2017

ZAMBETUL

LUPU ANA-MARIA
CLASA I-C
 Cu totii stim sa zambim. Toti zambim, insa putini dintre noi sunt cei care cunosc cu
adevarat lectia zambetului. Zambim pentru ca zambetul este un mod de autoaparare impotriva
rautatilor.

In 1967, Paul Ekman, un cercetator american din San Francisco, a pornit in cautarea unui
popor care traise pana atunci in izolare completa, care nu vazuse oameni din alt popor si nu
auzise de nicio descoperire a lumii moderne. Ekman nu cauta un paradis pierdut si nici nu voia sa
scrie un studiu de antropologie care sa rastoarne tot ce se descoperise pana la el. Voia sa vada
cu proprii ochi daca oamenii dintr-un popor complet izolat zambesc si daca zambetul lor seamana
cu al nostru.

Un zambet din Noua Guinee

Ekman era psiholog si voia sa demonstreze ca emotiile nu sunt invatate de copii de la cei
din jur. Psihologii credeau atunci ca omul vine pe lume ca o foaie alba de hartie. Si ca totul se
invata. Copilul vede fata zambitoare a mamei, o imita si astfel zambeste si el. Ekman intuia ca
sentimentele se afla inauntrul nostru de dinaintea momentului nasterii si ca ele sunt, esential,
aceleasi pe toata fata Pamantului, dar avea nevoie de o proba concreta pentru teoria lui.

Ajuns in Papua Noua Guinee, a strabatut jungla, insotit de un bastinas, pana a ajuns in
satele izolate ale tribului Fores. De la prima intalnire, a inregistrat pe un casetofon vocile
localnicilor, iar acestia au avut ocazia sa-si auda dintr-o cutie propriile cuvinte, rostite mai
devreme. In acel moment s-au bucurat, au zambit, iar ghidul lui Ekman a filmat intamplarea. Era
un fel de a zambi pe care Ekman il fotografiase pe chipul multor americani.

Mai tarziu, cand va elabora o clasificare a felurilor de a zambi, va ajunge la concluzia ca

acela e singurul zambet autentic. Filmele si fotografiile realizate de Ekman in Papua Noua Guinee
au insemnat un moment de cotitura pentru psihologie. A fost dovada de necontestat ca emotiile,
pana atunci prea putin bagate in seama de psihologi, pot fi studiate stiintific. Si dovada decisiva ca
oamenii vin pe lume cu sentimente, care sunt aceleasi peste tot in lume, chiar daca unele popoare
isi exprima emotiile mai mult, iar altele mai putin.

Oamenii vin pe lume cu zambetul invatat. Exista investigatii recente care arata ca bebelusii
exprima zambete chiar inainte de a se naste, deci inainte de a avea posibilitatea de a interactiona
vizual cu alte persoane. Studii din psihologia dezvoltarii indica faptul ca nou-nascutii prefera fetele
umane zambitoare

Zambetul este mai intai un mecanism cerebral. Cand ne simtim bine si suntem fericiti, in
creierul nostru se produc endorfine (asa-numitii hormoni ai fericirii).

Dar mai e ceva: Relatia stare de fericire-endorfine-zambet poate fi indusa si invers. Daca
ne fortam sa zambim, se poate induce producerea de endorfine si, implicit, va creste
probabilitatea de a ne simti mai fericiti. Avem nevoie de minim cinci perechi de muschi faciali
pentru a zambi, iar cateodata se folosesc pana la 53 de perechi de muschi. Ekman a identificat 19
tipuri de zambet. Dintre acestea, 18 nu sunt autentice. Ceea ce nu inseamna ca ele nu sunt utile.
De fapt, acestea din urma sunt un cod social. Prin anumite expresii ale fetei, le transmitem celor
din jur mesaje despre ceea ce credem.

In literatura de specialitate sunt descrise doua tipuri principale de zambet:

(1) zambetul Duchenne, cald si spontan, numit astfel dupa cercetatorul francez Duchenne,
care l-a descris pentru prima oara, si acesta implica intreaga fata;
 (2) zambetul non-Duchenne, care implica doar muschii fetei si este numit «zambetul
insotitorilor de zbor.

Zambetul de bun venit sau cel de politete, in acelasi timp apropiat si distant, da o stare de
bine celui caruia ii este adresat. Zambetul de bun venit nu intra direct in sfera noastra intima, nu
se adreseaza eului nostru, ci elementului universal care exista in toti.

„Un zambet sincer atinge in noi ceva esential: sensibilitatea noastra legata de bunatate“,
spune Dalai Lama.

Departe de a exprima intotdeauna placerea, zambetul poate indica si dorinta de a lua

distanta: zambetul jenat ne apare pe buze atunci cand am comis o gafa si ne este rusine. Este un
zambet-comentariu, care comunica disconfortul psihic.

Daca zambetul e o forta in relatiile noastre, aceasta se intampla si pentru ca el exprima…

fragilitatea noastra.

Etiologul german Eibl-Eibsfeldt a demonstrat ca surasul este prezent in ritualurile de

seductie din intreaga lume. La un barbat, femeile apreciaza foarte mult zambetul. O statistica din
Franta arata ca 37% dintre femei acorda mare importanta modului in care zambeste barbatul,
dupa care (cu doar 13%) urmeaza privirea.

Zambetul linisteste si creeaza o stare de siguranta.

De regula zambetul disimulat apartine personalitatilor care se adapteaza cu usurinta,

personalitatilor manipulatoare, realiste, de o inteligenta vie, dispuse sa faca orice si sa mearga
pana la capat pentru a-si atinge scopurile propuse. Au tendinta de a-si reprima emotiile sau, in
unele circumstante, de a le ascunde pe cele adevarate. Un astfel de zambet poate denota fie
teama, fie minciuna sau poate fi perceput pur si simplu drept o incercare de a masca timiditatea.
In cadrul zambetului fals, buza de jos se incordeaza sau dantura este descoperita in mod
ostentativ precum se intampla in cadrul rasului.

In timpul unui zambet subtil, aproape imperceptibil, mimica fetei nu sufera transformari
majore. El apare in mod frecvent la persoanele sensibile, nervoase, lipsite de incredere in propria
persoana si susceptibile in relatiile cu ceilalti. Sunt usor vulnerabile, iar in temperamentul lor
predomina latura melancolica. In fata suprasolicitarilor de natura psihica, capacitatea acestora de
rezistenta este destul de redusa.

Tot din aceasta categorie face parte si zambetul trist, in care intreaga expresie a fetei
capata o doza de amaraciune. Un zambet trist indica o persoana ce are tendinta de a se refugia in
propriile trairi interioare, de a acorda o importanta exagerata vietii sentimentale si care prezinta un
pesimism dus in unele situatii pana la extreme. La fel de bine insa poate indica si creativitate,
atractie catre arta si artistic si preferinta catre lucrurile rafinate, marunte si delicate.

Un zambet deschis in care dantura este dezvelita partial si in cadrul caruia apar riduri de
expresie in preajma gurii si a ochilor tradeaza o fire ce dispune de multa forta, siguranta de sine,
entuziasm, dinamism si simt practic. In relatiile cu ceilalti, poti fi insa impulsivi si orgoliosi,
dezvoltand un comportament lipsit de control.

Zambetul larg, ostentativ, se caracterizeaza printr-o deschidere si mai mare a a gurii decat
in cazul zambetului deschis. Dantura este dezvelita in totalitate, iar in partea de sus a nasului se
poate observa o cuta discreta. Acest tip de zambet apartine persoanelor indraznete, cu caracter
foarte puternic, dornici sa se impuna si sa indeplineasca ceea ce si-au pus in cap.
 Avand in vedere ca suntem fiinte sociale, prin transmiterea emotiilor pozitive prin zambet
putem obtine beneficii la nivel de suport social, in sensul ca putem fi mai usor integrati intr-un grup
sau putem avea mai usor acces la unele resurse.

In comunicare, atunci cand un individ zambeste, se presupune ca asteptarile sale se

bazeaza pe un raspuns pozitiv din partea celui caruia i se adreseaza zambetul.

Studiile arata ca avem capacitatea de a procesa diferentiat (subconstient si constient)

zambetul adevarat (Duchenne) si zambetul politicos, contextual. Zambetul dezvaluie nu neaparat
cine suntem, ci mai degraba „cum“ suntem: fericiti, bucurosi, tristi, anxiosi, stresati, politicosi,
distanti sau bolnavi. Fiecare individ poate amprenta comportamentul de a zambi cu propria sa
personalitate, in sens de aparitie, frecventa si raport intre zambetul Duchenne/zambetul non-
Duchenne.