Sunteți pe pagina 1din 3

INDICATORII ARGUMENTATIVI

De obicei, un text argumentativ conine o serie de cuvinte sau expresii cu funcie special: de a semnala legturile logice dintre enunuri. Astfel de cuvinte sau expresii se numesc indicatori ai argumentrii< /b> sau mrci ale argumentrii. Indicatorii sau mrcile, ca semne de cele mai multe ori exterioare, structureaz logic textul argumentativ. Cateva explicaii generale despre indicatorii argumentativi sunt necesare: 1) Unii indicatori (ex: deci, prin urmare, aadar, in consecin, rezult c, astfel, apoi, dup spusele, ca o concluzie la, pentru c lucrurile stau astfel, urmeaz c, ceea ce implic, ceea ce dovedete, ceea ce inseamn, de unde putem deduce, drept rezultat etc.) marcheaz faptul c enunul sau enunurile in faa crora stau au statut de concluzie (concluzii). Ei sunt indicatori de concluzie. 2) Ali indicatori (ex: fiindc, deoarece, intrucat, cci, pentru c, din cauz c, avand grij c, fiind garantat c, acesta este adevrat pentru c, motivul este c, avand in vedere faptul c, aa cum se deduce din faptul c, aa cum se arat prin, aa cum se demonstreaz prin etc.) semnaleaz c enunul sau enunurile care urmeaz dup ele sunt folosite ca premise, ca temeiuri. Ei sunt indicatori de premis. 3) Exist i texte argumentative in care nu figureaz indicatorii premiselor sau concluziei. Legturile logice dintre componentele textului pot fi recunoscute atunci indirect, pe baza afinitilor de coninut i a ordinii in care sunt dispuse. In practica analizei de text argumentativ, de regul se procedeaz la reformularea lui, urmrind atat coninutul cat i ordinea dispunerii enunurilor. 4) Unele cuvinte sau expresii din familia indicatorilor argumentativi au in cadrul unui discurs i alte utilizri, astfel c ele nu ii indeplinesc, atunci cand stau in faa unui enun, statutul de premis sau de concluzie. Exemplul 1: pentru c i deoarece nu sunt obligatoriu indicatori ai premiselor, ci pot fi folosite i pentru a marca o relaie cauzal intre ceea ce se exprim prin dou enunuri, sau o relaie dintre act i motivele lui. Exemplul 2: cuvantul deci, nu intotdeauna semnaleaz existena indicatorului concluzie. In ambele situaii putem s avem de-a face cu o explicaie, relatare, descriere, i nu obligatoriu cu o argumentare. Alteori ins, chiar dac textul este argumentativ, aceste cuvinte sau expresii (deoarece, pentru c, deci etc.) pot s nu conteze in delimitarea componentelor sale logice. 5) Indicatorii argumentativi posed i o alt calitate, aceea de a exprima fora (exprimat gradual) atribuit relaiei logice intre dou sau mai multe enunuri de ctre argumentator. Soliditatea, fora sau tria legturii dintre premise i concluzii face s existe in textele argumentative o varietate de indicatori. Exemple: cuvantul rezult sau expresiile rezult cu necesitate i decurge absolut concludent sugereaz fora legturii logice; Exemple: expresii ca pare s rezulte, este rezonabil s conchidem, aadar, nu ar fi exclus ca, ar fi hazardat s conchidem i multe altele, sunt formule mai atenuate. Observaie: - unele cuvinte sau expresii nu joac rolul strict de indicatori ai argumentrii. De pild, cuvantul dac i expresia dacatunci mijlocesc legtura dintre dou enunuri pentru construirea unui enun compus, de tip condiional. - nici expresia sausau nu este un indicator argumentativ, ci mijloc de legare a dou enunuri aflate in relaie de opoziie. - cuvantul dar, atunci cand este utilizat cu funcii argumentative (i nu din necesiti stilistice sau textuale), are rolul de a arta c dou sau mai multe propoziii sunt in relaie de opoziie in privina coninutului. Orice argumentare cuprinde unul sau mai multe argumente (probe) si teza (concluzia) care este sustinuta cu ajutorul lor. Argumentele sau probele, care iau forma unor propozitii argumentative la nivelul discursului argumentativ, se afla n anumite relatii unele cu altele. n baza acestor relatii, teza (concluzia) este consecinta necesara a propozitiilor argumentative (si astfel asistam la sustinerea tezei) sau, dimpotriva, se gaseste n raport de opozitie cu acestea (situatie n care avem a face cu respingerea tezei). Aceste relatii dintre argumente sunt marcate n discursul argumentativ prin cuvinte sau sintagme specifice, care indica tipul relatiei logice existente ntre propozitiile argumentative. Ele arata modurile de

juxtapunere a probelor n cadrul unei argumentari, motiv pentru care poarta numele de indicatori ai juxtapunerii argumentelor, sau pun n evidenta faptul ca anumite argumente ntemeiaza sau nu o teza, n acest caz numindu-se indicatori argumentativi ai ntemeierii i. Cele doua categorii de indicatori ai argumentarii mentionate, au un rol fundamental n a preciza cum se realizeaza argumentarea (indicatorii juxtapunerii argumentelor) si care este dimensiunea ei sustinere sau respingere (indicatorii ntemeierii tezei). Indicatorii juxtapunerii argumentelor exprima, n general, relatiile logice de conditionare sau de opozitie dintre argumentele aduse pentru sustinerea/respingerea tezei: Daca, atunci, sau, sau; dar (rolul sau fiind acela de a arata, atunci cnd acest cuvnt este utilizat cu functii argumentative, ca doua sau mai multe propozitii sunt n relatie de opozitie contextuala la nivelul continutului), cum etc. Astfel de indicatori i ntlnim, de exemplu, n textul reclamei Baileys [Foto 1]: () Consumatorii de astazi savureaza Baileys nu doar la ocazii speciale, ci si n momentele de relaxare ale fiecarei zile. Noul design contemporan al sticlei reflecta un stil mult mai putin formal stilul casual. Dar cum definim acest stil relaxat? Putem fi relaxati si stilati n acelasi timp? Ei bine, daca Kate Moss si stilul ei au vreo legatura cu raspunsul, atunci noi spunem ca da: stilul casual sic face astazi furori nu numai n garderoba noastra, ci si la fiecare pas care ne defineste stilul de viata (). Indicatorii argumentativi ai ntemeierii exprima, la nivelul limbajului comun, raporturile de determinare dintre probele (argumentele) aduse si teza al carei adevar sau falsitate trebuie dovedite. Acesti indicatori argumentativi vor fi folositi att pentru sustinerea tezei, ct si pentru respingerea ei. n functie de forma argumentarii, indicatorii argumentativi ai ntemeierii pot fi clasificati, din punctul de vedere al lui Constantin Salavastru ii, n: a) indicatori ai ntemeierii progresive (denumiti indicatori ai concluziei n terminologia anglo-americana): deci, asadar, prin urmare, n consecinta si altii cu functie identica; un asemenea indicator l regasim n reclama pentru tratamentul Techni SPA de la Guinot [Foto 2]: n curnd se instaleaza vremea frumoasa si vrei sa arati perfect. Te gndesti chiar la o interventie chirurgicala[,] dar ti este frica de tot ce nseamna riscurile operatiei si post-operator (sa porti pantalonul acela insuportabil timp de sase saptamni este un adevarat infern!). Nu-ti face griji!... SILHOUETTE se gndestela tine!... Si ca ntotdeauna are SOLUTIA. TRATAMENTUL TECHNI SPA DERMO.LIPO.ASPITATIE de la GUINOT. Unic n lume, tratamentul profesional ce nvinge celulita se aplica exact acolo unde este nevoie si nca de la prima sedinta rezultatele sunt remarcabile, datorita celor trei actiuni simultane ntr-un singur gest (). Deci[,] scapi de bisturiu si[,] totusi[,] si de centimetri n plus! (); b) indicatori ai ntemeierii regresive (sau indicatori ai premiselor): deoarece, fiindca, pentru ca, ntruct etc.; identificam un indicator al ntemeierii regresive n reclama companiei British Airways [Foto 3]: () Capitala Marii Britanii este doar la un pas. Pentru ca British Airways ti ofera acum cele mai multe curse directe pe saptamna spre Londra la un pret foarte bun. Calatoresti confortabil si ti alegi aeroportul de destinatie: Heathrow sau Gatwick. Indicatorii argumentarii progresive sugereaza o anumita ordine temporala n privinta ntemeierii concluziei (tezei): n primul rnd se dau premisele (argumentele, probele) si apoi, pe baza lor, se formuleaza concluzia. Indicatorii argumentarii regresive releva o alta ascendenta temporala a relatiei dintre argumente si teza: mai nti se da teza si dupa aceea se aduc argumentele pentru sustinerea ei. Constantin Salavastru este de parere ca pe aceasta dubla functionalitate a indicatorilor ntemeierii argumentarii se sprijina distinctia ntre argumentare si rationament. ntr-un rationament, dupa cum arata Aristotel, din premisele date rezulta cu necesitate concluzia, rationamentul putnd fi astfel asociat mai curnd cu argumentarea progresiva, deoarece n argumentarea n sensul strict al cuvntului teza este data, iar ratiunile (argumentele) ei trebuie cautate. Asadar, argumentarea regresiva constituie nucleul dur al argumentarii. Autorul stabileste urmatoarele distinctii ntre argumentare si rationament: n argumentare, teza este data si se cauta argumente pentru ea, n rationament, premisele sunt date si se cauta concluzia necesara a lor. n rationament, orice concluzie e perfect egala din punctul de vedere al rationalitatii, daca ea rezulta cu necesitate din premise. n argumentare, o anumita teza este valabila, acceptata numai daca ea poate fi ntemeiata. Daca ea nu poate fi ntemeiata, nseamna ca argumentarea nu reuseste. n rationament, avem ntemeierea asa cum trebuie sa fie, n argumentare avem ntemeierea asa cum este n practica discursiva cea de toate zilele iii. Instrumentele lingvistice care ajuta la realizarea legaturilor dintre enunturi sunt numite de Vicenzo Lo Cascio iv indicatori de

forta, acestia avnd rolul unor conectori textuali si putndu-se clasifica dupa functia pe care o exprima. Extinznd sfera indicatorilor argumentativi stabiliti de Constantin Salavastru, Vicenzo Lo Cascio adauga, pe lnga indicatorii care marcheaza teza si cei care introduc datele sau argumentele (echivalenti ai indicatorilor ntemeierii progresive si, respectiv, ai ntemeierii regresive din clasificarea lui Salavastru), indicatorii ce insereaza regula generala, sursa ori rezerva, dar si categorii majore, cum ar fi argumentatia n ansamblu. Autorul distinge, asadar, urmatoarele tipuri de indicatori de forta: a)care introduc macroargumentul: vom demonstra de ce, ca sa ma exprim mai clar, rationamentul este urmatorul; corpul textului din reclama la koda Fabia 1.4 TDI/ 75 CP [Foto 4] se evidentiaza prin folosirea unui asemenea indicator: S-a demonstrat: koda Fabia 1.4 TDI/ 75 CP are un consum record de numai 2.6 l/100 km. A dovedit-o Gerhard Plattner, un pilot profesionist, care a traversat tara n diagonala de la Constanta la Oradea (840 km), n conditii reale de drum. Iar performanta l-a uimit si pe el (...); b) care introduc un argument sau un dat (numiti justificatori): fiindca, pentru ca, de fapt, n fapt, dat fiind ca, cum,dovada ca etc.; unul dintre acesti indicatori justificatori l identificam n textul celor doua reclame pentru telefonul Samsung SGH-E530 [Foto 5,6]: nca nu te ajuta sa te coafezi/ nca nu-ti pregateste micul dejun. Dar aproape ca te-ai astepta s-o faca si pe asta. Pentru ca noul telefon Samsung E530 este alaturi de tine n cele mai intime momente: ti calculeaza caloriile, ti monitorizeaza greutatea, ti arata bioritmul, ti face lista de cumparaturi si chiar ti recomanda ce parfum sa folosesti! (); c) care introduc teza sau concluzia (concluzivi): deci, asadar, prin urmare, iata de ce etc.; un astfel de indicator l regasim n textul reclamei Joe [Foto 7]: Fetele cool tin la silueta lor. Asa ca vara asta noua napolitana Joe Yoghurt Delight se gaseste la loc de cinste n orice trusa de plaja (); d) care introduc regula generala (generalizatori): pe baza regulii care sustine ca; dat fiind ca, e valabil ca/rezulta ca/atunci; se stie ca; admitnd ca; presupunnd ca; avnd n vedere ca atunci etc. ; un indicator generalizator se ntlneste n cea de-a doua parte a corpului textului din reclama pentru koda Fabia 1.4 TDI/ 75 CP [Foto 4]: (...) Iar[,] daca mai luam n considerare ca un bilet de tren pe aceeasi ruta este mai scump, iar [sic!] n koda Fabia ncap comod 4 persoane, e de nteles de ce nu vei mai vrea sa calatoresti dect cu Fabia; e) care introduc modalitatea sau calificatorul (modali): dupa ct se pare, dupa mine etc.; n textul reclamei pentru centrele de slabit, nfrumusetare si fitness Silhouette [Foto 8] apare un indicator de acest fel: () A fost o seara magica (ca toate serile Silhouette), care, din punctul meu de vedere, a avut un singur defect: nu am cstigat nici unul din cele 10 premii puse n joc la tombola (); f) care introduc sursa, autoritatea (garanti): dupa cum spune autorul; textul reclamei pentru Bio-CLA 1000 si Bio-Chrom FTG [Foto 9] contine un asemenea indicator garant: Ma simt mult mai atragatoare acum, spune Ioana Colac, uimita ct de usor a fost sa slabeasca cu Bio-CLA 1000 si Bio-Chrom FTG g) care introduc rezerva (de relativizare): doar daca nu, n afara de etc.; reclama la absorbantele Always Ultra [Foto 10] ofera un exemplu de folosire a unui indicator de acest gen: n zilele delicate, cteva exercitii usoare precum dansul te pot ajuta! Numai sa nu exagerezi...; h) care introduc o contra-opinie (alternativi): nu cred ca, nu sunt de acord cnd spui ca, nu mi se pare ca, nu ma convinge teza ta ca, ai putea sa-mi spui de ce etc.; nuanta unui indicator alternativ o simtim n textul reclamei Mobexpert [Foto 11]: n fond, a avea stil nu este o chestiune neaparat legata de bani (...), fraza ce ar putea fi reformulata astfel: n fond, nu cred ca a avea stil este o chestiune neaparat legata de bani. n functie de insertia discursiva, Jacques Moeschler mparte acesti indicatori, pe care i numeste conectori, n introductori de argumente (de altfel, daca, chiar) si introductori de concluzie (deci, totusi). Pentru el, notiunea de conector desemneaza un morfem (conjunctie, adverb, locutiune adverbiala) care articuleaza doua enunturi ce intervin ntr-o strategie argumentativa unica.