INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

MARAMUREŞ

__________________________________________________________________________________________

OLIMPIADA DE BIOLOGIE
Faza locală
3.02.2020
Clasa a X-a

SUBIECTE:

I. COMPLEMENT SIMPLU (alegere simplă) - 30 puncte :

Alegeţi un singur răspuns din variantele propuse:

1. În figura 1 este reprezentată frunza de:

A. Sorbus torminalis
B. Ginkgo biloba
C. Hepatica nobilis
D. Ranunculus acer

Fig. 1

2. Pentru examinarea ţesutului osos din sternul de pui de găină se spală preparatul cu:
A. alcool
B. HCl
C. sodă caustică
D. acid sulfuric

1. Cartilajul hialin este prezent în:

A. discurile intervertebrale şi paretele laringelui
B. pavilionul urechii şi coaste
C. suprafeţele articulare şi peretele traheal
D. articulaţii şi osteoane

2. Organismele saprofite:
A.pot fi alge pluricelulare, bacterii şi ciuperci
B.pot produce alterarea alimentelor şi nutreţurilor
C.se hrănesc, în principal, cu substanţe organice produse de organisme vii
D.trăiesc în simbioze cu lichenii

3. Grana cloroplastului:
A.conţine tilacoizi
B.este sediul fazei de întuneric a fotosintezei
C. conţine pigmentul portocaliu numit xantofilă
D. conţine o substanţă ce poate elibera un electron

4. Frunzele compuse prezintă:

A.peţiolul dispus între limb şi nervuri
B.limbul cu mai multe foliole
C. mai multe epiderme superioare şi una inferioară
D. o foliolă cu mai multe nervuri principale

7. Frunzele din mijlocul căpăţânii de varză se decolorează deoarece:

A. depozitează amidon în ţesutul fundamental asimilator
B. realizează doar faza de întuneric a fotosintezei
C. absenţa luminii împiedică formarea clorofilei
D. prezenţa întunericului favorizează fluorescenţa

8. Intensitatea fotosintezei poate fi evaluată prin:

A. cm2CO2/dm2/oră
B. prezenţa gazului care reaprinde băţul de chibrit stins
C. numărarea bulelor de oxigen degajate de o algă unicelulară
D. relaţia directă dintre numărul de bule degajate şi intensitatea luminii 

9. Chemosinteza, spre deosebire de fotosinteză:

A. este un tip de nutriţie autotrofă
B. se întâlneşte la organisme care pot respira aerob
C. reprezintă sursă de hană pentru producători primari
D. caracterizează organismele abisale

1. În figura 2 este reprezentată frunza de:

A. Sorbus torminalis
B. Valeriana officinalis
C. Laboulbenia bayeri
D. Ranunculus acer

Fig. 2

11. Bacteriile nitrificatoare:

A. sunt răspândite în stomacul rumegătoarelor
B. oxidează amoniacul rezultat din descompunerea substanţelor anorganice azotoase
C. reduc acidul azotos până la nitriţi
D. produc nitraţi.

12. Ţesutul palisadic:

A. este dispus sub epiderma superioară
B. este format din celule mici, sferice, care se divid
C. este un tip de ţesut mecanic
D. conţine stomate

13. Cheratina este o substanţă protectoare care se află în structura:

A.periostului
B.epidermei
C. tecii Henle
D. vaselor de sânge

14. În figura nr. 3 este reprezentată frunza de:

A. Lathraea squamaria
B. Valeriana officinalis
C. Orobanche minor
D. Brassica napus

Fig. 3

15. În experimentul pentru evidenţierea hidrolizei lipidelor, eprubetele martor:

A. conţin NaOH şi enzime
B. se menţin la temperatura de 30-47 0C
C. conţin fenolftaleină şi ulei
D. corecte B şi C

16. Canalul coledoc:

A. se deschide în duoden împreună cu un canal ce transportă secreţia părţii endocrine a pancreasului
B. este dispus la stânga arterei aorte
C. transportă produsul de secreţie al ficatului
D. corecte B şi C

1. Areolele:
A.conţin osteoplaste cu osteocite
B.realizează schimburile de gaze la mamifere
C. se află în centrul osteoanelor
D. sunt delimitate de trabecule

18. Fibrele ţesutului muscular neted, spre deosebire de cele ale ţesutului muscular cardiac:
A. prezintă organite specifice, numite miofibrile
B. sunt celule alungite, care produc la capete o forţă de tracţiune
C. au formă de fus
D. toate variantele sunt corecte

19. Ţesuturile conjunctive semidure :

A. pot fi lax, fibros şi hialin
B. conţin fibre elastice
C. prezintă cămăruţe stelate cu câte 2-3 celule cartilaginoase
D. sunt bogat vascularizate

20. Incisivii, spre deosebire de canini:

A. la carnivore, sfâşie hrana
B. funcţionează prin forfecare, tăind hrana
C. au creştere continuă, la carnivore
D. au zimţi, la rozătoare şi erbivore

21. În cursul metamorfozei sunt distruse ţesuturile:

A. cozii de mormoloc
B. care realizează pinocitoza
C. unei insecte mature
D. toate variantele corecte

22. Dendritele:
A. reprezintă componente structurale ale corpului celular al neuronului
B. spre deosebire de axoni, intră în alcătuirea substanţei albe a sistemului nervos
C. reprezintă terminaţii ramificate şi dilatate (butoni terminali)
D. conduc impulsul nervos de la periferie spre corpul celular

23. Fibrele ţesutului muscular neted, spre deosebire de cele ale celui striat din muşchii
scheletici:
A. pot atinge lungimea maximă de 0,5 m
B. conţin membrană şi citoplasmă
C. au câte un nucleu dispus central
D. sunt gigantice

24. Spre deosebire de respiraţia aerobă, fermentaţia alcoolică:

A. presupune oxidarea completă a unor substanţe organice
B. constă în transformarea unei substanţe organice într-o altă substanţă organică
C. poate avea loc şi în absenţa luminii
D. se finalizează cu formarea CO2

25. Gazul metan:

A. se formează în condiţii anaerobe
B. este rezultatul oxidării CO2
C. este produs de bacterii simbionte din duodenul rumegătoarelor
D. spre deosebire de amoniac, este un gaz

26. Mycoderma aceti:

A. se mai numeşte mucegai alb
B. produce boli numite micoze
C. se hrăneşte heterotrof
D. transformă glucoza în acid acetic

1. Zahărul din sfeclă se numeşte:

A. zaharază
A. maltoză
B. zaharoză
C. maltază

28. Bolnavul de laringită nu prezintă dureri la înghiţire deoarece:

A. are tuse seacă
B. laringele este lipsit de fibre musculare striate
C. nu se asociază cu amigdalita
D. bolul alimentar nu străbate laringele

29. Sectorul reglabil al căilor respiratorii cuprinde:

A. cavitatea nazală
B. bronhiile
C. diafragma
D. sternul şi coastele

30. Grăunţele de nisip din pipota unei păsări:

A. sunt prezente datorită membranei cornoase care căptuşeşte pipota
B. servesc la mărunţirea hranei
C. completează acţiunea dinţilor
D. corecte B şi C
II. COMPLEMENT GRUPAT(alegere grupată)-30 puncte
La întrebările de mai jos răspundeţi utilizând următoarea cheie:
A. Dacă 1, 2, 3 sunt corecte;
B. Dacă 1 şi 3 sunt corecte;
C. Dacă 2 şi 4 sunt corecte;
D. Dacă 4 este corect;
E. Toate variantele sunt corecte.

31. Osteoplastele sunt:

1. celule conjunctive ale periostului
2. cămăruţe ovoidale care conţin celulele osoase
3. lamele osoase dispuse concentric
4. componente ale ţesutului conjunctiv dur

32. Branhiile :
1. sunt în număr de opt, la peştii osoşi
2. sunt protejate de opercule la rechini
3. primesc sânge cu CO2
4. sunt formate din lamele branhiale, alcătuite din lame branhiale

33. Ventilaţia pulmonară:

1. la broasca de lac, se bazează pe mişcările planşeului bucal
2. la pinguin, se bazează pe variaţia de volum a cavităţii toracice
3. la om, se datorează activităţii muşchilor inspiratori
4. la crap, este rezultatul deschiderii operculelor

34. La om, capacitatea totală:

1. are o valoare maximă de 4000 mL
2. poate fi măsurată cu ajutorul spirometrului
3. este inclusă în capacitatea vitală
4. diferă în funcţie de vârstă, sex, grad de antrenament

35. Animalele poikiloterme:

1. sunt reptilele, ciclostomii, amfibienii, peştii
2. nu prezintă o temperatura constantă a corpului
3. produc energie, la nivel celular, în mitocondrii
4. nu realizează schimburi de gaze la nivelul suprafeţelor respiratorii

36. Teaca Schwann:

1. este secretată de celule gliale
2. este dispusă deasupra tecii de mielină
3. înveleşte strangulaţiile Ranvier
4. este dispusă sub teaca Henle

37. Referitor la frunza de Quercus frainetto

1. nu este lipsita de tesut asimilator
2. prezintă două epiderme: una superioară şi una inferioară
3. este simplă
4. este lipsită de ţesut palisadic

38. Plantele adaptate la umbră:

1. ating platoul maxim al fotosintezei la intensităţi mai mici ale luminii
2. au frunze mai subţiri
3. prezintă cloroplaste mai mari
4. prezintă puţină clorofilă

39. Bronhiile secundare:

1. reprezintă organele respiratorii la păsări şi mamifere
2. conţin ţesut semidur
3. se ramifică direct în saci alveolari
4. sunt căptuşite de o mucoasă ciliată

40. La mamifere, componenta care separă aerul de sânge la nivelul plămânilor:

1. are două straturi de celule turtite
2. se numeşte perete alveolo-capilar
3. conţine celule care aparţin sistemului respirator, respectiv celui circulator
4. este formată din două pleure

41. Digestia intracelulară:

1. este modul de hrănire al protozoarelor şi al celenteratelor
2. constă în înglobarea particulelor solide, prin pinocitoză
3. se realizează la nivelul vacuolei digestive, fuzionate cu un organit citoplasmatic vezicular
4. implică participarea lizozimului

42. Plantele carnivore:

1. sunt lipsite de clorofilă
2. trăiesc în medii sărace în săruri minerale
3. au flori transformate în capcane
4. produc enzime digestive

43. Lichenii:
1. sunt organisme rezultate din simbioza dintre o algă unicelulară verde şi o cianobacterie
2. sunt rezultatul unei relaţii reciproc avantajoase, bazate pe răspândire
3. se hrănesc mixotrof
4. conţin un organism heterotrof care poate absorbi apa şi din umiditatea atmosferică

44.Cheagul poate fi folosit la prepararea brânzeturilor deoarece:

1. reprezintă stomacul propriu-zis
2. conţine mucus
3. glandele gastrice conţinute secretă enzime hidrolitice
4. conţine labferment

45. Persoanelor care suferă de ficat li se interzice consumul exagerat de grăsimi, deoarece:
1. ficatul secretă bila
2. scade eficienţa emulsionării lipidelor
3. bila nu se mai varsă în perioadele interdigestive în duoden
4. scade eficienţa acţiunii lipazei pancreatice şi a celei intestinale

46. O2:
1. este utilizat în procesul de respiraţie al speciei Saccharomyces
2. este reţinut de apa de var, care se tulbură
3. este eliberat împreună cu gazul metan, în nămolul de pe fundul unor ape stătătoare
4. este eliberat prin fotoliza apei
47.La mamifere, cartilajul în formă de frunză:
1. este o componentă a unui organ ce conţine numeroşi muşchi
2. acoperă intrarea bolului alimentar în esofag
3. nu este o cale respiratorie
4. aparţine organului comun căilor digestivă şi respiratorie

48. Scăderea densităţii corpului păsărilor se datorează:

1. alveolelor pulmonare
2. unor dilataţii ale bronhiilor, cu volum mai mare decât cel al plămânilor
3. cavităţii toracice, imobile în timpul zborului
4. sacilor aerieni

49. Tusea chinuitoare reprezintă manifestare a:

1. pneumoniei
2. astmului bronşic
3. bronşitei
4. laringitei

50. La mamifere, în timpul expiraţiei:

1. muşchii inspiratori se relaxează
2. peretele toracic revine la poziţia anterioară expiraţiei
3. presiunea aerului din plămâni creşte peste cea atmosferică
4. aerul este evacuat la exterior

51. Referitor la respiraţia vertebratelor homeoterme:

1. amfibienii prezintă căi respiratorii scurte
2. peştii osoşi prezintă opt branhii bogat vascularizate
3. reptilele sunt lipsite de respiraţie tegumentară
4. păsările sunt lipsite de alveole pulmonare

52. Referitor la influenţa temperaturii asupra intensităţii respiraţiei la grâul de toamnă:

1. la temperaturi de 300C, încep alterări celulare
2. este controlată viteza reacţiilor de oxidoreducere
3. nu influenţează respiraţia seminţelor
4. temperatura minimă este sub -50C

53. Speciile Saccharomyces, spre deosebire de Streptococcus:

1. se hrănesc heterotrof
2. sunt unicelulare
3. respiră anaerob
4. pot respira şi aerob

54. Algele sunt organisme care pot:

1. respira aerob
2. să se hrănească saprofit, în cazul celor lipsite de clorofilă
3. să trăiască în simbioză cu reprezentanţi ai altor regnuri
4. sintetizeze substanţe organice, prin respiraţie

55. Ca adaptare la viaţa în adâncuri, algele brune şi cele roşii absorb cel mai bine radiaţia
corespunzătoare:
1. luminii verzi
2. infraroşului
3. luminii albastre
4. ultravioletului

56. Recolta este limitată de către factorul:

1. temperatură, în jurul valorii de 250C
2. lumină, la intensitate optimă
3. oxigen, în jurul concentraţiei de 25%
4. cel mai deficitar

57. Bacteriile fixatoare de azot:

1. se hrănesc cu substanţele organice produse de plantă
2. transformă azotul molecular
3. contribuie la îmbogăţirea solului în azot
4. conţin nodozităţi, în celulele lor

58. Sunt zoonoze:

1. antraxul
2. leptospiroza
3. salmoneloza
4. tricofiţia

59. Spre deosebire de vasele lemnoase ale angiospermelor, colenchimul :

1. este un ţesut definitiv
2. este un ţesut mecanic
3. se află în structura nervurilor
4. prezintă celule cu îngroşări neuniforme

60. Pentru depozitare, fructele şi legumele trebuie:

1. să fie menţinute într-un mediu cu o concentraţie a oxigenului peste 50%
2. să fie păstrate la temperaturi de -1-20C
3. să aibă un grad de hidratare de peste 85%
4. să fie lipsite de leziuni

III. PROBLEME :
Pentru problemele 61-70 se alege o singura varianta corecta (30 de puncte) .

61. Un bolnav are capacitatea totală de 3 l de aer , o reducere de 100 ml a volumului de aer
inspirat in condiţii de repaus fizic faţă de valoarea sa normala, iar valoarea V.I.R. cât şi a V.E.R.
egală cu 50% din valoarea maximă a unui om sănătos. Care este valoarea volumului rezidual
al pacientului?
A. 11000ml;
B. 1900ml;
C. 1100ml;
D. 1500ml;

62. Referitor la sinapse alegeţi varianta corectă din cele 4 variante propuse (A, B, C sau D),
astfel încât toate subpunctele (a, b, c) să fie corecte pentru următoarele asocieri:
a. numărul componentelor unei sinapse
b. o caracteristică a membranei celui de al doilea neuron la care se transmite impulsul nervos
c. localizarea veziculelor sinaptice
a b c
A. trei contine mitocondrii in corpul celular
B. doua conduce impulsul nervos in partea
terminala a
axonului
C. trei are proteine in butonii
neuroreceptoare terminali
D. patru are vezicule cu mediator in axon
chimic

63. Referitor la aspectul microscopic al părţii centrale a unui os lung, alegeţi varianta corectă
din cele 4 variante propuse (A, B, C sau D), astfel încât toate subpunctele (a, b, c) să fie
corecte pentru următoarele asocieri:
a. numele cămăruţelor stelate în care se află celulele osoase;
b. dacă in zona observată se găsesc sau nu canale Havers;
c. dispoziţia lamelelor osoase observate.
a b c
A. osteocite nu liniar
B. osteoplaste da concentric
C. areole da se intretaie
D. osteon nu radiar

64. Fermentaţia este un tip de respiratie anaerobă în care substanţele organice sunt oxidate
parţial.
a. calculaţi numărul de molecule de glucoză rezultate din activitatea unei culturi de bacterii lactice
finalizată cu obţinerea a 40 molecule de acid lactic;
b.indicaţi ce tip de fermentaţie este un proces aerob;
c. precizaţi in ce condiţii plantele superioare respiră anaerob.
a b c
A. 20 fermentaţia implicată in pe terenuri
obţinerea oţetului inundate
B. 80 fermentaţia realizată de in lipsa oxigenului
Mycoderma aceti
C. 40 fermentaţia realizată de la temperaturi
bacteriile din intestinul ridicate
gros al omului
D. 20 fermentaţia importantă la in prezenţa
fabricarea păinii azotului

65. Numărul de molecule de glucoză care rezultă în urma hidrolizei enzimatice a 80 de

molecule de maltoză este de:
A. 120
B. 80
C. 40
D. 160

NOTĂ
Toate subiectele sunt obligatorii.
Timp de lucru: 3 ore
Se acorda 10 puncte din oficiu