Sunteți pe pagina 1din 5

cele 8 emotii de baza

SLIDE 11

VESELIA/ BUCURIA/FERICIREA

bucuria este una dintre emoțiile fundamentale și cele mai importante ale ființei umane 

fericirea este experimentata diferit de fiecare persoana in parte.

fericirea este o emotie caracterizata prin stare de bine care apare atunci cand se intampla
ceva ce ne dorim

de obicei, generează manifestări comportamentale tipice ca zâmbetul 

se simte ca o senzatie de expansiune in piept, care te face sa te simti usor, energizat adesea
cu furnicaturi la nivelul pieleii

SLIDE 12

ca si manifestare oamenii se poarta diferit:pot ridica bratele in sus, pot sari, pot striga de
fericire , pot plange, pot sa danseze

este o simplă reflectare a stării noastre interne.

la nivel fiziologic, se constată o creștere a ratei cardiace și o rată de respirație mai ridicată.
în plus, în chimia creierului găsim o eliberare mai mare de endorfine și dopamină

facilitează explorarea și contactul cu ceilalți și cu mediul, precum și stimularea creativității și


a flexibilității mentale
îmbunătățește sistemul nostru imunitar

SLIDE 13

DIFERITE TIPURI DE BUCURIE


1. bucurie autentică apare în mod natural și se exprimă fluent în exterior 
2. bucurie înflăcătoare stimuli sau situații general neașteptate pe care le găsim comice 
3. derivat al hedonismului  pot deveni bucuroși și experimentează bucurie pe baza unor
aspecte diferite 
4. derivate din eudaimonia  bucuria pe care o produce auto-realizarea.
5. feigned este efectuată intenționat 
6. cynic  manifestată ca o mască sau mecanism de apărare pentru a evita manifestarea
unei alte emoții
7. patologic: stări maniacale și hipomanice acesta poate deveni debordant și poate fi
maladaptiv și chiar periculos .  este posibil să pierdem controlul asupra situației 
8. paratímica expresia fiziologică nu însoțește emoția simțită.
9. moria: bucurie goală o dispoziție pozitivă și expansivă, dar goală în conținut , 
referințe bibliografice:

segarra echebarría, r. și eguiluz uruchurtu, i. (2013). introducere în psihopatologie. editorial


panamericana medical. capitolul 8
ekman, p. și friesen, w. (1969). repertoriul comportamentului nonverbal: categorii, origini,
utilizare și codificare. semiotic, 1, p. 49-98.
https://ro.yestherapyhelps.com/the-8-types-of-joy-and-how-to-identify-them-15324

SLIDE 14

DEZGUSTUL
este una dintre cele mai importante emoții ale ființei umane și care a evoluat pentru a
facilita prevenirea bolilor infecțioase.

această emoție este înrudită cu disprețul

percepția negativă a ceva sau cineva care nu respectă propriile concepte interne
acceptabile.
 
se simte prin raportare la unul sau mai multe simturi- miros, gust, auz , atingere

este posibilă numai pentru obiecte, senzații de gust, mirosuri și stare. un sentiment de
dezgust
îndeplineste un rol de protecție-organismul nu dorește să se expună la stres, la nivel
subconștient, alegând protecție sub forma respingerii.

SLIDE 15

aceasta se caracterizează printr-un sentiment de respingere sau evitare a posibilității,


reală sau imaginară

se manifesta in special in jurul stomacului- durere sau gtrata. pot aparea dureri in
capul pieptulii. deasemenea reflexul de a varsa 

efectele fiziologice -creșterea frecvenței cardiace și respiratorii, a conductivității pielii și a


tensiunii musculare.
funcția adaptivă care îndeplinește dezgustul este de a respinge toți acei stimuli care pot
cauza intoxicație

SLIDE 16

TRISTETEA

tristețea şi durerea sunt aspecte universale şi inevitabile ale experienței umane. 


similare din punct de vedere conceptual și fenomenal – atât de asemănătoare, de fapt, încât
uneori termenii sunt folosiți interschimbabili (bonanno et al., 2008).

tristețea este o emoție vie care poate servi pentru a ne reaminti ceea ce contează pentru
noi, ceea ce dă sens vieții noastre

ceea ce ne provoacă tristețe variază foarte mult pe baza noțiunilor personale și culturale de
pierdere.

SLIDE 17

considerată o emoție „negativă”, aceasta joacă un rol important în semnalarea unei nevoi
de a primi ajutor sau confort.

experiența tristeții ne îndreaptă atenția spre interior, promovând resemnarea și acceptarea


(izard, 1977).

schwarz (1990) a sugerat că tristețea tinde să fie însoțită de o scădere a încrederii oamenilor
în primele lor impresii.

SLIDE 18

expresia facială a tristeții


un semn foarte puternic și de încredere al tristeții este înclinarea colțurilor interioare ale
sprâncenelor. puțini oameni sunt capabili să manipuleze acești mușchi în mod voluntar, ceea
ce face deosebit de dificil de falsificat (spre deosebire de alte mișcări faciale).

 este o emoție dificilă de navigat, trăirea tristeții poate avea unele beneficii pentru
bunăstarea noastră generală.

cum facem față tristeții


crearea de limite 
identificarea declanșatoarelor 
evacuați-vă și/sau simțiți-vă emoțiile

SLIDE 19

tristetea scade nivelul de activitate, cu scopul de a economisi resurse și de a ne împiedica


să facem eforturi inutile.

acționează într-o manieră de auto-protecție, generând un filtru perceptual care


concentrează atenția asupra sine în loc de stimulul dăunător.
și cel mai important, instiga la căutarea unui sprijin social care să vă faciliteze scăparea din
situația deprimantă.
tristetea nu este depresie, se intamola sa le confundam adesea insa intre ele exista
diferente majore

izard, c. (1977). human emotions. new york: plenum press.


lazarus, r. s. (1991). emotion and adaptation. new york: oxford university press.
bonanno, g. a. (2001). grief and emotion: a sociofunctional perspective. in m. stroebe, r. o.
hansson, w. stroebe, & h. schut (eds.), handbook of bereavement research: consequences,
coping, and care (pp. 493–516). washington, dc: american psychological association.
ekman, p. (2007). emotion revealed, second edition: recognizing faces and feelings to
improve communication and emotional life (pp.213-245).  holt paperbacks publisher.

SLIDE 20

SURPRIZA

surpriza poate fi definită ca o reacție cauzată de ceva neprevăzut, nou sau ciudat

experiența subiectivă care o însoțește este un sentiment de incertitudine alături de o stare


în care persoana are sentimentul de a avea o minte goală.

în ceea ce privește reacțiile fiziologice, constatăm o încetinire a ritmului cardiac și o creștere


a tonusului muscular și a amplitudinii respiratorii. în plus, apare un ton ridicat de voce,
împreună cu vocalizări spontane.

SLIDE 21

funcția de surpriză este de a goli memoria de lucru a tuturor activităților reziduale


pentru a face față stimulului neașteptat
activează procesele atenționale, împreună cu comportamentul explorării și curiozitatea.

este adesea urmată de o altă emoție care va depinde de calitatea stimulului neprevăzut,
arătându-i pozitivitatea (bucuria) sau negativitatea (furia)..

corpul activeaza un raspuns automat de tresarire si ajustare la stimul

daca are valenta negativa poate activa raspunsurile de supravietuire alecorpului- lupta , fuga
, inghet
prezenta unui fior pentru putin timp, un gol in stomac , batai rapide ale inimii, respiratie
accelerata

S-ar putea să vă placă și