Metodologia

cercetării în
științele
administrative
 METODE DE CERCETARE

❑ Ancheta sociologică
❑ Experimentul
❑ Etnografia
❑ Analiza datelor secundare

Bronislaw Malinoswki, 1918

Ancheta Sociologică
Ancheta sociologica reprezinta o metoda de cercetare a realitatii sociale bazata pe tehnici de
producere a datelor cu ajutorul intrebarilor puse de investigator si al raspunsurilor formulate de
subiecti.

Se pretează cercetărilor la nivel macro: urmărește trenduri generale

Cand se urmareste cunoasterea opiniei publice avem de-a face cu sondajul de opinie
 Tipuri de chestionare

 Cum sunt întrebările?

 chestionare cu intrebari inchise (utilizate de regulă)
 chestionare cu intrebari deschise
 chestionare cu intrebari atat inchise cat si deschise

 Cine completează?
 chestionare autoadministrate
 chestionare administrate de operatori de teren.
 Chestionarele auto administrate

 Presupun inregistrarea raspunsurilor de insasi persoanele investigate

 Prin autoexaminarea subiectii se pot exprima mai bine si sunt mult mai sinceri

 Acestea sunt :chestionare postale,chestionare publicate in ziare,sau ca anexe la diferite marfuri vandute

 Chestionarele postale trebuie sa fie formulate foarte simplu iar tehnica de raspuns foarte bine explicata .

 Sunt insotite de obicei de o scrisoare in care se explica scopul cercetarii

 Chestionarele publicate in ziare sau reviste releva si mai mult limitele chestionarelor autoadminstrate

 Acestea sunt foarte greu de utilizat in scopuri stiintifice,abundand in non-raspunsuri in raspunsuri ilustrative

 Chestionarele ca anexe la diferite marfuri vandute sunt mai degraba o modalitate de a face reclama produsului
vandut decat de a studia piata.
Este chestionarul tehnică sau instrument de
cercetare?
Chestionarul prezintă întrebări ordonate logic

Este tehnică de cercetare

Este instrument de cercetare (un anume chestionar)

Structura Chestionarului:
Intrebari
introductive

Intrebari de trecere
Intrebari de identificare

Intrebari de control Intrebari filtru

Intrebari
“de ce “ Intrebari bifurcate
INTREBARILE INTRODUCTIVE INTREBARILE DE TRECERE

 Au rolul de a sparge gheata si de a  Au rolul de de a marca aparitia unei

da respondentului sentimentul de noi grupe de intrebari referitoare la
incredere in anchetator o alta problema

 Vizeaza probleme asupra carora  In unele chestionare aceste intrebari

oamenii isi pun intrebari dar nu sunt inlocuite cu o punere adecvata
abordeaza problemele esentiale ale in pagina,distatandu-se grupurile de
chestionarului intrebari

 Se recomanda ca prima intrebare sa  Se mai numesc si intrebari tampon

fie inchisa ,permitand subiectului sa
raspunda fara mari eforturi
INTREBARILE FILTRU INTREBARILE BIFURCATE

Au o functie opusa celor de trecere  Separa sensurile “pro” si “contra”

din raspunsurile subiectilor
Au rolul de a opri trecerea unor
categorii de subiecti la intrebarile  Spre deosebire de intrebarile filtru
succesive nu opresc subiectul de a urma
succesiunea intrebarilor si nici nu
Uneori reprezinta un “control al califica raspunsurile
calitatiii “ raspunsurilor
 Sunt foarte utile cand intre
sensurile pro si contra se
intercalaza intrebari care ar
ingreuna fluxul normal al anchetei
INTREBARILE “DE CE “ INTREBARILE DE CONTROL

 Au rolul de a provoca explicatii in Au rolul de a verifica fidelitatea si

raport cu diferite opinii exprimate consistenta opiniei exprimate

 Aceste intrebari presupun Nu aduc niciodata infomatii noi

justificarea raspunsurilor
Dau asigurari despre gradul de
 Valoarea lor este foarte intelegere al intrebarii de catre
scazuta,considerandu-se ca respondenti
valoarea unui chestionar este
invers proportionala cu numarul
intrebarilor “de ce” existente
 Structurarea chestionarului

 De la general la particular

 De la particular la general
Formularea intrebarilor :
 Întrebări clare și concrete

 Întrebări scurte

 Evităm negațiile

 Pot apărea și întrebări indirecte (cu apel la desene, imagini etc), pe lângă întrebările directe

 Atenție la limbajul folosit (evităm neologisme, arhaisme etc)