Sunteți pe pagina 1din 7

OLIMPIADA DE BIOLOGIE

FAZA LOCALĂ, 4 februarie 2017


CLASA a X – a
ALEGERE SIMPLĂ:

La următorii itemi, este corectă o singură variantă de răspuns:

1. Meristemele secundare:
A. prezintă celule aflate în diferite faze ale mitozei
B. derivă din meristemele primordiale ale embrionului
C. asigură, la planta adultă, formarea meristemelor laterale
D. sintetizează intens substanțe anorganice, la nivel celular
2. Oxidările substanţelor organice în vederea obţinerii de energie, se realizează la nivelul:
A. ribozomilor
B. membranei celulare
C. mitocondriilor
D. reticulului endoplasmatic
3. Într-o micoriză:
A. ciuperca preia substanţe anorganice de la plantă
B. simbioza se realizează între rădăcina arborilor şi ciuperci
C. cormofitele sunt lipsite de perişori absorbanţi
D. frunzele plantei sunt transformate în capcane
4. Țesuturile vegetale secretoare nu produc:
A. nectar
B. amidon
C. latex
D. rășină
5. Respiraţia aerobă se caracterizează prin:
A. eliberează oxigen
B. eliberează energie în urma reducerii substratului
C. depinde direct de lumină
D. energia se înmagazinează în ATP
6. Plantele carnivore:
A. trăiesc în mediul bogat în săruri minerale
B. produc enzime digestive la nivelul tulpinilor
C. prezintă peri lipicioşi sau urne
D. fixează azotul atmosferic pentru sinteze de substanţe organice

7. Fibrele musculare din structura laringelui se deosebesc de cele din structura duodenului prin:
A. forma de fus
B. dispoziția periferică a nucleilor
C. prezența miofibrilelor
D. faptul că dezvoltă o forță de tracțiune
8. Respiraţia anaerobă poate fi definită astfel:
A. ansamblul de reacţii degradative în lipsa oxigenului
B. un şir de reacţii în urma cărora rezultă o cantitate mare de energie
C. o modalitate de sinteză a substanţelor organice la organismele heterotrofe
D. un proces prin care plantele fac schimb de gaze respiratorii
1
9. Bacteriile fixatoare de azot:
A. sunt capabile de fotosinteză
B. determină formarea de nodozităţi pe rădăcinile leguminoaselor
C. parazitează insecte fixând azotul din acestea
D. pot trăi în simbioză și cu diferite specii de orhidee
10. În cilindrul central al rădăcinii unei plante cu creștere anuală se poate observa:
A. un cambiu subero-felodermic cu așezare circulară
B. un număr mare de lenticele cu rol în excreție
C. endodermă lipsită de funcția de absorbție
D. un meristem secundar numit cambiu libero-lemnos
11. Respiraţia la plante:
A. este o funcţie de relaţie
B. este aerobă sau anaerobă
C. este un proces prin care se sintetizează substanţele organice la plantele verzi
D. are loc la nivelul cloroplastelor
12. Stomacul:
A. este foarte voluminos la peştii care se hrănesc cu plancton
B. secretă pepsinogen, lipază intestinală şi mucus
C. este principalul sediu al absorbţiei produşilor finali ai digestiei
D. asigură digestia incompletă a hranei
13.Oxigenul produs în fotosinteză rezultă din:
A. dioxidul de carbon
B. clorofilă
C. apă
D. săruri minerale
14. Plămânul este constituit din unităţi morfologice şi funcţionale. Indicaţi varianta care arată
succesiunea lor corectă:
A. lobi, segmente, lobuli, acini pulmonari
B. lobi, lobuli, segmente, acini pulmonari
C. segmente, lobi, lobuli, acini pulmonari
D. nici o variantă corectă.

15. Cavitatea bucală:


A. este delimitată de faringe, la peşti
B. prezintă diferite tipuri de dinţi la broaştele ţestoase
C. la peştii prădători are dinţi sudaţi cu oasele capului
D. prezintă dinţi fixaţi în alveole la toate reptilele

16. Bacteriile cu nutriție autotrofă:


A. asimilează carbonul reducând amoniacul din aerul atmosferic
B. pot asimila dioxidul de carbon prin procese de reducere
C. joacă rol de descompunători în ecosisteme
D. oxidează compuși organici – NH3, H2S
17. Branhiile:
A. sunt protejate de opercule la toate speciile de peşti
B. preiau O2 din apa care a intrat prin cavitatea buco - faringiană
C. elimină CO2 prin ridicarea operculelor la peştii cartilaginoşi
D. au lamele cu lame branhiale, bogat vascularizate
18. Organismele heterotrofe parazite:
A. au haustori cu care extrag substanţe organice ( la vâsc)
2
B. nu au clorofilă (cuscuta, muma – pădurii, plantele carnivore)
C. pot parazita şi unii arbori (de exemplu – Lathraea squamaria)
D. se hrănesc cu substanţe organice provenite din resturi vegetale

19. Bacteriile nitrificatoare utilizează energia rezultată din:


A. oxidarea unor nitrați şi a NH3
B. oxidarea HNO2 până la HNO3
C. reducerea amoniacului la HNO2
D. reducerea N2 , cu obţinere de NH3
20. Alegeţi afirmaţia corectă :
A. la rumegătoare, hrana mestecată ajunge în ierbar, apoi în ciur
B. pepsinogenul transformă proteinele în albumoze şi peptone
C. sub acţiunea lipazei gastrice nu se obţin monogliceride
D. amilaza pancreatică hidrolizează dextrinele până la maltoză

21. Pancreasul:
A. este o componentă a tubului digestiv
B. secretă bila ce va fi depozitata in vezica biliara
C. produce amilaza care descompune maltoza
D. este o glandă anexă mixtă

22. Chemosinteza:
A. este realizată de toate bacteriile
B. utilizează energia rezultată din oxidarea unor substanțe din mediu
C. este un proces chimic exoterm
D. presupune transformarea energiei luminoase în energie chimică
23. În cazul respiraţiei anaerobe:
A. au loc reacţii de oxidare completă
B. se formează apa
C. sunt oxidate substanţe anorganice
D. rezultă produşi intermediari

24. Zoonoza produsă de ciuperci parazite este:


A. leptospiroza
B. tricofiţia
C. antraxul
D. tuberculoza

25. Fotosinteza scade în intensitate la o hidratare mai mare de 80% deoarece:


A. crește vâscozitatea citoplasmei și viteza de circulație a moleculelor
B. se intensifică consumul de energie necesar pentru absorbția apei
C. se micșorează spațiile intercelulare diminuându-se difuzia gazelor
D. se închid ostiolele pentru reducerea transpirației și diminuează difuzia gazelor

ALEGERE GRUPATĂ:
La următorii itemi răspundeţi cu:
A – dacă variantele 1,2,3 sunt corecte;
B – dacă variantele 1 şi 3 sunt corecte;
C – dacă variantele 2 şi 4 sunt corecte;
D – dacă varianta 4 este corectă;
E – dacă toate variantele sunt corecte sau toate false.

3
26. Respiraţia:
1. este branhială, cutanee şi pulmonară la amfibieni
2. se poate realiza în prezenţa sau în absenţa oxigenului
3. poate fi reprezentată prin ecuaţia: C6H12O6+6O2→6CO2+6H2O+energie
4. foloseşte ca substrat respirator substanţele organice obţinute în procesul de hrănire.
27. Alegeți asocierea/asocierile corecte:
1. țesut acvifer-plante din deșert
2. țesut de depozitare a amidonului-tubercul de cartof
3. țesut aerifer-plante acvatice
4. țesut colenchimatic-nervurile frunzelor
28. În simbioză:
1. ciuperca din structura lichenilor absoarbe apă şi din atmosferă
2. cianobacteria din licheni sintetizează substanţe organice
3. ciupercile pot forma micorize cu rădăcinile de mesteacăn
4. bacteriile fixatoare de azot trăiesc în nodozităţile rădăcinilor de stejar
29. Etapele respiraţiei la mamifere sunt:
1. pulmonară
2. de transport
3. celulară
4. glicoliza
30. La nivelul butonului terminal se găsesc:
1. mitocondrii
2. membrana presinaptică
3. vezicule sinaptice
4. proteine neuroreceptoare
31. Digestia intracelulară:
1. are funcţie de hrănire la protozoare
2. se realizează prin fagocitoză şi pinocitoză
3. are loc în vacuole digestive
4. se întâlneşte şi la animalele evoluate
32. Fermentaţia lactică este un proces:
1. care transformă alcoolul etilic în acid lactic
2. aplicat şi în panificaţie
3. întâlnit la unele bacterii şi ciuperci
4. utilizat la prepararea murăturilor
33. Alegeţi afirmaţiile corecte privind ţesuturile mecanice:
1. dau rezistență organelor plantei
2. celulele sclerenchimului au pereții neuniform îngroșați
3. se găsesc în jurul țesutului conducător
4. celulele colenchimului au pereții uniform îngroșați
34. Ficatul:
1. prezintă pe faţa opusă diafragmului un hil cu vase de sânge şi nervi
2. primeşte sânge oxigenat prin vena hepatică
3. primeşte prin vena portă sânge colectat de la intestine, pancreas şi splină
4. este glandă mixtă a sistemului digestiv
35. Plămânul de tip sacular îl întâlnim la:
1. broasca de lac
2. guşter
3. vipere
4. mamifere
36. Plantele adaptate la umbră, spre deosebire de cele iubitoare de lumină:
1. fotosinteza crește pe măsură ce crește iluminarea
2. ating platoul maxim al fotosintezei la intensități mai mici ale luminii

4
3. conțin cloroplaste mai mici în frunze
4. au frunze mai groase și mai multă clorofilă
37. Hepatita:
1. determină mărirea volumului ficatului
2. este provocată de virusuri hepatitice
3. poate fi prevenită prin asigurarea igienei apei potabile
4. se manifestă prin tulburări digestive şi oboseală
38. Fotosinteza şi respiraţia la plante se deosebesc prin:
1. substratul utilizat
2. produşii rezultaţi
3. sensul de desfăşurare a reacţiilor
4. locul desfăşurării reacţiilor
39. La plante, în procesul de fotosinteză:
1. energia electronului eliberat de clorofilă este folosită pentru sinteza de ATP
2. se sintetizează ATP-ul necesar pentru procesele de asimilaţie
3. energia electronului eliberat de clorofilă este folosită pentru fotoliza apei
4. sistemele fotochimice realizează conversia energiei luminoase în energie chimică
40. La păsări, la limita dintre intestinul subţire şi cel gros se află:
1. ficatul
2. pancreasul
3. cloaca
4. două cecumuri intestinale
41. Lichidul pleural:
1. se găseşte între plămâni şi pleură
2. are rol esenţial în mecanismul respiraţiei
3. se găseşte între pereţii cutiei toracice şi plămâni
4. se află între pleura viscerală şi cea parietală
42. Prin fotosinteză se formează:
1. proteine
2. ATP și oxigen
3. lipide și glucide
4. săruri minerale
43. Oligopeptidazele:
1. degradează oligopeptidele în aminoacizi
2. degradează oligopeptidele în albumoze şi peptone
3. sunt enzime din sucul intestinal
4. sunt enzime din sucul pancreatic
44. Identificaţi asocierile corecte:
1. lobulul pulmonar – alcătuit din mai mulţi acini pulmonari
2. acinul pulmonar – suprafaţa de schimb a gazelor respiratorii
3. bronhiole – nu au inele cartilaginoase
4. lobul pulmonar – unitatea de structură şi funcţie a plămânului
45. Vilozităţile intestinale:
1. sunt denivelări cu o înălţime de 0,5-1 cm
2. sunt mărginite de epiteliu unistratificat
3. sunt localizate pe microvilozităţile intestinale
4. au în interior un vas limfatic dispus central

5
CAUZĂ – EFECT:
La următorii itemi răspundeţi cu:
A – dacă cele două propoziţii sunt adevărate şi între ele există relaţia cauză - efect;
B – dacă cele două propoziţii sunt adevărate şi între ele nu există relaţia cauză – efect;
C – dacă prima propoziţie este adevărată şi a doua propoziţie este falsă;
D – dacă prima propoziţie este falsă şi a doua propoziţie este adevărată;
E – dacă ambele propoziţii sunt false.

46. Țesutul fibros are o mare rezistență mecanică DEOARECE are multe fibre de colagen.

47. Plămânii păsărilor sunt de tip sacular DEOARECE bronhiile respiratorii se termină cu alveole.

48. HCl activează pepsinogenul, transformându-l în pepsină DEOARECE transformă proteinele în albumoze
şi peptone.

49. Mycoderma aceti este o plantă superioară parazită DEOARECE transforma acidul acetic în alcool etilic.

50. Reptilele au esofagul prevăzut cu gușă DEOARECE există o diferențiere netă între intestinul subțire și
cel gros.

51. Țesutul cartilaginos hialin are un aspect translucid, albicios DEOARECE este prezent în peretele
laringelui.

52. Frunzele din mijlocul căpățânii de varză se decolorează DEOARECE apare un deficit de dioxid de
carbon în țesutul lacunar.

53. În respiraţie se degradează substanţele organice DEOARECE energia este stocată în ATP.

54. Frunzele de la planta Valeriana officinalis sunt compuse DEOARECE au limbul alcătuit din mai multe
foliole.
55. În timpul expiraţiei, aerul iese din plămâni DEOARECE presiunea intrapulmonară este inferioară celei
atmosferice.
PROBLEME:
La următorii itemi, este corectă o singură variantă de răspuns.
56. Un individ consumă la masa de prânz o porţie de cartofi copţi în coajă, peste care a adaugat puţin unt.
a. Care sunt segmentele tubului digestiv la nivelul cărora cartofii copţi vor suferi transformări chimice?
b. Care sunt enzimele implicate în digestia cartofilor?
c. Care sunt nutrimentele rezultate din digestia celor două alimente?

Alegeţi una din variantele A, B, C sau D, astfel încât toate subpunctele (a,b,c) să fie corecte.

a b c

A Cavitate bucală, stomac, Amilaze, Glucoză, glicerol, acizi graşi


intestin subţire pepsină,maltază

B Cavitate bucală, intestin Amilaze, maltază Glucoză, glicerol, acizi graşi


subţire

C Segmentul de recepţie al Amilaza salivară şi Aminoacizi, glucoză


hranei şi segmentul unde cea pancreatică
ajunge bila în timpul
6
meselor

D Cavitate bucală, stomac Amilază, pepsină Glucoză, glicerol, acizi graşi

57. Calculaţi valoarea volumului rezidual în cazul unei persoane cu afecţiuni pulmonare, ştiind că acesta
are:
- capacitatea totală de 3800 ml aer
- o reducere cu 200ml a volumului curent
- volumul inspirator de rezervă, respectiv volumul expirator de rezervă egal cu 2/3 din valoarea maximă a
acestor volume la un om sănătos
A. 1200 ml
B. 1300 ml
C. 1500 ml
D. 1000 ml

58. Pentru a examina țesutul osos la microscop, elevii trebuie să parcurgă următorii pași:
A. decupează din sternul unui pui de găină, din partea transparentă, o bucată de 1 mm²
B. curăță cu bisturiul periostul (strat de țesut epitelial care acoperă osul)
C. spală preparatul răzuit cu apă și alcool și îl examinează la microscop
D. desenează cămăruțele stelate (osteoblaste) în care se află celule osoase (osteocite)
59. Un pacient se prezintă la medic cu temperatură ridicată, tuse seacă chinuitoare, modificări ale respiraţiei,
junghi toracic, senzaţii de vomă şi dureri mari în partea dreaptă a abdomenului. Medicul îi dă următorul
diagnostic:
A. hepatită şi astm bronşic
B. TBC şi apendicită
C. pneumonie şi toxiinfecţie alimentară
D. pneumonie şi apendicită

60. O cantitate de 900 de grame de fructe este păstrată 2 săptămâni la lumină şi temperatură de 180C. Care
este cantitatea de CO2 eliberată ştiind că după două săptămâni, greutatea fructelor a scăzut la 360 de grame,
iar un mol de glucoză are 180 de grame.
A. 3 moli
B. 38 moli
C. 18 moli
D. 540 moli

NOTĂ: TOATE SUBIECTELE SUNT OBLIGATORII! DURATA TIMPULUI DE LUCRU ESTE 3 ORE.
Punctajul maxim este 100 p: itemii alegere simplă sunt punctaţi cu 1 p, itemii alegere grupată sunt
punctaţi cu 2 p, itemii cauză – efect sunt punctaţi cu 1p, iar problemele sunt punctate cu 3 p.
Se acordă din oficiu 10p.

SUCCES!