“Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi”

De Camil Petrescu

-roman interbelic, modern, subiectiv de analiza psihologica

Din studiile sale teoretice si prin romanele publicate in 1930 si 1933, Camil Petrescu pledeaza
pentru dezvoltarea unei noi structuir ramanesto in actul de creatie si pentru noua estetica si anume a
sautenticitati. Asfel romanu”"Ultima noapte …” impune in peisajul literar Romanesc un univers fictional
original, o perspectiva diferita de aceea a romanulrui traditional si de asemenea, un alt tip de personaj
care atrage atentia mai ales prin constiinta lucida analitica si prin atitudinea constant reflexive care
“trage viata de maneca”(Nicolae Manolescu ).
Romanul “ultima noapte de dragoste intaia noate de razboi” a fost publicat in anul 1930 si este
un roman modern de tip subiectiv care are drept caracteristici perspectiva narativa data de naratiunea la
pers I, fluxul constiintei subtantialuismul anticalofilismul acronia dar si autenticitatea .
Dat fiind faptul ca romanul a aparut in anul 1930, acesta apartine periodei interbelice , deorece
acesta sincronizeaza romanul romanesc cu tendintele europene de modernizare , avandu-l in prim-
planul actiuni pe Stefan Ghiorghidiu ,protagonistul operei care este si personuajul narator al acesteia.
Formul epica dupa care este construita acesta opera este formula epica impusa de scriitorul Marcel
Proust.
Din punct de vedere estetic, romanul supus analizei apartine curentului literar modernism,
deoarece autorul prezinta evenimentele intr-un mod authentic evidentiind perspectiva narativa,
unipersectivismul,autenticitatetea si multe altele ..
O prima trasatura care valideaza afirmatia de mai sus o reprezinta perspectiva narativa
subiectiva. Naratiunea este realizata la persoana I iar, iar subiectivitatea este validate de caracterul
interativ al marcilor lexico gramaticale forme verbale si pronominale la pers I “eram”, “ma”, “nu
puteam”, etc. astfel justificandu-se implicarea afectiva a personajului narator. Punctul de vedere al
romanului este unic astfel protagonistul devenind o instatnta a comunifcari narrative care mediaza
relatia dintre personaje si citator, fiind o voce a autorului .
NU in ultimul rand, naratorul se comfunda cu protagonistul operei , dar totusi se poate face o
delimitare intre cele doua instante ale comunicari, astfel naratorul este centrul de orientare si de interes
al cititorului , iar personajuk este doar un actor intr-o ippostaza trecuta a naratorului cu mult mai putina
esperienta de viata.
O a doua trasatura care motiveaza afirmatia anterior mentionata este acronia ,adica renuntarea
la cronologia epica. Acesta este un element al noi a structure in care timpul nu mai este perceput ca o
succesiune de momente cronologice, ci se desfasoara intr-o libertate totala in functie de rememorarile
voluntare sau involuntare. Astfel, romanul supus analizei contine acest element fiind obervat acest lucru
inca din primele 2 capitole ale romanului, intitulate “la Piatra craiului in munte”, respective “
Diagonalele unui testament”, unde actiunea incepe la popota in primul capitol ,ducandu- se in capitolui
al doilea cu doi ani inainte sa se intample evenimentele romanului.
Tematic vorbind, in romanul supus anlizei gasim drama intelectualuilui lucid in roport cu cele 2
experiente capitale , iubirea si rozboiul. Tema principala a acestui roman este tema neimpliniri erotice ,
in jurul ei “gravitand” alte trei teme, cea a razboiului ,cea a intelctualului lucid si cea a iubiri ,teme care
care alcatuiesc prin aplitudinea lor tema principala anterior mentionata.
 O prima secventa relevanta pentru tema anterior mentionata este scena de la popota. Aceasta
scena se afla in capitolui Intai intitulat “ la piatra Caiului , in munte “ in care la popota se iscase o discutie
controversata. Discutia incepuse de la faptul ca un om din asa zisa lume buna si-a omorat nevasta
pentru infidelitate si a fost achitat. Protagonistul s-a simtit direct atacat deoarece credea ca e vorba
despre el , acesta avand probleme in casnicie deoarece vredea ca sotia s-a il insela. inca un lucru care a
pus paie pe fost in reactia vulcanica a protagonistului este si incercarea incercarea neibutita pe langa
camaandatul batalianului de a obtine o permisie la Campulung, acest fapt reiesind din secventa”nu atat
discutia, care nu mai era o simpla aluzie,m-a aruncat in halul asta de rascolire ba era chiar prea directa
ca sa mai fie atat de otravitoare cat incercarea neizbutita pe langa comandantul batalionului de a obtine
o permisie la campulung”
O a doua secventa relevanta temei anterior mentionate este despartiri. Aceata scena se afla in
capitolul al XIV lea intitulat “Comunicat apocrif” in care, Ghiorghidiu ranit se intaorce la Bucuresti.
Acesta o vede pe Ela ca o straina si ii propune sa se desparta acest reiesind din “Mi-e indifferent daca
esti nevinovata” desi” as fi putut ucide pentru femeia asta”. Ghiorgidiu isi dadu seama ca oricand ar
putea gasi o femeie asemanatoare. Protagonistul se lasa lipsit de toate lucrurile pe care el si nevasta luia
le aveau in comun astfel”I-am scris ca-I las absolut tot ce e ijn casa, de la obiecte de pret la carti…de la
lucruri personale , la amintiri. Adica tot trecutul.”
Un prim element de structura si de compozitie important pentru romanul supus analizei il
reprezinta titlul. Titlul romanului “Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi “de Camil Petrescu
este un element de structura si de compozitie cu rol sugestiv si anticipative asupra evenimentelor din
roman. Titlul romanului camilpetrescian marcheaza compozitia discursului epic si este alcatuit din
structurile nominale “Ultima noapte de dragoste”, “intaia noapte de razboi”. In relatia directa cu textul
structura titlului este o metafora a timpului psihologic adica a modalitati in care timpul trait si
evenimentele axterioare sunt asimilate si filtrate in prezenta constiintei. Cu alte cuvinte termenul
noapte presupune renuntarea la coronologia epica si tarirea in contiinta mai ales ca noaptea retrairi
genereaza dilatari si comprimario temporale associate personajului anrator. Acesta exprima si se
exprima intre 2 experient ede cunoastere si autocunostere fundamentale pentru tipul intelectualului
lucid. Termeni “ultima” si “prima”se afla intr-o relarie e opozitie si limiteaza frontierele temporale ale
unor perioade diferite, fundamental prin viziune si traire.
Un alt element de structura si de compozitie al romanului supus analizei este conflictul interior
si se desfasoara in constiinta protagonistului, Stefan Ghiorghidiu, acesta traind drama neimpliniri erotice
prin stari si sentimente contradictori pentru sotia sa , Ela. Aceasta se produce din cauza diferentelor
dintre mentaliatile celor doi, din aspiratiile protagonistului si din viata mandena, citadina si meschina pe
care si-o dorea sotia sa. Protagonistul fiind filozof nu se poate adapta noilor norme sociale pe care sotia
sa I le “baga pe gat”. Din cauza perspective unice, Noi cititori nu ne putem pronuta asupra infidelitati
Elei, Fiindu-ne spusa doar parerea protagonistului.
   În concluzie, tema și viziunea sunt redate din perspectiva intelectualului superior, un analist
lucid al realității ce consideră că "luciditatea nu omoară voluptatea, ci o sporește". Naratorul utilizează
tehnici de analiză psihologică precum fluxul conștiinței, introspecția, monologul interior, tehnici
moderne ce conferă autenticitate romanului.