CAPOTA ANTONIA MHAELA

COMPUSI CU IMPORTANTA BIOLOGICA

Proteine

Proteinele sunt substanțe organice macromoleculare formate din lanțuri simple sau complexe de
aminoacizi; ele sunt prezente în celulele tuturor organismelor vii în proporție de peste 50% din
greutatea uscată. Toate proteinele sunt polimeri ai aminoacizilor, în care secvența acestora este
codificată de către o genă. Fiecare proteină are secvența ei unică de aminoacizi, determinată de
secvența nucleotidică a genei.

Proprietățile fizice

Proteinele sunt substante incolore ( exceptie: cromoproteinele), insolubile in solventi organici,

cusolubilitati diferite in apa si in solutii de electroliti.Proteinele solubile precipita cu acizi
mineraliconcentrati, cu saruri de metale grele, cu solutii de alcooli sau de alti solventi organici.

La incalzire proteinele coaguleaza, procesul fiind ireversibil si pierzandu-se valoarea biologica

aacestora. Unele proteine coaguleaza de la 38˚ C, altele inca mai sunt stabile la 75˚ C. Aceasta
coagulareireversibila (denaturare) se mai produce si daca expunem proteinele la actiunea razelor
U.V., a razelor X sau a razelor γ (gamma). Unele saruri de metale grele denatureaza deasemenea
proteinele. Pierdereavalorii biologice a proteinelor in cadrul procesului de denaturare se
datoreaza modificarilor ireversibile instructura tertiara si cuaternara a acestora.Ca si aminoacizii,
proteinele au grupari COO si grupari -NH3+, precum si o valoare a pH-uluiunde sarcina globala
este nula ( punct izoelectric), iar proteina nu migreaza in camp electric. La alte valoride pH,
proteinele migreaza in camp electric in functie de sarcina lor electrica si de masa lor
moleculara.Proteinele incarcate + vor migra mai mult sau mai putin spre polul ( catod), iar cele
incarcate vor migra spre polul + (anod). Aceasta proprietate a proteinelor de a se separa in camp
electric se numeste electroforeza. Prin electroforeza proteinele din ser se separa in 5 fractiuni:
albumine, globuline α 1 ,globuline α 2, globuline γ , globuline β.

ENZIME

Enzimele sunt macromolecule de origine proteică cu rol de biocatalizatori, cu ajutorul cărora

celulele vii pot înfăptui reacții complexe într-un timp scurt, la temperatura mediului
înconjurător. Catalizând reacțiile biochimice din organism, ele au un rol esențial în biosinteza și
degradarea substanțelor din materia vie, întâlnindu-se în toate organismele animale, vegetale și în
microorganisme, mai fiind denumite din această cauză biocatalizatori. Fără enzime , procesele
biochimice s-ar desfășura cu viteze foarte mici.
Cel mai scump lichid din lume este „pirofosfataza“, o enzimă extrasă din plante, folosită pentru
medicamente contra gutei

Rol în cadrul organismelor

 Descompunerea moleculelor mari;

 Accelerează procesele metabolice;
 Coordonează unele etape ale ciclului metabolic.

Structura enzimelor
Enzimele sunt substanțe de natură proteică. Acestea reprezintă macromolecule, compuse din
lanțuri polipeptidice, având o masă moleculară între 10.000 - 1.000.000.

Tipuri de enzime
 După reactivitate

 Apoenzimă - enzimă, care devine activă numai la unirea cu anumite substanțe de natură non-
proteică;
 Coenzimă sau cofactor - substanță de natură non-proteică, ce-i conferă activitate enzimatică
apoenzimei;
 Holoenzimă - macromolecula rezultată în urma unirii coenzimei cu o apoenzima.
După tipul reacției catalizate

 Oxidoreductază;
 Transferază;
 Hidrolază;
 Liază;
 Izomerază ;
 Ligază.

HORMONI

Hormonii sunt substante chimice secretate de grupuri specializate de celule (glandele). Cele mai
importante glande endocrine sunt urmatoarele:
 hipofiza;
 glanda pineala;
 timusul;
 tiroida;
 glandele suprarenale;
 pancreasul;
 ovarele;
 testiculele.
Hormonii secretati de glandele endocrine calatoresc in fluxul sanguin pentru a ajunge la tesuturi
sau organe interne. Este ca si cum hormonii le-ar spune organelor si tesuturilor ce sa faca, sau
cum sa functioneze. Hormonii pot influenta multe procese care au loc in organism, inclusiv:
 homeostazia (echilibru intern constant);
 cresterea si dezvoltarea;
 metabolismul;
 functia sexuala;
 reproducerea;
 dispozitia;
 ritmul cardiac;
 presiunea sanguina;
 apetitul;
 reglarea temperaturii corpului.

Exemple de reglări pe cale hormonală

 Glicemia (concentrația de zahăr din sânge) esterini reglat prin insulină produs de pancreasul
endocrin - (insulele Langerhans)
 Lipemia (Concentrația în grăsimi prin activitatea ficatului și pancreasului)
 Senzația de foame (Centrul foamei fiind activat la scăderea valorii glicemiei)
 Activitatea sexuală la bărbat sau femeie și reglarea ciclului menstrual
 Dezvoltarea sistemului osos
 Adaptarea la stress
 Activitatea hormonală este dirijată prin:
o axul Hipotalamo-Hipofizar printr-un sistem Feedback
o sistemul nervos vegetativ (parasimpatic și ortosimpatic)
o prin concentrația în sânge a calciului, glucozei etc.

ACIZI NUCLEICI
 Acizii nucleici sunt substante chimice macromoleculare, esentiale pentru toate formele de viata
si se gasesc in toate celulele. Acestia stocheaza informatii genetice si permit producerea de
proteine. Acizii nucleici se manifesta in doua forme naturale numite acid dezoxiribonucleic
(ADN) si acid ribonucleic (ARN).

ROLUL ACIZILOR NUCLEICI

Acizii nucleici sunt macromolecule care joaca un rol esential in toate celulele si virusii.
Un rol important al acizilor nucleici il reprezinta stocarea si exprimarea informatiilor genomice.
Acidul dezoxiribonucleic - ADN-ul, codifica celulele informationale de care este nevoie pentru a
produce proteine. Un tip inrudit de acid nucleic, acidul ribonucleic - ARN, vine in diferite forme
moleculare care joaca mai multe roluri celulare, inclusiv sinteza proteinelor.
ADN-ul este un material genetic care poarta toate informatiile ereditare si transfera informatii
genetice de la o generatie la alta. ARN-urile sunt implicate in exprimarea codului genetic al
ADN-ului prin formarea de proteine specifice si ajuta la sinteza proteinelor. Unele ARN-uri
actioneaza ca enzime.
Fiecare tip de acid nucleic indeplineste o functie diferita in celulele tuturor lucrurilor vii.
 ADN - Acid dezoxiribonucleic
ADN-ul este responsabil pentru stocarea si codificarea informatiilor genetice in organism.
Structura ADN-ului permite ca informatiile genetice sa fie mostenite de copii de la parintii lor.
Deoarece nucleotidele adenina, timina, guanina si citozina din ADN se vor imperechea doar intr-
o anumita secventa (adenina cu timina si guanina se alatura citozinei), de fiecare data cand o
celula dubleaza lantul ADN-ului poate specifica secventa in care nucleotidele trebuie copiate. Ca
atare, copii exacte ale ADN-ului pot fi facute si transmise din generatie in generatie.
In interiorul ADN-ului sunt stocate instructiuni pentru toate proteinele pe care le va produce un
organism.
 ARN - Acid ribonucleic
ARN-ul joaca un rol important in sinteza proteinelor si regleaza expresia informatiilor stocate in
ADN pentru a produce aceste proteine si reprezinta modul in care informatiile genetice sunt
transportate in anumite virusuri.

Diferitele roluri ale ARN-ului includ:

 crearea de celule noi in organism;
 traducerea ADN-ului in proteine;
 mesager intre ADN si ribozomi;
 ajuta ribozomii sa aleaga aminoacizii corecti pentru a crea noi proteine in organism.