Sunteți pe pagina 1din 5

ZÂMBETUL

Comunicarea reprezintă un factor de reușită în stabilirea relațiilor dintre oameni., fiind


necesar să cunoaștem comunicarea în profunzime.
Comunicarea non-verbală constituie, în contextul tipurilor de comunicare, un interes
major, întrucât într-o comunicare orală, 55% din informație este înțeleasă și reținută prin
intermediul limbajului non-verbal (gesturile, mimica, postura corpului, expresia feței), rolul
ei fiind adesea minimalizat.
Aceasta are un rol deosebit de important datorită ponderii ei mari în comunicarea
realizată de un individ. Limbajul non-verbal poate să sprijine, să contrazică sau chiar să
înlocuiască comunicare verbal, acordându-i-se atenția cea mai mare de către interlocutor.
Zâmbetul reprezintă cea mai frumoasă formă de comunicare non-verbală, nu este
nevoie de prea multe cuvinte ca mesajul să ajungă direct la sufletul interlocutorului.
Comunicarea non-verbală constituie 93% din comunciare, fapt care subliniază importanța
acesteia și implicit, a zâmbetului.
Carnegie afirma că ,,zâmbetul nu ține decât o clipă, dar amintirea lui stăruie câteodată
toată viața.” Din acest citat reiese faptul că gesturile aparent lipsite de importanță, printre care
și zâmbetul, își pun semnificativ amprenta asupra actului de comunicare. Dar nu orice zâmbet
este benefic comunicării. Într-o comunicare eficientă nu este loc pentru zâmbetul ironic, ci
pentru cel sincer, ce stimulează deschiderea.
Atunci când cineva ne zâmbește, reacția noastră este de a zâmbi înapoi. Fie că
zâmbetul ne ajută să relaționăm cu mai multă ușurință cu cei din jurul nostru, fie că este doar
o altă modalitate de a le câștiga simpatia, el rămâne un element de referință în procesul de
comunicare nonverbală.
Surâsul este un gest foarte complex, capabil să exprime o gamă largă de informaţii, de
la plăcere, bucurie, satisfacţie, la promisiune, cinism, jenă. Interpretarea sensului zâmbetului
variază însă de la cultură la cultură (sau chiar subcultură), fiind strâns corelată cu
presupunerile specifice care se fac în legatură cu relaţiile interumane în cadrul acelei culturi.
(Teoria comunicării, Vasile Tran și Irina Stănciugelu, pagina 92)
Există şi în limba română numeroase adjective care califică zâmbetul : larg, cuceritor,
prietenos, dezarmant, stânjenit, nesigur, fals, nervos etc. „Limba română are circa 360 de
epitete pentru a clasifica estetic zâmbetul şi aproximativ 325 de epitete pentru a reda
caracteristicile şi particularităţile psihice ale persoanei care râde” (Chelcea, 2005). Zâmbetul
exprimă şi sentimente confuze. Când oamenii zâmbesc din obligaţie, abordează un zâmbet
prefăcut, încremenit, cazuri în care se păstrează unele elemente ale zâmbetului autentic iar
altele lipsesc. După cum se ştie, există unele profesii, precum cea de vânzător, recepţioner,
stewardesă şi altele, în care zâmbetul este o obligaţie profesională.
Zâmbetul oamenilor s-a dezvoltat de-a lungul timpului, ajungând în zilele noastre un
instrument de comunicare irezistibil și încântător. Ziua mondială a zâmbetului (World
Smile Day) este aniversată, anual, în prima zi de vineri a lunii octombrie, în acest an fiind
marcată la 6 octombrie.
În 1963, artistul american Harvey Ball a creat imaginea "față zâmbitoare" (smiley
face), reprezentând un buton galben cu două puncte și o paranteză "închisă", pe care, în
prezent, oamenii de peste tot din lume o folosesc cu scopul de a-și exterioriza emoțiile

1
pozitive. Harvey Ball a realizat această imagine pornind de la premisa că toți oamenii ar
trebui să acorde cel puțin o zi dintr-un an pentru a zâmbi, a face gesturi frumoase și a-i face
pe alții să zâmbească. Ziua mondială a zâmbetului a fost marcată pentru prima dată în 1999,
în orașul natal al lui Harvey Ball, Worcester.
Deși pentru mulți, zâmbetul este un simbol al plăcerii, sociabilității, fericirii sau
amuzamentului, totuși nu orice fel de zâmbet ar trebui să fie astfel interpretat.
Antropologic vorbind, semnificația zâmbetului în diferite culturi poate fi extrem de
diferită, dacă nu chiar antitetică. Charles Tudwell susține că în anumite societăți, zâmbetul
excesiv este văzut ca un semn de superficialitate, pe când în altele, zâmbetul semnifică în
primul rând jenă, confuzie sau chiar neîmplinire sentimentală. Există la nivel internațional
anumite culturi în care zâmbetele sunt adresate doar prietenilor apropiați și membrilor
familiei, iar atunci când sunt adresate străinilor sunt privite de către aceștia cu neliniște sau
chiar suspiciune.
Pentru japonezi, râsul poate avea variate înţelesuri. Poate semnaliza bucuria dar poate
fi şi o formă de mascare a unor stări şi emoţii precum stânjeneală, tristeţe sau chiar supărare.
În zilele noastre, zâmbetul este considerat un memento, fiind omnipresent, tipărit pe
magneți de frigider, în reclame și cărți. Cei care zâmbesc sunt considerați de cele mai multe
ori mai deschiși, mai competenți, mai apropiați, mai prietenoși. Însă adevărul este mult mai
straniu. Conform unui studiu realizat de BBC, din cele 19 tipuri de zâmbete identificate, doar
6 apar atunci când suntem cu adevărat fericiți. Celelalte tipuri exprimă durerea, jena,
incomoditatea, groaza sau chiar mizerabilul. Totodată, un zâmbet poate arăta disprețul, furia,
neîncrederea, minciuna sau reacția în fața unei pierderi.

 Zâmbetul Duchenne (The Duchenne Smile)


Acest tip este asociat cu sentimente autentice de plăcere și fericire, fiind lung și
intens, implicând contracția a doar doi mușchi faciali.
 Zâmbetul fricii (The fear smile)
Deși nu avem tendința să asociem zâmbetul cu un lucru înfricoșător, la copii un
zâmbet larg poate apărea într-o situație fericită, dar și într-una de dificultate, iar
studiile au arătat că bărbații tind să zâmbească mai mult în jurul celor considerați
superiori lor.
 Zâmbetul mizerabil (The miserable smile)
Zambetul este intr-adevar instinctiv, dar nu doar cand suntem fericiti. "Zâmbetul
nenorocit" este o expresie stoică - zâmbet ușor și asimetric, cu o expresie de tristețe
adâncă lipită deasupra.
 Zâmbetul umed (The dampened smile)
Constă în suprimarea cu usurință a mușchilor faciali, fiind un zâmbet afișat atunci
când cineva încearcă să-și înăbușe zâmbetul natural fericit.
 Zâmbetul jenant (The embarrassed smile)
Un zâmbet jenant este foarte asemănător celui umed. Fie spulberarea obrajilor, fie
motivul stânjenelui vă spun povestea. Un alt semn este cel legat de mișcarea capului
în jos și un pic spre stânga.
 Zâmbetul calificativ (The qualifier smile)

2
Acest zâmbet are scopul de a ușura comunicarea de vești proaste. Are un început
brusc, cu o ușoară creștere a buzei inferioare, urmată de o ușoară înclinare laterală a
capului în jos. Deci, atunci când o persoană vă spune ceva care vă poate dezamăgi,
puteți vedea acest zâmbet și asta nu poate fi pentru nimic fericit.
 Zâmbetul disprețuitor (The contempt smile)
Acest zâmbet apare într-o situație de dispreț total. Acest lucru are emoții amestecate
de repulsie și rănire. Zâmbetul poate fi aproape identic cu cel al bucuriei, cu excepția
buzelor care arată mult mai strânse.
 Zâmbetul supărat (The angry-enjoyment smile)
Acest zâmbet este văzut destul de des. Când persoana știe că cineva se uită, purtând o
expresie falsă de furie asupra zâmbetului pare o cale ușoară de ieșire. Deci, zâmbetul
înfiorător din spatele lui pare ca de furie, dar este de bucurie pură.
 Zâmbetul fals (The fake smile)
Acest zâmbet devine ușor de identificat. După cum sugerează Duchenne, când un
zâmbet este real, acesta implică ochii acelei persoane. Un studiu din 2013 a constatat
că simpla falsificare a unei persoane în oglinda unui magazin vă face mai multe șanse
să cumpărați ceea ce încercați.
 Zâmbetul enigmatic și seductiv (The flirtatious smile)
A căuta privirea celuilat pentru a te privi în ochii lui este o încercare zilnică. În
comunicările dintre oameni, în relaţiile profesionale, în relaţiile afective căutăm ochii
partenerului pentru a fi convinşi că suntem, în primul rând văzuţi, auziţi, şi, în al
doilea rând, înţeleşi, iubiţi şi acceptaţi.
Mona Lisa, o tânără femeie frumoasă priveşte calm vizitatorii ce se perindă
prin faţa ei, zâmbind enigmatic din rama unui tablou. Portretul ei inspiră linişte,
relaxare, armonie şi o anumită grandoare, în pofida hainelor şi coafurii simple ale
modelului. Zambetul “misterios” al acesteia a fost, de-a lungul timpului, subiectul
multor interpretări. Se va spune că este inocent şi ispititor în acelaşi timp sau că este
amplificat de subconştientul nostrum. Lipsa sprâncenelor, de asemenea, aduce un aer
ciudat. Expresia de pe faţa ei pare că se schimbă, uneori putand fi observată o
grimasă, alteori pare încurcată, nedumerită. Ochii ei par că te urmăresc în orice
direcţie te-ai duce. Totodată, nu ne putem da seama de ce moment al zilei este vorba.
De-a lungul timpului, zambetul Mona Lisei a avut numeroase interpretări, în
funcţie de persoana care îl privea şi analiza. Portretul a iscat de-a lungul anilor diverse
dispute si opinii contradictorii. Unii susţineau că Mona Lisa ar fi de fapt un bărbat,
poate chiar autoportretul lui Da Vinci, iar alţii erau de părere că în spatele zambetului
se ascund mari tristeţi: pierderea unei fiinţe dragi sau a unei sarcini. Portretul Mona
Lisa nu l-a lăsat indiferent nici pe Sigmund Freud, care, intrigat de faimosul sau
zambet va încerca să îl intrepreteze. O astfel de analiză îl va determina să prezinte o
teză potrivit căreia, zambetul Mona Lisei este o manifestare a subconştientului
artistului, legată de înstrăinarea de mama sa, la varsta de patru ani. Este de fapt
misteriosul zambet pe care chiar mama lui il avea - un amestec între cumpătare şi
seducţie.
Singurul lucru care ramane este misterul în care este învăluit tabloul, acesta

3
dăinuie în timp. Zambetul Mona Lisei reprezintă o enigmă, în spatele căreia se ascund
diverse interpretări, care pot fi descifrate în funcţie de persoană, de spaţiu cultural, de
perioadă temporal.
Când ne ducem în vizită la un bolnav trebuie să zâmbim. Un zâmbet nu costă
nimic, dar are o mare însemnătate. ,,Codul bunelor maniere” ne îndeamnă să afișăm
un zâmbet contagios, să-l facem pe acesta, măcar pentru câteva momente, să uite de
boala sa și să nu zdrucinăm încrederea pe care o are în medic.

CURIOZITĂȚI
 Zâmbetul ne face bine atunci când lucrăm – un impuls spre success
 “Să luăm ca exemplu situaţia trăită la un examen, la un interviu unde pot apărea şi
emoţii cu o structură negativă, iar subiectul primit la examen stârneşte un şir de
zâmbete naturale. În câteva secunde, studentul se simte în zona lui de confort, iar
datorită relaxării şi a stării de bine generate de zâmbet, creierul va acţiona pentru a da
un randament ridicat. Astfel, este foarte important de conştientizat faptul că zâmbetul
ne arată nu numai emoţiile noastre în afară, dar are și un efect asupra interiorului, ceea
ce ne ajută să ne facem sau să ne provocăm plăcerea”, explică psihologul Lenke
Iuhoş.
 Zâmbetul ne face bine atunci când ne e greu – reduce stresul
 Zâmbetul are capacitatea unică de a reduce aproape instantaneu cantitatea de hormoni
de stres din organism, crește numărul de anticorpi împotriva infecţiilor îmbunătăţind
astfel rezistența la boală. Zâmbetul ajută, de asemenea, dacă nu există fericire reală în
spatele acestuia”, declară psihologul Lenke Iuhoş.
 Zâmbetul ne întâreşte inima
 “Prin zâmbet, putem ajunge la râs, reacţie pozitivă care ventilează corpul. Clipele de
viaţă îmbogăţite des cu zâmbete şi râsete îmbunătățesc circulația sângelui, reduc riscul
de atac de cord și alte probleme cardiovasculare”, spune psihologul Lenke Iuhoş.
 Zâmbetul ne face bine atunci când interacţionăm - construieşte relaţii
 Zâmbetul apropie oamenii, uşurează comunicarea. De asemenea, dacă apelați la
vânzătorul din magazin cu un zâmbet larg pe fața dvs., acesta va fi mai dispus să vă
servească”, afirmă psihologul Lenke Iuhoş.

4
BIBLIOGRAFIE:
1. Georgeta Corniță, Ramona Demarcsek, Georgeta- Beatrice Ilieș, Ana Olos, Beniamin
Pop, MIMICA- dictionar român- englez și englez român, Baia Mare, Editura
Universității de Nord, 2006
2. Nadine de Rothschild, trad. De Cristina Ardelean, Codul bunelor maniere, București,
Editura Ideea Europeană, 2012
3. Cristiana TEODORESCU și Daniela ROŞCA, Comunicare, Universitatea din
Craiova, Facultatea de Inginerie Electrică
4. https://m.dcnews.ro/efectul-nebanuit-al-zambetului-ce-nu-tia-
i_564809.html?fbclid=IwAR1rbpurquDHEyrmw-wAx-IZ-
1sH9b7h18QzpRMQQLPSCBMR1Gn7ZcwtTgk
5. http://www.empower.ro/gandire-pozitiva/optimism-lectia-2-zambetul-
larg/?fbclid=IwAR0mrssksADTfktAJqXkksMbhIycwKQXwM4KKt3g_fmTaVPpbG8ja
DXqvTs
6. https://graduo.ro/referate/comunicare/tehnici-de-comunicare-limbajul-trupului-
zambetul-155088
7. https://biblioteca.regielive.ro/referate/comunicare/rolul-privirii-in-constructia-unui-
zambet-267024.html
8. https://www.scribd.com/doc/229789110/Zambetul-Comunicare-Nonverbala
9. http://www.bbc.com/future/story/20170407-why-all-smiles-are-not-the-same
10. https://www.publika.md/intreaga-lume-marcheaza-ziua-mondiala-a-zambetului-ce-
nu-stiai-despre-simbolul-fericirii_2982700.html

STUDENȚI:

BENDRE RAUL
MĂRINCEAN IULIA

S-ar putea să vă placă și