Curs sensibilitatea

Sensibilitatea este conform dexȘfacultatea de a simti, de a reactiona la excitatii, de a-si

schimba, intr-o anumiya masura starea initiala sub actiunea unui agent exterior.
Clasificarea tipurilor de sensibilitati:
1.Sensibilitatea speciala SENZORIALA(se refera la cea vizuala,auditive,olfactive,gustative
si tactila)=EXTEROCEPTIVA=CUTANATA=NEUROTENDINOASA
2.Sensibilitatea SOMATICA GENERALA(cutanata/muschi/articulatii),forme particulare-
durerea
3.Sensibilitatea VISCERALA=INTEROCEPTIVA
Alaturi de sistemele senzoriale(vizuala,auditive,olfactive,gustative,cutanata)
sensibilitatea exteroceptive(superficiala) culge informatii din mediul extern, de la nivelul
tegumentului, de tip tactil, termic si dureros. Pentru a regla in permanenta functionarea optima
a diferitelor organe, sisteme sau tesuturi, sistemul nervos e in contact cu mediul intern,
sensibilitatea proprioceptive(profunda) oferind informatii de la nivelul muschilor,tendoanelor
sia rticulatiilor, iar cea visceroceptiva de la nivelul viscerelor.
Este nevoie sa se inteleaga termenii, astfel:
 SENZATIE=detectarea unui stimul si recunoasterea producerii unui eveniment;
process fiziologic, continuu, putin constientizat
 PERCEPTIE=interpretarea si aprecierea acelui eveniment

Tulburarile de sensibilitate se pot clasifica dpdv:

1. Calitativ-> PARESTEZII
->DURERE
2. Cantitativ->ANESTEZIE
->HIPOESTEZIE
->HIPERESTEZIE
Tulburarile de sensibilitate positive se refera la parestezii,intepaturi,furnicaturi(pacientul le
simte) iar cele negative la pierderea simtului vibrator,hipoestezie tactile,ataxie senzitiva(cand
pacientul percepe o senzatie diminuata sau deloc)

Exemple de tulburari de sensibilitate:

 ALLODINIE-durere provocata de un stimul inofensiv ce declanseaza durer
 ALLOESTEZIE-un stimul tactil sau dureros aplicat pe un hemicorp cu
hipoestezie, este perceput in zona corespunzatoare de pe hemicorpul
sanatos
 ANESTEZIE-pierderea complete a sensibilitatii
 CAUZALGIE-durere de tip arsura continua, disfuza, accentuate nocturn,
insotita de tulburari vasomotorii si trofice prin lezarea fb.
Amielinice(ex:lez. N. median in sd de tunel carpian)
 DISESTEZII-parestezii severe, foarte suparatoare
  DISOCIATIILE SENSIBILITATILOR-diminuarea unei forme de sensibilitate cu
pastrarea celeilalte
 HIPERESTEZIE-perceperea unor stimuli cu intensitate mai mare decat cea
reala
 HIPERPATIE-durere relative intense, perceputa de pacient ca fiind foarte
neplacuta
 HIPOESTEZIE-pierderea partiala a sensibilitatii(poate fi globala sau doar pt
anumite tipuri de sensibilitate)
 NEVRALGIE-durere violenta,ascutita,paroxistica,in teritoriul unui nerv sau
a unei radacini(lezional sau iritativ),criza cu durata de
minute/ore,repetitive;intre crize pacientul nu are durere,spontana sau
indusa
 PARESTEZII-senzatia anormala descrisa cem mai frecvent cu
furnicaturi,amorteli etc
 SENSIBILITATEA EPICRITICA-simtul unei atingeri fine,cu discriminare clara
intre 2 puncte
 PROTOPATICA-simtul atingerii dure,difuze,durerii si temperaturii

Tipuri de sensibilitati complexe,integrative,corticale de lob parietal:

 SOMATOGNOZIE-constientizarea propriului corp
 STEREOGNOZIE-recunoasterea tactile a obiectelor
 TOPOGNOZIE-localizarea stimulului
 DISCRIMINAREA TACTILA SI DUREROASA=percepe distincta a 2 stimuli
sincroni aplicati la o anumita distanta pe un hemicorp
 ATENTIA TACTILA,SENZITIVA-percepere distincta a 2 stimuli sincroni
aplicati pe cele 2 hemicorpuri
 DERMOLEXIA(DERMOGRAFIA)-recunoasterea cifrelor,literelor desenate
pe tegument

Toate senzaţiile generate la nivel de articulaţii, ţesut conjunctiv, muşchi striaţi, periost,
dinţi aparţin sistemului somatic senzitiv.

Sistemul senzitiv se organizeaza pe 3 nivele:

a. De receptive(receptori)
b. De transmitere(caile sensibilitatii)
c. De perceptie(cortexul sensorial)

a. RECEPTORII

Sunt structure specializate ale DENDRITELOR protoneuronului(N1) senzitiv.In functie

detipul de timuli receptionati, acestia sunt:
1. EXTERORECEPTORI-SENS. SUPERFICIALA
-capteaza informatia de la nivelul TEGUMENTELOR si MUCOASELOR
 Exista mai multe formatiuni specializate in preluarea sensibiliatii superficiale,acestea
fiind:
 DICURILE TACTILE MERKEL-sunt stimulate de atingerile usoare si genereaza
informatii privind FORMA, TEXTURA, PRESIUNEA atingerii; responsabile
sunt fibrele mielinizate A si B
 CORPUSCULII MEISSNER-sunt stimulate la atingerile usoare,vibratii cu
frecventa sub 40Hz si genereaza informatii privind MISCAREA obiectelor pe
suprafata pielii, contribuind la ajustarea fortei de COMPREHENSIUNE-fb A si
D(slab mielinizate)
 TERMINATIILE DE LA RADACINA FIBRELOR DE PAR
 CORPUSCULII->RUFFINI pt CALD
->KRAUSE pt RECE
 NOCICEPTORI-terminatiilibere pt DURERE-fb A=durere NEVRALGICA
-fb C=cu caracter de ARSURA

2. PROPRIORECEPTORI- SENSIBILITATEA PROFUNDA

-capteaza informatii cu privier la:
->POZITIA ARTICULATIILOR
->DIRECTIA SI SENSUL UNEI MISCARI
->EFORTUL NECESAR PT PREHENSIUNEA SI RIDICAREA
OBIECTELOR

 CORPUSCULII GOLGII-informatii privind TENSIUNEA DE LA NIVELUL

MUSCHILOR
 FUSUL NEUROMUSCULAR-INTINDERE active/pasiva a
muschilor,LUNGIMEA muschiului,VITEZA de contractie a muschiului
 CORPUSCULII PACINII-sunt situati in APONEVROZA SI PERIOST cu rol
protector pentru a controla MISCAREA DIN ARTICULATII
3. INTERORECEPTORI->algo-/chemo-/preso-receptori

b. CAILE SENSIBILITATII

Caile sensibilitatii contin mai multe tipuri de fibre:

 Fb. Groase-pt SENSIB. PROPRIOCEPTIVA,TACTILA
EPICRITICA,VIBRATORIE(parestezii,pierderea simtului vibrator si
mioartrokinetic),SENSIBILITATEA LA ANOXIE SI COMPRESIUNE
 Fb. Subtiri-mediaza DUREREA SI TEMPERATURA(arsuri, didedtezii,hipoestezii
termoalgice),REZISTENTE LA ANOXIE SI SENSIBILE LA FACT. TOXICI
 Fb. Subtiri,autonome-TULB.
ERECTILE,URINARE(incontinenta,polakiurie),GASTROINTESTINALE(satietate
precoce,greata,balonare),ORTOSTATICE(hTA fara cresterea compensatorie a AV)

Protoneuronul(N1) are pericarionul situat în ganglionii rahidieni sau în ganglionii

nervilor cranieni. Dendritele intră în componenţa nervilor periferici sau cranieni iar axonii
formează rădăcinile posterioare medulare respectiv rădăcinile senzitive ale nervilor cranieni şi
intră în măduvă sau trunchiul cerebral unde fac sinapsă cu al doilea neuron senzitiv.
Deutoneuronu(N2)
-pentru sensibilitatea superficială pericarionul este
situat în
capul cornului posterior al măduvei spinării.
Axonii se
incrucişează formând fasciculele spinotalamice
care trec în cordonul antero-lateral
-pentru sensibilitatea proprioceptivă conştientă
pericarionul este situat în nucleii Goll şi
Burdach.Axonii se încrucişează în bulb şi
constituie lemniscul medial (panglica Reil)
-pentru sensibilitatea proprioceptivă inconştientă
are pericarionul situat la baza cornului posterior
medular (coloana Clarke, nucleul Bechterew).
Axonii formază fasciculele spinocerebeloase :
direct,posterior (Flechsig), anterior (Gowers)
-pentru nervii cranieni-in trunchiul cerebral
Axonii deutoneuronilor se incruciseaza la
diferite nivele si alcatuiesc diferite
fascicule:spinotalamice
anterioare/posterioare;astfel:
Pt:->sensibilitatea proprioceptive
constienta->corodoanele posterioare prin
fasciculele goll si burdah(sacrat median si cervical
lateral);se incruciseaza la nivel bulbar alcatuind
lemniscul medial(LM)
->sensibilitatea tactile protopatica si
epicritica-prin tractul spinotalamic anterior si
respective gracilis si cuneat
->sensibilitatea termica si algica-tract
spinotalamic lateral
->sensibilitatea profunda constienta,vibratorie-tracturile gracilis si cuneat
->sensibilitatea profunda inconstienta-tractul spinocerebelos direct si indirect
Al treilea neuron(N3) este situat în nucleul ventral posterior talamic, unde există un
aranjament
somatotopic al proiecţiilor senzitive: fibrele care provin de la trunchi şi membre se proiectează în
nucleul ventral postero-lateral iar cele de la extremitatea cefalică în nucleul ventral postero-
medial(Flechsig). Axonii acestor neuroni constituie fasciculul talamo-cortical care trece prin
pedunculul thalamic superior,braţul posterior al capsulei interne şi se termină la cortexul primar
somatosensorial(lob parietal).

c. CORTEXUL SENZORIAL

Aria senzitiva primara(aria3,1,2 Brodman) primeste aferentele senzoriale superficiale si

profunde ale hemicorpului de partea opusa-somatotopie-homunculus senzitiv
Aria senzitiva secundara(39,40)
 Aria senzitiva asociativa–camp 5, 7 lob Parietal(in partea sup)
proiectia sensibilitatii superficiale este
bilaterala:hipoestezie(si nu anestezie),iar
proiectia sensibilitatii profunde este unilaterala:
anestezie

In functie de topografia tuburarilor de

sensibilitate avem:
1. Sd. sensitive prin leziune ale SNP
A. Nevritic
B. Polineuropatic
C. Radicular
2. Sd. sensitive prin leziuni ale SNC
D. Afectare medulara
E. Afectarea TC
F. Talamic
G. Cortical

1.
Se manifestă prin dureri, parestezii şi tulburări de
sensibilitate obiectivă în teritoriul senzitiv(toate tipurule de
sensibilitate) al nervului afectat.
A. -tulburări de sensibilitate în teritoriul unui nerv sau a
mai multor nervi, simetrice sau asimetrice;
Ex.Neuropatiaulnara(cubitala)
Parestezii si durere in ultimele doua degete ale mainii, atrofia
muschilor intrinseci ai mainii si mentinerea in flexie a ultimelor doua degete
(mana ca o gheara cubitala, benedictina, mana de
rugaciune).

B. -
tulburări de sensibilitate
difuze,distale, simetrice, în
„şosete” sau în „mănuşi”;
 -predomina la nivelul memberelor, distal, incepe la cele inferioare, apoi poate progresa
dinspre falange spre proximal, apoi apare si la cele superioare.
-poate afecta toate modurile de sensibilitate, sau sa predomine afectarea sensibilitatii
profunde constiente, mai rara celei termoalgice;ROT sunt abolite.

Exemple de patologii ce implica nevritele si polineuropatia:

 NEUROPATIA DIN DZ
Forme clinice
-polineuropatia cronica simetrica distala
-neuropatia autonoma cu manifestari: hipotensiune, digestive, cardiace, sudoratie, sfincteriene,
dinamica sexuala
-polineuropatia acuta: casexia dureroasa,
-neuropatia insulinica: durere + atrofii musculare
-neuropatia diabetica proximala / multiplex
-neuropatia toraco-abdominala: durere pe traiect radicular
-neuropatia prin incarcerare (compresie)
-tunel carpal -6-12%
-cubitala -1-5%
-peroneala -1%
-femuro-cutanata -1%

 POLINEUROPATIA DIABETICA
-dureroasa simetrica,distala,hipoestezie,deficit motor,atrofii
-degenerescenta axonala retrograda: “dying back”;afecteaza axonii cei mai lungi prin mecanism
metabolic;debutul bolii e distal cu evolutie caudo-proximala, simetrica de luni, ani

 OFTALMOPLEGIA DIABETICA
-este caracterizata de durere monoculara cu diplopie sau strabism si ptoza palpebrala;debutul este
brusc iar mecanismul de aparitie este ischemic

 NEUROPATIA MULTIPLEX
-este o mononeuropatie dureroasa care consta in disestezii,parestezii aparute in urma unui
mechanism ischemic vascular-nervos cu durata de instalare mai mare de 3 luni si remisie
spontana
 POLINEUROPATIA ALCOOLICA
-mecanismul de aparitei consta in leziunea axonala toxica si metabolica si se caracterizeaza prin
parestezii distale,hipoestezii si durere,atrofii,deficit frust sau tardive;pacientul trebuie sa
intrerupa consumul de alcool sis a existe o compensare metabolica la care se adauga
antiepileptice si antidepresive
 C. -benzi de hipoestezie pentru toate tipurile de sensibilitate dispuse longitudinal (la
nivelul membrelor) sau orizontal (la nivelul trunchiului);
-este o suferintaa radacinii posterioare presentand obiectiv-hipoestezie(anestezie-3
radacini),durere,accentuate de manevrele Valsalva(care implica meningele:tuse,stranut,defecatie)

-distributie –dermatoame(fiecare dermatome inervat de 3 radacini)

 RADICULOPATIA TORACO-ABDOMINALA HIPERALGICA

-se manifesta prin durere radiculara intercostala / abdominala,autolimitata aparuta prin

mechanism vascular cu durata de instalare mai mare de 3 luni

-dg. Diferential se face cu :herpes, neoplasm si discopatie

 POLIRADICULONEVRITA ACUTA(SD. GUILLAIN BARRE)

Etiologie :
-Postinfectios: varicela-zoster, citomegalovirus, campylobacter; postvaccinal

-Traumatisme, operatii

-Neoplazii, imunodepresie

Patogenie -Reactie imuna incrucisata, umoral si celular –demielinizare segmentara±lez axonala

Clinic -Deficit motor ascendant autolimitat (3-4 sapt): tetraplegie flascaprogresivacu ROT
abolite +/-parestezii, durere

◦Afectare nn cranieni: facial (diplegie faciala), bulbari -> insuficienta respiratorie acuta
◦Disfunctie autonoma: tahicardie, oscilatii TA, retentie urina, diselectrolitemie Varianta
Miller –Fischer: oftalmoplegie, areflexie, ataxie
 POLIRADICULONEVRITA ACUTA

-Conducerenervoasa: demielinizare cu viteze de conducere motorie scazute–dupa1 sapt

Ex LCR: crestere albumina(demielinizare) + cellule normale sau usor crescute= disociatie
albumino-citologica LCR–dupamin 5 zile
Evolutie: autolimitata
Recuperare progresiva–24 luni
Afectare axonala/ radiculara-> sechele
Mortalitate2%: insuficientarespiratorie-PRA = urgentamedicala
Tratament:IgIV: 0,4 mg/kgcx 5 zile si Schimb plasmatic
2.D.
 SD. SIRINGOMIELINIC
-Cauza: cavitate la nivel medular (congenitala/dobandita) –afecteaza prin compresie incrucisarea
fasc. Spinotalamice determinand anestezie termoalgezica bilaterala cu 2 segm inferior
leziunii,cu sensibilitate profunda normala
-afecteaza cateva segmente (este suspendata),supra si subiacent fiind normala

 DISOCIATIE TABETICA

-afectarea cordoanelor posterioare prin demielinizare afectand sensibilitatea profunda cu

conservarea sensibilitatii termo-algezice
-poate apare in SM, anemie Birmer, tumori compresive posterioare, diabet,
tabes(meningomieloradiculita posterioara luetica, cu aparitia sindromului ataxic
tabetic )
 HEMISECTIUNE MEDULARA

-sdr. Brown-Sequard:afectare unei 1/2 maduvaei de aceeasi parte: sd.

piramidal sublezional si hipoestezie pentru sensibilitatea profunda constienta,
cat si o banda de hipoestezie radiculara la nivelul leziunii;de partea opusa
hipoestezie termoalgica cu nivel la locul leziunii.

 SD. ARTERA SPINALA ANTERIOARA/POSTERIOARA

- principala artera nutritive a maduvei

- afecteaza2/3 anterioarea maduvei cu tulb de sensibilitate
superficiala termo-algezica sub nivelul lezional;pastrarea
intacta a sensibilitatii profunde; cel mai frecvent,asociata
stenozelor de canal vertebral la nivel cervical
-sdr. piramidalbilateral sub lezional-parapareza
spastica

-sdr. neuron motor periferic(pericarion) la nivelul leziunii

 SD. DE SECTIUNE MEDULARA TOTALA

-sub nivelul leziunii exista un sd de NMC

-Initial faza de soc spinal este insotita de hipotonie ca ulterior sa apara spasticitate severa cu
anestezie pentru toate tipurile de sensibilitate sub nivelul leziunii(anestezia tactila, termica si
dureroasa permite precizarea nivelului lezional, corespunzator dermatoamelor afectate);mai
prezinta tulburaritrofice, escare de decubit
-Poate exista o zona ingusta de hiperestezie la mg. sup a zonei de anestezie
-Afectarea NMP din cornul anterior poate determina asocierea unui deficit in teritoriul plexului
brachial sau lombar;pierderea controlului sfincterian pentru urina si materii fecale
E.
 SD. ALTERNE
-de aceasi parte sunt afectati nervii cranieni in timp ce de parte opusa exista o afecatere de cai
lungi (sensibilitate / motorii )
-alte deficite neurologice aparute in sd. alterne (ataxie, afectare vestibulara, afectare de simpatic)
Cand este afecat ->Bulbul-punte inferioara = sindroame alterne sensitive: ipsilateral anestezie
fata, controlateral membre si trunchi, cu disociatie,
->Punte inalta-mezencefal:hemianestezie globala controlaterala, fara disociatie
(deoarece fasciculul cvinto-talamic s-a incrucisat si caile sensibilitatii sunt invecinate)
->Sd Wallenberg-sindromul a. fosetei laterale a bulbului, sindromul lateral
bulbar,sindromul retroolivar
 SD. TALAMIC
-durere caracteristica de intensitate mare (hiperpatia talamica) declansata de orice fel de stimuli
-apare tardive dupa leziune insotita de tulburare bine delimitate la un hemicorp cu leziunea
situate de partea opusa manifestarilor clinice( toate fibrele sunt incrucisate);hipoestezie
superficiala si anestezie profunda contralateral leziunii(sensibilitatea superficiala se proiecteaza
bilateral)
F.-afectarea este contralaterala cu existenta predominenta(brahiala/ crurala)
-afectarea lobului parietal post.(arii de asociatie) determinand somatognozia, dermolexia, atentia
senzitiva, topognozia, stereognozia;nu se pot examina daca exista tulb. de sensibilitate
elementara

 SD. ANTON BABINSKI-lob nondominant

-prezinta:anosognozie-nerecunoasterea de catre un bolnav a tulburarilor sale

asomatognozie-nerecunoasterea membrelor afectate
anosodiaforie-indiferenta fata de suferinta proprie
iluzii kinestezice-perceptie denaturata a lucrurilor din realitate
autotopoagnozie-imposibilitatea indicării unei anumite părţi a corpului
membru fantoma
alloestezie / allocheirie-nu poate localiza cu precizie atingerea
neglijare hemicorp si hemispatiu stang.
 SD. GERSTMANN-lob dominant

-agrafie, acalculie, dezorientare stg/dr, agnozie digitala.