Carti de Paul Ekman

S-au gasit 5 carti

Pagina 1 din 1

De ce mint copiii? Cum pot incuraja parintii sinceritatea Autor(i): Paul Ekman

Categorii: Psihologia copilului, Psihologie Editura: Trei [200 ! Pre"ul: 2 ,00 2#,10 lei $educere: 10% & 2, 0 lei

Minciunile adultilor. Indicii ale inselatoriei in casnicie, afac Autor(i): Paul Ekman

Categorii: Psihologie aplicata, Psihologie, 'n(atamant ) Educa Editura: Trei [200 ! Pre"ul: *+,00 lei

De ce mint copiii? Cum pot incuraja parintii sinceritatea (e Autor(i): Paul Ekman

Categorii: Psihanali,a, Psihologie Editura: Trei [200 ! Pre"ul: 1-, 12,#0 lei $educere: 10% & 1,- lei

Emotii date pe fata Autor(i): Paul Ekman Categorii: Psihologie aplicata, Psihologie Editura: Trei [2012!

Pre"ul: -+,00 20,00 lei $educere: *-% & 1+,00 lei

Emotions Revealed Autor(i): Paul Ekman

Categorii: Psihologie ) .ociologie, Carte straina Editura: /rion Pu0lishing Co

Pre"ul: #0,00 - ,00 lei $educere:

Exist 19 variante de zmbet dintre care 18 nu sunt autentice, ci folosite drept m ti ! de pild zmbete ce ascund deran"ul, polite#ea, teama, zmbetul for#at, zmbetul de contemplare, cel pe care $l ai cnd te simi $ngrozitor% &n figurile 1-1' E(man a prezentat ce exprim mimica facial i cum arat zmbetul autentic%

)mbetul autentic, numit grimasa *uc+enne, implic ridicarea col#urilor gurii, oc+ii $nc+i i par#ial, apari#ia unor riduri la col#urile oc+ilor, deplasarea obra"ilor $n sus% *iverse emo#ii redate prin intermediul expresiei faciale )mbetul fals, poate fi decodat prin indicii, cum ar fi de exemplu, durata% S-a constat c zmbetele contrafcute dureaz mult mai mult dect cele sincere, care apar $n mod spontan% Simetria ne poate da un indiciu, un zmbet simetric -pe ambele pri ale fe ei. poate fi unul fals sau unul adevrat, $ns un zmbet asimetric este clar unul contrafcut% )mbetul fals este trdat de partea de sus a fe#ei%

/entru a detecta o persoan care minte avem nevoie de o memorie bun% &n acest sens, po#i observ gesturile exagerate sau o sc+imbare a tonului, coeren a i spontaneitatea informa iilor% 0Expresiile faciale subtile sunt cauzate de mici micri incon tiente ale mu c+ilor faciali1, sus ine psi+ologul 2ar( 3ran(, 4iar aceste micro-micri, atunci cnd sunt produse de emo ii, sunt aproape imposibil de controlat1% /aul E(man i colegul su 5allace 3riesen au creat un sistem de numerotare a acestor mi cri minuscule, de exemplu, ridicarea sprncenelor este 1, coborrea lor- ', strngerea lor una spre cealalt6, 7, ridicarea pleoapelor, %a%m%d% /e baza cercetrii lor, 3ran( a reu it identificarea i a izolat mi crile specifice i uneori involuntare ale celor 77 de muc+i faciali, mi cri legate de fric, nenredere, tensiune i alte emoii care apar atunci cnd mini% 8poi a dezvoltat un program de calculator care automatiza procesul de numerotare al lui E(man, fcnd posibil identificarea automat a fiecrei expresii faciale, inclusiv a acelora pe care persoana $n cauz $ncearc s le ascund, plecnd de la interviuri $nregistrate video% 8cest sistem s-a dovedit eficient $n identificarea suspec ilor care min eau $nct serviciile lui 3ran( au fost solicitate de ctre poliia din 9os 8ngeles, *epartamentul de Securitate :ational a S;8, etc%

1imica 2etei 1imica este acea parte a corpului nostru care comunica: 3runtea incruntata semni3ica preocupare, manie, 3rustare4 spancenele ridicate cu ochii deschisi ne induce catre o stare de mirare de surpri,a4 nasul incretit inseamna neplacere iar 0u,ele stranse inseamna nesiguranta, e,itare, ascuserea unor in3ormatii5 1imica este semnalul non(er0al cel mai usor de desci3rat5 1imica poate 3i agitata si este determinata de o succesiune de stari su3letesti, de sen,atii puternice si poate semni3ica o mare sensi0ilitate la stimulii e6terni5 7ar8in $5 Charles a o0oser(at ca mimica asociata unor sen,atii este comuna tuturor oamenilor52enomenula 3ost studiat si conclu,ia a 3ost ca e6ista programe innascute, ca se pare ca e6ista o mimica uni(ersala5 'nsa (om discuta toate aceste aspecte pe larg dar si despre alte componente care a9uta mimica 3etei sa e6prime anumite lucruri 5 Po,itia capului este 3oarte sugesti(a5Capul se poate a3la in di(erse po,itii: ridicat sau co0orat, inclinat la stanga sau la dreapta, ridicat o0lic la stanga sau la dreapta5Capul impins inainte ne induce cu gandul ca la un semn de amenintare5Capul plecat inseamna supunere iar capul aplecat o0lic inseamna per3idie5Cel care inalta capul , isi descopera gatul, ,ona (ulnera0ila, aratand ast3el ca nu se teme, ca are semtimentul propriei (alori5$idicarea 0atosa a capului inseamna aroganta, capul lasat destins pe spate este un semn de auti predare sau o sen,atie tre,ita de amintiri sau ascultarea mu,icii pre3erate, deconectare de ce ii incon9oara5Capul inclinat lateral dreapta inseamna 0una(ointe, ascultare in opo,itie cu inclinarea la stanga care denota scepticism, critica, indoiala5 Po,itia capului tradea,a interesul, toleranta, indi3erenta, de,gustul 3ata de interlocutor5Po,itia de ascultare cu intereses este cu capul usor inclinat lateral5Clatinarea capului in sus si in 9os inseamna acord, apro0are, intelegereClatinarea capului de la stanga la drapta inseamna negare, de,apro0are si acesta miscarea a capului descura9ea,a 3oarte mult persoana in cau,a5 'n ca,ul unor negocieri sau di3erite con(ersatii de a3aceri sau nu numai castigam teren daca initiem aproape impercepti0il miscarile capului celui cu care negociem5 1iscarile sunt multiple si comple6e, se reali,ea,a com0inatii de miscari, se asocia,a miscarea capului cu miscarea aletor segmente ale corpului, miscarea integrata 3iind caracteristica 3iecarei situatii sau stari psihologice5 Comunicarea prin e6presia 3etei include mimica(incruntarea , ridicare sprancenelor, incretirea nasului, tuguiesrea 0u,elor) 2runtea: 2runtea este componenta care 3ormea,a ,ona superoara a 3etei5Ea repre,inta puterile spirituale si trasaturile de caracter asociate5 2ormele 3runtii sunt 3oarte di3erite de la persoana la persoana dar ea este intotdeauna determinata de linia parului iar inaltimra ei se intinde intre punctul situat intre sprancene si linia parului5 Prin miscarea muschilor sunt generate cutele 3runtii, care pot 3i (erticale, ori,ontale sau incretite5 Cutele (erticale se datorea concentrarii pe un punct in spatiu sau a luminii

or0itoare5Ast3el cutele (erticare de(in e6presia unui e33ort spiritual sau 3i,ic4in (alori normale sau depasite, ele e6prima disperare, 3urie,sau emotie5 Cutele ori,ontale apar cand ochii sunt larg deschisi, cand se incearca prelucrarea in3ormatiilor detinute, dar care nu sunt intelese4 mimica este e6presie a 3ricii, sperieturii, mirarii, intelegerii 0ruste a unui lucru, dar aceasta mimica poate 3i datorata o0oselii, greutatii ci care sunt tinuti ochii deschisi5 Cutele inretite apar la locul de intersectie dintre cele doua ori,ontale si cele (erticale4 e6prima panica in gandire, di3icultati in prelucrarea in3ormatiilor5 .prancenele: Chine,ii considera sparncenele drpet una dintre cele cinci trasaturi (itale ale 3etei5'ntr)ade(ar, nici o 3ata nu poate 3i citita cum se cu(ine 3ara a le lua in considerare5 .prancele le putem considera ca o granita intre partea superioara a 3etei si cea mi9locie5 .prancenele arata tipul a3ecti( al omului, precum si gradul de intelegere intre minte si inima5Ele au o 3orma mostenita care prin miscarea in timpul (ietii se modi3ica5$idicarea sprancenelor se 3ace in semn de salut, de recunostinta si acest lucru il putem numi chiar salutul ochilor5 /sgood a enumerat sapte grupe principale de e6presii 3aciale, 3iecare a(and mai multe su0grupe: 3ericire, surpri,a, teama, tristete, 3urie, curio,itate si dispretul5E6presiile 3aciale enumerate sunt recunoscute in toate societatile umane si se considera a 3i innascute datorita acestei calitati $idicarea sprancenelor poate sa denote e6presii di3erute atunci cand se iau in considerare si alte elemente: simpla poate 3i doar un mod de salut, de a spune :da; sau a con3irma ceea ce spune partenerul de discutie4 o ridicare 0rusca si scurta du0lata de ridicarea umerilor e6prima nea9utorare, ne(ino(atie, nestiinta sau mirare si 0ucurie5' ca,ul dreptacilor , ridicarea sprancenei drepte e6prima o critica, iar a celei stangi, o dipo,itie de neincredere si scepticism5 Co0orarea spancenelor are loc tunci cand e6ista un pericol iminent5Cuplarea cu miscarea de ridicare a o0ra9ilor este un mi9loc de protectie, dar apare si in ca,ul surasului, scar0ei sau plansului5 /chii: A de(enit ca o ,icala atunci cand se spune ca ochii sunt 3ereastra su3letului si este cu siguranta 3oarte ade(arat ca 3orma, stralucirea, culoarea si , desigur, miscarea lor de,(aluie 3oarte multe in3ormatii despre interiorul persoanei respecti(e5 <na dintre cele mai importante trasaturi ale ochiului este stralucirea lui5Aceasta trasatura unica 3iecarei persoane in parte se datorea,a interactiunii dintre lumina si lacrimile de la supra3ata ochiului5/chii stralucitori, (ii, caracteri,ea,a o persoana isteata si (ioaie, in timo ce ochii lipsiti de stralucire denota nu numai o0oseala si descura9are , ci si o pra0usire spirituala5 /chii transmit mesa9e legate de starile su3letesti5Pri(irea poate 3i 0landa, cati3elata, dura, prietenoasa5 Elementele studiate in comunicarea non(er0ala in cadrul ochilor sunt gradul de deschidere, miscarea pleoapelor, pupile si pri(irea5 =radul de deschidere a ochilor (aria,a de la pri(irea hol0ata, atotcuprin,atoare,

pana la pleoape inchise5 /chii hol0ati sunt du0lati de cutele ori,ontale, aceasta pri(ire e6prima mirare, 3rica de amenintare iminenta, groa,a, curio,itate, e6trema, asteptare tensionata, speranta , neputinta nai(itae, incapacitatea de a intelege un anumit lucru5 /chii larg deschisi acumulea,a cat mai multe impresii dar 3ara sa 3ac o selectie a acestora pot spune sa ei semni3ica creati(itate spirituala si ne(ino(atie5 /chii deschisi re3leta o stare de interes normal pana la o perceptie optimista a lumii incon9uratoare5 /chii intredeschisi e6prima o0oseala, tensiune ner(oasa, o participare redusa la ce este in 9ur si plictiseala51imica acestora denota indi3erenta, inertie,parali,ie a a3ectelor, resemnare, 3aptul ca partenerul de discutie : nu merita nici o pri(ire;5 /chii acoperiti care au doar o 3anta ingusta prin care se o0ser(a ce(a punctual, care se concentrea,a asupra unei tinte, in acest ca, e6ista o perceptie negati(a a acestei e6presii datorita 3aptului ca denota siretenie, amenintare, agresi(itate, indiscretie, egoism sau indi(idualism5 /chii strasi inchisi semni3ica concentrare spirituala asupra unui stimul e6terior sau a unei idei5 'nchiderea unui singur ochii este un gest amical, o intelegere secreta, si aceasta semi3ica (iclenie , siretenie, prudenta, indemanare, arta si este 3olosit de cei care 3ac pe importantii5 'nchiderea rela6ata a ochilor este urmarea 3ireasca a dorintei de a medita, de a asculta ce(a sau a sa(ura ce(a, dar in acelasi timp mai semni3ica si re3u,ul de a (edea, de aici (ine si e6presia :a trece cu (edere;5 1iscarea pleoapelor, este una in(oluntara de indepartare a unui corps strain din ochii, dar ea mai poate e6prima si nedumerire, nesiguranta, 9ena, neliniste5 Cesare >om0roso a o0ser(at ca la criminalii innascuti ,ona centrala a pleoapei superioare este 3rec(ent co0orata, con3erindu)' persoanei respecti(e un aer somnoros5Cand intreaga pleoapa este mult co0orata, generand aspectul cunoscut su0 denumirea de :ochii de iatagan;, ea denota, cum era de asteptat, lasci(itate, preocupari pentru seductie5 Pupila reactionea,a la radiatia luminoasa si la adancimea imaginii5.e ingustea,a atunci cand pri(im la un o0iect indepartat si cand lumina este puternica5'na3ara de stimulii e6teriori, ea mai reactionea,a si la starii su3letesti, atunci cand a(em trairi intense si emotii po, iti(e4 se dilata, iar cand emotiile sunt negati(e, se micsorea,a5Aceste mod3icari sunt percepute de partenerii de con(ersatie drept mesa9e su0liminale5 ?asul: 'mportanta nasului ca em0lema a 3etei a 3ost descoperita de Aristotel si con3irmata de aproape toti 3i,iognomistii de marca5 7r5$oger $ogerson spunea ca :dintre toate trasaturile 3etei omenesti, nasul, 3iind cel mai proeminent, 9oaca cel mai de seama rol in de,(aluirea caracterului; .e spune ca lungimea nasului, respecti( a ,onei de mi9locii tre0uie sa 3ie egala cu aceea a 3runtii si a treimii 3aciale in3erioare5/ asemea egalitate sim0oli,ea,a un echili0ru interior, e6primat prin cinste, loialitate si dragoste pentru ade(ar, ceea ce caracteri,ea,a orice on destoinic5 ?asul o3era si el in3ormatii despre starea de spirit a unui indi(id5@ar3ul nasului ne

poate de,(alui daca se inroseste sau paleste5 ?arile se pot um3la cand simtim un miros placut, sau daca suntem 3uriosi si largim narile pentru a sporii cantitatea de aer5 :A stram0a din nas; este o e6presie dar si o miscare a muschilor nasului, care semni3ica neplacere, indispo,itie, 9ena, con3u,ie51iscarile 3rec(ente ale muschilor din ,ona nasului duc la aparitia :cutei sensi0ilitatii; situata intre partea laterala a nasului si 0u,a superioara, iar aceasta se datorea,a din cau,a unei stari de nemultumire datorita unui 3apt sau o0iect neplacut5 <na dintre principalele directii ale studiitlo e6presiilor 3aciale a 3ost detectarea e6presiilor arti3iciale, intentionate pentru a induce in eroare5Paul Ekman(1 A) considera ca ceea ce tradea,a o persoana care intentionea,a sa induca in eroare sunt semnele de emotie5Ca,ul cel mai simplu este de a incerca o emotie pe care nu o simti5El considera ca e6ista putine persoane care sa produca e6presii emotionale corecte, cei mai multi sunt tradati de anumite semne57e e6emplu cei care ,am0esc spontan (or 3olosi anumiti muschi ce nu pot 3i controlati intentionat situati in ,ona ochilor, iar pentru 3urie o ingustare a 0u,elor5 =ura: =ura este cea mai mo0ila ,ona a 3etei ea ne permite sa intre hrana, 0autura si aerul ce ne sunt necesare4ea musca, ea ne rosteste gandurile, ea rade cand suntem0ucurosi5 =ura deschisa cu 0ar0ia lasata inseamna reaus lipsa de acti(itate5=ura inchisa poate insemna dorinta de a negocia tacit sau respingerea unui contact (er0al5=ura inchisa cu 0u,ele stranse indica inchiderea in sine, solitudine, incapatanare, proasta dispo,itie5 =ura si 0u,ele pot reali,a di3erite mimici, cum ar 3i cea de degustare, de sa(urare, de protest, de ingri9orare5 Pre,enta ,am0etului con3irma disponi0ilitatea spre dialog5Bam0estu autentic este e6presia unei stari de 0ucurie, de acceptare si implica si participarea ochilor5'nitial de,(elirea dintilor a 3ost un gest de amenintare , ulterior a e(oluat spre un gest de prietenie5Bam0etul apare la sugar 3oarte de(reme, cam in a cincea sau a sasea saptamana de (iata5 Bam0etul poate 3i 3a0ricat, prostesc, rela6at, dulceag, stram0, de 3rica, resemnat5 Bam0etul care descopera numai dintii de sus , nu si gingiile superioare este un semn de 0unatate, cinste57aca ,am0etul de,(eleste si gingiile de sus aceasta denota ca posesorul este predispus la deprimarecare ii poate a3ecta 3ericirea si cariera5 Can d ,am0etul de,goleste ata dintii de sus , cat si dintii de 9os, posesorul are o 3ire deschisa, corecta si generoasa, care isi (a 3i o0iectul criticii si antipatiei altora5 $asul este o manis3estare tipic unama, ea este eli0eratoare de tensiuni interne5Copii rad mai mult decat adultii5$asul poate 3i cinic, agresi(, eli0erator, 0la,at, ingri9orat5
din clipa in care viata mea mia fost sortit sa te intalnesc,c+iar de atunci am inceput sa te iubesc,tiam daruit ce nimanui nu am daruit vreodata,balsam pe inima sa iti pui iubirea mea curata,si iata timpul a trecut si cand in urma mea privesc revat in zare ziua cand am inceput sa te iubesc%te iubesc ingeras din tot sufletul