Curs 11: APARATUL DIGESTIV

Dr. Gabriela Turcu

Aparatul digestiv = totalitatea organelor care au ca functii principale

digestia si absorbtia alimentelor si eliminarea reziduurilor
cavitatea bucala
faringe
Tub digestiv
esofag
Aparat
stomac
digestiv
intestin subtire : duoden, jejun, ileon
intestin gros: cec, colon ascendent,
transvers, descendent, sigmoid, rect, anus
glande salivare
Glande anexe
ficat
pancreas

Structura
Tunica mucoasa - tesut epitelial ,captuseste interiorul tubului
digestiv
Tunica submucoasa - tesut conjunctiv lax, bine vascularizat
Tunica musculara - fibre musculare striate pina in treimea medie a
esofagului si din fibre musculare netede in restul tubului digestiv
- dispuse in doua straturi
intern, dispozitie circulara
extern, dispozitie longitudinala
- musculatura neteda circulara ingrosata sfinctere
(esofagian, cardial, piloric, Oddi, ileo-cecal, anal) + sfinncter anal
striat
Seroasa (adventicea) = tesut conjunctiv dens

Cavitatea bucala
despartita de fosele nazale prin bolta palatina, posterior comunica
cu faringele
contine limba si dintii
Limba - muschi si tesut conjunctiv, acoperita de mucoasa
rol - procesele de masticatie si deglutitie, in vorbire, in perceperea
gustului alimentelor

Dintii - tesut osos implantat in alveolele dentare

rol - taierea, zdrobirea si macinarea alimentelor, in vorbire si in
pronuntarea unor consoane

Formula dentara - dentitia provizorie: incisivi 2/2, canini 1/1,

premolari 2/2;
- definitiva : incisivi 2/2, canini 1/1, premolari 2/2,
molari 3/3.

Faringele
realizeaza legatura intre

fosele nazale si laringe

cavitatea bucala si esofag

rol important in deglutitie

Esofagul
25-30 cm la adult
strabate diafragmul
face legatura intre faringe si stomac.

Stomacul
portiunea cea mai dilatata a tubului digestiv
superior - orificiul cardia comunica cu esofagul
inferior pilorul comunica cu intestinul subtire
are forma literei J, doua fete (anterioara si posterioara) si doua
margini sau curburi (marea si mica curbura).
Portiunea verticala
fundul stomacului (fornix sau camera cu aer)
corpul stomacului
Portiunea orizontala antrul sau canalul piloric orificiul piloric
Mucoasa gastrica prezinta numeroase cute care ii maresc suprafata si
are numeroase orificii prin care se deschid glandele gastrice; secreta
mucus, pepsinogen, HCl, cu rol in digestia principiilor alimentare

Stomacul

Intestinul subtire

segmentul cel mai lung al tubului digestiv (peste 4m) si cuprinde

trei segmente:duoden, jejun si ileon.
Duodenul - forma de potcoava, coafeaza capul pancreasului
mucoasa contine glande care secreta sucul intestinal, cu rol in
digestia principiilor alimentare care ajung pina aici
Jejunul si ileonul se intind pana la valva ileo-cecala
mucoasa prezinta un numar de vilozitati intestinale, care maresc
suprafata de absorbtie a principiilor alimentare

Intestinul gros

ultimul segment al tubului digestiv

aproximativ 1,7 m si cuprinde mai multe portiuni
cecul, segmentul situat sub valvula ileo-cecala si terminat intr-un
fund de sac, prezentand la acest nivel apendicele vermiform
colonul, ce formeaza un cadru constituit de segmentele
ascendent, transvers, descendent si sigmoid
rectul, ultima parte a intestinului gros, care se termina prin
canalul anal care se deschide prin anus

parotide, sublinguale si submandibulare

in vecinatatea cavitatii bucale, cu care comunica prin canalele
excretoare
rol = lubrefiere a cavitatii bucale, a bolului alimentar, dar si in
digestie,prin secretia unei enzime numita amilaza salivara

cea mai mare glanda din corpul uman (aprox. 1,5 kg la adult)
are patru lobi: drept, stang, anterior si posterior
Structura lobulului hepatic

lob segmente lobuli = unitatile structurale si functionale ale

ficatului
lobulul hepatic - constituit din celule hepatice (hepatocite), capilare
si canaliculi biliari, fara pereti proprii, in care se descarca bila
secretata de hepatocite
canaliculele doua canale hepatice (drept si stang) canalul
hepatic comun canalul coledoc, care se deschide in duoden +
canalul pancreatic principal (Wirsung) sfincterul Oddi
calea biliara principala canalul cistic vezicula biliara

Vascularizatia ficatului - nutritiva si functionala

Vascularizatia nutritiva artera hepatica, ramura a trunchiului celiac

Vascularizatia functionala ramificatiile venei porte, care aduce

sange cu substante nutritive, absorbite din intestin; porta se

ramifica, ultimele ramificatii alcatuind capilarele sinusoide.
Capilarele sinusoide sistemul venos hepatic venele hepatice
vena cava inferioara

situat retroperitoneal, in spatele stomacului

alcatuit din
cap, situat in potcoava duodenala
corp
coada

Pancreas = glanda mixta

Pancreasul exocrin sucul pancreatic canalul principal Wirsung,
care se deschide in duoden, impreuna cu coledocul (prin orificiul
Oddi) si un canal excretor secundar Santorini, care se deschide in
canalul Wirsung sau direct in duoden

Digestia bucala
masticatia;
impregnarea cu saliva enzima = ptialina (amilaza salivara)
deglutitia, cu cei trei timpi: bucal si faringian (voluntari) si esofagian
(involuntar)

Digestia gastrica
secretia sucului gastric, care contine HCl (rol = activarea enzimelor, in
stimularea evacuarii gastrice si in apararea antimicrobiana)
fragmentarea alimentelor, sub actiunea enzimelor; de ex. Pepsina
secretia mucusului gastric protejeaza mucoasa gastrica de
actiunea acida a HCl si a pepsinei.

Digestia intestinala sub actiunea combinata a sucului

pancreatic, a bilei si a sucului intestinal:
sucul pancreatic contine enzime ca amilaza pancreatica
bila = secretata permanent de catre ficat; intre mese, sfincterul
Oddi este inchis, iar bila se concentreaza la nivelul veziculei biliare,
de unde este eliminata in timpul digestiei in duoden; rol in digestia
lipidelor
sucul intestinal - contine enzime ca: peptidaze, zaharidaze, lipaze
in urma digestiei produsi simpli ca: proteine (aminoacizi), lipide
(trigliceride, acizi grasi) glucide (glucoza, fructoza), care pot fi
absorbiti prin mucoasa digestiva

Absorbtia intestinala = procesul prin care produsii simpli, rezultati

din digestie, strabat mucoasele digestive, trecand in circulatie (in
capilarele ce vor conflua in vena porta)

absorbtia are loc in cea mai mare parte la nivelul intestinului

subtire, care prezinta vilozitati ce maresc mult suprafata de
absorbtie, dar si la nivelul stomacului sau intestinului gros

vor fi absorbite cu atit mai multe substante cu cit peristaltismul

intestinal va fi mai lent

act reflex, prin care materiile fecale sunt eliminate din rect la
exterior
act coordonat de centrii nervosi din maduva spinarii si controlat
voluntar de emisferele cerebrale

ajungerea in rect a materiilor fecale, prin contractii ale musculaturii

intestinului gros, determina stimularea receptorilor din rect

impulsurile sunt transmise pe cai vegetative la centrii sacrati ai

defecatiei(S2-s4), dar si ascendent, spre cortex, declansand senzatia
necesitatii de defecatie

Cand conditiile permit defecatia:

relaxarea sfincterului anal intern (neted)
producerea contractiilor colice fibrele vegetative parasimpatice
relaxarea voluntara a sfincterului anal extern (striat) impulsuri
somatice venite de la nervii rusinosi externi
contractia diafragmului si a musculaturii abdominale
Cand conditiile nu permit defecatia:
inhibitia contractiilor colice si recto-anale
fibrele vegetative simpatice contractia sfincterului anal intern, neted
contractia sfincterului anal striat, comandata de nervii somatici
rusinosi, continutul rectal fiind impins inapoi in colonul sigmoid