatorului.


Un convertor este un element destul de fragil, si poate fi cu usurinta distrus de:
Efecte mecanice.
Efecte temice.
Colmatare.

Efecte mecanice.
Spargerea carcasei cauzata de :
Miscarile coloanei de esapament.
socuri si oboseala termica, variatii brutale de temperatura la amorsare sau n deceleratie,
mproscarea cu apa, care poate duce la spargerea blocurilor ceramice

Efecte termice.
Topirea datorata temperaturii excesive (T > 1 000 C) ca urmare a tratarii unei cantitati prea
mare de poluanti
Evolutia substantelor active la temperaturi nalte prin migrarea metalului activ n interiorul
suportului metalic.
Sublimarea metalului activ la temperatura nalta.
Vitrificarea substantei active.
Colmatarea.
Suprafata activa a convertorului poate fi partial sau total colmatata, adica acoperita
de plumbul care se gaseste n benzina. Acest lucru provoaca neutralizarea
catalizatorului decoarece gazele nu mai ajung n contact cu metalul activ depus pe
57

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

suprafata ceramica. Acelasi efect ca si plumbul l pot avea uleiurile, fosforul si


sulfurul.
Remarca :
O pana de combustibil poate produce suprancalzirea catalizatorului si distrugerea
sa deoarece un ameste foarte sarac provoaca o ardere lenta cu o crestere
importanta a temperaturii gazelor de esapament .
La fel o cantitate pre mare de HC de tratat (datorata rateurilor de aprindere) pot duce
la distrugerea catalizatorului.
Controale :
Conformitatea valorilor gazelor de esapament prelevate cu
analizorul.
L
Controlul vizual si auditiv al catalizatorului si un test de
prezenta a plumbului n esapament. Etanseitatea tubulaturii de
esapament.
4.4. Reaspirarea vaporilor de combustibil.
Canistra cu carbon activ este un fel de burete pentru vaporii de benzina si care
permite stocarea acestora.

Atunci cnd conditiile de functionare ale motorului sunt reunite, calculatorul comanda
purjarea canistrei.Fara purjare canistra cu carbon activ s-ar satura iar vaporii s-ar condensa si
ar deveni lichizi.
4.4.1.Electrovana de purjare.

58

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Electrovana este comandata prin punere secventiala la masa de catre calculator si


care face sa varieze cantitatea de vapori reciclata.
Conditiile de functionare ale motorului care duc la purjarea canistrei se gasesc n
manualul de reparatii.
Controale :
Conformitatea valorilor date de constructor:
L
Multimetru :
Continuitate, izolarea firelor,
Rezistenta si izolarea bobinei,
Alimentarea.
CLIP:
Defectele,
Parametrii daca este posibil,
Detectarea de impulsuri,
Modul comanda.
Osciloscop :
Vizualizarea semnalului.
Diagnostic : Dignosticul mecanic al electrovanei de catre calculator nu este pe moment
posibila.Totusi sisteme particulare pentru normeleE.O.B.D sunt n cercetare.
4.5. Reaspirarea vaporilor de ulei.
Sistemul de reaspirare a vaporilor de combustibil este n general compus din doua
circuite distincte.
Circuitul amonte de clapeta de acceleratie (sarcini medii si mari): vaporii sunt
reaspirati de depresiunea din canalizatia de aer.
Circuitul aval de calpeta de acceleratie (relanti si sarcini mici): vaporii sunt
reaspirati de represiunea dintre motor si clapeta de acceleratie.

59

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

60

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

61

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

5. EOBD (European on Board Diagnostics).


5.1. Norma EOBD.
Vehiculele care raspund normelor de poluare EURO 2000 (EURO III) sunt echipate cu
sistem de auto-diagnoza EOBD.Aceasta noua norma este luata direct dintr-o lege americana
si care a fost aplicata n Europa.
Aceste vehicule difera de cele EURO 96 ( EURO II) prin urmatoarele:
Motoarele au un grad mai mare de depoluare iar pentru a satisface normele EURO III gradul
de poluare a fost redus cu 50% fata de EURO II
Calculatoarele sunt capabile sa detecteze orice anomalie care ar duce la o emisie de poluanti
superioara normei.Calculatorul are strategii speciale de control al organelor de depoluare.
n momentul n care o anpmalie provoaca o poluare excesiva, se aprinde un martor pe tabloul
de bord (martorul MIL Malfunction Information Light sau martorul EOBD).
Acest martor indica soferului faptul ca autovehiculul trebuie sa ajunga la service.
( ncepnd cu 1 Ianuarie 2000, nerepararea defectiunii care a dus la aprinderea
martorului poate fi sanctionata. Politia poate controla buna functionare a injectiei prin priza
EOBD, cu protocolul EURO 2000, comun la toate vehiculele).

MIL : Malfunction Information Light


EOBD : European On Board Diagnostics.
5.1.1.Diferenta ntre valorile limita si pragul de poluare EOBD
Valorile limita indica valorile date de norma.
Pregul de poluare EOBD reprezinta valorile pentru care calculatorul de injectie trebuie
sa detecteze o poluare. Adica, cu ocazia unui control specific, daca emisiile de gaze poluante
depaseste pragul maxim, calculatorul declara o pana cu sau fara aprinderea martorului.
5.1.2.Prezentarea sistemului EOBD.
Pentru a ntelege functionarea sistemului EOBD, vom imparti studiul n patru parti.
62

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

1
2
3
4

Gestionarea panelor EOBD.


Diagnosticul rateurilor de ardere.
Diagnosticul sondei lambda amonte.
Diagnosticul catalizatorului.

5.1.3.Gestionarea defectelor electrice obisnuite si gestionarea defectelor EOBD.


Gestionarea defectelor EOBD nu nlocuieste ci vine n completarea gestionarii
defectelor electrice traditionale. Defectele prezente si defectele memorizate ca si gestiunea
modurilor degradate nu sunt modificate de gestionarea EOBD
Pentru a raspunde la normele EOBD urmatoarele puncte sunt obligatorii:
Aprinderea martorului MIL (Malfunction information Light) pentru toate defectele care
duc la o depasire a pragului de poluare EOBD.
Memorarea defectelor EOBD.
Memorarea parametrilor motor la detectarea defectului memorat EOBD (freeze frame).
Determina clipirea martorului MIL pentru rateuri de ardere importante (Misfire) care pot
distruge catalizatorul

a)
Diagnosticul luat n considerare de gestiunea defectelor EOBD.
Diagnosticul functional al catalizatorului.
Diagnosticul al sondei lambda amonte.
Diagnosticul rateurilor de combustie cu doua nivele de detectie :
Detectia rateurilor de combustie slabe.
Detectia rateurilor de combustie ce pot antrena distrugerea catalizatorului.
b)
Diagnostic luat n considerare de gestiunea defectelor electrice.Diagnosticul
componentelor traditionale.

5.1.4.Termeni specifici gestionarii defectelor.


a)

Definitia unui rulaj.


Un rulaj este detectat atunci cnd sunt ndeplinite urmatoarele conditii :
Demarajul motorului.
Faza de rulaj n timpul careia diagnosticul este considerat facut.
Taierea contactului.
b)

Definitia unui Warm-up.


Un Warm-up este detectat daca urmatoarele doua conditii sunt ndeplinite:
Temperatura apei trebuie sa fi crescut cu aproximativ 22C fata de temperatura avuta la
pornirea motorului.
Temperatura apei trebuie sa creasca la o valoare de aproximativ 70 C.
c)

Definitia tramei memorizate (Freeze frame).


Trama memorizata (freeze frame) este o zona de memorie n care putem face o
fotografie a contextului la momentul la care pana EOBD a fost memorizata.
Exista o singura zona de memorie pentru toate defectele.
Prima pana si ia locul n memorie si ea nu poate fi scoasa dect de o pana de
prioritate mai mare.
63

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

d)

Definitia Matricii de inhibitie.


Matricea de inhibitie autorizeaza sau nu luarea n considerare a defectelor valide,
pentru cele patru diagnostice functionale, daca alte defecte care pot introduce erori sunt
prezente.
e)

Definitia unui defect valid.


Defectele valide sunt definite plecnd de la defectele prezente.Ele sunt intermediare
ntre defectele prezente si contorul defectelor OBD.Ele sunt contabilizate o singura data pe
rulaj.Toate defectele valide sunt puse la zero dupa taierea contactului.
5.1.5.Principiu de functionare a gestionarii defectelor EOBD.

a)
Strategia de diagnostic EOBD.
Diagnosticul rateurilor de ardere si diagnosticul electric este facut permanent.
Celelalte organe de depoluare sunt testate o singura data pe rulaj (diagnosticul nu este
permanent).Totusi aceste secvente de test nu au loc ntotdeauna. Vehiculul trebuie sa ruleze n
anumite conditii pentru a se putea face un diagnostic:
Conditii de temperatura.
Conditii de viteza.
Temporizare dupa pornire.
Conditii motor (Presiune colector, regim, pozitie clapeta acceleratie,....).

b)
Declararea panelor EOBD.
Daca calculatorul detecteaza o pana valida timp de trei rulaje consecutive, atunci :
O pana EOBD este memorizata.
Se cere aprinderea martorului MIL.Aceasta cerere va fi luata n considerare numai daca pana
considerata este autorizata pentru aprinderea martorului.
O trama de parametrii motor este memorizata n momentul detectarii defectului (freeze
frame).
c)

stergerea defectelor EOBD.


Pentru stingerea martorului MIL, nu trebuie detectata aceeasi pana valida timp de trei
rulaje consecutive.
Pentru a repune la zero defectele EOBD ( defect pe dispozitivul de diagnostic )
memorizate, nu trebuie detectata pana valida timp de 40 de warm-up consecutive .
Defectul rateurilor de combustie care pot distruge catalizatorul, nu duc la memorarea
de defect EOBD.Nu provoaca dect aprinderea intermitenta a martorului MIL.Atunci cnd
defectul dispare martorul se stinge.
5.1.6 Conditii de aprindere a martorului EOBD .

Daca la punerea contactului, temperatura apei, aerului sau a presiunii din colector sunt n
afara anumitor plaje de valori, atunci diagnosticul functional la catalizatorului, a sondei de
oxigen si detectarea rateurilor de ardere un vor fi autorizate pna la urmatoarea punere a
contactului.
Daca calculatorul detecteaza o pana la captorul de temperatura apa, aer sau presiune colector,
diagnosticul nu este autorizat.
Daca sonda de oxigen amonte este defecta, diagnosticul catalizatorului un pote fi facut.
64

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Diagnosticul functional al sondei de oxigen si a catalizatorului nu pot fi facute niciodata n


acelasi timp.
Daca diagnosticul sondei de oxigen si a catalizatorului sunt n curs, purjarea canistrei este
nchisa iar adaptivii sunt blocati la ultima lor valoare.
5.2. Diagnosticul rateurilor de ardere.
5.2.1.Scopul diagnosticului rateurilor de ardere.
Detectarea rateurilor de ardere trebuie sa permita :
De a repera o disfunctionalitate, care poate o depasire a pragurilor de poluare EOBD.
De a alerta o disfunctionalitate, care antreneza o distrugere a catalizatorului.
5.2.2.Principiul detectarii rateurilor de ardere.

C : Cuplu.
T : Timp.
S : Prag de detectie.
R : Rateuri detectate.
Calculatorul vede n permanenta regularitatea semnalului volantului motor. Rateurile
de ardere provoaca un aciclism motor si antreneaza o scadere a cuplului.Turatia motorului nu
este regulata. Observarea unei perturbatii a semnalului volant (marire a perioadei) permite
observarea unei arderi defectuoase.
Observatie: Pragul de detectare este adaptat unui punct de functionare presiune si regim
al motorului. Acest diagnostic este facut practic n continuu pe ansamblul
rulajului.Nerealizarea sa sau recunosterea unor rateuri de ardere antreneaza inhibarea altor
diagnostice EOBD.
Acest diagnostic permite distingerea a doua tipuri de defect :

65

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Rateurile de combustie slabe care antreneaza o depasire a pragului de poluare EOBD. Ele
provoaca aprinderea martorului EOBD daca detectarea defectului este efectuata n trei rulaje
consecutive.
Rateurile de combustie puternice antreneaza distrugerea catalizatorului. Ele provoaca o
aprindere intermitenta si imediata a martorului EOBD.
5.3. Diagnosticul sondei Lambda amonte.
5.3.1.Scopul diagnosticului sondei de oxigen amonte.
Diagnosticul functional al sondei de O2 amonte trebuie sa detecteze o defectiune care
ar putea provoca o depasire a pragului de poluare EOBD.
Principiul diagnosticului sondei de oxigen .

Defectele sondei de O2 sunt de doua tipuri :


Degradarea mecanica a componentelor (spargere, taierea firului) care se traduce printr-o pana
electrica.
Degradarea chimica a componentelor care duce la o marire a timpului de raspuns a sondei si
care se traduce printr-o perioada de trecere de la tensiune mica la tensiune mare crescuta.
Diagnosticul sondei de oxigen amonte.
Detectarea panei.
Sonda O2 este declarata defecta daca perioada sa medie de raspuns depaseste pragul
EOBD. Ea provoaca aprinderea martorului EOBD ( MIL) .
Test static al sondei de oxigen.
66

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Pe anumite calculatoare, este posibila efectuarea unui test static al sondei de oxigen
amonte cu ajutorul trusei de diagnostic.
5.4. Diagnosticul catalizatorului.
5.4.1.Scopul diagnosticului catalizatorului.
Diagnosticul functional al catalizatorului trebuie sa permita detectarea unei
disfunctiuni care ar putea duce la depasirea pragului de poluare a normei EOBD.

5.4.2.Principiul diagnosticarii catalizatorului.


Capacitatea de stocare a oxigenului de catre catalizator este indicatorul starii sale.
Atunci cnd catalizatorul mbatrneste, capacitatea sa de stocare a oxigenului scade ca si
capacitatea sa de a depolua.
Principiul consta n creerea de variatii importante ale mbogatirii, n scopul umplerii
cu oxigen a catalizatorului.
Daca catalizatorul este bun, va absorbi oxigenul iar tensiunea furnizata de sonda de oxigen
aval va ramne constanta.
Daca este uzat, oxigenul nu va mai putea fi stocat, iar acest lucru va antrena o variatie a
tensiunii n sonda de oxigen aval.Cu ct catalizatorul este mai uzat cu att oscilatia va fi mai
importanta.
VIITORUL SISTEMELOR DE INJECIE.
Marile firme orienteaza sistemele de injectie catre un common rail, unde presiunea
de injectie creste semnificativ. Un nou sistem de injectie aflat n teste si probabil ct de curnd si
67

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

folosit este injectia directa de benzina cu controlul electronic al curgerii asa zisa metoda
orbital.
Noile sisteme de injectie de benzina sunt mai economice si mai ecologice. innd
cont de faptul ca n aproximativ 70 de ani resursele energetice ale planetei se vor epuiza, se cauta
solutii pentru nlocuirea actualelor propulsoare pentru autovehicul. Datorita unei politici
agresive, de cercetare-dezvoltare dusa de marile companii producatoare de motoare, rezultattele
au nceput sa apara. Astfel o solutie pentru mine poate fi autoturismul hibrid unde sistemul de
injectie este nlocuit cu un circuit electric.
Vastul domeniu al motoarelor ramne deschis tinerilor ingineri, care n avntul
tineresc pot gasi solutii fiabile pentru acel mine imprevizibil.
Volvo Cars a lansat variante ale modelelor sale propulsate cu bioetanol fiind un
combustibil complet ecologic. Aceasta gama ecologica a fost extinsa si cu noul Volvo C30.
Interesul pentru etanol ca si combustibil pentru vehicule a crescut n Europa,
spune Gerry Keaney, Vicepresedinte la Departamentul de Marketing, Vnzari si Servicii la
VolvoCars. Din acest motiv ne extindem gama de modele pe un total de 9 piete. Primele tari ce
vor primi variantele cu FlexiFuel vor fi Marea Britanie, Irlanda, Franta, Spania, Olanda, Belgia,
Elvetia si Norvegia. Este foarte ncurajant ca piata de desfacere este n expansiune si ca
initiativele politice n acest sens au fost deja luate, a continuat Gerry Keaney .
Franta a anuntat ca n 2007 erau n constructie 500 de statii de alimentare cu E85 (un
amestec 85% etanol si 15% benzina). Combustibilul va fi produs local, din produse agricole. n
prezent sunt 23 de fabrici care produc etanol n Europa, iar aceasta cifra este de asteptat sa
creasca la peste 60 pna la sfrsitul lui 2008. n aceste conditii aproximativ 1,8 milioane de litri
de etanol sunt produse anual n Uniunea Europeana, n principiu, din orice sursa de biomasa:
porumb, sfecla de zahar, celuloza.
Trei din cele noua modele Volovo-C30, S40, si V50 sunt acum disponibile n
variante alternative FlexiFuel. Acestea sunt propulsate de motoare de motoare cu 4 cilindri, cu
aspiratie normala, ce produc 125CP. Bioetanolul si benzina sunt nmagazinate n acelasi rezervor
de 55 litri. Motorul a fost modificat pentru a sustine proprietatile corozive ale etanolului. Valvele
sistemului de injectie au fost ntarite si marite, pentru ca acum este injectat mai mult
combustibil, energia dezvoltata E85 fiind mai mica fata de benzina. De asemenea si softul de
calibrare a fost updatat pentru puterea etanolului. Sistemul de manageament al motorului
supravegheaza precis amestecul de combustibil din rezervor si automat ajusteaza injectoarele si
sistemul de aprindere.
Daca masina ruleaza cu E85, emisiile folosite de CO 2 scad cu pna la 80%
comparativ cu aceeasi masina ce merge cu benzina. Un combustibil alternativ nu va fi capabil
sa nlocuiasca complet combustibili fosili de astazi, dar gama de modele ecologice va fi din ce n
ce mai raspndita n viitor. Diferitii combustibili si tehnologii vor fi dezvoltate n paralel. Etanol
reduce dependenta de combustibilii traditionali iar programul Volvo FlexiFuel va contribui vital
la strategia noastra de protejare a mediului, a ncheiat Gerry Keaney.
Specificatii tehnice:
Motor: 4 cilindri cu benzina/E85
Cutie de viteze: manuala cu 5 trepte
Putere maxima: 92 kw (125CP)
Cuplu maxim: 165 Nm la 4000rpm
Acceleratia 0 100 km/h: 10,8s
Viteza maxima: 200km/h

68

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Mazada a expus n premiera la Salonul Auto de la Tokyo noua genertie a motorului


rotativ RENESIS pe benzina, care echipeaza modelul concept Taiki, motorul rotativ cu
alimentare alternativa hidrogen benzina aflatn dotarea noii Mazda 5 Hydrogen RE Hybrid.

.
Constructorul japonez a demarat procesul de dezvoltare a motorului rotativ cu
injectie directa 16X, cu o capacitate de 1600cc, care marcheaza evolutia structurii de baza a
acestui tip de moto. Acesta noua generatie este prima cu alimentare pe benzina care foloseste
injectia directa. Desi dimensiunile motorului au crescut, acesta a ramas la fel de compact si de
usor ca si generatia actuala, fiind si mai economic. Pentru noul motor s-a utilizat si aluminiul,
reducndu-se astfel gerutatea automobilului pe care este montat.
Mazda 5Hydrogen RE Hybrid reprezinta o abordare noua pentru motorul rotativ.
Acest model beneficiaza de un motor rotativ cu alimentare combinata pe hidrogen si benzina,
dispus transversal, ce dezvolta cu aproximativ 40% mai multa putere dect cel ce echipeaza
modelul RX-8 Hydrogen RE, rezultnd astfel o performanta mai buna la accelerare. Noul motor
pe hidrogen a necesitat si dezvoltarea unui nou sistem hibrid care sa-i faciliteze functionarea.
Motorul rotativ pe hidrogen conventional prezenta un cuplu mic si o eficienta scazuta la turatii
mici. Noul sistem depasesete aceste neajunsuri si extindeautonomia pentru alimentarea cu
hidogen la aproximativ 200 km, de doua ori mai buna dect pentru modelul RX-8.

69

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Mazda a dezvoltat de asemenea un nou tip de motor diesel prin intermediul caruia
consumul de combustibil si emisiile de noxe sunt reduse cu pna la 10%. Prin utilizarea unui
sistem common rail cu presiune ridicata a combustibilului si a piezo-injectoarelor a crescut
foarte mult eficienta motorului. Pentru noul motor diesel de 2l, n paralel cu folosirea
aluminiului au fost reduse dimensiunile si greutatea partilor componente, n scopul obtinerii unei
greutati similare cu a versiunii pe benzina. Rezultatul a fost nu doar cresterea performantei, ci si
atigerea unui consum mai bun si reducerea zgomotului produs de motor. Motorul este echipat cu
o turbina n doua faze care faciliteaza obtinerea unor emisii reduse de CO 2 si a unui consum
redus de combustibil. O contributie semnificativa la realizarea performantelor mentionate
anterior o are sistemul de catalizare utilizat, care permite att o ardere mai buna a
combustibilului, ct si tratarea gazelor ne arse adecvat.

SISS (SMART IDLE STOP SYSTEM).


Mazda a mai prezentat la Tokyo si un sistem destinat automobobilelor utilizate cu
precadere n oras. Smart Idle Stop System este proiectat astfel nct sa opreasca motorul atunci
70

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

cnd acesta se afla la ralanti (la semafor sau n blocajele din traficul cotidian) si sa l reporneasca
automat cnd exista intentia de deplasare. Sistemul si-a dovedit eficienta reducnd consumul de
combustibil cu aproximativ 10% n cadrul mai multor teste efectuate n Japonia. Sistemele
conventionale de acest tip folosesc un dispozitiv electric pentru a reporni motorul. Spre
deosebire de acestea, SISS injecteaza benzina direct n cilindrii motorului n timp ce acesta este
oprit. n acest mod, sistemul nu economiseste doar combustibil, ci permite si o repunere n
functiune a motorului mai rapida si mai silentioasa, comparativ cu a unui sistem obisnuit.
n anul 2008, nrautatirea climei si campania intensiva n favaoarea protejarii
mediului, promovata de politicieni concurenti, precum Al Gore, a redeschis subiectul masinilor
cu hidrogen n America. Unii savanti, vaznd ca lansarea noului tip de vehicul nu e doar o
gluma, s-au grabit sa avertizeze ca exista cai mai simple si mai ieftine.
De pilda, fizicianul Joseph Romm, care a lucrat n ultimii ani la Departamentul
Statelor Unite pentru Energie, nu s-a sfiit sa critice public alegerea politicienilor, preciznd ca
masina cu hidrogen cu celule de combustie este cea mai putin eficienta si cea mai scumpa
metoda de a actiona un vehicul.
Cnd a fost ntrebat, totusi, cam nct timp va fi disponibila pe piata de consum, el a
raspuns categoric: Nu n timpul vietii noastre si daca ar fi dupa mine, niciodata. E o prostie.

Producatorii se nghesuie
Nu e prea limpede cine a hotart ca masina cu celule de combustie pe baza de
hidrogen merita sa devina realitate, dar marii producatori de autoturisme s-au luat unul dupa
altul si au produs, cu totii, noi modele de masini. Uni mai precauti, au optat pentru actionarea
dubla, att pentru benzina, ct si electrica, prin celule de combustie.
Lista celor care au investit n noua tehnologie este lunga si merita sa fie mentionata,
ntruct e greu de crezut ca dupa ce au facut primele modele, vor renunta usor la ideea folosirii
lor. Astfel dintre firmele care au produs deja masini cu celule de combustie mentionam: Toyota,
Hyundai, BMW, Daimler Chrysler, Ford, General Motors, Honda, Mazda, Nissan, Morgan
Motor Company si Volskswagen.
ntre ele, singura care a construit si a vndut deja autobuze cu celule de combustie a
fost Daimler Chrysler, care a produs masinile Mercedes Benz Citaro, cumparate de primaria
Londrei nca din octombrie 2005.
n anul 2007, nca trei mari uzine de utobuze au lansat linii de fabricatii pentru
masinile de hidrogen: Thor Industries, Irisbus si Fuel Cell Bus Club.

Doua probleme grave:


Dincolo de costurile, pe care omenirea este gata sa le plateasca pentru a reduce
poluarea, mai ramn doar doua mari impedimente.
Primul ar fi gerul, ntruct toate celulele cu combustie produc, n loc de gaze toxice,
aburi de apa, care pot ngheta n timpul iernilor deosebit de friguroase, blocnd n acest fel
producerea curentului electric. Solutia propusa: acumularea de rezerve, pentru urgente.
Al doilea impediment ar fi lipsa statiilor de hidrogen pe drumurile publice, care s-ar
putea rezolva prin statii duble, de carburanti traditionali si hidrogen, asa cum ncarca Norvegia.
Se estimeaza ca nlocuirea vehiculelor clasice cu cele pe baza de hidrogen va consta
aproximativ un trilion de dolari, numai n Statele Unite.

Primele statii de hidrogen n Norvegia.


O statie de petrol a companiei Statoil, din orasul norvegian Forus, a fost echipata si
cu o pompa de hidrogen, nca din august 2007. Masinile care au buteliile de hidrogen goale pot
oprii la aceasta statie exact ca la o pompa de benzina si se pot alimenta cu hidrogen lichid,
printr-o instalatie speciala de presurizare. Patronii spun ca la nceput aveau doar trei patru clienti
71

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

pe zi, dar acum numarul lor a crescut deja de cteva zeci de ori. Norvegienii s-au aratat foarte
interesati de noile tehnologii.
Desi n aceasta tara nu exista un producator local de autoturisme cu motoare pe baza
de hidrogen, norvegienii au adoptat modelul japonez Toyota Higlander FCHV. Pe 5 iulie 2007,
compania Statoil a mai deschis nca patru pompe de hidrogen, pe coasta de sud a Norvegiei.
Programul prevede crearea unui lant continuu de statii de hidrogen, ntre Oslo si Stavanger,
aflate la cel mult 570 de kilometri una de alta, ntruct un rezervor de hidrogen este suficient
penrtu 600 de kilometri de drum.
La realizarea acestui proiect, numit HyNor (de la Hydrogen for Norvegia),
participa acum 40 de corporatii partenere. n 2008, se vor deschide primele statii de hidrogen si
n capitala tarii, Oslo.

Ce sunt celule de combustie?


Un biolog italian, Luigi Galavani, care studia anatomia batracienilor, a descoperit ca
broastele moarte pe care le diseca se contractau atunci cnd le atingea cu bisturiul sau. Era anul
1786, iar Galvani a fost pus n ncurcatura privind natura acestui fenomen si cauzele lui.
Raspunsul a fost dat n anul 1790, de omul de stiinta italian Alessandro Volta.
Picioarele broastelor se contractasera deoarece lichidele din interiorul lor reactionau
la contactul cu doua metale diferite: alama (din lamelele cu care era prinsa broasca pe masa de
studiu) si fierul (din otelul bisturiului). Aceasta combinatie forma o pila electrica simpla (corpul
broastei fiind un soi de electrolit ntre cele doua metale), iar curentul produs de pila contracta
muschii picioarelor batracianului.
Volta a facut apoi o pila electrica punnd o hrtie umeda ntre discuri de cupru si
zinc, iar mai trziu a inventat prima baterie din lume, care era formata dintr-o coloana de pile
electrice facute din placi de zinc si de argint, cu separatoare de hrtie mbibate n apa sarata.

Cum functioneaza celulele?


Dupa Volta, s-au inventat multe forme de pile electrice. Celulele de combustie
functioneaza oarecum similar pilei electrice, transformnd energia chimica a reactiei de ardere n
energie electrica. Ele produc electricitate prin eliberarea combustibilului (n cazul nostru
hidrogen) la anod si a oxidantului (aer care contine oxigen n proportie de 20%) la catod.
Cele doua gaze, hidrogenul si oxigenul din aer, se combina (spunem ca hidrogenul
arde) n prezenta unui electrolit. n timpul reactiei, ntre cei doi electrozi apare o diferenta de
potential, adica se produce electricitate. Apa rezultata din reactie, fiind sub forma de vapori, se
elimina de la sine, lasnd electrolitul curat si gata pentru o noua reactie.
n celulele de combustie se introduce hidrogen de fiecare data cnd se foloseste
electricitatea, pentru ca ele stocheaza energia electrica produsa, asa cum fac de regula bateriile.
O alta deosebire fata de baterii este faptul ca cei doi electrozi, anodul si catodul, nu se consuma
si ramn stabili.
Celulele de combustie pot functiona si cu alcool, dar atunci, n afara de vapori de
apa, rezulta si o cantitate mica de bioxid de carbon, mult mai redusa dect daca s-ar arde
benzina.

Mecanismul intim al producerii curentului.


Sa spui ca n timpul reactiei dintre hidrogen si oxigen rezulta altceva dect energie
calorica si apa ar fi doar o aberatie chimica. Azi totusi oamenii de stiinta au reusit sa creeze o
grupa ntreaga de polimeri, permeabili fata de trecerea protonilor, pe care i folosesc ca electroliti
n celulele de combustie. Scopul izolarii protonilor este dorinta de a-i determina pe electroni sa
faca mai nti un ocol nainte de a participa la reactia de ardere. Polimeriise plaseaza ntre cele
doua placi: catod si anod.
72

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Molecula de hidrogen ajunsa la anod se disociaza n prezenta unui catalizator din


platina n protoni si electroni. Protonii trec prin membrana si ajung la oxigen, n timp ce
electronii sunt dirijati mai nti printr-un fir, n afara celulei, unde parcurg un circuit electric, si
abia apoi ajung la catod, unde participa la finalizarea moleculei de apa. Asa se produce curent
electric cu ajutorul celulelor de combustie.

Folosind mecanismul descris mai sus, ingineriiau creat primele masini care nu
polueaza deloc.

73

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Ele sunt alimentate cu hidrogen din niste butelii, plasate sub bancheta din spate, iar
motorul care nvrte rotile este electric si este plasat sub capota, ca majoritatea motoarelor. La
mijloc, sub podea, se afla bateria de celule de combustie, adica centrala electrica a masinii.
Toate masinile care poarta inscriptia Fuel Cell se bazeaza pe acest sistem, dar, de regula, nu
ard hidrogen, care este foarte scump, ci etanol produs din cereale (un fel de tuica cu gust prost).

Automobilele electrice ataca piata.


Israelienii vor avea o retea de alimentare a bateriilor folosite de masinile ecologice.
Grupul Renault Nissan Motor va transforma n curnd Israelul ntr-o pista de lansare la drum
lung a automobilului electric.
Aventura n care se hzardeaza Renault se dovedeste incitanta si pentru guvernul de
la ierusalim, care este dispus sa investeasca, pentru nceput, 200 milioane de dolari n
infrastructura necesara punerii n circulatie a masinilor ecologice. Vehiculele vor fi echipate cu
baterii de litiu si vor intra pe piata israelita n 2011.
Automobilul electric va devenii n curnd un fenomen de masa. Cel putin asa sustin
constructorii de automobile de la Renault, care spun ca este pentru prima oara cnd s-a pus la
punct un sistem complet pentru ca acest proiect sa ajunga la soroc.

Statul israelian ofera avantaje fiscale, un operator care va pune n functiune un


sistem de ncarcare a bateriilor si un constructor care va crea un
autovehicul menit sa ndeplineasca un anumit set de cerinte.
Cei trei parteneri sunt convinsi ca vor cstiga pariul, deoarece Israelul este locul
ideal pentru o astfel de ncercare. Constructorii francezi vor sa vnda n Israel ntre 10000 si
20000 de masini electrice anual.
Pretul petrolului care se afla ntr-o continua crestere si ultimele reglementari
internationale cu privire la protectia mediului le dau sperante mari celor de la Renault. Ei sunt
siguri ca prototipul lor va cuceri n scurt timp soselele lumii.

Un milion de kilometrii fara reparatii.


Numarul autovehiculelor ecologice care se afla n circulatie pe drumurile
internationale este, cu siguranta, mult mai mic dect cel prevazut initial. Azi totusi, aceasta
masina, care nu emite noxe, continua sa reprezinte solutia pe termen lung, deoarece va costa mai
putin, iar pretul energiei necesare pentru a o conduce va fi infim fata de pretul benzinei. Masina
electrica prezinta si alte avantaje seducatoare.
Este mult mai simplu de ntretinut, iar motorul sau poate sa reziste pna la un milion
de kilometrii fara reparatii majore. n conditii optime, drumuri fara denivelari, trafic normal si o
corecta gestionare a bateriei, automobilul ecologic poate sa parcurga 50 de kilometri cu baterii
de plumb, ntre 80 si 100 de kilometri cu baterii de nichel cadmiu, iar bateriile pe baza de litiu
i confera o autonomie de pna la 200 de kilometri. Vehiculele rutiere electrice au vazut lumina
zilei la nceputul secolului XX, iar primul prototip a atins o viteza de 100 de kilometri pe ora.

soferii vor primii factura ca la mobil.


n politica de mediu dusa de Israel este inclusa si viziunea verde a lui Peres care,
pna acum, a ncurajat investitii masive si n panourile solare. Israelul nu poate avea o
economie nfloritoare daca nu este receptiv la ideile noi, cum ar fi, de exemplu, folosirea pe
scara larga a masinii electrice, a spus presedintele Peres cu ocazia ncheierii contractului cu
Renault. Vnzarea transportului electric, propusa de antreprenorul de software, israelianul Shai
Agassi, va functiona dupa modelul adoptat de dealerii de telefonie mobila.
Partea de hard, adica masina, va fi subventionata, iar cumparatorii vor plati lunar o
indemnizatie de deplasare, n acest caz kilometrii fiind taxati asa cum sunt taxate minutele n
cazul facturii emise pentru telefonul mobil. Pretul nu va fi fluctuant, iar cresterile repetate si
uneori, alarmante ale pretului la benzina vor fidate uitarii.
74

Instalaia de alimentare cu injectie pe benzin

Plinul va putea fi facut fara probleme n cazul masinilor electrice, di momentul n


care va fi creata o retea de rencarcare a bateriilor. La pompa nsa nu se va mai livra benzina,
ci baterii pe baza de litiu sau energie electrica.

Bateria pe litiu, mai ieftina de trei ori dect benzina.


Israelul este terenul ideal pentru a experimenta aceasta noua tehnologie, sustin
producatorii. Este o tara mica n care circula aproximativ un milion de masini, iar 90% din
populatie parcurge mai putin de 70 de kilometri pe zi. Bateria pe baza de litiu care va hrani
noul automobil ecologic i va permite acestuia o autonomie de 100 de kilometri n oras.
Modelul ecologic al celor de la Renault va fi asamblat pe caroserie Kangoo sau
Megane si va avea performantele unui motor termic de 1,6 litri. Modelul economic va beneficia
de un abonament lunar.
Cumparatorul va fi proprietarul masinii, dar va nchiria bateria pe care va putea sa o
ncarce sau sa o schimbe ntr-o retea formata din 500 000 de statii aflate pe teritoriul israelian.
Costul lunar al rencarcarii bateriei va fi, pentru un automobilist, de 60 de dolari pe luna, n
comparatie cu consumul lunar mediu al unui automobilist obisnuit care , n Israel se ridica la 200
de dolari! Bateria pe baza de litiu este considerata cea mai performanta n materie de stocare a
electricitatii si va fi folosita pentru alimentarea noilor automobile ecologice din Israel, produse
de francezi.

Afacerea cu automobile eco are si neajunsuri.


Masinile sunt silentioase, iar pasagerii sunt scutiti de vibratiile pe care le produc, n
timpul mersului, automobilele obisnuite. Cu toate avantajele pe care le prezinta autovehiculele
electrice, exista si voci care sustin ca n aceasta afacere exista si puncte nevralgice. Din punct de
vedere tehnic, ncarcarea bateriilor nu se poate face fara pierderi.
Acestea sunt reprezentate de nivelul randamentului dat de centrala electrica, de
scurgerile de energie nregistrate n timpul transportului pna la beneficiar sau de ranadamentul
motorului electric. Toti acesti factori contribuie la reducerea eficientei energetice.
Bateriile sunt grele, fapt care conduce la un consum mai mare de energie n timpul
deplasarii autovehiculului. Contin metale grele, n mare parte toxice, iar reciclarea lor ridica
probleme. Iar daca aceste baterii sunt ncarcate cu energie nucleara, vehiculele electrice devin, la
rndul lor, responsabiel de efectele nocive ale industriei atomice.

75