Sunteți pe pagina 1din 94

Tesutul osos

O varietate de tesut conjunctiv ce se caracterizeaza prin faptul ca matricea este mineralizata.

Alcatuit din celule si matrice extracelulara.

In cazul tesutului osos celulele sunt reprezentate de:

1. Osteoblaste(celule tinere, active functional, nucleu eucromatic, colorat albastru deschis cu nucleol
vizibil, citoplasma bazofila, contine RER->pe marginile trabeculelor sintetizeaza proteine de export
care intra in compozitia colagenului si oseinei)
2. Osteocitele(celule mature, in repaus functional, adapostite in casute sau lojete numite osteoplaste,
nucleu heterocromatic, turtit, citoplasma acidofila, trimite numeroase prelungiri digitiforme ce
patrund in canaliculele osoase ale osteoplastelor, ele sunt inconjurate de matricea mineralizata)
3. Osteoclastele(sunt macrofagele tesutului osos, celule de dimensiuni mari, multinucleate(30-50),
citoplasma intens acidofila, contine lizozomi cu care isi realizeaza functia acidofila, se gasesc
adapostite in niste lacune numite hawship, rol remaniere/remodelare osoasa, functie fagocitara)

Matricea osoasa cuprinde o componenta organica reprezentata de fibre de colagen grupate si substanta
fundamentala grupata, reprezinta oseina glicozaminoglicani(GAG), o componenta anorganica bogata
in saruri minerale, in special fosfocalcice sub forma cristalelor de hidroxiapatita.

La MO tesutul osos poate fi examinat sub doua forme:

1. Tesut osos uscat ( os uscat ) pe care vom vedea numai componenta dura
2. Tesut osos demineralizat pe care vom vedea numai componenta organica ( celule, fibre, substanta
fundamentala)

Acid clorhidric, acidul sulfuric – pentru demineralizare

Exista doua tipuri de tesut osos:

1. Tesut osos primar ( imatur )


2. Tesut osos secundar ( matur ):
 tesut osos compact(haversian)
 tesut osos spogios(trabecular)

Unitatea morfofunctionala a tesutului osos compact este osteonul sau sistemul haversian.
1. canal havers
2. lamele osoase concentrice, dispuse in jurul canalului havers in numar variabil de 6-12
3. osteoplastele adapostite in grosimea lamelelor de la care pornesc canaliculii ososi, inafara de
sistemul havers se gasesc: sist. Interhaversiene, necentrate de canalul havers, alcatuit din
fragmente de lamele osoase in grosimea carora se gasesc osteoplastele cu canaliculii ososi
sistemele interhaversiene care dau rezistenta tesutului osos si sunt de fapt resturi sau fragmente din
vechile sisteme haversiene ce au suferit procesul de remodelare sau remaniere osoasa
realizat cu osteoclastele

T. osos prezinta oarecare elasticitate

T. osos trabecular(spongios)- demineralizat si colorat HE


 il gasim in oasele scurte si plate
 se caracterizeaza prin faptul ca, in structura lui se gasesc
trabecule care, sub actiunea fortelor ce se exercita asupra lor pot determina
cavitati bine determinate sau numite areole
 trabeculele sunt alcatuite din fibre de colagen si substanta
fundamentala, in grosimea lor se gasesc osteoplastele ce adapostesc
osteocitele iar pe marginile lor se gasesc osteoblastele si osteoclastele
 in areole, la persoanele tinere se gaseste maduva hematogena, usor de recunoscut dupa
megacariocitul trombocitogen la persoanele in varsta, in areole predomina adipocitele(
maduva galbena).

1. tablia de os compact cu tesut haversian


2. trabecule
3. areole cu osteocite(osteoplaste)
4. nuclei de osteoblaste pe interior sau exterior
5. osteoclaste
6. areole
7. magacaricitul
Organele limfoide

Alcatuite in principal din tesut limfoid,


varietate de tesut conjunctiv in care
predomina limfocitele.

Tesutul limfoid se gaseste in


organismul uman sub doua forme:

 dispus difuz in general in


structura unor organe ce vin in
contact cu exteriorul dar
frecvent sub forma organizata
de organe limfoide, grupate in
doua categorii:
 organe limfoide
primare(timus)
 organe limfoide
secundare(ganglini,
splina, amigdala,
apendice)

organele limfoide au urmatoarea


structura:

1. capsula conjunctiva + trabecule


2. stroma conjunctivo-reticulara
3. parenhim alcatuit din tesut conjunctiv

Capsula conjunctiva este alcatuita din t. conjunctiv, din ea pornesc septuri conjunctive si trabecule care
pot compartimenta partial sau total organul

Stroma reprezinta suportul pentru celulele tesutului limfoid, este alcatuita din doua componente
principale:

a) fibre de reticulina care nu se vad in colratia obisnuita HE, se evidentiaza numai prin colorarea cu
saruri de Ag si apar sub forma unor fibre foarte subtiri colorate in negru care se ramifica si se
anastomozeaza cu ochiuri mai mari sau mai mici

Parenhim format din limfocite in cea mai mare parte + plasmocite + macrofage care formeaza tesut
limfoid ce se poate prezenta sub forma organizata( lobuli-timus, foliculi). Acesti foliculi limfatici pot fi
de doua feluri:
 primari- la care limfocitele au luat contactul cu antigenele si
la MO au aspect omogen;
 secundari- celulele au venit in contact cu antigenele, iar la
MO au aspect heterogen, respectiv o zona centrala numita centru
germinativ cu celule putine si apare mai palid colorat la MO si a
doua componenta o prezinta corticala foliculului care este la MO
intens colorata deoarece are o populatie intensa de celule, nucleu
heterocromatic mare, ca o pata de cerneala, se gasesc numeroase
limfocite cu nucleu heterocromatic intens colorat)

Timusul – organ limfoid primar ce are ca unitate


morfofunctionala lobulul timic

1. Capsula conjunctiva – prezinta septuri ce


compartimenteaza partial parenhimul
2. Stroma – este conjunctivo-epiteliala, alcatuita din fibre de
reticulina + celule epiteliale modificate ce trimit prelungiri
asemanatoare celulelor reticulare
3. Parenhimul – tesut limfoid organizat in lobul timic care prezinta:
a) o zona centrala ce apare palid colorata la MO cu populatie celulara redusa(medulara)
tot aici se mai pot observa corpusculii hassall care sunt structuri rotunde intens acidofile in
numar variabil(sunt de fapt celule epiteliale degenerate dispuse concentric ca foile unui
bulb de ceapa, au nucleu turtit si heterocromatic, iar citoplasma este intens acidofila
1. capsule conjunctive cu trabecule
2. Septuri si trabeculi
3. Globulul timic
4. Medulara
5. Corpusculii Hassel
6. Corticala heterocromatica

Ganglion limfatic – organ limfoid secundar, structural prezinta :


1. capsula conjunctiva + septuri sau trabecule ce delimiteaza lojete, pe fata externa a capsulei se
deschid vasele limfatice aferente
2. stroma conjunctivo-reticulara, fibre de reticulina + celule reticulare
3. parenhim organizat in:
a) zona corticala : foliculi limfatici
b) zona precorticala + tesut limfoid dispus difuz
c) zona medulara aflata in centrul ganglionului unde se observa sinusuri limfatice medulare,
iar printre ele cordoane de tesut limfoid

Circulatia limfei in ganglionii limfatici (subiect examen !)


1. limfaticele aferente ce se deschid pe fata externa a capsulei conjunctive, limfa trece mai departe in
sinusul limfatic subscapular -> limfa trece mai departe in
 sinusuri limfatice perifoliculare
 sinusuri limfatice paracorticale
 sinusuri limfatice medulare
 sinusuri limfatice eferente ce parasesc ganglionii prin hili
ganglion limfatici
Splina – organ limfoid secundar , structural prezinta :
1. Capsula conjunctiva + septuri conjunctive ( trabecule ) ce au in grosimea lor arterele
trabeculare
2. Stroma conjunctivo-reticulara ( fibrele de reticulina + celulele reticulare )
3. Parenhim – tesut limfoid organizat in 2 mari zone componente :
a) Pulpa alba – reprezentata de mici proeminente alb-sidefiu ca boabele de orez = foliculii
limfatici secundari
b) Pulpa rosie – alcatuita din sinusuri venoase dilatate pline cu sange, iar printre ele se gasesc
cordoane de tesut limfoid numite cordoane billroth

La MO pulpa alba este reprezentata de foliculii limfoizi formati in jurul unei arteriole, impreuna aceasta
formeaza corpusculul splenic al lui Malpighi.
Sistemul respirator

Cuprinde doua mari componente :


 Caile aeriene(conductele)
 Segmentul respirator( locul unde au loc schimburile gazoase )
Conductele sau caile aeriene reprezinta un sistem canalicular ce are rol de a conduce aerul la nivelul
segmentului respirator. Aceste cai aeriene cuprind :
 Fosele nazale
 Nazofaringele
 Laringele
 Traheea
 Bronhiile principale
 Bronhiile lobare
 Bronhiile segmentare
 Bronhiolele
Segmentul respirator cuprinde bronhiola terminala ( BT ), se continua cu bronhiola respiratorie -> aici
incep schimburile gazoase, aerul trece mai departe in ductele alveolare -> alveole pulmonare.
Caile aeriene – structural prezinta un lumen delimitat de un perete; peretele are in structura lui mai multe
componente
Traheea – structura cavitara ce prezinta lumen si perete; in coloratia HE, peretele are urmatoarea
structura:
1. Mucoasa
 alcatuita din epiteliu pseudostratificat cilindric ciliat asezat pe membrana bazala ;
 corionul alcatuit din tesut conjunctiv bogat in fibre elastice, vase sangvine + glande
seromucoase in portiunea lui profunda, iar canalul acestor glande strabate corionul si se
deschide la suprafata lui.
2. Scheletul fibro-musculo-cartilaginos
 alcatuit dintr-un numar de inele incomplete de cartilaj hialin( forma literei U);
 capetele libere ale inelelor cartilaginoase sunt unite prin tesut muscular neted ce formeaza
muschiul traheal;
 inelele cartilaginoase sunt unite intre ele prin tesut conjunctiv fibros formand un tot unitar =
un cilindru
3. Adventicea
 alcatuita din tesut conjunctiv + vase sangvine + fibre nervoase + adipocite albe + infiltrat
limfoid;
 acest tesut conjunctiv se continua cu tesutul conjunctiv al structurilor invecinate( aorta
toracica, canalul toracic, esofag )
Traheea se ramifica in bronhii primare -> lobare -> segmentare ; diametrul lumenului scade , ultimele
ramificatii suntbronhiolele dar odata cu scaderea diametrului lumenului, structura peretelui bronhiilor se
modifica ( pierd celulele calciforme, nodulii cartilaginosi, glandele seromucoase)
Segmentul respirator
Bronhiola terminala se incheie cu bronhiola respiratorie.
Are in structura ei portiuni tapetate de epiteliu simplu cubic asezat pe o membrana bazala, iar sub aceasta
cateva fibre musculare netede.
Au dimensiuni mici, alterneaza cu deschiderea de alveole tapetate de celule numite pneumocite la nivelul
carora incep schimburile gazoase. Sunt de ordin I si II, asezate pe o membrana bazala a capilarului
delimitata de celule endoteliale. Ductele alveolare reprezinta o deschidere comuna pentru mai multe
alveole.
Glandele endocrine
 bogat vascularizate
 nu au ducte
 alcatuite idn celule epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de hormoni tiroidieni ce
actioneaza asupra tesuturilor sau asupra anumitor celule numite structuri tinta
 hormonii interactioneaza, respectiv glandele cu tesutul nervos
I. hipofiza ( dirijorul glandelor endocrine )
 coordoneaza activitatea celorlalte glande
 origine dubla ectodermica si din tesutul neuronal
 componenta ectodermica este reprezentata de adenohipofiza ( A ), aceasta are in structura sa 3
componente :
 lob anterior
 portiunea tuberala
 lob intermediar
 este o structura predominant celulara
A. adenohipofiza
 structura predominant celulara in coloratie HE albastru metilen
 celulele pot fi grupate in doua categorii principale si anume :
1) celule cromofile
2) celule cromofobe ( citoplasma acestora prezinta fobie fata de coloranti- nu se
coloreaza, prezinta afinitate pentru
colorantii acidofili : roz- rosu; bazici :
gri-alabstru )
 organizata in cordoane
arcuate, glomeruli sau cuiburi, intre ele
se gasesc numeroase capilare

B. neurohipofiza
 origine neuronala
 are in structura ei doua
componente (lobul posterior-
parsnervoza si penduculul neuronal)
 structura predominant
fibrilara( nu contine celule secretoare )
 sintetizeaza oxitocina si
vasopresina
 fibrele sunt axonii
neuronilor din nucleii supraoptic si
parapentinuclear
 mai contine nevroglii,
numeroase capilare
Celulele cromofile acidofile se gasesc de obicei grupate ,au nucleu rotund bazofil iar citoplasma este
acidofila colorat in rosu roz.
In coloranti speciali aestea sunt impartite in doua grupe : oranjofile / carminofile
Celulele cromofile bazofile dispuse grupat prezinta un nucleu rotund bazofil, iar citoplasma este bazofila
de la bleu la albastru cenusiu si usnt inconjurate de numeroase capilare
Celulele cromofobe prezinta citoplasma ce nu are afinitate fata de coloranti. Aceste celule elaboreaza
urmatorii hormoni : STH , prolactina, FSH, LH, TSH , ACTH, MSH
hipofiza . coloratie HE
II. Suprarenala
 Structura generala : capsula + trabecule
 Tesut conjunctiv vasculo-nervos
 Parenhim organizat in doua zone principale:
A. Corticala
 Prezinta 3 componente
 Glomerurala ( celule epiteliale organizate in cordoane arcuate sau glomeruli)
 Fasciculata( foarte bine reprezentata, alcatuita din cordoane )
 Fiecare cordon este alcatuit din doua siruride celule de dimensiuni mai mari cu nucleu rotund
situat central bazofil, iar citoplasma bine reprezentata palid colorata cu aspect vacuolar sau
spongios -> spongiocite
 In citoplasma lor se gasesc incluziuni lipidice ce s au dizolvat in etapele de pregatire a
preparatului si dau aspect vacuolar
 Zona reticulata alcatuita din celule de talie mica organizate in cordoane ce se suprapun
formand retea cu ochiuri largi in care se gasesc vase sau capilare dilatate
B. Medulara
 Alcatuita din celule secretoare in citoplasma carora se gasesc granulatii
 Celulele sunt organizate in grupuri separate intre ele prin sinusuri dilatate
II. Tiroida
 Structura capsula conjunctiva dubla
 Stroma conjunctiva vasculo-nervoasa
 Parenhim organizat in 2 lobi uniti prin portiuni comune istm si folicul tiroidian
 Membrana bazala : celule foliculare sau principale care in normofunctie sunt cubice cu nucleu
rotund
 Dincolo de membrana bazala sunt capilare, iar in lumenul foliculului se gaseste coloidul, o
substanta gelatinoasa ce contine precursori, hormoni tiroidieni t3 si t4
 Foliculii tiroidieni se gasesc in stadii functionale diferite : normo/ hipo/ hiper functii
Normofunctie : aceste celule sunt cubice cu nuclei rotunzi
Hipofunctie : dimensiuni mari, coloidul in cantitate mare si intens acidofila, celule foliculare aflate pe
membrana bazala sunt turtite, aplatizate
Hiperfunctie : foliculii au dimensiuni mici, celulele foliculare de pe membrana bazala devin inalte si usor
cilindrice, coloidul in cantitate redusa prezinta pe marginile lui, in dreptul celulelor vacuole de endocitoza
Sistemul circulator(sist. Vascular si sist. Limfatic)
Sistemul vascular cuprinde :
 Cordul
 Arterele
 Capilarele
 Venele
Vasele sangvine sunt structurile tubulare care prezinta un lumen delimitat de un perete. Peretele are in
structura lui 3 componente:
 Intima(endartera)
 Media
 advenitcea
Intima prezinta endoteliu asezat pe membrana bazala, endoteliul este alcatuit din celule endoteliale
asezate pe un singur rand, sub membrana bazala se gaseste spatiul subendotelial alcatuit de obicei din
tesut conjunctiv lax, in special substanta fundamentala si reticulina. Ultima componenta este limitanta
elastica interna ( LEI ) si este alcatuita dintr-o aglomerare de fibre elastice.
Media este alcatuita din fibre musculare netede dispuse circular sau spiralat pe mai multe randuri.
Din fibrele elastice + placute sau lamele elastice solidarizate intre ele de fibre musculare netede ramase ce
au capetele bifurcate, cu o bifurcatie se fixeaza pe o placuta si cu cealalta pe cea vecina.
Adventicea este alcatuita din tesut conjunctiv lax bogat in fibre de colagen tip I, fibre elastice, terminatii
nervoase + vasele vaselor ( vaza vezoru ).
Jumatatea interna a peretelui vascular se hraneste prin difuziune de la nivelul sangelui din lumen, iar
jumatatea externa este hranita cu ajutorul vaza vazoru.
Arterele dupa dimensiunea lumenului pot fi grupate in :
 artere de calibru mare
 artere de calibru mijlociu
 artere de calibur mic ( arteriole- au diametrul lumenului < 0,5 mm is se continua cu capilarele)
Arterele mari(ex : aorta) este o artera de tip elastic, in structura ei ei deosebim:
1. endoteliu alcatuit dintr-un rand de celule
endoteliale asezate pe membrana bazala iar
sub aceasta se gaeste spatiul endotelial,
nucleii celulelor endoteliale predomina in
lumen; intima este separata de media prin
LEI ce prezinta o aglomerare de fibre
elastice la limita dintre ele; media este
formata in principal idn numeroase fibre si
placute sau lamele elastice solidarizate
ramase intre ele; la limita cu adventicea se
gasesc :
 limitanta elastica externa ( LEE )
 coloratia specifica pentru
componentele elastice este orceina si
le va colora in nuanta de brun-roscat
 in coloratia standard HE, componentele elastice se observa greu fiind palid colorate in roz
Arterele de tip muscular au media formata din fibre musculare netede bine reprezentate dispuse pe mai
multe straturi circular sau spiralat, uneori in timpul contractiei, nucleii celulelor apar spiralati la MO ca un
tirbuson.
Arterele se ramifica, iar ultimele ramificatii se numesc arteriole, diametrul lumenului < 0,5 mm, au
endoteliu, nucleii celulelor endoteliului proemina in lumen, sub membrana bazala se afla spatiul
subendotelial iar sub acesta se afla limitanta externa palid colorata in roz pe preparate colorate standard,
usor ondulata. Media este reprezentata de 2-3 randuri de fibre musculare netede,air advenitcea cateva
fibre de reticulina si substanta fundamentala.
Arteriolele se ramifica dand nastere capilarelor :
1. capilare cu perete continuu
2. capilare fenstrate
3. capilare sinusoidale
Venele formate din unirea capilarelor cand se formeaza asa numitele venule post capilare ce au un lumen
cu diametru cuprins intre 0,1- 0,5 microni, peretele lor structural prezinta :
 endoteliu
 spatiu endotelial
 varietate de fibre musculare netede ( pericite )
Aceste venule post capilare se unesc si dau nastere venelor.
Venele mari structural prezinta :
 lumen mare, mai mare decat al arterelor, neregulat, colabat de obicei
 peretel pare a fi mai subtire deoarece meida este foarte slab reprezentata ( 2-3 randuri de fibre
musculare netede dispuse circular).
Adventicea este foarte bine reprezentata pana la 80%
Diagnosticul histologic de artera se pune :
1. lumen neregulat( rotund de obicei) in care proemina nucleii celulelor endoteliale; in lumen se pot
observa hematii; peretele arterei pare mai gros datorita mediei care este foarte bine reprezentata
2. diagnostic de vena : lumen foarte mare, neregulat, adesea colabat, nucleii celulelor endoteliului nu
proemina in lumen, sunt turtiti si aplatizati, peretele pare subtire deoarece media este foarte slab
reprezentata( 2-3 randuri de fibre musculare netede), nu are limitante
Arteriola + venula + hematii artera de tip muscular
Arteriola cu 3 randuri de nuclei si venula ora 6 aorta de tip elastic, coloratie orceina

aorta coloratie HE

Cavitatea bucala
Este primul segment al tubului digestiv, are o forma conica. Anterior un orificiu delimiteaza buzele,
posterior nazofaringele. Un tavan delimitat de palatul dur si palatul moale si o podea delimitata de limba.
Cavitatea bucala are o portiune anterioara numita vestibul, cuprins intre fata interna a buzelor is arcadele
dentare cu dinti.
I. Buza
 Delimiteaza anterior vestibulul
 Structura musculo-membranoasa ce prezinta un ax central alcatuit din fibre musculare striate de
tip scheletal ce formeaza muschiul orbicular la buzelor
 Ii mai deosebim o fata exterioaram una interioara si o margine libera numita rosul buzelor
 Fata exterioara a buzei prezinta la exterior un epiteliu pluristratificat pavimentos cheratinizat
asezat pe membrana bazala, sub membrana bazala se afla tesut conjunctiv+ vase sangvine +
fibre nervoase + fire de par + glande sebacee + glande sudoripare, in corion gasim firul de par si
glandele lui anexe
 Fata interioara/ vestibulara vine in contact cu arcadele dentare, prezinta o mucoasa alcatuita
din :
 Epiteliu pluristratificat pavimentos necheratinizat de tip bucal asezat pe membrana bazala
 Sub membrana bazala gasim tesut conjunctiv + vase sangvine + fibre nervoase + glande
seromucoase + glande salivare mici
 Rosul buzelor sau marginea libera prezinta un epiteliu pluristratificat pavimentos
necheratinizat asezat pe membrana bazala subtire ca tesut conjunctiv + fibre nervoase +
numeroase vase sangvine
 Celulele acestui epiteliu au in citoplasma o cantitate mare de eleidina ce confera
transparenta crescuta epiteliului, permitand observarea culorii rosu-portocaliu a sangelui
din vasele numeroase afalte in corion
 Trecerea de la epiteliul cheratinizat al fetei exterioare la cel necheratinizat al marginii
libere se face brusc, iar actiunea unor factori fizici, chimici sau traumatici pot determina
aparitia de procese neoplazice= carcinomul spinocerebral
Buza fata externa a buzei cu fire de par si glande anexe si epitelii
Limba
 Nucleii gustativi nu se gasesc pe toata suprafata limbii
 Glandele salivare mari : parotide, submaxilare, sublinguale
 Plan general de organizare structurala :
1. Capsula conjunctiva + trabecule
2. Stroma conjunctiva vasculo-mucoasa
3. Parenhim, acini secretori + canale excretoare
limba .coloratie szekely
Parotida

 Parenhimul este reprezentat numai din acini serosi


 Are forma rotunda, dimensiuni mici(4-6 celule), celule de forma piramidala ce delimiteaza un
lumen ingust, partea latita a celulelor se sprijina pe membrana, iar intre membrana si membrana
bazala celulele acinoase se gasesc celule mioepiteliale care prin contractia lor ajuta la eliminarea
produsului elaborat
 Nucleul celulelor acinoase este rotund, asezat in 1/3 mediu bazofil cu nucleu vizibil
 Citoplasma celulelor prezinta dubla afinitate tinctoriala
 Polul bazal este bazofil datorita RER
 Polul apical este acidofil datorita granulelor zimogen
Submaxilara
 Glanda salivara mixta predominant seroasa, parenhimul contine 80% acini serosi si 20% acini
mucosi intre membrana bazala si celule epiteliale
 Acinii mucosi au dimensiuni mari, lumen larg delimitat de un rand de celule cubice ce au nucleu
turtit impins la periferie bazofil, citoplasma celulelor este palid colorata in roz(MPZ dizolvate)
Sublinguala
 Glanda salivara mixta predominant mucoasa
 Parenhimul ei contine 80% acini serosi si 20% acini mucosi
 Acinii mucosi au celule mioepiteliale intre membrana bazala si celule
Dintele
La MO poate fi examinat in doua feluri :
1. Dinte uscat – se observa numai componenta dura (dentina + smalt)
2. Dinte demineralizat – se pot observa numai componentele moi ale dintelui ( pulpa dentara )
Dintele + aparatul lui de sustinere ( parodontitiu) + unitatea numita ODONTON
Parodontitiul este de doua feluri:
a) Parodontitiu moale ( gingie + ligamente )
b) Parodontitiu dur ( cement + osul alveolar )
Structura generala a dintelui
1. Coroana
 Componenta a dintelui acoperita de smalt
 Poate fi observata la examen macroscopic al cavitatii bucale si se numeste coroana
clinica
 Mai exista si o comoponenta redusa ce nu poate fi observata la examenul clinic si se
numeste coroana anatomica ( acoperita de gingie )
2. Colet/gat
 O portiune mai ingusta
 Face legatura intre coroana si radacina
 La nivelul sau se gaseste jonctiunea smalt-cement
3. Radacina
 Componenta a dintelui acoperita de cement
 Nu poate fi observata la examenul clinic deoarece se gaseste fixata in alveola dentara a
osului maxilar is mandibular
 Poate fi unica sau multipla
 Prezinta la varful ei un orficiu numit apex prin care patrund in dinte vasele sangvine,
terminatii nervoase
Dintele prezinta componente dure si componente moi in structura sa:
 Componente dure reprezentate de smalt si dentina
 Componente moi reprezentate de pulpa dentara
Gingia (alb) si dentina ( roz)
dentina+cement cu defecte de mineralizare pe margine | cement cu defecte de mineralizare

os uscat. Smalt si dentina . demineralizat | Smalt jos si dentina sus


Dezvoltarea dintelui
 Are loc in mai multe etape
 I se disting initial 2 componente:
A. Organul smaltului sau clopotul adamantin
B. Papila dentara viitoarea pulpa dentara
 Organul smaltului este format din:
1. Epiteliu extern simplu pavimentos
2. Epiteliu intern format din celule cilindrice numite adamantoblaste sau ameloblaste ce sunt
responsabile de sinteza smaltului initial sub forma de presmalt ( componenta organica a
smaltului 0,5-1% )
 Organul celulelor prezinta la polul apical o prelungire citoplasmatica delimitata de membrana numita
fibra Tomes
 Citoplasma celulelor contine la ME organite de sinteza si secretie bine reprezentate ce vor sintetiza
smaltul, initial sub forma de presmalt si il vor depune in jurul fibrelor Tomes in straturi succesive
 Depunerea ritmica de presmalt si mineralizarea lui poate fi observata sub forma linilor lui retius
3. Intre cele doua epitelii se gaseste pulpa smaltului,o substanta gelatinoasa alcatuita din celule
stelate, substanta ce se reduce treptata pe masura ce se formeaza smaltul. Cand dintele este
gata format, cele doua epitelii vin in contact unul cu celalalt, acopera dintele formand
mantaua smaltului, iar dupa eruptie, cu prima masticatie este indepartat, motiv pentru care
smaltul nu se mai reface.
B. Papila dentara
 Alcatuita din tesut
conjunctiv tanar
mezenchimal cu fibre,
celule tinere,
fibroblaste,
macrofage, numeroase
vase de sange
 Pe marginile ei se
gasesc celule inalt
specializate numite
odontoblaste,
reprezentate de sinteza
dentinei, initial sub
forma de predentina
care apoi se va
mineraliza si va
deveni dentina
 Odontoblastele au
forma ovala,
dimensiuni mari, au la
polul apical o
prelungire numita
fibra Tomes, nucleul este bazofil, alungit. Eucromatic, iar citoplasma contine la ME
numeroase organite de sinteza si secretie ce vor elabora componenta organica a dentinei
pe care o vor depune in jurul fibrei Tomes in straturi succesive care ulterior se vor
mineraliza realizand liniile de crestere ale lui Owen
 La polul bazal, celulele prezinta prelungiri scurte, groase si ramificate ce vor patrunde
in spatiul subodontoblastic

A. Organul smaltului
1. +Epiteliu extern simplu pavimentos
2. Pupla smaltului cu celule stelate
3. Epiteliu intern cu adamantoblaste
4. Adamantoblaste
5. Fibra Tomes
B. Pulpa dentara
1. odontoblaste la periferie
2. fibre Tomes
3. fibre scurte si ramificate la polul bazal
4. vase sangvine
5. tesut conjunctiv tanar + terminatii nervoase

Parodontitiu
 Rol de a sustine si fixa dintele in alveola dentara
 Ii putem descrie doua componente :
 Parodontitiu moale ( gingie + ligamente dento-alveolare)
 Parodontitiu dur ( cement + osul alveolar )
Gingia
 O putem studia pe sectiune de dinte demineraliat colorat HE, ea are un guler in jurul gatului sau
coletului dentar
 Pe sectiune longitudinala are aspectul unui triunghi ce prezinta o fata externa si una interna
 La nivelul fetei externe se gaseste un epiteliu pluristratificat pavimentos cheratinizat asezat pe
membrana bazala, epiteliu gros; sub membrana bazala se gaseste corionul bine reprezentat
prezent sub doau zone distincte, o zona superficiala( corion papilar) si o zona profunda (
corion fibrilar) unde predomina fibre de colagen grupate in forma de evantai
 Pe fata interna epiteliu mai subtire asezat pe membrana bazala, iar sub el se afla corionul in
cantitate redusa; epiteliul se termina la nivelul coletului sub forma unui deget de manusa
formand santul gingival , aici se pot acumula resturi alimentare in cazul unei igiene deficitare
care se descompun, creaza un mediu acid favorizand demineralizarea smaltului, favorizand
aparitia cariilor
Ligamentul alveolo-dentar
 Fixeaza dintele in alveola dentara, este alcatuit din fascicule de fibre de colagen ce se prind de
cement cu un capat si pe osul alveolar cu celalalt capat, printre fasciculele formate din fibrele de
colagen se gasesc zone de tesut conjunctiv lax cu fibroblaste care prin procesul de fibrilogeneza vor
inlocui fibrele de colagen imbatranite sau deteriorate; deteriorarea ligamentului alveolo-dentar duce
la aparitia bolii periodontale
Parodontitiu dur
 Cementul – tapeteaza la exterior dentina radiculara in 1/3 superior cementul este acelular si se
mai numeste cement primar deoarece a fost elaborat in perioada de formare a dintelui in cele 2/3
inferioare, cementul prezinta celule numite cementocite adapostite in cementoblaste; pe
margini se gasesc cementoblaste; cementul se formeaza numai in peerioada de formare a
dintelui, ulterior se poate forma sau distruge sub actiunea unor forte ce actioneaza la nivelul sau
( procese patologice ) se observa procesele cementoplazice ( de distrugere ) si cementogeneza
secundara, acest doua procese sunt intalnite in caul repozitionarii dintilor vicios implantati cu
ajutorul aparatului dentar