Noţiuni generale despre pH-ul unei soluţii

Deoarece ionii de H+ dintr-o soluţie sunt foarte puţini, Sorensen a propus ca

reacţia unei substanţe să fie exprimată prin simbolul pH (puterea ionilor de
hidrogen).

Apa pură, la 25○C disociaza foarte putin, numărul de ioni de H+ fiind egal cu
cel de OH-, ceea ce corespunde unei concentratii de 0,000.0001Eq/L; aceasta
înseamnă că apa pură este o soluţie neutră, adică are pH =7.
In mod arbitrar se consideră că:
- mediul acid este cel in care concentratia H+ > concentraţia OH- , iar pH este
< 7;
- mediul alcalin (bazic) este cel in care concentraţiaOH- > concentraţia H+, iar
pH este 7-14.
Un acid este o moleculă sau ion care poate elibera, ceda ioni de H+.
O bază este o moleculă sau ion care poate accepta ioni de H+.
Tăria unui acid sau a unei baze se definesc prin pka şi pkb, care este pH-ul
mediului la care jumatate din acidul sau baza respectivă sunt disociate. Cu cât
pka este mai mare, cu atât acidul este mai puternic. De exemplu, acidul lactic
are pka = 3,8, adica la pH=3,8 jumătate din acid este disociat. La pH-ul
organismului, care este 7,4, întrega cantitate de acid lactic este disociată. Deci,
acidul lactic este un acid puternic pentru organism, putând induce o acidoza
metabolică puternică.
 În cadrul homeostaziei generale a organismului,
menţinerea echilibrului acido-bazic este esenţială,
deoarece toate reactiile organismului se desfasoara in

mediu apos fiind foarte mult influenţate de concentraţia
H+.
Ionii de H in exces pot accelera sau incetini reactiile
biochimice ale organismului prin modificarea încarcăturii
electrice şi a proprietăţilor proteinelor.
În plus, enzimele şi sistemul nervos îşi desfasoara
activitatea în mod optim numai între anumite limite de
pH.
De aceea, mentinerea in limite normale a concentratiilor
ionilor de H din sange si celelalte lichide ale organismului
este indispensabila pentru buna functionare a
organismului.
 Sistemul tampon


 Sistemul tampon este format fie dintr-un acid slab şi sarea
sa cu o bază tare, fie dintr-o bază slabă şi sarea sa cu un acid
puternic. Deoarece tendinţa de creştere a acidităţii (
scăderea pH-ului)este preponderentă în organismul uman,
sistemele tampon antiacide sunt bine reprezentate.Unele
sisteme tampon din organism sunt constituite numai din
substanţe anorganice iar altele din substanţe organice (mai
mult sau mai puţin complexe). În ordinea complexităţii
lor crescânde, principalele sisteme tampon din organism
sunt:(1) sistemul tampon acid carbonic bicarbonat, (2)
sistemul tampon al fosfaţilor, (3) sistemul tampon al
unor acizi organici şi (4)sistemul tampon
al hemoglobinei.
 (1) Dintre sistemele tampon din organism cel mai
important şi mai rapid controlat este sistemul
bicarbonat/acid carbonic. Majoritatea acizilor formaţi
în organism sunt mai tari decât acidul carbonic şi ei sunt

neutralizaţi de componenta bazică a sistemului şi are loc
următoarea reacţie: HCl + NaHCO3 → NaCl +H2CO3
Anhidraza carbonică scindează acidul carbonic în apă şi
bioxid de carbon care se elimină prin plămâni.
La formarea unei baze tari ea va fi neutralizată de
componenta acidă a acestui sistem:
NaOH + H2CO3 → NAH CO3 + H2O
CO2 este produs continuu de către metabolismul celular
şi formează cu apa, în prezenţa anhidrazei carbonice,
acidul carbonic (H2CO3) care disociază uşor în HCO3 -
şi H+ .
 (2) Sistemul tampon al fosfaţilor se află atât în celule
cât şi în spaţiul extracelular. Eficienţa lui este mare; în
special, în celule unde concentraţiile KH2PO4 şi
K2HPO4 sunt de asemenea mari. În spaţiul extracelular

componenţii sistemului sunt fosfaţii de
sodiu(NaH2PO4 şi Na2HPO4) corespunzători celor de
potasiu, intracelulari. Sistemul tampon al fosfaţilor din
compartimentul extracelular este mai puţin
eficient decât cel constituit din acid carbonic şi
bicarbonat.

 Trebuie reţinut însă că în salivă ambele sisteme

tampon (acid carbonic ± bicarbonat de sodiu şi fosfat
monosodic ± fosfat disodic) sunt deosebit de eficiente
pentru menţinerea constantă a pH-ului salivar.
 (3) Sistemele tampon ale unor acizi organici sunt

constituite, în special, din:
-acid lactic si lactat alcalin
-acid piruvic si piruvat alcalin
-acid acetoacetic şi o sare a sa alcalină
 (4) Sistemul tampon al hemoglobinei. Hemoglobina îşi
poate exercita acţiunea tampon în special, datorită
faptului că cuprinde - în partea sa proteică - multe resturi
de histidină. Acesta esteun aminoacid cu nucleu

imidazolic care, având capacitatea să accepte şi să cedeze
H+ la un atom de azot din heterociclul său, poate
funcţiona ca bază sau ca acid.

Hemoglobina intră în constituţia a două sisteme tampon:

(a)hemoglobină acidă - hemoglobinat de potasiu
(b)oxihemoglobină -oxihemoglobinat de potasiu.
Atât sistemul care cuprinde hemoglobina cât şi cel care
cuprinde hemoglobina oxidată (oxihemoglobina)
reprezintă cele mai importante sisteme tampon cu
componente proteice din sânge.
