Viziunea despre lume in romanul “Ultima noapte de dragoste , intaia noapte

de razboi “ de Camil Petrescu “

Romanul a aparut in 1930 , fiind cel mai important roman al scriitorului , marcand
trecerea spre proza de analiza psihologica.Romancier prin excelenta citadin , Camil
Petrescu aduce ca persoanj , in literatura romana , intelecualul lucid , care se
gandeste si se framanta
Specia caruia ii apartine opera este romanul datorita amplori si complexitatii
actiunii , care se desfasoara pe mai multe planuri , datorita conflictului complex ,
personajelor numeroase si realizarii unei imagini ample asupra vietii. Opera se
incadreaza in tipul de roman subiectiv , modern, psihologic si interbelic. Fiind un
roman psihologic , se remarca utilizarea analizei psihologice pentru a prezenta trairile
, gandurile , emotiile si sentimentele personajelor , inclusive cele ale naratorului-
peronaj prin introspectie . Un exemplu in acest sens este cel al episodului excursiei
de la Odobesti , in timpul caruia , in permanenta , Stefan Gheorghidiu , personajul
principal al romanului , analizeaza cu luciditate comportamentului celorlalti , in
special , pe cel al sotiei sale , analizandu-se in acelasi timp si pe sine, facand
presupuneri cu privire la ceea ce ar putea gandi si simti cei prezenti la acel
eveniment.
Prezenta unui narator-personaj-subiectiv , constituie o trasatura a romanului
subiectiv , care prin intermediul naratiunii la persoana I , prezinta cititorului gandurile
, trairile , emotiile sentimerelor sale, generate de modul in care cele doua mari
experiente fundamentale , iubirea si razboiul , se reflecta in propria constiinta “
Eram insurat de 2 ani si jumatate cu o colega de la Universitate si banuiam ca ma
insala”
Textul este structurat in 2 parti precizare inca din titlu , care indica temele
romanului si , in acelasi timp , cele 2 experiente fundamentale de cunoastere traite
de protagonist :dragostea si razboiul. Daca prima parte reprezinta rememorarea
iubirii esuate dintre Stefan si Ela , partea a 2 a construita sub forama jurnalului de
campanie al eroului , urmareste experienta de pe frontul Primului Razboiu Mondial.
Prima parte este in intregime fictionala , in timp ce a doua parte valorifica , pe langa
jurnalul de campanie , articole si documente din epoca , ceea ce confera
autenticitate textului.
Relatia Incipit-finalul , actiunea , titlul si conflictul sunt cateva dintre elementele
semnificative de compozitie pentru a iustra tema si viziunea despre lume in romanul
lui Camil Petrescu.
Viziunea despre lume este prezenta din perspectiva autorului pentru estetica
autenticitatii : “ sa nu descriu decat ceea ce vad , ceea ce aud , ceea ce inregistreaza
simturile mele ! “
Pentru a ilustra tema si viziunea despre lume , un episod semnificativ ar fi cel din
capitolul I in care mai multi ofiteri discuta polemic despre un articol din ziar care
descrie o crima pasionala a unui barbat inselat .
Stefan Gheorghidiu ii asculta pe camarazi , considerand ca acestia folosesc “notiuni
primare , grosolane cu intelesuri nediferentiate “ in timp ce el construieste o intreaga
teorie despe acel sentiment : “ O iubire mare e mai curand un proces de
autodistrugere.. iubesti intai din mila , din indatorire , din duiosie , iubesti pentru ca
stii ca asta o face fericita.. Cei ce iubesc , au dreptul de viata si de moarte unul asupra
celuilalt”. Stefan considera ca aceasta discutie banala ar fi reprezentativa pentru
casnicia sa cu Ela.
Un alt episode semnificativ pentru ilustrarea temei razboiului este in capitolul “
Ne-a acoperit pamantul lui Dumnezeu” . Experienta razboiului ii privilegiuieste
descoperirea sentimentului mortii , a suferintei aproapelui sau , a unei lumi
apocaliptice . Frontul inseamna haos , masuri absurd , invalmaseala si dezordine,
Viata combatantilor tine de hazard, iar eroismul este inlocuit cu spaima de moarte ,
instinctual de provieturire si automatismul : “ Nu mai e nimic omenesc in noi”
Incipitul este partea introductive a orcarei opera literare , care are anumite
consecinte in derularea evenimentelor , in acest roman coincide cu expozitiunea ,
fiind prezentate coordonatele spatio-temporale : “ In primavata anului 1916 , ca
sublocotenent proaspat , luasem parte , la fortificarea vaii Prahovei , intre Busteni si
Predeal “. Incipitul traseaza actiunea in timp si in spatiu , insa nu dezvaluie
identitatea eroului , care este si narator –peronaj.Finalul romanului consemnează
despărţirea definitivă de trecut a eroului. „Ultima noapte de dragoste” pe care
o petrece alături de ea si de a-i lasa toate bunurile materiale sotiei, Marturisirea din
final : „ I-am scric , ca-i las absolut tot ...de la lucrurile personale, la amintiri” adica
tot trecutul subliniaza dorinta acestuia de a rupe orice legatura cu trecutul pentru a
deschide o usa in viitor.
Titlul romanului evidentiaza cele 2 teme fundamentale si reprezinta o metafora
.Cele 2 numerale ,, “ultima “ si “intaia” constituie barierele temporale ale celor 2
experiente traite de protagonist , iar substantivul “ noaptea” repetat este liantul
dintre cele 2 si reflecta incertitudinea protagonistului in ambele situatii.
Spre deosebire de romanele traditionale , in care conflictul este exterior , in romanul
lui Camil Petrescu , apare conflictul interior , din constiinta personajului narator ,
Stefan Gheorghidiu, care traieste stari si sentimente contradictorii fata de sotia sa ,
Ela. Acest conflict interior este generat de realitatea inconjuratoare . Principalul
motiv al rupturii dintre Stefan si sotia sa este implicarea Elei in lumea moderna , pe
care eroul o dispretuieste. Asadar , conflictul interior se produce din cauza diferentei
dintre aspiratiile lui Ghoerghidiu si realitatea lumii inconjuratoare. Conflictul interior
este dublat de un conflict exterior generat de relatia protagonistului cu societatea ,
acesta fiind plasat in categoria inadaptatilor social.
Actiunea romanului este prezentata pe momentele subiectului. Expozitiunea
cuprinde coordonatele spatio-temporale si prezinta modul protagonistului de a intele
iubirea ca pe un sentiment absolut, Stefan Gheorghidiu , sublocotenent in primavara
anului 1916 , asista la o discutie despre dragosre care-i declanseaza rememorarea
iubirii lui esuate.Intriga este marcata in prima fraza a caitolului al doilea : „ Eram
insurat de 2 ani si jumatate” Aici se deschide retrospecta iubirii , Gheorghidiu ,
student la filosofie s-a casatorit cu Ela , o frumoasa studenta la litere. Iubirea lui se
naste ca un amestec de vanitate si duiosie. Casatoria le aduce un trai modest , dar
armonios pana cand o mostenire lasata de unchiul avar , Tache Ghoerghidiu , tulbura
apele familiei.Sub influenta unei verisaore a lui Stefan , Ela este atrasa intr-o lume
moderna , lipsita de griji , dar si de adevarate orizonturi , preocupata numai de moda
, distractii nocturne sau escapade , lumea in care ea se simte uimitor de bine.In casa
acestei verisoare , Ela cunoaste un vag avocat , domnul G. Stefan observa ca sotia lui
pare foarte fericita in prezenta acestuia , ba mai mult , se straduia sa se afle mereu
alaturi de el. Stefan incepe sa fie din ce in ce mai suspicios ca ea l-ar putea insela.
Aceste fapte evidentiaza desfasurarea actiunii. Deznodamantul prezinta cea de-a
doua carte ce cuprinde experienta cunoasterii mortii , imaginea razboiului este
demilizata , frontul apare absurd , haotic , pretutindeni se inttinde moartea , iar
eroismul este inlocuit de instinctul de supravieturile . Ghoerghidiu traieste o
expereinta cruciala , mult mai dramatica , aceea a razboiului la care barbatul
participa efectiv , luptand pentru libertatea Ardealului. Pe front , acesta este ranit si
se intoarce in Bucuresti in covalescenta. Acum Ela ii pare o straina. Isi da seama , cu
luciditate , ca oricare ar fi putut gasi alta la fel. II daruieste casele de la Constanta ,
bani , absolut tot ce era in casa , de la obiecte de arta la carti , ii daruieste tot trecutul
Consider ca prin formula narativa abordata in „ Ultima noapte de dragoste , intaia
noapte de razboi „ Camil Petrescu sublima viziunea asupra unor teme , precum
iubirea si razboiul din literatura traditionala,iar viziunea despre lume se suprapune
peste cea a personajului, tipul intelectului care isi creaza propriul sistem de valori.
In concluzie , „ Ultima noapte de dragoste , Intaia noapte de razboi „ este un
roman psihologic modern, avand drept caracteristici : unicitatea perspectivei
narative , relatarea la pers I , la timpul prezent , subiectivitatea , apelul la memoria
afectiva si autenticitatea trairii.