Bioetica concepţiei şi sexualităţii

umane.
Bioetica transplantului.

Conf. Dr. Maier Adrian

 Obiectivele cursului
• Înţelegerea procesului de concepţie şi a
sexualităţii umane, prin prisma bioeticii
medicale.
• Înţelegerea conceptului de transplant şi
implicaţiile bioetice ale acestei metode
medicale.
• Înţelegerea conceptului de liber arbitru şi
discernământ.
 Metoda carteziană
• Descartes încearcă prin această metodă să atingă un unic scop:
găsirea adevărului. În acest demers emite patru etape:

• (1) Înlocuirea metodei autorităţii, cu metoda examinării libere.

• (2) Împărţirea fiecăreia dintre problemele examinate în atâtea părţi
câte vor fi găsite necesare: regula analizei.
• (3) Călăuzirea în ordine a gândurilor, plecând de la lucrurile cele
mai simple şi mai uşor de cunoscut, la cele mai complexe: regula
sintezei.
• (4) Aplicarea şi experimentarea tuturor adevărurilor descoperite,
în scopul de a demonstra ipoteze.
 Ideile morale ale lui Descartes
• Recunoaşterea religiei în care s-a născut persoana şi decizia
acesteia de a nu admite decât ideile juste şi lipsite de
exagerare.
• Hotărârea persoanei de a stărui pe drumul ales şi de a nu se
abate de la această cale, dacă a găsit-o ca fiind bună de urmat.
• Resemnarea şi stăpânirea de sine, atunci când omul este pus în
faţa întâmplărilor care-i depăşesc puterile.
• Întrebuinţarea întregii sale puteri în căutarea adevărului cu
ajutorul raţiunii.
• Întrebuinţarea voinţei în stăvilirea pasiunilor şi subordonarea
acestora în toate acţiunile omeneşti.
 Aparatul psihic după Freud
• Supraego-ul este instanţa morală a personalităţii. Ca urmare a
săvârşirii unor fapte morale, supraego-ul îl recompensează pe
individ, prin intermediul ego-ului cu un sentiment de mulţumire şi
mândrie. Supraego-ul se află în conflict pemanent cu Aparatul
psihic după Freud
• Id-ul, nu poate influenţa acţiunile acestuia, decât prin intermediul
Ego-ului. Atunci când impulsurile transmise de către Id sunt
puternice, iar cenzura Supraego-ului este puternică, la nivelul Ego-
ului se acumulează o tensiune, care este resimţită de către individ,
ca o stare de culpabilitate sau anxietate.
• Cu excepţia Id-ului, Ego-ul şi Supra-egoul se dezvoltă încă din mica
copilărie, existând mai multe faze ale dezvoltării din punct de
vedere psihanalitic, în cele din urmă acestea definind
personalitatea la vârsta adultă
 Complexul lui Oedip
• Complexul lui Oedip este, de fapt, transpunerea unei vechi legende
greceşti preluate de către Sofocle, în care regele Oedip s-a împotrivit cu
toate forţele prezicerii făcute de către oracolul din Delphi, care spunea
că destinul său este acela de a-şi ucide tatăl şi de a se căsători cu mama
sa.
• Printr-o nefastă împrejurare a sorţii, Oedip îşi omoară tatăl (fără să ştie
că este tatăl său) şi se căsătoreşte cu mama sa, iar în acest fel prezicerea
se adevereşte (Sofocle, 2013).
• După Freud, acest complex apare între vârsta de 1-5 ani şi constă în
ambivalenţa între dragostea de mamă şi rivalitatea faţă de tată.
Observaţiile sale pleacă de la faptul că, în această perioadă,
comportamentul copilului este caracterizat de o apropiere mare faţă de
mamă, de declaraţii de dragoste pe care băiatul i le face mamei sale,
astfel încât tatăl este perceput ca un intrus.
• Datorită faptului că în acest caz copilul îl percepe pe tatăl său ca fiind un
rival, dar unul mai puternic decât el, apare aşa numita identificare cu
agresorul, în care copilul încearcă să câştige dragostea tatălui pentru a
 Sexualitatea umană în vise
• Visul, nu se inspiră niciodată decât din sentimente personale,
în vis regăsindu-se sub o formă deghizată dorinţele noastre
refulate, sau interzise.
• Freud descrie un astfel de caz, dar îl priveşte prin prisma
patologiei, citez: ,,O pacientă îmi vorbise, cu mulţi ani în
urmă, despre boala fratelui ei, atins de un acces de delir furios
care debutase prin strigătul "Natura, natura!" După părerea
medicilor, acest strigăt a fost inspirat de citirea unei lucrări a
lui Goethe şi dovedea că bolnavul se surmenase cu aceste
studii. În ceea ce mă priveşte, mi s-a părut plauzibil să admit
că acest strigăt, "Natura", trebuia să fie luat în sensul sexual pe
care toată lumea îl cunoaşte, atât ignoranţii cât şi savanţii. Şi
timpul nu m-a contrazis deoarece, mai târziu, acest nenorocit
şi-a mutilat propriile organe genitale. Când s-a produs criza el
avea 18 ani.”
 Anamneza şi comunicarea în tulburările
sexuale
• În abordarea anamnezei şi istoricului problemelor sexuale medicul va
vorbi întotdeauna şi absolut cu toţi pacienţii despre evoluţia
sexualităţii lor şi eventualele probleme din acest domeniu. De
asemenea, va pune întrebări privind sănătatea sexuală a pacientului,
în completarea relatărilor acestuia.
• Ori de câte ori este posibil va folosi teste de screening privitoare la
disfuncţia erectilă, pentru a reuşi o înţelegere cât mai completă a
eventualelor probleme.
• Medicul va da pacientului ocazia de a discuta şi despre evoluţia
actualelor probleme sexuale sau despre posibilitatea apariţiei în viitor
a unor probleme sexuale.
• Întotdeauna se va discuta şi despre bolile cu transmitere sexuală şi
despre prevenirea acestora.
• Atunci când medicul examinează un pacient cu disfuncţie sexuală se
pune problema felului în care dialogul este condus.
Bioetica concepţiei şi sexualităţii umane
• Bioetica medicală poate fi definită ca fiind ştiinţa care se ocupă
de comportamentul uman din punct de vedere al îngrijirii
sănătăţii, atunci când această conduită este examinată prin
intermediul principiilor etice şi morale.
• Bioetica medicală are la bază un principiu forte simplu, adică, nu
tot ceea ce poate fi realizat din punct de vedere ştiinţific este şi
permis. Spre exemplu materialul şi metoda prin care încercăm să
demonstrăm un adevăr ştiinţific, trebuie să respecte drepturile
subiectului care participă la o cercetare, fără ca acel studiu să-l
influenţeze negativ.
• Astfel, în momentul de faţă există o puternică dezbatere
ştiinţifică în privinţa clonării umane, existând limite extrem de
categorice în privinţa respectării tuturor principiilor de bioetică,
în cadrul acestei proceduri.
 Contracepţia
• Recunoașterea internațională a dreptului femeii de aş controla
fertilitate nu reprezintă un determinant în zona bioeticii
medicale, dar această problemă este considerată extrem de
importantă, fiindu-i alocate resurse semnificative.
• Inclusiv în prevenirea sarcinilor nedorite, medicii încă mai
trebuie să se ocupe cu probleme dificile, cum ar fi cererile de
aplicare a metodelor contraceptive la minori, în aceste cazuri
fiind nevoie de o consiliere medicală explicită, care constă în
explicarea riscurilor la care se expun tinerii, precum şi la
prezentarea clară a diferitelor metode de contracepţie.
 Reproducerea asistată
• Se recomandă în cazul cuplurilor sau a persoanelor, care
nu pot concepe in mod natural,
• Există diferite tehnici de reproducere asistată, cum ar fi
inseminarea artificială și fertilizarea in vitro și transferul
embrionar disponibile pe scară largă în centrele
medicale majore.
• Surogatul sau gestația substituită este o altă alternativă.
• Nici una dintre aceste tehnici nu este lipsită de
probleme, atât în cazurile individuale cât şi în cazul
politicilor publice.
 Prezentare de caz (1)
• Procurorii DIICOT susţineau, în rechizitoriul trimis in instanţa în februarie
2010, un grup infracţional organizat care acţiona la o clinica din Capitala,
procedurile medicale fiind coordonate prin introducerea în tara în mod
fraudulos de materie genetică, prin ţinerea unei evidenţe a donatoarelor,
a medicamentelor şi a posibilităţilor de racolare a beneficiarelor din
străinătate.
• Donatoarele erau recompensate în mod direct ori indirect donatoarele
si/sau racolatoarele.
• Unul dintre medici este acuzat ca ar fi exercitat fără drept profesia de
medic pe teritoriul României.
• Potrivit procurorilor, in calitate de medic specialist in obstetrica-
ginecologie, acesta racola din străinătate cuplurile ce doreau să fie
beneficiarele tehnicilor de reproducere asistata, supraveghea evoluţia
tratamentului de stimulare hormonală participând în mod direct la
examinarea donatoarelor si a pacientelor, realiza puncţiile si preda
ovocitele extrase medicului Genia Ziskind, in vederea pregătirii culturilor
necesare realizării embriotransferului efectiv, introducea în tara, în mod
repetat si fraudulos materie genetica.
 Prezentare de caz (2)
• De asemenea, medicul specialist embriolog este acuzată că, în calitate de,
pregătea culturile (embrionii) necesare realizării embriotransferului efectiv, ajuta
la preluarea ovocitelor extrase în momentul imediat următor realizării puncţiilor,
ovocite pe care ulterior le utiliza in cadrul procesului de pregătire a culturilor
necesare realizării embriotransferului efectiv, a introdus în tara, în mod repetat şi
fraudulos materie genetica care a fost ulterior utilizată în tehnicile de pregătire a
culturilor necesare realizării embriotransferului efectiv si a exercitat profesia de
medic pe teritoriul României fără să aibă acordul din partea autorităţilor
competente.
• Un alt medic, a fost trimis in judecata pentru sprijinirea unui grup infracţional
organizat, trafic de celule de origine umana si de complicitate la introducerea în
ţara de celule de origine umana în mod fraudulos.
• Procurorii susţin ca medicul a ştiut ca donatoarele de ovule primeau bani din
partea clinicii si ca nu era acreditata sa desfăşoare activităţi de reproducere pe
cale artificiala, iar materia genetica era introdusa in tara in mod fraudulos.
• Secretara Cecilia Borza este acuzata ca a racolat in mod direct ori prin persoane
interpuse tinere cuprinse intre 18 si 30 de ani, care consimţeau sa fie supuse unor
proceduri medicale având drept scop stimularea ovariana, preocupându-se
totodată de păstrarea discreţiei asupra activităţii reale desfăşurate.
 Bioetica transplantului
• În jurământul lui Hipocrate se afirmă faptul că pacientul trebuie informat
în legătură cu toate procedurile medicale la care urmează a fi supus.
Astfel, în cazul transplantului voluntar donatorii trebuie să înţeleagă şi să
parcurgă următoarele etape ale unui consimţământ informal valid:
• Înţelegerea - donatorii trebuie să fie capabil de a asimila informații
exacte cu privire la riscurile și beneficiile, atât pentru ei cât și pentru
destinatar;
• Prezentarea completă și pertinentă a informațiilor cu privire la riscurile,
beneficii și alternativele transplantului
• Consecințele donării - acest proces ar trebui să permită o periodă de
gândire pentru a oferi potențialului donator, suficient timp să-și
reconsidere decizia de a dona; â
• Decizia de a dona - trebuie să fie voluntară, liberă de influențe sau
constrângere de la terți;
• Donatorii trebuie să prezinte stabilitate psihosocială și emoțională, iar pe
acestea ar trebui să se bazeze procesul decizional (Jung, et al, 2010).
 Întrebări de verificare
• Care sunt provocările societăţii contemporane,
din punct de vedere al concepţiei şi al
sexualităţii umane?
• Enumeraţi două criterii care trebuie îndeplinite
de către pacient, în vederea efectuării
transplantului.
• Cum se numeşte instanţa psihică descrisă de S.
Freud ca fiind sediul moralităţii umane?
 Bibliografie
• Education Development Center, (2009), Exploring
Bioethics, Newton:Education Development Center, Inc.
• Freud, S. (2010). Studii despre sexualitate. Bucureşti: Trei.
• Freud, S. (2010). Interpretarea viselor. Bucureşti: Trei.
• Tudose,F. (2010). Psihiatrie pentru psihologi. Bucureşti:
Trei.
• UNESCO, (2011). Casebook on Human Dignity and
Human Rights,
• Bioethics Core Curriculum, Casebook Series, No. 1,
UNESCO: Paris, 144 pp.