Vascozitatea combustibililor

Vascozitatea este proprietatea fluidelor de a se opune tendintei de deplasare relativa a straturilor

componente, datorita fortelor de atractie intermoleculara

(Cu cat aceste forte de frecare interioare sunt mai mari cu atat fluiditatea lichidului este mai
mica)

Factori care influenteaza vascozitatea combustibilului

— compozitia sa chimica si fractionata,

— temperature
--- presiune

Vascozitatea este una din principalele proprietati ale combustibilului de care depinde

- alimentarea cu combustibil
-formarea amestecului in motor
-Motorinele romanesti au vascozitatea cinematica

— la 20 °C cuprinsa in intervalul 5,43. . 8,66 𝑚𝑚2 /s

----la 50°C in intervalul 2,71 …3,81 𝑚𝑚2 /s

-vascozitatea dinamica
-vascozitatea cinematica
-vascozitatea relativa sau conventionala ,0E

In functie de modul de definire se disting:

-vascozitatea dinamica;

-vascozitatea Cinematica;

-vascozitatea relativa sau conventionala, 0E

În Sistemul International unitatea de măsură a viscozitătii dinamice este Pascal—secunda (Pa s),
care este egală cu 1 kg* 𝑚−1 * 𝑠 −1

În sistemul CGS unitatea de măsură a viscozităţii dinamice este poise numită după Jean Louis
Marie Poiseuille.

1 P= 1 g 𝑐𝑚−1 𝑠 −1 Curent se foloseşte subdiviziunea centipoise (cP) deoarece la 20°C apa are
vascozitatea de 1,0020 cP, o coincidenţă convenabilă

Relaţia dintre poise şi Pa s este:

10 P = 1 kg 𝑚−1 𝑠 −1 = 1 Pa s1 cP = 0,001 Pa s=1mPa s

În Sistemul International unitatea de masură a vascozitătii cinematice este 𝑚2 𝑠 −1

În sistemul CGS unitatea cle măsură a viscozităţii dinamice este Stokes (St) numită după George
Gabriel Ştokes. Uneori se foloseşte subdiviziunea centistokes (cSt).

1stokes = 100 centistokes = 1𝑐𝑚−1 𝑠 −1 = 0.0001 𝑚2 𝑠 −1

1 centistokes = 1 𝑚𝑚2 /𝑠
Viscozitatea cinematică exprimata în grade Engler se poate converti în unităţi SI cu relaţia:
6.31
V=(7,32°𝐸 − ) °° 𝑚2 𝑠 −1
°𝐸

Factorii care influenteaza viscozitatea combustibilului

-Presiunea
-viscozitatea unui combustibil creste odata cu cresterea presiunii

-Presiunea de injectie are o influenta insemnata asupra viscozitatii: marirea presiunii in sistemul
de injectie pana la 200x105 N/𝑚2 determina o crestere a viscozitatii combustibilului cu 60%, in
timp ce la'jâr'esmm d 400x105 N/𝑚2 viscozitatea se
mareste de trei ori.

Temperatura

Cu cat temperatura este mai ridicata viscozitatea este mai redusa.

Variatia viscozitatii benzinelor cu temperatura in domeniul temperaturilor pozitive, este relativ

redusa.

Lnfluenta temperaturii asupra viscozitatii motorinelor este mai importanta decat

asupra Viscozitatii benzinelor (!la temperaturi sub 0°C variatia viscozitii motorinei

cu temperatura este >> )

 Influenta viscozitatii asupra functionarii motoarelor cu aprindere prin comprimare

Marimea Viscozitatii motorinei influenteaza calitatea pulverizarii care

se apreciaza prin :

-finetea

-omogenitatea

-penetratia si

-unghiul de dispersie al jetului

Viscozitatea este mai mare —> jetul de combustibil este mai compact,, unghiul de dispersie
mai mic iar penetratia jetului este mai mare.

ln scopul imbunatatirii parametrilor jetului se impune utilizarea unor motorine cu viscozitate

redusa

Fata de valoarea minima a viscozitatii exista insa restrictii impuse din „ conditiile asigurarii unei
ungeri corespunzatoare a unor piese ale pompei de injectie si ale iniectorului (pistonului plonjor
acul injectorului etc)

(Cercetarile experimentale au aratat ca folosirea unui combusubil cu o Viscozitate de 1.10°E20

(2x106 𝑚 2 /𝑠) realizeaza o ungere satisfacatoare a organelor mobile ale sistemului de injectie,
cat si o pulverizare optima a combustibilului)

Din considerente de uzura cat si de pulverizare, limita inferioara s a stabilit la 1,1°E20

Viscozitate motorine intre 2,0 si 4,5 𝑚𝑚2 /s)

Limita superioara a Viscozitatii este impusa atat de calitatea pulverizarii cat si de fluiditatea la
temperaturi scazute

Influenta viscozitatii asupra alimentarii motoarelor cu combustibil

- Cresterea viscozitatii cu scaderea temperaturii poate fi atat de importanta incat unii

combustibili devin inutilizabili,
 - Viscozitatea are o mare influenta Sl asupra pornirii motorului la temperature joase

- Pornirea usoara a motorului diesel depinde de

-capacitatea de autoap " de\ (CLmin)
-viscozitate
-punctul de congelare al motorinei

La punctul de tulburare (care este cu aproximativ 6°C mai mare decat punctul de congelare) se
poate produce infundarea sitelor sau a filtrelor pentru retinerea impuritatilor mecanice din
combustibil.

-Punct de tulburare
-Punctul de curgere
- Punctul de congelare ,
-Temperatura limita de filtrabilitate
-Temp de infundare a filtrului la rece(Cold Filter Plugging Point)
-Temperatura limita operationala
-Temperatura limita de curgere(Low Temperature Flow Test)
Punctul (temperatura) de congelare

- temperatura la care meniscul format de combustibilul dintr-o eprubeta ramane nemiscat

la inclinarea acesteia cu 45
- Pentru combustibili intereseaza si temperatura de tulburare ,adica temperatura la care se
observa separarea unor particule solide fine in combustibil (cristale de alcani solizi si
microcristae de gheata) care conduc la o alimentare defectuoas :: motorului.
- La temperatura de tulburare se formeaza cristale de parafina
- De multe ori determinarea punctelor de congelare si tulburare nu sunt suficiente pentru
aprecierea comportarii combustibililor la temperaturi scazute in sistemul de alimentare
- Punctul de filtrabilitate, temp limita de filtrabilitate (mai mica decat t deî tuilburare aprox
cu 10 °C)
- Temperatura limita operationala

Tensiunea superficiala an IV 2021

- se manifesta la suprafata libera a lichidelor, adica la suprafata de separare a acestora de

un gaz

- finetea si omogenitatea pulverizarii combustibilului

- Tensiunea superficiala e direct proportionala cu continutul fractiunilor

grele si cu vascozitatea combustibilului
 - hidrocarburile aromatice au o tensiune superficiala mai mare decat alcanii.
- cresterea intarzierii la aprindere si a dm atei de vaporizare
- dependenta de temperatuta si presiune.

Temperatura de autoaprindere

- temperatura minima la care combustibilul se aprinde fara interventia unei surse exterioare

— presiune

— compozitia combustibilului

- Cea mai inalta stabilitate o au aromaticele urmata de naftene si alcani.

Indicele de cocs

Indicele de cocs este = procentul de cocs care se formeaza la cocsificarea unei cantitati date de
combustibil

Determinarea indicelui de cocs pentiu motorina, uleiuri si pacura se face prin metoda
Conradson.
-depinde de
- compozitia fractionate a combustibilului si de
- gradul de ralinarc ( „\ „

- indice de cocs mare  o tendinta mare a combustibilului de a forma calamina

- Pentru motoarele rapide ,se impune ca indicele de COCS sa aiba o valoare cat mai mica.

Puterea calorifica (calorica)

Puterea calorifica reprezinta cantitatea de caldura care se degaja prin arderea izobara si
izoterma completa a unei unitati de masa sau volum de combustibil si se exprima in kJ pe
unitatea considerata
Lucrul mecanic efectiv produs de un niotor si consumul specific de combustibil este
determinat de puterea calorifica a combustibilului utilizat.
Puterea calorifica inferioara si superioara.
Densitatea
- raportul dintre masa corpului si volum
- Densitatea relativa 𝑑420 ,la 20°C , se defineste feel raportul dintre densitatea
combustibilului si densitatea apei in vid la temperatura de 4°C si 760 mm Hg
- densitatea relativa la 20°C este data de relatia

𝑑420 = 𝑑4𝑡 + 𝑐(𝑡 − 20)

𝑑415