Sunteți pe pagina 1din 81

Calatorie

printre
neuroni
Conf. univ. dr
Carmen Adella Sirbu
MD, PhD, MPH
Planul expunerii

1. Ce este neurologia? Notiuni introductive


2. Celulele SN
3. Sinapsele
4. Comunicarea intercelulara
5. Concluzii
1.Ce este neurologia?
NEUROLOGÍE= s. f. Ramură a medicinei care
studiază formarea, structura, funcțiile și
bolile sistemului nervos. [Pr.: ne-u-] – Din fr.
neurologie.

DEX '09 (2009)


Alcatuirea SN
Boli neurologice - SNC
 Boli vasculare: infarcte cerebrale, hemoragii, tromboze.
 Boli degenerative primare sau eredo-degenerative: demențe primitive (de ex.:
boala Alzheimer), boala Huntigton, sindromul Gilles de la Tourette, boli sistemice ale
motoneuronului (de ex.: scleroza laterală amiotrofică), bolile degenerative ale
cerebelului (ataxiile ereditare).
Tumorile creierului și ale măduvei spinării.
Epilepsiile si sd. epileptice
 Bolile inflamatorii/infectioase: infecții bacteriene, virale ale creierului (encefalite),
măduvei spinării (mielite) sau învelișurilor lor (meningite), boli degenerativ-
inflamatorii cauzate de prioni (de ex.: boala Creutzfeld-Jakob).
Boli demielinizante: scleroza multiplă.
Diverse tipuri de dureri de cap (cefalee), în primul rând migrena.
Traumatisme cranio-cerebrale și vertebro-medulare.
Boli neurologice - SNP
 Afecțiuni ale nervilor cranieni sau periferici: neuropatii, polineuropatii, nevralgii.
 Boli inflamatorii demielinizante: sindromul Guillain-Barré, polineuropatia cronică
inflamatorie demielinizantă (PCID).
 Tumori ale nervilor.
 Sindroame compresive: radiculopatii prin hernii ale discurilor intervertebrale (de
ex.: sciatica), sindromul de tunel carpal.
 Boli ale joncțiunii neuro-musculare: miastenia.
 Boli ale mușchilor scheletici (miopatii): distrofii musculare, miotonie, boli
inflamatorii (miozite).
 Traumatisme ale nervillor
Anamneza si examenul neurologic
o Anamneza. Ca în toate celelalte specialități medicale, o anamneză completă și țintită joacă un rol
primordial. Ea cuprinde istoricul bolii actuale, antecedentele personale și cele familiare.
o Semne meningeale. Se controlează flexibilitatea cefei. Se poate constata o rigiditate ("redoarea
cefei", meningism), semn de iritație meningială (meningită, hemoragie). Alte semne zise "meningeale":
Semnul Kernig, Semnul Brudzinski.
o Fundul de ochi. Se examinează oftalmoscopic : stază papilară, semn de hipertensiune intracraniană.
o Nervii cranieni. Fiecare din funcțiile celor 12 nervi cranieni se examinează în parte.
o Motricitatea. Se controlează forța diverselor grupuri musculare, motilitatea pasivă și activă a
extremităților, precum și troficitatea musculară.
o Sensibilitatea. Există cinci tipuri de sensibilitate, care se examinează separat: simțul tactil (atingerea),
presiunea, simțul pozițional, durearea și temperatura.
o Reflexe. Reflexele osteo-tendinoase sau "de întindere" (reflexe miotatice), Reflexele cutanate (reflexe
abdominale, cremasteriene) se examinează cu un ac, de preferință bont.
o Coordonarea. Se controlează echilibrul (stațiunea și mersul) și felul cum sunt executate mișcările
extremităților. În cazuri patologice apar tulburări de coordonare (ataxie).
o Tonusul muscular. Prin mișcări pasive ale : spasticitate, rigiditate ("rigor"), fenomenul de "roată
dințată", flexibilitate ceroasă, hipotonie.
o Examenul funcțiilor cognitive. Starea de conștiință (vigilitatea), atenția, memoria, limbajul.
Explorari paraclinice in neurologie
o Examenul lichidului cefalo-rahidian (LCR):se obține prin rahicenteză ( puncție lombară)
o Biopsie neuro-musculară în cazul bolilor neuro-musculare sau miopatii.
o Examene electro-fiziologice.
- Electroencefalografie (EEG)
- Electromiografie (EMG)
- Electroneurografie (ENG)
- Potențiale evocate
- Stimulare magnetică transcranială
o Doppler-Sonografie extra- și transcranială, "Duplex".
o Examene neuro-radiologice.
- Tomografie computerizată (CT)
- Rezonanță magnetică nucleară (MRT)
- Tomografie cu emisiune de positroni (PET)
- Tomografie computerizată cu emisiune de fotoni (SPECT)
- Rezonanță magnetică funcțională (fMRT)
- Magnetoencefalografie (MEG)
- Angiografie cerebrală
o Examene neuro-genetice.
Scurta istorie a neurologiei
Incasii par să fi practicat trepanatia încă
din epoca de piatra, printr- o metodă
comparată cu tehnicile similare folosite
astăzi.
Savantul Gheorghe Marinescu
(n. 28 februarie 1863,
București - d. 15 mai
1938, București) a fost
un medic neurolog
român, profesor la
Facultatea de Medicină
din București, membru
titular al Academiei
Române, fondatorul
Școlii Românești de
Neurologie.
Planul expunerii

1. Ce este neurologia? Notiuni introductive


2. Celulele SN
3. Sinapsele
4. Comunicarea intercelulara
5. Concluzii
Neuron - transmiterea IN e polarizata
Brainbow este o metoda de marcare transgenica care permite
marcarea neuronilor intr-un curcubeu de culori specifice
pentru fiecare celula

Transgenic strategies for combinatorial expression of fluorescent proteins in the nervous system Jean Livet, Tamily A.
Weissman, Hyuno Kang, Ryan W. Draft, Ju Lu, Robyn A. Bennis, Joshua R. Sanes & Jeff W. Lichtman, Nature 450, 56-62(1
November 2007)
Numarul de neuroni din
cerebel

Cerebelul reprezinta
10% din greutatea
creierului
Contine ½ dintre
neuronii SN

Afifi, A.K. and Bergman, R.A., Functional Neuroanatomy, New York: McGraw-Hill, 1998
Functii ale neuronului-
excitabilitatea si
conductibilitatea-generarea si
conducerea IN
Axonii mielinizați sunt
înconjurați de teaca de
mielină produsă de celulele
Atorita Schwann(SNP) sau
oligodendrocite (SNC)
Datorita cestei teci
izolatoare, potențialul de
acțiune nu poate să apară
de-a lungul întregii lungimi
a unui axon mielinizat, ci
numai la nodurile Ranviers.
Acest lucru are ca rezultat
potențialul de acțiune
saltatoriu de-a lungul
axonului și, prin urmare,
propagându-se mult mai
repede decât de-a lungul
unui axon nemyelinizat.
Scleroza multipla
Charcot Marie Tooth-Neuropatie SM ereditara
Celulele gliale (nonneuronale,
nevroglii)
Nevroglii
Astrocitele ancoreaza neuronii de
capilarele sanguine participnd la
schimburile dintre neuroni si
sange,controleaza mediul chimic din jurul
neuronilor, sunt implicate in raspunsurile
imune ale tesutului nervos.
Microgliile -un tip special de macrofage,
protejeaza neuronii de agenii patogeni si
de acumularea de resturi celulare prin
fagocitoza.
Celulele ependimare constituie o parte
din bariera hematoencefalica
Oligodendrocitele formeaza teaca de
mielina a fibrelor nervoase dispuse in axul
cerebrospinal.
Astrocite sau astroglii
Astron=stea, cyte=celula
Mai mari si mai lungi decat neuroni
Dispuse predominant in scoarta cerebrala
Sunt implicate in primul stadiu al procesului de invatare (long term
potentiation), dar si in imaginatie si creativitate
1 astrocit se poate conecta cu 2 milioane sinapse
Imbunatatesc gtransmiterea sinaptica prin eliberarea de TNF alfa
 imbunatatesc transmiterea sinaptica electrica si chimica prin ionii de
calciu
Controleaza debitul sanguin catre ariile cerebrale in activitate

Andrew Koob)
Dogma centrala
In neurologie, a fost
impusa de Ramon y Cajal
la inceputul sec XX

Dupa ce sistemul nervos


se maturizeaza, cresterea
si regenerarea neuronilor
inceteaza.
Neurogeneza

o 1934 -Ramon Y Cajal


o 1962- Joseph Altman a descoperit
neuroni noi in hipocamp -
neurogeneza.
o In 1974 - Michael Kaplan-
neurogeneza in cortexul vizual si
bulbul olfactiv, hipocamp
Neurogeneza
 Nasterea de noi neuroni din celule progenitoare dupa nastere, in arii selectionate:
ohipocamp-girusul dintat
osubstanta neagra
oarii corticale

Neurogeneza e controlata de
o mecanisme genetice
ofactori de crestere neuronali
ofactori de mediu
Neuroplastcitatea

William James –teoria


neuroplasticitatii

Jerzy Konorski -1948 introduce


termenul.
Neuroplastcitatea
Neuroplasticitatea = capacitatea
creierului de a se schimba, remodela și
reorganiza în scopul unei mai bune
capacități de adaptare la situații noi.
Retelele neuronale sunt dinamice, ele
se schimba in permanenta in functie
de experientele avute.
Daca repetam o activitate , se formeza
anumite circuite, care ne ajuta ulterior
sa efectuam acea activitate cu un
minim consum de energie
Circuitele neuronale ale coruptiei!
Neuroplastcitatea
Micile abateri de la codul moral se amplifica în timp.
Studiile actuale care utilizeaza rezonanta magnetica
functionala, arata ca in paralel cu aceste abateri, se dezvolta
circuitele neuronale ale acestor comportamente aberante, care
ulterior vor determina actiuni si mai complexe de
incorectitudine (plagiarism, coruptie, furt, violenta etc.).
Astfel, acesti indivizi isi schimba mentalul si considera
comportamentul incorect ca fiind unul normal!!
The brain adapts to dishonesty, Neil Garrett, Stephanie C Lazzaro, Dan Ariely & Tali
Sharot. Nature Neuroscience 19, 1727–1732 (2016))
Every man can, if he so desires,

become the sculptor of his own


brain”

Santiago Ramon y Cajal


Planul expunerii

1. Ce este neurologia? Notiuni introductive


2. Celulele SN
3. Sinapsele
4. Comunicarea intercelulara
5. Concluzii
Sinapsa
Sinapsa
Este regiunea de comunicare dintre
doi neuroni, sau un neuron și un
organ efector (mușchi, glandă etc.)
Sinapse electrice
Sinapse chimice
Anul 1954 a fost marcant pentru
istoria sinapsei, deoarece George
Emil Palade, românul care a luat și
premiul Nobel, a studiat
ultrastructura sinaptică cu
microscopul electronic.
Fanta sinaptica
Distanta dintre membrana pre si post sinaptica= 20-40 nanometeri
Kandel et al., 2000, p. 176
Sinapsa
Mecanismul transmiterii sinaptice se desfășoară în 6 etape:

1. sinteza mediatorului - la nivelul butonului terminal, cât și în corpul celular.


2. stocarea mediatorului - în butonul terminal,
3. eliberarea mediatorului - când depolarizarea neuronului presinaptic ajunge la
butonul terminal, determină exoctioza, adică expulzarea conținutului
veziculelelor. Apoi, veziculele goale vor fi "reciclate" prin încorporarea lor în
membrană, din care se vor forma, la un moment dat, alte vezicule.
4. traversarea spațiului sinaptic
5. acțiunea postsinaptică - se face prin cuplarea moleculei de mediator cu
receptorul specific, ceea ce determină modificări în structura postsinaptică.
6. inactivarea mediatorului - este importantă pentru ca circuitul să se poată
relua la apariția unui nou stimul. Aceasta se poate realiza prin inactivarea
enzimatică postsinaptică sau transsinaptică (prin enzime care distrug
mediatorul), captarea postsinaptică (captarea în citoplasma postsinaptică și
inactivarea sa), difuzia extrasinaptică (inactivarea în afara spațiului sinaptic) și
recaptarea (captarea mediatorului de zona presinaptică).
Clasificarea sinapselor
Din punct de vedere al neurotransmițatorului:

1. sinapse colinergice - acetilcolină


2. sinapse adrenergice - noradrenalină (norepinefrina)
3. sinapse dopaminergice - dopamină
4. sinapse serotoninergice - serotonină
5. sinapse gabaergice - acidul γ-aminobutiric (GABA)
Planul expunerii

1. Ce este neurologia? Notiuni introductive


2. Celulele SN
3. Sinapsele
4. Comunicarea intercelulara
5. Concluzii
Potentialele de actiune

Forma potentialului de actiune reflecta functiile


celulei
In celule nervoase: PA scurte , transmiterea
rapida a informatiei
 In celule musculare cardiace si musculare
netede: PA lungi, contractii lente, ritmice.
Forma diferita a PA se datoreaza implicarii unor
canale ionice diferite
Premiul Nobel in fiziologie, 1963
initierea si propagarea IN

Sir John Eccles Alan Lloyd Hodgkin Andrew Huxley


Calamar urias esuat
Neurotransmitatorii
Neurotransmițători= substanțe eliberate de butonul terminal
Folosit pentru a comunica cu neuronul adiacent.
Ex: serotonina, acetilcolina, dopamina, GABA, glicina și norepinefrina
sunt considerate neurotransmițători.
Acestea sunt eliberate de neuronul presinaptic și fie excită , fie inhibă
neuronul post-sinaptic.
Acestea sunt rapid degradate în fanta sinaptica sau preluate de
neuronul presinaptic pentru a limita timpul în care sunt active
Ciclul neurotransmitatorilor
1. Sinteza
2. Stocare
3. Eliberare
4. Inactivare
5. Recaptare
6. Degradare
Orice intrerupere a uneia dintre verigi, duce la perturbarea transmisiei IN
Economia circulara- repara, refoloseste, recileaza
Acetilcolina
NT excitator
Contracta muschii
Controleaza secretia hormonala
Starea de veghe, furie, agresivitate,sexualitate, sete
Scade in Dementa tip Alzheimer
Eseul ,,Moartea lui Cioran,,
de Gabriel Liiceanu
Într-o zi… Cioran a dispărut', rememorează
Liiceanu o altă întâmplare de la spital.
Infirmierele l-au căutat vreme de ore,
descoperindu-1, în cele din urmă, în
dulapul din camera lui. Le-a mărturisit că e
sfârşit de oboseală pentru că se plimbase
ore întregi, printr-o noapte desăvârşită,
într-un oraş necunoscut.
L-am văzut ultima oară, la spital, în vara lui
1994. Între timp, uitase mersul şi se afla
într-un scaun cu rotile'.
Ultimele zile ale vieții sale au fost însă o
neprogramată întoarcere la rădăcini. Deşi
uitase cuvintele şi nu-şi mai aducea
aminte cine este şi ce făcuse în viață,
Cioran a început să vorbească, dintr- n. 8 aprilie 1911, Rășinari - d. 20
odată, în limba română. Nu o mai vorbise iunie 1995, Paris) a fost un filozof și
de mai bine de 50 de ani, dar boala, ca şi scriitor român devenit apatrid și
viața, are şi părţi bune. stabilit în Franța
Dopamina
oControlul posturii si al motilitatii
oModuleaza starea de spirit
oJoaca un rol central in
dependenta
oScaderea ei la nivelul substantei
negre –pars compacta =B
Parkinson
oExista mai multe tipuri de R
domaninergici
Acidul Gama aminobutiric -
GABA
oNT inhibitor
o Se gaseste in neuronii din cortex
oControleaza functiile corticale
oModuleaza anxietatea
oBZD cresc activitatea GABA prin
legarea de R postsinaptici (efect
hipnotic, sedativ, tranchilizant,
anticonvulsivant)
oCreaeaza dependenta-1980
limitarea uzului BZD
oAsociate cu alcoolul –stop CR
Glutamat
NT excitator
Invatat, memorare
Serotonina
Exista 13 R grupati in 6 familii
Regleaza:
oTempertaura corpului
oDispozitia
oSomnul
oApetitul
oDurerea