1.

Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

x a) acid-A
x b) acid și gaz-AG
xc) -H2S-
d)aminoacizi
e)enzimatica

Multip
lu

2. Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

X a)glucoza A, Lactoza +, H2S-
b)aminoacizi Simpl
c)lactobacterii u
d)microelemente
e)micromolecule
3. Numiţi reacţia serologică prezentată în imagine:

Simpl
u

X a) Reactia imunoenzimatica
X b) Reactia immunoblot
c)Reactia serologica
d)Reactia southern-blot
e)Reactia imunologica
4. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat: Simpl
u

1-Impregnare argentică, treponeme

Buri Hins

Loeffler

Aujeszky
 Zielh Nielson

Albert
5. Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:
a)forma vegetative a fagului virulent
b)forma vegetative a fagului temperat Simpl
x c)genomul unui fag virulent integrat in cromozomul bacterian u
d)genomul unui fag temperat integrat in cromozomul bacterian
e)forma imatura de fag
6. Alegeți afirmația corectă despre fragmentul Fab:
a)este produs in urma tratarii moleculei de Ig cu pepsin
b)este produs prin separarea lanturilor grele de cele usoare Simpl
x c)este responsabil de legarea antigenului u
d)este constituit doar din lanturi grele
e)lipsesc puntile disulfidice
7. Alegeti bacteriile cu perete defectiv:
X a)protoplasti
x b)sferoplasti Multip
c)spirochete lu
d)sarcine
x e) forme L
8. Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante:
a)solutie apoasa de albastru de metilen
b)permanganate de potasiu Multip
x c)fenolul si derivatii lui lu
x d)clorura de var
x e)cloramina
9. Alegeţi definiţia corectă a indicatorilor microbiologici a poluării mediului ambiant:
X a)microflora normala,care se elimina in mediul ambiant cu excretiile omului si
animaleleor, ce serveste ca un indice al starii sanitare a mediului ambiant si permite
aprecierea pericolului potential pentru sanatata omului
b) microflora patogena,care se elimina in mediul ambiant cu excretiile omului si
animaleleor, ce serveste ca un indice al starii sanitare a mediului ambiant si permite
aprecierea pericolului potential pentru sanatata omului
c) microflora patogena,care se elimina in mediul ambiant cu excretiile omului, ce Simpl
serveste ca un indice al starii sanitare a mediului ambiant si permite aprecierea pericolului u
potential pentru sanatata omului
d) microflora normala,care se elimina in mediul ambiant cu excretiile animaleleor, ce
serveste ca un indice al starii sanitare a mediului ambiant si permite aprecierea pericolului
potential pentru sanatata omului
e) microflora conditionat-patogena,care se elimina in mediul ambiant cu excretiile
animaleleor, ce serveste ca un indice al starii sanitare a mediului ambiant si permite
aprecierea pericolului potential pentru sanatata omului
10. Alegeţi definiţia corectă a microbiologiei sanitare:
X a)stiinta care studiaza microorganizmele mediului ambiant (inclusiv cele patogene),care
prin activitatile lor pot influenta direct sau indirect asupra sanatatii omului
b)stiinta care studiaza microorganizmele patogene ce influenteaza direct sau indirect
Simpl
asupra sanatatii omului
u
c)stiinta care studiaza caile prin care omul si animalele contamineata mediul ambiant
d)stiinta care studiaza epidemiologia si patogeneza bolilor infectioase
e)stiinta care studiaza caracteristica morfobiologica a agentilor patogeni ai bolilor
infectioase
11. Alegeţi definiţia imunităţii antimicrobiene: Simpl
u
12. Alegeti definiţia imunităţii antitoxice:

Simpl
u

13. Alegeţi definiţia imunităţii naturale pasive:

Simpl
u

14. Alegeţi elementul de structură ce posedă fenomen de metacromazie:

Simpl
u

15. Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:

Simpl
u

16. Alegeți formele drepte de bacterii:

Simpl
u

17. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:

Multip
lu

18. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie: Multip
lu
19. Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie:

Multip
lu

20. Alegeți metoda compusă de evidențiere a granulațiilor de volutină:

Simpl
u

21. Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:

Simpl
u

22. Alegeţi microorganismele cu conținut major de peptidoglican: Simpl

u
23. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:

Multip
lu

24. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:

Multip
lu

25. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea peptolitică
a bacteriilor:

Multip
lu

26. Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor:

Multip
lu

27. Care din următoarele afirmaţii referitoare la virusul rujeolic sunt corecte?

Multip
lu
28. Ce proprietăţi sînt puse la baza schemei de clasificare Kauffmann-Waith?

Simpl
u

29. Deshidratarea la temperaturi joase în condiţii de vid se numeşte:

Simpl
u

30. Despre C.burneti se poate afirma:

Multip
lu

31. Despre R.provazeki se poate afirma:

Multip
lu

32. Despre R.typhi se poate afirma:

Multip
lu

33. Despre virusul hepatitei virale D se poate afirma:

Multip
lu

34. Despre virusul rubeolic se poate afirma:

Multip
lu

35. Enumerați funcțiile membranei citoplasmtice: Multip

lu
36. Enumerați funcțiile specifice capsulei:

Multip
lu

37. Enumerați metodele directe de evidențiere a membranei citoplasmatice:

Multip
lu

38. În micropreparatul dat (coloraţia Giemsa) este reprezentat agentul patogen al:

Simpl
u

Simpl
39. În micropreparatul dat (coloraţia Loefler) este reprezentat agentul patogen al:
u
Simpl
40. În micropreparatul dat (ţesut necrotizat) este reprezentat agentul patogen al:
u
41. În micropreparatul dat(impregnare argentică)este reprezentat agentul patogen al:
X a)sifilis
b)tuberculoza Simpl
c)hepatita u
d)ciroza
e)treponema
Simpl
42. În micropreparatul dat(microscopia electronică)este reprezentat agentul patogen al:
u
43. Indicaţă testul de determinare a mobilităţii V.cholerae: Simpl
u
44. Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii:

Simpl
u

45. Indicați funcția glicocalixului bacterian:

Simpl
u

46. Indicaţi adjuvanţii care întră în componenţa vaccinurilor:

Multip
lu

47. Indicaţi afirmaţiile corecte despre boala Lyme:

Multip
lu

48. Indicaţi afirmaţiile corecte despre leptospire:

Multip
lu

49. Indicaţi afirmaţiile corecte despre parotidita epidemică: Multip

lu
50. Indicaţi afirmaţiile corecte despre sifilis:

Multip
lu

51. Indicaţi afirmaţiile corecte despre virusul gripal A:

Multip
lu

52. Indicaţi afirmaţiile corecte:

Multip
lu

53. Indicaţi agenţii subvirali care cauzează boli neurologice cu evoluţie lentă:

Simpl
u

54. Indicaţi agentul patogen al tifosului exantematic epidemic:

Simpl
u

55. Indicaţi amlasarea sporului la Clostridium botulini: Simpl

u
56. Indicaţi amlasarea sporului la Clostridium tetani:

Simpl
u

57. Indicaţi amplasarea sporului:

Simpl
u

58. Indicaţi antigenele ce determină varianta serologică a E. coli:

Multip
lu

59. Indicaţi antigenele ce determină varianta serologică a escherichiilor:

Multip
lu

60. Indicaţi antigenul comun pentru genul Vibrio: Simpl

 u

61. Indicaţi antigenul specific de tip al virusurilor gripale A, B, şi C:

Simpl
u

62. Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:

Simpl
u

63. Indicaţi aspectul coloniilor de Bordetella pertusis pe mediul Bordet-Gengou:

Simpl
u

64. Indicaţi aspectul lichidului cefalorahidian în meningitele meningococice:

Simpl
u

65. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele polienice
(nistatina, levorina):

Multip
lu

Multip
66. Indicaţi bacteriile aerobe/facultative frecvent izolate din abcesele periapicale:
lu
Multip
67. Indicaţi bacteriile anaerobe asociate infecţiilor endodontice:
lu
Simpl
68. Indicaţi bacteriile anaerobe izolate din abcesele periapicale
u
Multip
69. Indicaţi bacteriile facultativ anaerobe asociate infecţiilor endodontice:
lu
70. Indicaţi biopreparatele utilizate în diagnosticul şi tratamentul infecţiilor streptococice: Multip
lu
71. Indicaţi biopreparatele utilizate în diagnosticul şi tratamentul infecţiilor stafilococice:

Multip
lu

72. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia febrelor tifo-paratifoidice:

Multip
lu

73. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia rujeolei:

Multip
lu

74. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia şi tratamentul rabiei:

Multip
lu

75. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia specifică a holerei:

Multip
lu

76. Indicaţi biopreparatele utilizate în profilaxia specifică a parotiditei epidemice:

Multip
lu

77. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia botulismului:

Multip
lu

78. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia leptospirozei: Multip

 lu

79. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia specifică a dizenteriei:

Multip
lu

80. Indicaţi biopreparatele utilizate în tratamentul şi profilaxia tuberculozei:

Multip
lu

81. Indicaţi biopreparatul utilizat în profilaxia pasivă a oreionului:

Simpl
u

82. Indicaţi biovarianta de Corynebacterium diphtheriae după forma coloniilor:

Simpl
u

Multip
83. Indicaţi biovarinatele Corynebacterium diphtheriae:
lu
Multip
84. Indicaţi căile principale prin care microorganismele pot invada pulpa dentară:
lu
85. Indicaţi caracterele biochimice a V.cholerae pe mediul de acumulare cu zaharoză şi
lactoză:

Multip
lu

86. Indicaţi caracterele biochimice a V.cholerae pe mediul de acumulare cu zaharoză şi

lactoză:
Simpl
u

87. Indicaţi caracterele culturale a S.pneumoniae pe mediul geloză-sînge: Simpl

u
88. Indicaţi caracterele de cultură a leptospirelor:

Multip
lu

89. Indicaţi caracterele morfobiologice a vibrionului holeric:

Multip
lu

90. Indicaţi caracterele morfobiologice al agentului cauzal al botulismului:

Simpl
u

91. Indicaţi caracterele morfobiologice ale S.pneumoniae :

Multip
lu

92. Indicaţi caracteristica coloniilor de Salmonella pe geloză bismut-sulfit:

Simpl
u

93. Indicaţi caracteristica coloniilor de Salmonella pe mediul Endo:

Simpl
u

94. Indicaţi caracteristica leziunilor în sifilis primar:

Multip
lu

95. Indicaţi caracteristica leziunilor în sifilis secundar: Multip

lu
96. Indicaţi caracteristicele C.tetani :

Multip
lu

97. Indicaţi caracteristicele citoplasmei bacteriene:

Multip
lu

98. Indicaţi caracteristicele complementului:

Multip
lu

99. Indicaţi caracteristicele IgD: Multip

lu
100.Indicaţi caracteristicele V.cholerae O1:

Multip
lu

101.Indicaţi caracteristicele virusului rubeolic:

Multip
lu

102.Indicaţi caracteristicele virusului rubeolic:

Multip
lu

103.Indicaţi caracteristicile C.tetani:

Multip
lu

104.Indicaţi caracteristicile familiei Enterobacteriaceae:

Simpl
u

105.Indicaţi caracteristicile grupului bacteriilor coliforme:

Multip
lu

106.Indicaţi caracteristicile IgA:

Multip
lu
107.Indicaţi caracteristicile IgE:

Multip
lu

108.Indicaţi caracteristicile IgG:

Multip
lu

109.Indicaţi caracteristicile IgM:

Multip
lu

110.Indicaţi caracteristicile V.cholerae O1:

Multip
lu

111.Indicaţi caracteristicile virusului rabic:

Multip
lu

112.Indicaţi caracterul creşterii agentului patogen al antraxului în bulion peptonat: Simpl

u
113.Indicaţi caracterul cresterii C.botulinum în mediul Kitt-Tarrozzi:

Simpl
u

Simpl
114.Indicați care dintre următoarele este ordinea corectă:
u
115.Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor:

Multip
lu

116.Indicaţi categoriile taxonomice ale regnului Procaryotae:

Multip
lu

117.Indicați cauza eficienței mai înalte a unui răspuns imun secundar:

Simpl
u

118.Indicaţi cazurile în care se efectuiază analiza sanitaro-microbiologică a apei pentru

depistarea microflorei patogene:

Multip
lu

119.Indicaţi ce determină tipurile enteroinvazive de Escherichia coli: Simpl

u
120.Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice primare în cadrul familiei
Enterobacteriaceae:

Simpl
u

121.Indicaţi ce determinăm cu ajutorul testelor biochimice secundare în cadrul familiei

Enterobacteriaceae:

Multip
lu

122.Indicați ce este spațiul periplasmic:

Simpl
u

123.Indicaţi ce prevăd standardele de stat (STAS), indicaţiile şi recomandările metodice

utilizate în microbiologia sanitară:

Multip
lu

124.Indicaţi ce prevăd standardele de stat (STAS), indicaţiile şi recomandările metodice Multip

utilizate în microbiologia sanitară: lu
125.Indicaţi cerinţele înaintate faţă de microorganismele sanitar-indicatorii:

Multip
lu

126.Indicaţi circumstanţele de dezvoltare a infecţiilor clostridiene: Multip

lu
127.Indicaţi clasa de Ig care predomină in infecţia acută:

Simpl
u

128.Indicaţi clasa de Ig care reprezintă structural un pentamer:

Simpl
u

129.Indicaţi clasa de Ig care traversează bariera placentară:

Simpl
u

130.Indicați clasa de imunoglobuline prezentă în sângele nou-născutului:

Simpl
u

131.Indicaţi clasa imunoglobulinei din imagine:

Simpl
u

132.Indicaţi clasificarea coloranţilor după caracterele chimice:

Multip
lu

133.Indicaţi clasificarea coloranţilor după natura lor:

Multip
lu

134.Indicaţi clostridiile histotoxice şi invazive: Multip

lu
135.Indicaţi clostridiile toxigene noninvazive:

Multip
lu

136.Indicaţi cocii care se divid după două planuri reciproc perpendiculare:

Simpl
u

137.Indicaţi cocii care se divid după trei planuri reciproc perpendiculare:

Simpl
u

138.Indicaţi cocii care se divid după un singur plan:

Multip
lu

139.Indicaţi cocii care se divid în câteva planuri neregulate: Simpl

-stafilococii u
140.Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:

Multip
lu

141.Indicați complexul de atac membranar: Simpl

 u

142.Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:

Simpl
u

143.Indicați compoziția chimică a sporilor:

Simpl
u

144.Indicaţi condiţiile de antigenitate a substanţelor:

Multip
lu

145.Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în microbiologie: Multip

lu
146.Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie:

Multip
lu

147.Indicaţi definiţia anticorpilor incompleţi: Simpl

u
148.Indicaţi definiţia corectă a indicelui coli:

Simpl
u

149.Indicaţi definiţia corectă a numărului total de microorganisme formatoare de colonii:

Simpl
u

150.Indicaţi definiţia corectă a titrului coli:

Simpl
u

151.Indicați denumirea ADN-ului extracromozomial:

Simpl
u

152.Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze:

Simpl
u

153.Indicaţi doza infectantă de vibrioni holerigeni pentru omul sănătos:

Simpl
u

154.Indicaţi elementele de structură a bacteriofagului: Multip

lu
155.Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare:

Multip
lu

156.Indicați elementul de structură al celulei bacteriene la care este present peptidoglicanul:

Simpl
u

157.Indicaţi elementul necesar prezent în mediile de cultură utilizate pentru izolarea

B.pertussis:

Simpl
u

158.Indicaţi enzima care este activată la nivelul enterocitelor de către exotoxina holerigenă:

Simpl
u

159.Indicaţi etapele metodei virusologice de diagnostic:

Multip
lu

Multip
160.Indicaţi factorii care contribuie la eliminarea microorganismelor din cavitatea orală:
lu
Multip
161.Indicaţi factorii care contribuie la eliminarea microorganismelor din cavitatea orală:
lu
162.Indicaţi factorii care determină receptivitatea la infecţia meningococică:

Multip
lu

Simpl
163.Indicaţi factorii celulari de rezistenţă nespecifică de la nivelul cavităţii orale:
u
164.Indicaţi factorii de patogenitate a C.diphtheriae: Simpl
u
165.Indicaţi factorii de patogenitate caracteristici pentru N.gonorrhoeae:

Multip
lu

166.Indicaţi factorii de patogenitate solubili (toxine şi agresine) a Streptococcus pyogenes:

Multip
lu

167.Indicaţi factorii implicaţi în patogenia tetanosului:

Multip
lu

168.Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice)

Multip
lu

Multip
169.Indicaţi factorii necesari pentru multiplicarea microorganismelor orale:
lu
Simpl
170.Indicaţi factorii necesari pentru multiplicarea microorganismelor orale:
u
171.Indicaţi factorii nespecifici a primei linii de apărare a macroorganismului: Multip
lu
172.Indicaţi factorii nespecifici umorali de rezistenţă a macroorganismului:

Multip
lu

173.Indicaţi factorii structurali de patogenitate a Streptococcus pyogenes:

Multip
lu

174.Indicaţi factorii umorali care asigură rezistenţa nespecifică (imunitatea înnăscută):

Multip
lu

Multip
175.Indicaţi factorii umorali de rezistenţă nespecifică de la nivelul cavităţii orale:
lu
Multip
176.Indicaţi factorii umorali de rezistenţă nespecifică de la nivelul cavităţii orale:
lu
177.Indicați factorul care clivează fracția C3 a complementului:

Simpl
u

178.Indicaţi familia la care se atribuie virusul hepatitei B:

Simpl
u

179.Indicaţi forma virusului gripal: Simpl

u
180.Indicaţi formele alungite de bacterii:

Multip
lu

181.Indicaţi formele clinice în pestă:

Multip
lu

182.Indicaţi formele incurbate de bacterii:

Multip
lu

183.Indicați forțele intermoleculare care contribuie la interacțiunea dintre antigen și anticorp:

Simpl
u

184.Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă:

Simpl
u

185.Indicați funcția sporilor: Simpl

u
186.Indicaţi genul ce reuneşte specii oxidazopozitive:

Simpl
u

187.Indicaţi genul la care se atribuie agentul patogen a pseudotuberculozei:

Simpl
u

188.Indicati genul la care se referă agentul patogen al botulismului:

Simpl
u

189.Indicaţi genurile ce aparţin familiei Vibrionaceae:

Multip
lu

190.Indicaţi genurile condiţionat patogene din familia Enterobacteriaceae:

Multip
lu

191.Indicaţi genurile de bacili gram-negativi glucozofermentativi:

Multip
lu

192.Indicaţi genurile de bacili gram-negativi glucozonefermentativi: Multip

lu
193.Indicaţi genurile oxidazo-negative:

Multip
lu

194.Indicaţi genurile oxidazo-pozitive:

Multip
lu

195.Indicaţi genurile patogene din familia Enterobacteriaceae:

Multip
lu

196.Indicaţi grupele de risc în infecţia cu virusul HIV:

Multip
lu

197.Indicaţi grupele de streptococi după aspectul hemolizei pe geloză-sînge:

Multip
lu

198.Indicaţi grupul de medii din care fac parte mediile Miuller şi Kauffmanni: Simpl
u
199.Indicaţi grupul de medii din care fac parte mediile Olkenitchi şi Kligler:

Simpl
u

200.Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:

Simpl
u

201.Indicaţi incluziunile celulare cu importanță in diagnostic:

Simpl
u

202.Indicaţi infecţa care evoluează clinic în forme cutanată (carbuncul), pulmonară şi

intestinală:

Simpl
u

203.Indicaţi infecţia care evoluează în formă cutanată, bubonică, septică şi pulmonară:

Simpl
u

204.Indicaţi infecţiile bacteriene în care apa serveşte ca factor de transmitere:

Multip
lu

205.Indicaţi infecţiile determinate de paramyxovirusuri: Multip

lu
206.Indicaţi infecţiile determinate de streptococci:

Multip
lu

Simpl
207.Indicaţi infecţiile virale ale ţesuturilor orale moi:
u
208.Indicaţi infecţiile virale în care apa serveşte ca factor de transmitere:

Multip
lu

209.Indicaţi infecţiile virale sistemice în cadrul cărora pot apărea manifestări orale:

Multip
lu

Multip
210.Indicaţi infecţiile virale sistemice în cadrul cărora pot apărea manifestări orale:
lu
211.Indicaţi intradermoreacţia utilizată în diagnosticul difteriei:

Simpl
u

212.Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură din imagine:

Simpl
u

213.Indicaţi la ce grupă se atribuie mediul de cultură prezentat: Simpl

u
214.Indicaţi limfocitele pentru care virusul HIV are afinitate de atac prioritar:

Simpl
u

215.Indicați localizarea cromosomului bacterian:

Simpl
u

216.Indicaţi maladia care se manifestă preponderent în formă bubonică sau pulmonară:

Simpl
u

217.Indicaţi maladia în diagnosticul căreia este utilizată reactia Widal:

Simpl
u

Simpl
218.Indicaţi maladia provocată de microorganismele din imagine:
u
Simpl
219.Indicaţi maladia provocată de microorganismul din micropreparat (impregnare argentică)
u
Simpl
220.Indicaţi maladia provocată de microorganismul din micropreparat(puroi, coloraţia Gram):
u
Simpl
221.Indicaţi maladia provocată de microorganismul din micropreparat:
u
222.Indicaţi maladiile post-streptococice:

Multip
lu

223.Indicaţi maladiile provocate de rickettsii: Multip

lu
224.Indicaţi maladiile provocate de specii ce aparţin genului Yersinia:

Multip
lu

225.Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I:

Multip
lu

226.Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală A:

Multip
lu

227.Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală B:

Multip
lu

228.Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală B:

Multip
lu

229.Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală C:

Multip
lu

230.Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală D:

Multip
lu

231.Indicaţi marcherii diagnostici în hepatita virală E: Multip

lu
232.Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor oxidante:

Simpl
u

233.Indicaţi mecanismul de acţiune a substanţelor tensioactive:

Simpl
u

234.Indicaţi mecanismul de transmitere a agentului patogen al holerei:

Simpl
u

235.Indicaţi mecanismul de transmitere a botulismului:

Simpl
u

236.Indicaţi mecanismul de transmitere a tifosului exantematic epidemic:

Simpl
u

237.Indicaţi mediile de cultură utilizate pentru izolarea bacteriilor Bordetella pertussis:

Multip
lu

238.Indicaţi mediile de cultură utilizate pentru izolarea stafilococilor din prelevatele Multip
hipercontaminate: lu
239.Indicaţi mediile de cultură, utilizate pentru izolarea vibrionilor holerigeni:

Multip
lu

240.Indicaţi mediile folosite pentru cultivarea N.meningitidis:

Multip
lu

241.Indicaţi mediul de cultură ce posedă un procent mai mare de izolare a C.diphtheriae:

Simpl
u

242.Indicaţi mediul de cultură în care se determină enzima tiosulfatreductaza la

enterobacterii:

Simpl
u

243.Indicaţi mediul de cultură pentru izolarea S.aureus :

Simpl
u

244.Indicaţi mediul de cultură utilizat pentru epuizarea prelevatelor necontaminate sau cu o

contaminare redusă, în infecţiile stafilococice:

Simpl
u

245.Indicaţi mediul de cultură utilizat pentru izolarea agentului patogen al antraxului: Simpl
u
246.Indicaţi mediul de imbogăţire pentru escherichiile enteropatogene:

Simpl
u

247.Indicaţi mediul de izolare pentru Vibrio cholerae:

Simpl
u

248.Indicaţi mediul utilizat pentru îmbogăţirea shigelelor din materiile fecale:

Simpl
u

249.Indicaţi metoda de preferinţă pentru determinarea stării de portaj a salmonelelor tifo-

paratifoidice:

Simpl
u

250.Indicaţi metoda de sterilizare a ansei bacteriologice:

Simpl
u

251.Indicati metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor:

Simpl
u

252.Indicaţi metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor:

Simpl
u

253.Indicaţi metoda prin care se sterilizează mediile de cultură cu ingrediente termosensibile: Simpl
u
254.Indicaţi metodele de colorare utilizate la studierea B.anthracis:

Multip
lu

255.Indicaţi metodele de creare s condiţiilor de anaerobioză:

Multip
lu

256.Indicaţi metodele de izolare a microorganismelor anaerobe:

Multip
lu

257.Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic:

Multip
lu

258.Indicaţi metodele utilizate pentru determinarea dimensiunilor virusurilor:

Multip
lu

259.Indicaţi metodele utilizate pentru determinarea indicelui şi titrului coli:

Multip
lu

260.Indicaţi micobacteriile cu creştere lentă: Multip

lu
261.Indicaţi micobacteriile cu creştere rapidă:

Simpl
u

262.Indicaţi micobacteriile fotocromogene:

Multip
lu

263.Indicaţi micobacteriile patogene pentru om:

Multip
lu

264.Indicaţi microorganismele care se transmit preponderent pe cale sexuală:

Multip
lu

265.Indicaţi microorganismele gram-negative: Multip

lu
266.Indicaţi microorganismele gram-pozitive:

Multip
lu

267.Indicaţi microorganismele incluse în grupul bacteriilor coliforme:

Multip
lu

268.Indicaţi microorganismele sanitaro-indicatorii ce caracterizează starea sanitară a apei

potabile:

Multip
lu

269.Indicaţi microroganismele sanitaro-indicatorii ce caracterizează starea sanitară a aerului:

Multip
lu

270.Indicati modalitatile prin care se realizeaza transferul de material genetic la bacterii:

Multip
lu

271.Indicaţi modificările în mediul lichid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:

Simpl
u

272.Indicaţi modificările în mediul solid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:

Simpl
u
273.Indicaţi modul de amplasare a sporului în celula bacteriană:

Multip
lu

Multip
274.Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:
lu
275.Indicaţi modul de scindare a mediului Kligler:

Simpl
u

276.Indicați natura majorității fracțiilor complementului:

Simpl
u

277.Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul I:

Multip
lu

278.Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul III:

Multip
lu

279.Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul IV:

Multip
lu

280.Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:

Simpl
u

281.Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald: Simpl

u
282.Indicaţi obiectele ce se supun sterilizării cu aer cald:

Multip
lu

283.Indicaţi obiectele de laborator ce se supun sterilizării сu aer cald:

Multip
lu

284.Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda mecanică:

Simpl
u

285.Indicaţi obiectele supuse sterilizării prin metoda mecanică:

Multip
lu

286.Indicați particularitățile unui antigen complet: Multip

lu
287.Indicați particularitățile unui antigen incomplet (haptenă):

Multip
lu

Multip
288.Indicaţi pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură:
lu
289.Indicaţi pH-ul optimal al mediilor de cultură utilizate pentru izolarea V.cholerae:
Simpl
u

290.Indicaţi prelevatele patologice examinate în rujeolă:

Multip
lu

291.Indicaţi prelevatele recoltate în parotidita epidemică:

Multip
lu

292.Indicaţi prelevatele recoltate pentru diagnosticul rubeolei:

Multip
lu

293.Indicaţi prelevatele supuse examinării în tusea convulsivă: Simpl

u
294.Indicaţi preparatul utilizat în profilaxia holerei, administrat persoanelor contacte:

Simpl
u

295.Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate:

Simpl
u

296.Indicaţi principiile care trebuie respectate în efectuarea investigaţiilor sanitaro-

microbiologice:

Multip
lu

297.Indicaţi principiile care trebuie respectate în efectuarea investigaţiilor sanitaro-

microbiologice:

Multip
lu

298.Indicaţi proprietăţile care permit diferenţierea genului Salmonella în subgenuri:

Simpl
u

299.Indicaţi proprietăţile culturale ale aghentului patogen al antraxului:

Multip
lu

300.Indicaţi proprietăţile culturale ale aghentului patogen al pestei în bulion peptonat:

Simpl
u

301.Indicaţi proprietăţile culturale ale shigelelor pe mediul Levine: Simpl

u
302.Indicaţi proprietăţile culturale caracteristice pentru agentul patogen al pestei:

Simpl
u

Simpl
303.Indicaţi proprietăţile culturale caracteristice pentru Escherichia coli:
u
304.Indicaţi proprietăţile zaharolitice a shigelelor pe mediul Olkenitki:

Multip
lu

305.Indicaţi punctul de topire a acidului benzoic:

Simpl
u

306.Indicaţi punctul de topire a fenacetinei:

Simpl
u

307.Indicaţi punctul de topire a floarei de sulf:

Simpl
u

308.Indicaţi punctul de topire a tioureei:

Simpl
u

309.Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului:

Simpl
u
310.Indicaţi reacţiile cu markeri:

Multip
lu

311.Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului:

Multip
lu

312.Indicaţi reacţiile serologice utilizate în diagnosticul hepatitelor virale:

Multip
lu

313.Indicaţi reacţiile utilizate în depistarea activă a sifilisului:

Multip
lu

314.Indicaţi regimul de temperatură la sterilizarea în etuvă:

Simpl
u

315.Indicaţi regimul de termostatare a probelor de apă pentru determinarea numărului total Multip
de microorganisme, în cazul selectării unei surse noi de aprovizionare cu apă: lu
316.Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:

Simpl
u

317.Indicaţi sarcinile microbiologiei sanitare:

Multip
lu

Multip
318.Indicaţi sarcinile microbiologiei sanitare:
lu
319.Indicaţi scopul cultivăii bacteriilor în geloză în coloană înaltă:

Simpl
u

320.Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat:

Simpl
u

321.Indicați scopul metodei simple de colorare:

Simpl
u

322.Indicaţi serurile imune antitoxice:

Multip
lu

323.Indicaţi shigelele manitolpozitive:

Multip
lu
324.Indicaţi simptomele clinice caracteristice în botulism:

Multip
lu

325.Indicaţi sindroamele clinice caracteristice în evoluţia holerei:

Multip
lu

Multip
326.Indicaţi situsurile protectore din cavitatea orală, care permit retenţia bacteriilor:
lu
Multip
327.Indicaţi situsurile protectore din cavitatea orală, care permit retenţia bacteriilor:
lu
328.Indicaţi specia care manifestă sporogeneză marcată în prezenţa aerului:

Simpl
u

329.Indicaţi specia care parazitează rozătoarele în focare naturale:

Simpl
u

330.Indicaţi specia care reprezintă un important indicator microbiologic al contaminării aerului

cu secreţii rinofaringiene:

Simpl
u

331.Indicaţi specia ce aparţine genului Shigella:

Simpl
u

332.Indicaţi specia ce aparţine grupului fermentativ Heiberg I:

Simpl
u

333.Indicaţi specia de shigelele ce nu posedă serovariante: Simpl

 u

334.Indicaţi specia de Shigella care fermentează glucoza cu producere de gaz:

Simpl
u

Simpl
335.Indicaţi specia de Shigella care fermentează glucoza cu producere de gaz:
u
336.Indicaţi specia de shigelle care elaborează exotoxină cu acţiune neurotropă:

Simpl
u

337.Indicaţi specia din genul Shigella, care nu scindează manitolul:

Simpl
u

338.Indicaţi specia, care pe mediile speciale formează colonii de tip S, pigmentate auriu:

Simpl
u

339.Indicaţi specificul aranjării vibrionilor holerici în micropreparatele din materii fecale:

Simpl
u

340.Indicaţi speciile care aparţin genului Bordetella:

Simpl
u

Multip
341.Indicaţi speciile care aparţin genului Bordetella:
lu
342.Indicaţi speciile care pot determina toxicoinfecţii alimentare: Simpl
u
343.Indicaţi speciile ce aparţin genului Shigella:

Multip
lu

Multip
344.Indicaţi speciile de bacterii aerobe/facultative frecvent izolate din abcesele periapicale:
lu
Multip
345.Indicaţi speciile de bacterii anaerobe frecvent izolate din abcesele periapicale:
lu
Multip
346.Indicaţi speciile de bacterii anaerobe frecvent izolate din abcesele periapicale:
lu
Multip
347.Indicaţi speciile de bacterii anaerobe frecvent izolate din abcesele periapicale:
lu
348.Indicaţi speciile de microorganisme gram-pozitive:

Multip
lu

349.Indicaţi speciile de microorganisme mobile prin flageli monotichi:

Simpl
u

350.Indicaţi speciile de microorganisme mobile prin flageli peritichi:

Multip
lu

351.Indicaţi stafilococii coagulazonegativi:

Multip
lu

352.Indicaţi stafilococii coagulazopozitivi: Multip

lu
353.Indicați starea patologică care poate fi declanșată de administrarea unui ser heterolog:

Simpl
u

354.Indicaţi structura antigenică a V.cholerae serovarianta Hykojima:

Simpl
u

355.Indicaţi structura antigenică a V.cholerae serovarianta Inaba:

Simpl
u

356.Indicaţi structura antigenică a V.cholerae serovarianta Ogawa:

Simpl
u

357.Indicaţi structurile pe care se află receptorii specifici de care se fixează bacteriofagii:

Multip
lu

Simpl
358.Indicaţi sursa de infecţie în tifosul exantematic endemic:
u
359.Indicaţi sursa de infecţie în tifosul exantematic epidemic:

Simpl
u

360.Indicaţi sursa de infecţie în tusea convulsivă: Multip

lu
 Multip
361.Indicaţi taxonii intraspecifici:
lu
362.Indicaţi taxonii intraspecifici:

Multip
lu

363.Indicaţi tehnica de însămânţare:

Simpl
u
364.Indicaţi tehnica de însămânţare:

Simpl
u

365.Indicaţi tehnicile utilizate pentru diagnosticul bolilor parodontale:

Multip
lu

366.Indicaţi testele cu ajutorul cărora se poate de depistat enteroxina stafilococică:

Multip
lu

367.Indicaţi testele de determinare a genurilor din familia Enterobacteriaceae: Multip

lu
 Multip
368.Indicaţi testele de determinare a speciilor din cadrul genurilor familiei Enterobacteriaceae:
lu
Multip
369.Indicaţi testele de determinare a speciilor din cadrul genurilor familiei Enterobacteriaceae:
lu
370.Indicaţi testele pozitive pentru genul Escherichia:

Multip
lu

371.Indicaţi testele pozitive pentru Neisseria gonorrhoeae:

Simpl
u

372.Indicaţi testele pozitive pentru Neisseria meningitidis:

Multip
lu

373.Indicaţi testele pozitive pentru Staphylococcus aureus:

Multip
lu

374.Indicaţi testele pozitive pentru Vibrio cholera biotipul eltor:

Multip
lu

375.Indicaţi testul de diferenţiere a biovariantelor V.cholerae: Simpl

u
376.Indicaţi timpul de creştere al B.pertussis pe mediul Bordet-Gengou:

Simpl
u

377.Indicaţi timpul de creştere al B.pertussis pe mediul geloză peptonată:

Simpl
u

378.Indicati tipul de bacterii care se va dezvolta în produsele conservate dacă rocedura de

conservare nu a fost respectată:

Simpl
u

379.Indicați tipul de celule care produc anticorpi:

Simpl
u

380.Indicaţi tipul de colonii:

Simpl
u

381.Indicaţi tipul de hemoliză: Simpl

u
382.Indicaţi titrul diagnostic al anticorpilor vibriocizi în holeră:

Simpl
u

383.Indicaţi titrul diagnostic în reacţia Widal:

Multip
lu

384.Indicaţi titrul diagnostic semnificativ al anticorpilor aglutinanţi în holeră:

Simpl
u

385.Indicaţi toxinele elaborate de Staphylococcus aureus:

Multip
lu

386.Indicaţi vectorul de transmitere a tifosului exantematic endemic:

Simpl
u

387.Indicaţi vectorul de transmitere a tifosului exantematic epidemic: Simpl

u
388.Indicaţi virusul cu genom ADN:

Simpl
u

389.Indicaţi virusurile ADN-asociate cu activitate oncogenă:

Multip
lu

390.Indicaţi virusurile care aparţin familiei Picornaviridae:

Simpl
u

391.Indicaţi virusurile care aparţin genului Enterovirus:

Multip
lu

392.Indicaţi virusurile care aparţin subfamiliei Alphaherpesvirinae:

Multip
lu

393.Indicaţi virusurile care aparţin subfamiliei Betaherpesvirinae:

Multip
lu

394.Indicaţi virusurile care aparţin subfamiliei Gammaherpesvirinae: Multip

 lu

395.Indicaţi virusurile care se transmit prin contact sexual:

Multip
lu

396.Indicaţi, interacţiunea factorilor ce permit persistenţa microorganismelor în cavitatea Multip

orală: lu
Multip
397.Indicaţii microorganismele care domină microbiota orală:
lu
Multip
398.Microbiologia sanitară prevede investigaţiile personalului din urmatoarele instituţii:
lu
399.Microbiologia sanitară prevede investigaţiile personalului din urmatoarele instituţii:

Multip
lu

400.Mumiţi imunoglobulina din imagine:

Simpl
u

401.Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a bacteriilor:

Simpl
u

402.Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:

Simpl
u

403.Numiţi agentul patogen al tifosului exantematic endemic: Simpl

u
404.Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:

Multip
lu

405.Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor
nucleici:

Multip
lu

406.Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei peretelui
celular:

Multip
lu

407.Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii

membranei citoplasmatice:

Multip
lu

408.Numiţi aparatul din imagine: Simpl

u
409.Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:

Simpl
u

410.Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai înaltă la acţiunea factorilor de mediu:

Simpl
u

411.Numiți căile de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:

Multip
lu

412.Numiţi caracterele culturale caracteristice pentru Bordetella pertusis:

Multip
lu

413.Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:

Multip
lu

414.Numiţi clasa de Ig care manifestă activitate antimicrobiană la nivelul mucoaselor:

Simpl
u

415.Numiţi clasa la care se atribuie imunoglobulina din imagine: Simpl

u
416.Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare:

Simpl
u

417.Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:

Simpl
u

418.Numiţi compuşii proteici prezenţi în peptonele comerciale:

Multip
lu

419.Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de cel secundar:

Multip
lu

420.Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 1, 2 şi 5:

Multip
lu

421.Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 3 şi 6: Multip

lu
 Simpl
422.Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 1:
u
423.Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 4:

Simpl
u

Simpl
424.Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 5:
u
425.Numiţi elementul de structură cu numărul 11:

Simpl
u

Simpl
426.Numiţi elementul de structură cu numărul 1:
u
427.Numiţi elementul de structură cu numărul 1: Simpl
u
 Simpl
428.Numiţi elementul de structură cu numărul 2:
u
429.Numiţi elementul de structură cu numărul 5:

Simpl
u

Simpl
430.Numiţi elementul de structură cu numărul 6:
u
431.Numiţi elementul de structură cu numărul 8: Simpl
u
432.Numiţi factorii care determină virulenţa microorganismelor patogene:

Multip
lu

433.Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat: Simpl

u
434.Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat: Simpl
u
 Simpl
435.Numiţi genul la care se atribuie microorganismele din micropreparat:
u
436.Numiţi grupele de medii de cultură în dependenţă de originea lor:

Multip
lu

437.Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea flagelilor:

Simpl
u

438.Numiţi imunoglobulina din imagine: Simpl

u
 Simpl
439.Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Gram).
u
Simpl
440.Numiţi maladia provocată de microorganismul din imagine (coloraţia Ziehl-Neelsen).
u
441.Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin membrana citoplasmatică:

Multip
lu

442.Numiţi mediul de cultură din imagine:

Simpl
u

443.Numiți metoda care permite distrugerea microflorei asporulate din substrat:

Simpl
u
444.Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin congelarea
acestora cu deshidratare în vid:

Simpl
u

445.Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor prin răcirea bruscă la –70 grade
C:

Simpl
u

446.Numiţi metoda de creare a condiţiilor de anaerobioză:

Simpl
u

447.Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii la antibiotice reprezentată în imagine:

Simpl
u

448.Numiţi metoda de determinare a sensibilitaţii la antibiotice reprezentată în imagine:

Simpl
u

449.Numiţi metoda de determinare a sensibilităţii microorganismelor la antibiotice:

Simpl
u

450.Numiţi metoda de distrugere a formelor vegetative de microorganisme din substrat: Simpl

u
451.Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează la 160 – 180 grade C:

Simpl
u

Simpl
452.Numiți metoda de sterilizare care se efectuează la temperatura de 160-180 grade C:
u
453.Numiți metoda prin care se realizează distrugerea completă a microorganismelor din
substrat la temperaturi mai joase de 60°C:

Simpl
u

454.Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat la Simpl
temperaturi mai mici de 60 grade C: u
455.Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:

Multip
lu

Multip
456.Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
lu
457.Numiţi metodele de sterilizare care se efectuează cu temperaturi de sub 100°C:

Simpl
u

458.Numiţi micropreparatul din imagine:

Simpl
u

459.Numiți partea din structura IgE responsabilă de fixarea pe mastocite și bazofile:

Simpl
u

460.Numiţi particularităţile bacteriofagilor: Multip

lu
461.Numiţi particularităţile ce caracterizează tipul R de colonii:

Multip
lu

462.Numiţi particularităţile ce caracterizează tipul S de colonii:

Multip
lu

463.Numiţi particularităţile tulpinii microbiene:

Multip
lu

464.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii

aerobe:

Multip
lu

465.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii

anaerobe:

Multip
lu
466.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:

Multip
lu

467.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii

aerobe:

Multip
lu

468.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:

Multip
lu

469.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii
aerobe:

Multip
lu

470.Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de bacterii

anaerobe:

Multip
lu

471.Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea

bacteriilor:

Simpl
u

472.Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea

bacteriilor:

Simpl
u

473.Numiţi proprietatea biochimică a bacteriilor determinată pe mediul de cultură prezentat în Simpl

imagine: u
 Simpl
474.Numiţi reacţia serologică demonstrată în imagine:
u
475.Numiţi starea patologică caracterizată prin persistenţa şi multiplicarea bacteriilor în
sânge:

Simpl
u

Multip
476.Numiţi sursele de nutrienţi pentru bacteriile din cavitatea bucală:
lu
Multip
477.Numiţi sursele de nutrienţi pentru bacteriile din cavitatea bucală:
lu
478.Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

Simpl
u

Simpl
479.Numiţi testul serologic demonstrat în imagine:
u
480.Perioada sifilisului secundar se caracterizează prin:

Multip
lu

481.Precizaţi afirmaţiile corecte: O anatoxină este o exotoxină modificată care:

Multip
lu

482.Precizaţi calea de activare a complementului:

Simpl
u

483.Precizați denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea substratelor Simpl
 cu microorganisme din mediului ambiant:

484.Precizați denumirea procesului de distrugere a microorganismelor patogene din substratul

infectat:

Simpl
u

485.Precizaţi etapa utilizată uneori în examenul bacteriologic pentru culturi aerobe:

Simpl
u

486.Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este utilizat în microscopia
optică:

Simpl
u

487.Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra hepatitei virale B:

Simpl
u

488.Precizaţi noţiunea care indică prezenţa tranzitorie a bacteriilor în sânge fără multiplicare:

Simpl
u

489.Precizați particularitățile reacțiilor de hipersensibilitate de tip IV:

Multip
lu

490.Precizați perioada de timp în care devin detectabili în ser anticorpii specifici după un
stimul antigenic primar:

Simpl
u
491.Precizați perioadele indicate pentru imunizarea primară cu vaccinul ADTP:

Multip
lu

492.Selectaț moleculele de ADN extracromozomial:

Simpl
u

493.Selectați bacteriile care sunt lipsite de peretele cellular:

Simpl
u
494.Selectaţi afimatia corectă despre culturile bacteriene în faza de declin:

Simpl
u

495.Selectaţi afirmaţia ce corectă despre culturile bacteriene în faza exponenţială:

Simpl
u

496.Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:

Simpl
u

497.Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de precipitare:

Multip
lu

498.Selectaţi agentii infectiosi compusi din acid nucleic:

Simpl
u

499.Selectaţi agentii infectiosi compusi din proteine:

Simpl
u

500.Selectați bacteriile ce posedă mobilitate: Simpl

u
501.Selectaţi bacteriile cu perete defectiv:

Multip
lu

502.Selectați caracterele specifice exotoxinelor bacteriene:

Multip
lu

503.Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:

Multip
lu

504.Selectați caracteristici specifice genului Mucor:

Multip
lu

505.Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:

Multip
lu

506.Selectați caracterul specific pentru IgA de la nivelul mucoaselor (sIgA):

Simpl
u

507.Selectați caracterul specific pentru IgM: Simpl

u
508.Selectati care din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare decât virusurile:

Simpl
u

Simpl
509.Selectati care din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare decât virusurile:
u
510.Selectaţi care element de structură nu este prezent la procariote:

Simpl
u

511.Selectaţi care reagent suplimentar spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine
mediul Olkeniţki:
Simpl
u

512.Selectaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile patogene:

Simpl
u

513.Selectați celulele imunocompetente:

Multip
lu

514.Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în serul sangvin:

Simpl
u

515.Selectaţi clasa de Ig care indică un răspuns imun secundar:

Simpl
u

516.Selectați clasa de Ig care prevalează cantitativ în serul sangvin: Simpl

u
517.Selectați cocii cu aranjare în perechi sau solitari:
Simpl
u

518.Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie:

Multip
lu

519.Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo:

Multip
lu

520.Selectați componentele de structură ale sporului:

Multip
lu

521.Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a complementului cu Multip

scop de seroidentificare: lu
522.Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a complementului cu Multip
scop de serodiagnostic: lu
523.Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de hemaglutinare indirectă cu Multip
scop de serodiagnostic: lu
524.Selectaţi compoziția chimică a peretelui celular:

Multip
lu

525.Selectați compoziția chimică a supercapsidei virale: Multip

lu
526.Selectaţi condiţiile optime de cultivare a bacteriilor carboxifile:

Simpl
u

527.Selectaţi definiţia dezinfecţiei:

Simpl
u

528.Selectaţi definiţia imunităţii artificiale active:

Simpl
u

529.Selectaţi definiţia imunităţii artificiale pasive:

Simpl
u

530.Selectaţi definiţia sterilizării:

Simpl
u

531.Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în

diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi:

Simpl
u

532.Selectaţi disciplinile microbiologice:

Multip
lu

533.Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice): Simpl

u
534.Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:

Simpl
u

Multip
535.Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
lu
536.Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:

Multip
lu

537.Selectați elemente facultative ale celulei bacteriene:

Multip
lu

538.Selectați elemente specifice celulelor eucariote:

Multip
lu

539.Selectați elemente specifice celulelor procariote:

Multip
lu

540.Selectați elementele de structură ale unui monomer de Ig:

Simpl
u

541.Selectați elementele de structură ale virusurilor complexe: Multip

 lu

542.Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea bacteriilor:

Multip
lu

543.Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea microorganismelor:

Multip
lu

544.Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea microorganismelor:

Multip
lu

545.Selectați elementele de structură specifice virusurilor:

Multip
lu

546.Selectaţi elementele de studiu a microbiologiei sanitare:

Multip
lu

547.Selectați elementele facultative ale celulei bacteriene:

Multip
lu

Multip
548.Selectați elementele neprmanente de structură a celulei bacteriene:
lu
549.Selectați elementele neprmanente de structură a celulei bacteriene:
Multip
lu

550.Selectaţi elementul de structură care lipseşte la procariote: Simpl

u
551.Selectaţi elementul de structură ce manifestă fenomenul de metacromazie:

Simpl
u

552.Selectati elementul de structură ce NU este specific pentru celulele procariote:

Simpl
u

553.Selectați elementul permanent al celulei procariote:

Simpl
u

554.Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică:

Simpl
u

Multip
555.Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:
lu
556.Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:

Multip
lu

557.Selectați factorii de patogenitate ai bacteriilor: Multip

lu
558.Selectați factorul care NU are funcție de barieră antimicrobiană:

Simpl
u

559.Selectaţi forma acelulara de microorganisme:

Simpl
u

560.Selectați forma încurbată (spiralată) de bacterii:

Simpl
u

561.Selectați forma spiralata de bacterii:

Simpl
u

Multip
562.Selectați forme sferice de bacterii:
lu
563.Selectați formele sferice de bacterii:

Multip
lu
564.Selectaţi formle acelulare de microorganisme:

Simpl
u

565.Selectaţi formula antigenică corespunzătoare pentru Salmonella Typhimurium:

Simpl
u

Multip
566.Selectați funcțiile flagelilor:
lu
567.Selectați funcțiile flagelilor:

Multip
lu

568.Selectați funcțiile peretelui celular:

Multip
lu

569.Selectați funcțiile pililor:

Multip
lu

570.Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici:

Multip
lu

571.Selectaţi genurile care aparţin familiei Orthomyxoviridae:

Multip
lu

572.Selectaţi genurile care aparţin familiei Paramyxoviridae: Multip

lu
573.Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:

Multip
lu

574.Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:

Multip
lu

575.Selectaţi grupele de medii de cultură după consistenţă:

Multip
lu

576.Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul eficienţei sterilizării cu aer fierbinte:

Multip
lu

577.Selectaţi indicatorii chimici utilizaţi pentru controlul eficienţei sterilizării prin vapori fluenţi
sub presiune:

Multip
lu

578.Selectaţi indicatorii de control a eficienţei sterilizării cu fidelitate mare:

Simpl
u

579.Selectaţi indicatorii de control a eficienţei sterilizării:

Multip
lu

580.Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss: Multip

lu
581.Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler:

Multip
lu

582.Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine:

Multip
lu

583.Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se multiplică:

Simpl
u

584.Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se multiplică:

Simpl
u

585.Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire: Multip

lu
586.Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:

Multip
lu

587.Selectaţi mediile de cultură elective:

Multip
lu

588.Selectaţi mediile de cultura utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a bacteriilor:

Simpl
u

589.Selectaţi mediul de cultură de îmbogăţire:

Simpl
u

590.Selectaţi mediul de cultură de transport:

Simpl
u

591.Selectaţi mediul de cultură diferenţial-diagnostic:

Simpl
u

592.Selectaţi mediul de cultură special: Simpl

u
593.Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea activitatii proteolitice:

Simpl
u

594.Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:

Simpl
u

595.Selectați metoda de evidențiere a sporilor:

Simpl
u

596.Selectați metoda de preferință utilizată pentru sterilizarea mediilor de cultură uzuale:

Simpl
u

597.Selectați metoda directă de diagnostic a maladiilor infecțioase:

Simpl
u

598.Selectați metoda fracţionată de sterilizare:

Simpl
u

599.Selectați metoda indirectă de diagnostic a maladiilor infecțioase: Simpl

u
600.Selectați metoda indirectă de evidențiere a sporilor:

Simpl
u

601.Selectați metodele complexe de colorare:

Multip
lu

602.Selectaţi metodele de eliberare a virionilor din celula gazdă:

Multip
lu

603.Selectați metodele de evidențiere a peretelui celular:

Multip
lu

604.Selectaţi metodele de izolare a anaerobilor:

Multip
lu

605.Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:

Multip
lu
606.Selectaţi metodele de sterilizare cu caldură uscată:

Multip
lu

607.Selectați metodele indirecte de studiere a flagelilor:

Multip
lu

608.Selectati mi/o care este dependent absolut de oxigenul din aer pentru crestere

Multip
lu

609.Selectati mi/o care pot oxida substraţele în prezenţa oxigenului şi fermenta în absenţa
lui:

Simpl
u

Simpl
610.Selectaţi microorganismele care conțin un strat gros de peptidoglican in peretele celular:
u
611.Selectați microorganismele care poseda flageli externi:
Simpl
u

612.Selectați microorganismele de formă spiralată:

Simpl
u

613.Selectați microorganismele procariote:

Simpl
u

614.Selectați particularitațile bacteriilor grampozitive:

Multip
lu

615.Selectați particularitațile biologice specifice micetelor: Multip

lu
616.Selectați particularitățile imunității artificiale active:

Multip
lu

617.Selectați particularitățile imunității artificiale pasive:

Multip
lu

618.Selectaţi particularităţile infecţiei litice:

Multip
lu

619.Selectaţi pH optim al mediilor de cultură:

Simpl
u

620.Selectaţi preparatele biologice - eubiotice:

Multip
lu

621.Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen:

Simpl
u

622.Selectați proprietatea lipidului A:

Simpl
u

623.Selectați proteina specifică cililor: Simpl

 u

624.Selectați proteina specifică flagelilor:

Simpl
u

625.Selectați reactivele utilizate în colorația Gram:

Multip
lu

626.Selectați reactivul ce NU se utilizeză in colorația Aujeszky:

Simpl
u

627.Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către

bacterii:

Simpl
u

628.Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:

Simpl
u

629.Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în autoclav:

Multip
lu

630.Selectați serurile imune care se dozează în unităţi de acțiune:

Multip
lu
631.Selectaţi speciile pentru care este caracteristică sporogeneza:

Multip
lu

632.Selectați structura responsabilă de adeziunea bacteriilor:

Simpl
u

633.Selectaţi tipul de bacterii cu peretele celular din imagine:

Simpl
u

634.Selectați tipurile de laboratoare în dependență de destinația lor:

Multip
lu

635.Selectați tipurile de laboratoare microbiologice în funcţie de destinația lor: Multip

lu
636.Selectați tipurile de pili bacterieni:

Multip
lu

637.Selectați tipurile de plasmide bacteriene:

Multip
lu

638.Selectați tipurile de seruri imune curative după destinație:

Multip
lu

639.Selectați unități de masură utilizate pentru microorganisme:

Multip
lu

640.Selectați vaccinul care NU este inclus în Calendarul de vaccinări obligatorii:

Simpl
u

641.Selectați vaccinurile vii atenuate:

Multip
lu

642.Selectați valorea practica a metodei simple de colorare: Multip

 lu

643.Utilizând curba dezvoltării unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în care celulele
bacteriene cresc în dimensiuni, dar nu se multiplică:
Simpl
u

644.Utilizând curba dezvoltarii unei culturi bacteriene periodice selectaţi faza în care celulele
manifestă sensibilitate maxima la antibiotice:

Plus întrebările de la totalizarile susţinute în SIMU

Totalizarea 1
..
Identificați elementul de care se leagă C1 pentru a iniția calea clasică de activare a complementului:
a)antigenul
b)factorul B
x c)complexul antigen IgG
d)lipopolizaharid bacterian
e)Agregat de IgG
Indicați cum se numește lipsa răspunsului imun la antigene proprii:
x a)toleranta
b)anergie
c)memorie
d)imunitate naturala
e)hipersensibilitate
Indicaţi actiunile complementului:
a)are actiune sporocida
x b)este un complex de alfa beta gama globuline
x c)este sintetizat de celulele hepatice si splenice
d) este un factor umoral specific de rezistenta a macroorg
e)este un factor cellular nespecif de rezistenta a macroorg
Indicaţi acţiunile complementului: acţiune chemotactică acţiune litică pe anumite cellule
a)
Indicaţi actiunele complementului:
a)are actiune sporocida
x b)este un complex de alfa beta gama globuline
x c)este sintetizat de celulele hepatice si splenice
x d) este un factor umoral nespecific de rezistenta a macroorgamismelor
 e)este un factor cellular nespecif de rezistenta a macroorg
Indicaţi acţiunile complementului:
x a)actiune litica
x b)imuno aderenta
x c)opsonizarea bacteriilor
x e)actiune citolictica
X f)activarea limfocitelor B
Indicaţi adjuvanţii care întră în componenţa vaccinurilor:
x a) mertiolatii
b) particule de celuloza
x c) hidroxidul de aluminiu
d)particule de latex
x e)compusi polioxidonici

Indicaţi adjuvanţii care întră în componenţa vaccinurilor:

a)eritrocite de berbec
x b)fosfat de aluminiu
x c)hidroxid de aluminiu
d)particule de latex
x e)ribozomi bacterieni
Indicaţi afirmaţiile corecte despre prostoglandine:
a)
Indicaţi afirmaţiile corecte:
a)
Indicaţi antigenele celulei eucariote (Ag de histocompatibilitate):
x a)HLA cl 1
x b)HLA Cl 2
x c)MHC Cl 3
Indicaţi antigenele celulei eucariote (Ag de histocompatibilitate):
a)
Indicaţi antigenele cu cea mai mare putere imunogenă:
X a)superantigene
Indicaţi antigenul termostabil caracteristic bacteriilor gramnegative:
X a)Antigenul O
b)Antigenul K
c)Antigenul Vi
d)Antigenul H
e Antigenul F
Indicaţi bolile cauzate de complexe imune:
a)
Indicaţi caracteristicele imunoglobulinelor:
a)
Indicaţi caracteristicele imunoglobulinelor:
a)
Indicaţi celulele fagocitare care predomină în stadiul subacut sau cronic al infecţiilor:
X a)Leucocitele-PMN
X b)macrofagele
Indicați compoziția chimică a moleculei de imunoglobulină:
 a)protein
b)carbohidrat
x c)glicoproteina
d)acid gras
e)complex lipopolizaharid
Indicați cu ce scop se utilizează reacţia de hemoliză:
a)depistarea antigenelor virale
b)depistarea antigenelor corpuscular
x c)titrarea complementului din serul sangvin
d)determinarea anticorpilor incomplete
x e)efecturarea reactiei de fixare a complementului
Indicaţi de ce este condiţionată antigenicitatea:
a)
Indicaţi definiţia anticorpilor incompleţi:
a)anticorpi ce poseda 2 centre active,paralizeaza determinantele antigenice formind macroagregate
x b)anticorpii ce au un singur centru activ,paralizeaza determinantele antigenice,dar nu formeaza
macroagregate
c)anticorpii ce poseda 3 centre active,paralizeaza determinantele antigenice,formind macroagregate
d)anticorpii ce poseda 4 centre active, determinantele antigenice,formind macroagregate
e)anticorpii ce poseda 5 centre active, determinantele antigenice,formind macroagregate
Indicați efectele biologice realizate de IgE:
a)neutralizarea toxinelor bacteriene
x b)opsonizarea helmintilor
c)opsonizarea bacteriilor
d)neutralizarea virusurilor
x e)degranularea mastocitelor
Indicați efectele biologice realizate de IgG:
x a)neutralizarea toxinelor bacteriene
b)opsonizarea helmintilor
x c)opsonizarea bacteriilor
x d)neutralizarea virusurilor
e)degranularea mastocitelor
Indicați efectorii contra microorganismelor intracelulare:
a)anticorpii
x b)limfocitele Tc
c)C3b
d)C1q
e)complexul de atac membranar
Indicaţi elementele utilizate în calitate de purtător pasiv al antigenelor moleculare:
a)trombocite
x b)hematii
c)leucocite
x d)particule de celuloza
x e)particule de latex
Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:
a)dehidrogenaza
x b)AND-aza
x c)neuraminidaza
 d)hemaglutinina
x e)elastaza

Indicați enzimele de patogenitate bacteriene:

x a)IgA-proteaza
x b)colagenaza
c)lizozima
x d)hialorunidaza
x e)fibrinolizina
Indicați factorii imunității naturale (rezistenței nespecifice):
a)limfocitele B si T
x b)tegumentul si mucoasele intact
c)anticorpii anormali
x d)sistemul complement
x e)lizozima
Indicaţi factorii nespecifici a primei linii de apărare a macroorganismului:
x a)tegumentul
x b)mucoasele
x c)ganglioni limfatici
d)IgA
e)IgG

Indicaţi factorii nespecifici umorali de rezistenţă a macroorganismului:

a)IgG
x b)leucinele
x c)properdina
d)IgM
e)celulele fagocitare
Indicaţi factorii nespecifici umorali de rezistenţă a macroorganismului:
x a)opsoninele
b)IgM
c)IgG
x d)Interferonul
e)celulele fagocitare
Indicaţi factorii umorali care asigură rezistenţa nespecifică (imunitatea înnăscută):
a)IgM
b)limfocitele B
x c)sistemul complement
x d)properdina
x e)B x-lizinele
Indicaţi factorii umorali de apărare nespecifică:
a)IgM
b)limfocitele B
x c)sistemul complement
x d)properdina
x e)B-lizinele
Indicați fracția de inițiere a activării complementului pe cale alternativă:
 a)C2
b)C4
c)C4b
d)C5a
x e)C3
Indicați la ce tip de antigen se referă moleculele de Ig care au epitopi identici:
x a)izotip
b)heterotip
c)haptena
d)idiotip
Indicaţi locul amplasării pe anticorpi a receptorilor pentru proteina A:
a)

Indicați manifestările clinice ale hipersensibilităţii imediate de tip I:

x a)astmul bronsic
b)boala serului
c)artrite reumatoide
x d)socul anafilactic
x e)urticaria

Indicaţi mecanismele prin care adjuvanţii intensifică răspunsul imun:

a)
Indicați natura majorității fracțiilor complementului:
a)glicolipide
b)citokine
x c)enzime
d)hormonii
e)anticorpii
Indicați particularitățile anatoxinelor:
a)stimuleaza imunitate antimicrobiana
x b)stimuleaza imunitate antitoxica
x c)sunt imunogene
d)nu poseda antigenitate
x e)sunt lipsite de toxicitate
Indicați particularitățile unui superantigen:
x a)este de natura proteica
x b)este capabil sa stimuleze 10-40% de limfocite T
c)este capabil sa stimuleze 10-40% de limfocite B
x d)determina procese imunopatologice
e)induce o imunitate de lunga durata
Indicați particulele care pot fi utilizate ca purtătoare de antigen în reacțiile serologice:
x a)hematii de berbec
b)stafilococi cu proteina A
c)trombocite
d)ribozomi
x e)particole de latex
Indicați proprietatea anticorpilor care NU este dependentă de structura fragmentului Fc:
 a)capacitatea de a traversa placenta
b)capacitatea de a fixa complementul
c)izotipul
x d)afinitatea pentru antigen
e)afinitatea pentru mastocite
Indicaţi reacţia care se manifestă în prezenţa complementului:
a)hemaglutinare
b)Imunofluorescenta
x c)hemoliza
d)precipitare
e)inhibare a hemaglutinarii
Indicaţi reacţia serologică prezentată în imagine:

Indicaţi reacţiile de hipersensibilizare de tip III(Arhus)

x a)Ig si Ac se afla suspendati in umorile organismului
x b)interactiunea are loc in umori cu formarea de complexe immune
Indicați reacțiile serologice cu participarea complementului:
a)hemaglutinarea indirecta
x b)hemoliza
c)imunofluorescenta indirect
x d)fixarea a complementului
x e)bacterioliza
Indicaţi stările care se atribuie la hipersensibilitatea cu complexe imune Ag-Ac:
a)
Indicaţi structurile nerecunoscute de macroorganism ca proprii:
X a)tumorale
Indicați substanța utilă în stimularea răspunsului imun:
X a)adjuvantul
b)antiserul
c)antigenul purificat
d)haptena
e)imunoglobulina
Indicaţi tipurile de desensibilizare:
a)
Indicaţi titrul diagnostic în reacţia prezentată în imagine:

Indicați toxinele bacteriene citotoxice:

a) )hemolizina
x b)toxina tetanica
c)leucocidina
x d)toxina holerica
x e)toxina difterica
Indicaţi, ce poate fi evaluat pe baza raportului celulelor T helper/T supresoare:
a)
Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de cel secundar:
a)gelatin
b)lipoproteine
x c)albumoze
x d)aminoacizi
x e)polipeptide

Numiţi criteriile de diferenţiere a răspunsului imun primar de cel secundar:

a)originea antigenului
x b)durata perioadei latentei
x c)viteza sintezei anticorpilor specifici
x d)titrul anticorpilor sintetizati
x e)izotipul de imunoglobuline sintetizat initial
Numiţi denumirea hipersensibilităţii de tip II:
X a)reactii citotoxice-citolitice

Numiţi factorii care determină virulenţa microorganismelor patogene:

x a)toxigeneza
b)sporogeneza
c)proprietatile fermentive
x d)capsulogeneza
x e)invazivitatea

Numiţi reacţia utilizată în depistarea antigenelor solubile:

a)bacterioliza
b)imobilizare
c)hemaglutinare
d)imunofluorescenta
x e)precipitare
Precizați avantajele vaccinurilor vii atenuate:
a)nu exista restrictii in utilizare
b)pot fi pastrate in timp indelungat
x c)induc imunitate eficenta si de lunga durata
x d)se multiplica in organismul vaccinat
e)induc doar imunitate locala
Precizaţi calea de activare a complementului:
x a)alternative
b)acida mixta
x c)clasica
d)butilen-glicolitica
e)glicolica
Precizați la ce vârstă se inoculează pentru prima dată vaccinul contra hepatitei virale B:
a)2-4 zile
X b)24ore
c)o luna
 d)doua luni
e)12 luni
Precizați substanţele biologic active care se elimină în organismul uman sensibilizat în urma
administrării serurilor imune heteroloage:
a)complementul
b)lizozimul
x c)histamine
x d)serotonina
x e)prostaglandine
Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:
a)este o structura citoplasmatica
b)activeaza complementul
c)este o enzima proteolitica
x d)descompune catena glicanica din peptidoglican
e)este eliberat masticate

Selectați afirmațiile corecte despre lizozim:

a)gama globulina
x b)este o enzima
x c)distruge peptidoglicanul din peretele cellular al bacteriilor
x d)hidrolizeaza peretele celulalar al bacteriilor formind sferoplasti si proto plasti
x e)se sintetizeaza de cellule mononucleare si polinucleare
Selectaţi afirmaţiile corecte despre reacţia de inhibare a hemaglutinării:
X a)in reactia pozitiva hematiile se sedimentiaza in forma de buton
X b)usual se utilizeaza pentru identificarea virusurilor hemoglutinantei
Selectați avantajele reacţiei de hemaglutinare indirectă în raport cu reacţia de aglutinare:
a)se efectuiaza pe lama
x b)este mai sensibila
x c)este mai rapida
d)se citeste peste 3-5min.
x e)este mai demonstrativa

Selectați caracterele specifice exotoxinelor bacteriene:

a)sunt eliberate doar de bacterii G+
x b)sunt de origine proteica
x c)manifesta specificitate de actiune
x d)sunt imunogene
e)actioneaza local
Selectați celulele imunocompetente:
x a)limfocitele T
x b)Limfocitele B
c)macrofagele
d)celulele K
e)celulele NK
Selectați clasa de Ig care are cea mai joasă rată de prezență în serul sangvin:
a)IgA
 b)IgG
c)IgD
d)IgM
x e)IgE

Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a complementului cu scop de

seroidentificare:
x a)serul pacientului
b)suspensia microbiana de indentificat
c)ser imun
x d)hematii de berbec
x e)ser hemolytic antioaie
Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de fixare a complementului cu scop de
serodiagnostic:
x a)serul pacientului
b)suspensia microbiana de identificat
c)ser imun
x d)complement de cobai
x e)diagnosticum

Selectaţi componentele necesare pentu efectuarea reacţiei de hemaglutinare indirectă cu scop de

serodiagnostic:
x a)godeuri unei placi din polistiren
x b)hematiile
x c)particole de latex
x e)cristale de cholesterol
Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip I (anafilactice):
a)IgA
b)IgM
c)IgG
x d)IgE
e)IgD

Selectaţi efectorul în reacţiile de hipersensibilitate de tip IV:

a)limficitele B
x b)limfocitele T
c)IgA
d)IgG
e)IgM
Selectați efectul care NU se produce la pătrunderea repetată a unui alergen în cazul unei reacții de
hipersensibilitate de tipul I:
x a)legarea IgG de mastocite prin intermediul Fc
b)degranularea mastocitelor sensibilizate
c)eliberarea/secretia histamine
d)contractia musculaturii netede
e)vasodilatarea

Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea microorganismelor:

Capsula
Peretele cellular
Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea microorganismelor:
Fimbriile
Glicocalixul
Selectați factorii implicați în reacţiile de hipersensibilitate de tipul I:
X a)enzime
X b)prostaglandine
X c)leucotriene
X e)factorul trombocitactivant
Selectați factorii structurali de patogenitate ai bacteriilor:
x a)factori de structura
b)factori biochimici
c)factori enzimatici
x d)factori toxici
e)factori de transport
Selectați factorul care NU are funcție de barieră antimicrobiană:
a)tegumentul
b)mucusul
c)acidul gastric
x d)amilaza salivara
e)microflora intestinala
Selectați mecanismul prin care leucocitele polimorfonucleare atacă bacteria:
a)in exclusivitate prin mecanisme oxygen-dependente
b)in exclusivitate prin mecanisme oxygen-independente
x c)prin fagocitoza
d)prin secretia complementului
e)prin secretia interferonilor
Selectaţi proprietăţile unui antigen incomplet:
x a)nu poseda imunogenitate
b)este de natura proteica
x c)masa moleculara mai mica de 10kD
d)poseda imunogenitate
x e)poseda antigenitate
Selectați reacțiile imunologice care posedă sensibilitate mai înaltă:
a)de aglutinare in tuburi
x b)imunoflorescenta Coons
x c)radioimuna
x d)imunoenzimatica
 Selectați substanța care NU este secretată de limfocitul Th activat:
x a)interleukina 1
b)interleukina 2
c)inerleukina 4
d)interleukina 10
e)interferonul gamma
Selectați vaccinurile vii atenuate:
x a)BCG
b)Anti-hepatita B
x c)Anti-oreion
x d)Anti-rujeola
e)Anti-pneumococic
Selectați vaccinurile vii atenuate:
x a)BCG
b)anti-hepatita B
x c)anti-oreion
x d)anti-ruijeola
e)anti-pneumococic
Totalizarea 2
Indicaţi bacteriile aerobe/facultative frecvent izolate din abcesele periapicale:
x a) Eubacterium spp.
b) Hafnia spp.
c) Erwinia spp.
x d) Prevotella spp.
x e) Actinomyces spp.
Indicaţi bacteriile aerobe/facultative frecvent izolate din abcesele periapicale:
a) Proteus spp
x b) Veillonella spp.
x c) neiserii nepretenţioase
d) neiserii pretenţioase
x e) Propionibacterium spp.
Indicaţi bacteriile aerobe/facultative frecvent izolate din abcesele periapicale:
a) Kluyvera spp.
b) Erwinia spp.
x c) streptococi α- hemolitici
x d) streptococi β- hemolitici
x e) Staphylococcus aureus

Indicaţi bacteriile anaerobe asociate infecţiilor endodontice:

x a) Lactobacillus spp.
x b) Veollonella spp.
c) Kluyvera spp.
x d) Eubacterium spp.
e) Escherichia spp.

Indicaţi bacteriile anaerobe asociate infecţiilor endodontice:

x a) neiserii nepretenţioase
x b) streptococi α- hemolitici
 c) Proteus spp.
d) Citrobacter spp.
e) Enterobacter spp.

Indicaţi bacteriile facultativ anaerobe asociate infecţiilor endodontice:

Indicaţi căile principale prin care microorganismele pot invada pulpa dentară:
x a)acces direct,
x b)calea pulpoparodontal.
x c) calea sanguine.
d)acces indirect
e)nu au acces

Indicaţi caracteristicile grupului bacteriilor coliforme:

x a) nesporulaţi
x b) gramnegativi
x c) oxidazonegativi
d) cultivă pe geloză peptonată alcalină
x e) scindează glucoza pîna la A şi G
Indicaţi caracteristicile grupului bacteriilor coliforme:
X a) nesporulaţi
X b) gramnegativi
X c) oxidazonegativi
d)grampozitivi
x e) scindează glucoza pina la A şi G

Indicaţi factorii care contribuie la eliminarea microorganismelor din cavitatea orală:

x a) nutrienţii
x b) pătrunderea microorganismelor în cavitatea bucală
x c) retenţia microorganismelor în cavitatea bucală
x d) eliminarea microorganismelor din cavitatea bucală
e) sexul
Indicaţi factorii care contribuie la eliminarea microorganismelor din cavitatea orală:
=secreţia salivară sau fluidul crevicular
= forţele de masticaţie
=acţiunea abrazivă a alimentelor
= igiena orală

Indicaţi factorii celulari de rezistenţă nespecifică de la nivelul cavităţii orale:

=leucocitele polimorfonuleare (polimorfonuclearele)
=macrofagii

Indicaţi factorii necesari pentru multiplicarea microorganismelor orale:

= prezenţa nutrienţilor asimilabili
=Eh-ul şi pH-uI adecvat
=interacţiunile bacteriene,

Indicaţi factorii umorali de rezistenţă nespecifică de la nivelul cavităţii orale:

=Sint prezenti in saliva si lichidul gingival.

In saliva:
>lizozimul
>lactoferina
>sistemul peroxidaza
>sistemele tampon salivare

In lichidul gingival/crevicular/sulcular:
>complementul
>anticorpii din clasa IgG
Indicaţi genurile de bacili gram-negativi glucozonefermentativi:
a) Klebsiella
x b) Pseudomonas
c) Proteus
d) Morganella
x e) Acinetobacter

Indicaţi genurile de bacili gram-negativi glucozofermentativi:

x a) Proteus
b) Pseudomonas
x c) Serratia
d) Acinetobacter
x e) Morganella

Indicaţi genurile oxidazo-negative:

a) Plesiomonas
x b) Morganella
c) Aeromonas
x d) Citrobacter
e) Pseudomonas
Indicaţi genurile oxidazo-pozitive:
a) Klebsiella
b) Proteus
x c) Vibrio
d) Escherichia
x e) Pseudomonas
Indicaţi infecţiile bacteriene în care apa serveşte ca factor de transmitere:
x a) dizenteria
x b) holera
c) difteria
x d) febra tifoidă
e) tusea convulsivă
Indicaţi infecţiile bacteriene în care apa serveşte ca factor de transmitere:
a) [x] dizenteria
b) [x] holera
d) [x] febra tifoidă
b) [x] hepatita virala A
d) [x] poliomielita

Indicaţi infecţiile virale ale ţesuturilor orale moi:

Indicaţi infecţiile virale sistemice în cadrul cărora pot apărea manifestări orale:
x a)rujeola
b) sifilisul
x c) parotidita epidemică
d) tuberculoza
x e) mononucleoză infecţioasă

Indicaţi infecţiile virale sistemice în cadrul cărora pot apărea manifestări orale:
x a) tuberculoza
b) rujeola
x c)lepra
x d) bejelul
e)mononucleoza infecţioasă

Indicaţi metodele utilizate pentru determinarea indicelui şi titrului coli:

a)metoda alergică
x b) metoda membranelor filtrante
c)metoda biologică
x d)metoda titrării
e)microscopică

Indicaţi microorganismele incluse în grupul bacteriilor coliforme:

x a)Enterobacter spp.
b) Proteus spp.
x c)Klebsiella spp.
X d)Escherichia spp.
x e)Citrobacter spp.

Indicaţi microorganismele sanitaro-indicatorii ce caracterizează starea sanitară a apei potabile:

x a)stafilococi
x b)bacteriile coliforme
x c)enterococi
d)C.perfringens
e)microorganisme termofile

Indicaţi microroganismele sanitaro-indicatorii ce caracterizează starea sanitară a aerului:

a) bacterii coliforme
b)Proteus spp.
x c)streptococci
x d)stafilococi
e)C.perfringens

Indicaţi principiile care trebuie respectate în efectuarea investigaţiilor sanitaro-microbiologice:

a)recoltarea unică a probelor
x b)recoltarea repetată a probelor
x c)efectuarea investigaţiilor în serie (din diferite sectoare)
x d)recoltarea, conservarea şi expedierea corectă a probelor
e)utilizarea metodelor nestandarde de investigare

Indicaţi principiile care trebuie respectate în efectuarea investigaţiilor sanitaro-microbiologice:

x a) motivarea concluziilor despre starea sanitară a elementului examenat
x b)responsabilitatea medicilor pentru exactitatea investigaţiilor
x c)aprecierea datelor în colaborare cu rezultatele examenului igienic
x d)utilizarea metodelor standarde de investigare
e)recoltarea probelor nu se face repetat

Indicaţi proprietăţile culturale caracteristice pentru Escherichia coli:

a) cresc bine pe mediul Ploskirev
b) formează colonii lactozonegative pe mediile Endo şi Levine
x c) formează colonii lactozopozitive pe mediul Endo
d) pe geloză peptonată formează colonii de formă "M"
e) numai unele serogrupe cresc pe mediul Ploskirev şi formează colonii lactozonegative

Indicaţi regimul de termostatare a probelor de apă pentru determinarea numărului total de

microorganisme, în cazul selectării unei surse noi de aprovizionare cu apă:
X a) l20-22°C timp de 48 de ore
x b) 37°C timp de 24 de ore
c) 42°C timp de 24 de ore
d) 42°C timp de 48 de ore
e) 37°C timp de 72 de ore
Indicaţi situsurile protectore din cavitatea orală, care permit retenţia bacteriilor:

Indicaţi specia care reprezintă un important indicator microbiologic al contaminării aerului cu secreţii
rinofaringiene:
x a) S.aureus
b) S.dysenteriae
c) C.diphtheriae
d) M.tuberculosis
e) E.coli
Indicaţi speciile de bacterii aerobe/facultative frecvent izolate din abcesele periapicale:
Indicaţi speciile de bacterii anaerobe frecvent izolate din abcesele periapicale:
a) [x] Eubacterium spp.
d) [x] Prevotella spp.
e) [x] Actinomyces spp.
b) [x] Veillonella spp.
c) [x] neiserii nepretenţioase
e) [x] Propionibacterium spp.
c) [x] streptococi α- hemolitici
d) [x] streptococi β- hemolitici
e) [x] Staphylococcus aureus

Indicaţi tehnicile utilizate pentru diagnosticul bolilor parodontale:

Indicaţi, interacţiunea factorilor ce permit persistenţa microorganismelor în cavitatea orală:

x a) factorii de retentie
b)factorii de crestere
c)factorii de inmultire
x d) factorii de eliminare
e)factorii de lezare

Indicaţii microorganismele care domină microbiota orală:

X a)bacterii
x b)levuri
c)stafilococi
d)meningococi
e)leprae

Numiţi sursele de nutrienţi pentru bacteriile din cavitatea bucală:

=alimentele ingerate
= saliva
=celule descuamate,
=fluidul crevicular
=iar unii sunt de origine bacteriana.

1. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

-Aujeszky

Coloratia Burri-Hins

Col. Ziehl Nielson

Coloratia Albert

Gram +
Gram +

Gram +

Gram -

Gram -
Gram-

Giemsa

t. Leoffler
2. Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:
A. Forma vegetativă a fagului virulent
B. Forma vegetativă a fagului temperat
C. Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
D. Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
E. Formă imatură de fag

3. Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:

a) [ ] acizii teichoici
b) [ ] capsula
c) [ ] acizii lipoteichoici
d) [x] membrana nucleară
e) [ ] flagelii
4.Alegeți formele drepte de bacterii:
a) [x] clostridium
b) [ ] vibrio
c) [ ] spirochete
d) [ ] tetracoci
e) [ ] micoplasme

5. Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină:

a) [ ] Zeihl- Neelsen
b) [x] Albert
c) [ ] Burri-Ginss
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Gram

6. Enumerați funcțiile specifice capsulei:

a) [ ] asigură multiplicarea bacteriei
b) [ ] transfer de informație genetică
c) [ ] specificitate antigenică (AgH)
d) [x] rezervă nutritivă
e) [x] împedică desicarea bacteriei

7. Enumerați metodele directe de evidențiere a membranei citoplasmatice:

a) [x] microscopia electronica
b) [x] plasmoliza
c) [x] plasmoptiza
d) [ ] metoda Burri-Ginss
e) [ ] metoda Foelgen

8. Indicați funcția glicocalixului bacterian:

a) [ ] redă forma celulei
b) [ ] menține presiunea osmotica internă
c) [x] barieră protectoare față de complement
d) [ ] asigură mobilitatea
e) [ ] rol în conjugarea bacteriilor

9. Indicaţi amplasarea sporului:

Central
10. Indicaţi amplasarea sporului:

Subterminal
11. Indicaţi amplasarea sporului:

Terminal

12. Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor:

Tratament
Profilaxie
Diagnostic

13. Indicaţi categoriile taxonomice ale regnului Procaryotae:

a) [x] Diviziune
b) [ ] Ramură
c) [ ] Grad
d) [x] Ordin
e) [x] Clasă

14. Indicaţi categoriile taxonomice ale regnului Procaryotae:

a) [ ] Ramură
b) [ ] Încrengătură
c) [x] Gen
d) [x] Familie
e) [x] Clasă
15. Indicați ce este spațiul periplasmic: ***
a) [x] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-
negative
b) [ ] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-
pozitive
c) [ ] partea internă a citoplasmei
d) [ ] porțiunea internă a plasmidelor
e) [ ] spaţiu dintre mezozomii laterali şi mediali

16. Indicaţi clasificarea coloranţilor după caracterele chimice:

a) [ ] sintetici
b) [ ] naturali
c) [x] neutri
d) [x] bazici
e) [x] acizi

17. Indicaţi clasificarea coloranţilor după natura lor:

a) [x] sintetici
b) [x] naturali
c) [ ] neutri
d) [ ] bazici
e) [ ] acizi

18. Indicaţi cocii care se divid după un singur plan:

a) [ ] stafilococii
b) [ ] sarcinele
c) [ ] tetracocii
d) [x] streptococii
e) [x] diplococii

19. Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:

a) [x] vezuvina
b) [ ] cristal violet
c) [ ] fucsina acidă
d) [ ] safranina
e) [x] crizoidina

20. Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:

a) [ ] amidon
b) [ ] glicogen
c) [ ] sulf
d) [ ] lipide
e) [x] polimetafosfați

** Metafosfaţi sau polimetafosfaţi

21. Indicați compoziția chimică a citoplasmei:

a) proteine

b) lipide

c) apa 80%
d) tionina

e) vitamin
22. Indicați compoziția chimica a granulațiilor de volutină:
a)proteine

b) metafosfați

c) polimetafosfați

d) acizi teichoici

e) lipidul A

23. Indicați compoziția chimică care conferă rezistență sporilor:

a) [ ] lipide
b) [x] dipicolonat de calciu
c) [ ] fosfolipide
d) [ ] proteine
e) [ ] lipopolizaharide

24. Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în microbiologie:

a) [ ] a studiat procesul digestiei intracelulare
b) [x] a introdus condensatorul Abbe
c) [x] a introdus sistemul de imersie
d) [ ] a introdus mediile nutritive lichide
e) [x] a introdus microfotografierea

25. Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch în microbiologie:

a) [x] a introdus coloranţii de anilină
b) [x] a introdus sistemul de imersie
c) [x] a introdus mediile nutritive solide
d) [ ] a introdus mediile nutritive cromogene
e) [ ] a pus baza teoriei despre fagocitoză

26. Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie:

a) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării butirice
b) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării alcoolice
c) [ ] a obţinut vaccinul contra febrei tifoide
d) [ ] a introdus mediile nutritive semisolide
e) [ ] a introdus coloranţii de anilină

27.Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie:

a) [ ] a studiat procesul digestiei intracelulare
b) [ ] a obţinut vaccinul contra tuberculozei
c) [ ] a obţinut vaccinul contra brucelozei
d) [x] a obţinut vaccinul contra rabiei
e) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării lactice

28.Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur în microbiologie:

a) [x] a stabilit respiraţia anaerobă
b) [x] a obţinut vaccinul contra pestei aviare
c) [x] a obţinut vaccinul contra antraxului
d) [ ] a obţinut vaccinul contra variolei
e) [ ] a introdus microfotografierea

29. Indicați denumirea ADN-ului extracromozomial:

a) particule Golgi

b) proteine

c) plasmide

d) lizozomi

e) sulfide

30. Indicaţi formele alungite de bacterii:

a) [ ] vibrionii
b) [ ] spirilele
c) [x] clostridiile
d) [ ] sarcinele
e) [x] streptobacteriile

31. Indicaţi formele incurbate de bacterii:

a) [ ] actinomicetele
b) [ ] streptobacteriile
c) [ ] streptococii
d) [x] spirilele
e) [x] spirochetele

32. Indicaţi formele incurbate de bacterii:

a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [x] spirilele
d) [ ] sarcinele
e) [ ] streptobacteriile

33. Indicați funcția peretelui cellular:

a) [ ] funcție antifagocitară
b) [ ] asigură mobilitatea bacteriilor
c) [x] funcție de receptor
d) [x] reprezintă ținta de atc a unor enzime
e) [x] determină toxicitatea bacteriilor

34. Indicați funcția sporilor:

a) [ ] asigură nutriția bacteriei
b) [ ] asigură sinteza enzimelor
c) [ ] este sediul metabolismului lipidic
d) [ ] asigură sinteza enzimelor
e) [x] de perpetuare a speciei

35. Indicati funcțiile glicocalixului:

a) [ ] redă forma celulei
b) [ ] menține presiunea osmotica internă
c) [x] barieră protectoare față de complement
d) [ ] asigură mobilitatea
e) [ ] rol în conjugarea bacteriilor
36.
37. Indicaţi incluziunile celulare cu importanță in diagnostic:
a) [ ] inccluziuni de sulf
b) [ ] incluziuni lipidice
c) [ ] incluziuni de glicogen
d) [x] incluziuni de volutina
e) [ ] incluziuni de Ca

38. Indicați localizarea cromosomului bacterian:

a) [ ] nucleolul
b) [ ] nucleul
c) [ ] plasmide
d) [x] nucleoidul
e) [ ] nucleotide

39. Indicați locul de amplasare a porinelor:

a)membrana externă a bacteriilor gram-negative

b) peptidoglicanulbacteriilor gram-pozitive

c)spatiul periplasmatic al bacteriilor gram-pozitive

d) aparatul genetic

e) incluziunile

40. Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic:

a) [ ] chimică
b) [x] biologică
c) [x] bacteriologică
d) [ ] histologică
e) [x] microscopică

41. Indicaţi modul de aranjare a cocilor din imagine:

Streptococ

42. Indicaţi modul de aranjare a cocilor din imagine:

 Stafilococi

43. Indicaţi modul de aranjare a cocilor din imagine:

Diplococ

44. Indicaţi morfologia microorganismelor din imagine:

45. Indicaţi morfologia microorganismelor din imagine:

46. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul I:
individual redus
colectiv redus

47. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul III:

individual mare
colectiv redus

48. Indicaţi nivelul de risc pentru laboratoarele de nivelul IV:

individual mare
colectiv mare

49. Indicaţi pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură:

-microscopia cu fond negru
-microscopia cu fluorescenta

50. Indicaţi structurile pe care se află receptorii specifici de care se fixează

bacteriofagii:
A. Peretele celular al bacteriilor
B. Capsulă
C. Pili
D. Flageli
E. Membrana citoplasmatică

51. Indicaţi taxonii intraspecifici:

52. Indicaţi taxonii intraspecifici:

53. Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc -perpendiculare:
a) [ ] Micrococii
b) [ ] Diplococii
c) [x] Tetracocii
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococii

54. Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:

a) [ ] Micrococii
b) [ ] Diplococii
c) [x] Tetracocii
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococii

55. Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 1, 2 şi 5:

56. Numiţi elementele de structură a bacteriofagului cu numărul 3 şi 6:

57. Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 1:

58. Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 4:

59. Numiţi elementul de structură a bacteriofagului cu numărul 5:

60. Numiţi elementul de structură cu numărul 11:

1. Capsula

2. Nucleoid

3. Ribozom (nu trebuie)

4. Microcapsula

5. Perete cellular

6. Membrana citoplasmatica

7. Corp bazal (nu trebuie)

8. Flagel

9. Polisoma (nu trebuie)

10. Granula (nu trebuie)

11. Mezozom

61. Numiţi elementul de structură cu numărul 1:

62. Numiţi elementul de structură cu numărul 1:

63. Numiţi elementul de structură cu numărul 2:

64. Numiţi elementul de structură cu numărul 5:

65. Numiţi elementul de structură cu numărul 6:

66. Numiţi elementul de structură cu numărul 8:

67. Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:

Diplobacili

68. Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:

Streptococ

69. Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:

70. Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:

71. Numiţi forma morfologică prezentă în micropreparat:

72. Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:

Aspergilius

73. Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:

 Mucor

74. Numiţi genul la care se atribuie micetele din micropeparat:

Penicilium

75. Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea flagelilor:

Monotrich

76. Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea flagelilor:

Lofotrich

77. Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea flagelilor:

Amfitrich

78. Numiţi grupul de bacterii după numărul şi amplasarea flagelilor:

 Peritrich

79. Numiţi micropreparatul din imagine:

Picătură suspendată

80. Numiţi particularităţile bacteriofagilor:

A. Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile
B. Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
C. Conţin enzime metabolice
D. Conţin enzime de reproducere
E. Sunt sensibili la antibiotice

81. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

82. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

83. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

84. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

85. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

86. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

87. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

88. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

89. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

90. Numiţi tehnica de colorare utilizată în micropreparat:

91. Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie este
utilizat în microscopia optică:
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului

92. Selectaţi agentii infectiosi compusi din acid nucleic:

93. Selectaţi agentii infectiosi compusi din proteine:

94. Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:

a) [x] miceliu septat
b) [x] exospori
c) [x] conidiospor unicellular
d) [ ] miceliu neseptat
e) [ ] pili conjugative

95. Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:

96. Selectați caracteristici specifice genului Mucor:
a) [x] endospori
b) [ ] exospori
c) [ ] miceliu septat
d) [x] miceliu neseptat
e) [x] prezența sporangiilor

P
97. Selectați caracteristici specifice genului Mucor:
98. Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:
a) [ ] formeză microcapsule
b) [ ] prezența endosporilor
c) [x] formează sterigme
d) [x] conidioforul ramificat
e) [x] miceliu pluricelular

99. Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:

100. Selectați componentele de structură ale sporului:
a) [ ] memembrana nucleară
b) [x] tunica proteică
c) [x] cortexul
d) [ ] membrana citoplasmatică
e) [x] peretele sporal

101. Selectaţi compoziția chimică a peretelui celular:

a) [ ] polimetafosfaţi
b) [ ] acid glucuronic
c) [ ] polimeri ai glucozei
d) [x] acizi teichoici
e) [x] peptidoglican

102. Selectati compoziția chimica a peretelui celular:

a)peptidoglycan

b) acizi teichoici

c) sulf

d)asparagine
e) fosfolipide

103. Selectați compoziția chimică a supercapsidei virale:

a) [ ] acizi teichoici
b) [ ] proteinе transmembranare
c) [x] lipide
d) [x] glicoproteine
e) [ ] proteaze

104. Selectați compoziția chimică a supercapsidei virale:

105. Selectaţi disciplinile microbiologice:

106. Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
a) [ ] endoflageli
b) [x] complex Golgi
c) [ ] microcapsulă
d) [x] mitocondrii
e) [x] nucleu diferențiat

107. Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:

108. Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:

109. Selectați elemente facultative ale celulei bacteriene:
sunt 6 :
capsula
spor
flageli
pili
plasmide
incluziuni celulare

110. Selectați elemente specifice celulelor eucariote:

a) [x] ribosomii 80S
b) [ ] perete cellular
c) [x] mitocondrii
d) [ ] granulaţii de volutină
e) [ ] plasmide

111. Selectați elemente specifice celulelor procariote:

a) [x] perete cellular
b) [ ] aparat Golgi
c) [x] membrană citoplasmatică
d) [ ] mitocondrii
e) [ ] membrană nucleară

112. Selectaţi elementul de structură ce manifestă fenomenul de

metacromazie:
a) [ ] incluziunile de sulf
b) [ ] incluziunile de glicogen
c) [x] incluziunile de volutină
d) [ ] incluziunile proteice
e) [ ] incluziunile lipidice

113. Selectati elementul de structură ce NU este specific pentru celulele

procariote:
a) [ ] mezozomii
b) [x] aparatul Golgi
c) [ ] ribosomii
d) [ ] capsula
e) [ ] flagelii

a) [ ] peretele celular
b) [ ] plasmidele
c) [ ] granulaţiile de volutină
d) [x] membrana nucleară
e) [ ] membrana celulară

114. Selectați elementul permanent al celulei procariote:

a) [ ] mitocondriile
b) [ ] reticul endiplasmatic
c) [x] peretele celular
d) [ ] aparatul Golgi
e) [ ] lizosomii

115. Selectați esența metodei simple de colorare:

a) [ ] evidențiază sporii bacteriilor
b) [ ] evidențiază peretele cellular
c) [ ] determină aranjarea in frotiu
d) [x] determină proprietațile tinctoriale ale bacteriilor
e) [x] determină forma bacteriei

116. Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:

a) [ ] creşterea
b) [x] asamblarea
c) [x] decapsidarea
d) [x] penetrarea
e) [x] adsorbția

117. Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:

a)inmugurire

b) liza celulei

c) translocare

d) eflux

e) fuziune

118. Selectaţi forma acelulara de microorganisme:

a) [x] virusurile
b) [ ] bacteriile grampozitive
c) [ ] fungii
d) [ ] micetele levuriforme
e) [ ] bacteriile gramnegative

119. Selectați forma spiralata de bacterii:

a) [ ] Sarcina
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Bacterium
d) [x] Borrelia
e) [ ] Clostridium

120. Selectați forme sferice de bacterii:

a) [ ] actinomicetele
b) [x] tetracoci
c) [ ] clostridii
d) [ ] bacilli
e) [x] sarcine

121. Selectați funcțiile flagelilor:

a) [ ] participă la diviziune
b) [ ] țintă de atac pentru antibioticе
c) [x] asigură mobilitatea
d) [x] funcție antigenică
e) [x] asigură chemotaxisul bacterian

122. Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici:

a) [ ] participă la respirația bacteriei
b) [ ] sinteza acizilor nucleici
c) [x] adeziunea la cellule
d) [ ] sinteza proteinelor
e) [x] efect toxic slab

123. Selectați microorganismele procariote:

124. Selectați microorganismele procariote:

125. Selectați particularitațile bacteriilor gramnpozitive:

126. Selectați particularitațile bacteriilor grampozitive:

127. Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen:
a) [x] fucsina carbolică
b) [ ] fucsina apoasă
c) [ ] crizoidina
d) [ ] albastru de metilen
e) [ ] HCl

128. Selectați proteina specifică flagelilor:

a) [ ] cheratina
b) [ ] gelatina
c) [ ] pielina
d) [x] flagelina
e) [ ] properdina

129. Selectați reactivele utilizate in colorația Gram:

130. Selectați reactivele utilizate în colorația Gram:

131. Selectați reactivul care NU se utilizeză in colorația Aujeszky:
a) [ ] fucsină carbolică
b) [ ] H2SO4
c) [x] tuș de China
d) [ ] albastru de metilen
e) [ ] HCl
132. Selectați structura responsabilă de adeziunea bacteriilor:
a) [ ] plasmidele
b) [ ] flagelii
c) [ ] sporul
d) [x] pilii
e) [ ] ribosomii

133. Selectați structurile ce asigură fixarea flagelului la bacteriile Gram

negative:
a)membrana citoplasmatica

b) capsula

c)spațiu periplasmatic

d) peptidoglicanul

e) membrane externă

134 .Selectați structurile ce asigura fixarea flagelului la bacteriile Gram

pozitive:
a) membrane externă

b) peptidoglicanul

c) spațiu periplasmatic

d) membrana citoplasmatica

e) capsula
135. Selectaţi tipul de bacterii cu peretele celular din imagine:

gram pozitiv

136. Selectaţi tipul de bacterii cu peretele celular din imagine:

gram negative

137. Selectați tipurile de laboratoare microbiologice în funcţie de

destinația lor:
a) [x] virusologice
b) [x] bacteriologice
c) [ ] clinico-diagnostice
d) [ ] de studii
e) [ ] de producere

138. Selectați tipurile de pili bacterieni:

a) [x] pili conjugativi
b) [ ] pili parietali
c) [x] pili comuni
d) [ ] pili laterali
e) [ ] pili transversali

139. Selectați unitățile de masură utilizate pentru microorganisme:

a) [ ] picometri (pm)
b) [ ] decimetri (dc)
c) [x] nanometri (nm)
d) [x] micrometri (µm)
e) [ ] milimetri (mm)

140. Selectați valorea practica a metodei simple de colorare:

1. Coloratia Gramm
2. Streptobacil
3. Agentul pathogen al antraxului
4. Spor central

1. Anaerostat

1. Aspergilius

1. Colonii M
1. Lofotrichi

1. Peritrichi

1. Reactia inelara
2. Precipitat in mediul lichid

1. Col. Ziehl Nielson

1. Gramm – (negative)

1. Gramm + (positive)

1. Met. De insamintare Clasica

1. Monotrichi
Totalizarea 1
1. CS Selectaț moleculele de ADN extracromozomial:
a) [ ] mesosomi
b) [x] plasmide
c) [ ] proteine
d) [ ] lizozomi
e) [ ] sulfide
2. CS Selectati elementul de structură ce nu este specific pentru celulele procariote:
a) [ ] peretele celular
b) [ ] plasmidele
c) [ ] granulaţiile de volutină
d) [x] membrana nucleară
e) [ ] membrana celulară
3. CS Indicați funcția glicocalixului bacterian:
a) [ ] redă forma celulei
b) [ ] menține presiunea osmotica internă
c) [x] barieră protectoare față de complement
d) [ ] asigură mobilitatea
e) [ ] rol în conjugarea bacteriilor

4. СS Indicaţi metoda indirectă de determinare a mobilității bacteriilor:

a) [ ] metoda Loeffler
b) [ ] metoda Ziehl-Neelsen
c) [ ] metoda Burri-Ginss
d) [x] preparatul umed între lamă şi lamellă
e) [ ] metoda Gram
5. CS Indicați componența chimică a granulațiilor de volutină:
a) [ ] amidon
b) [ ] glicogen
c) [ ] sulf
d) [ ] lipide
e) [x] polimetafosfați
6. CS Selectați proteina specifică flagelilor:
a) [ ] cheratina
b) [ ] gelatina
c) [ ] pielina
d) [x] flagelina
e) [ ] properdina
7.CS Selectaţi microorganismele cu conținut major de peptidoglican:
a) [ ] bacterii Gram-negative
b) [x] bacterii Gram-positive
c) [ ] fungi
d) [ ] virusuri
e) [ ] viroizii
8. CS Indicați localizarea cromosomului bacterian:
a) [ ] nucleolul
b) [ ] nucleul
c) [ ] plasmide
d) [x] nucleoidul
e) [ ] nucleotide
9. CS Selectați structura responsabilă de adeziunea bcteriilor:
a) [ ] plasmidele
b) [ ] flagelii
c) [ ] sporul
d) [x] pilii
e) [ ] ribosomii
10. CS Selectaţi formle acelulare de microorganisme:
a) [x] virusurile
b) [ ] bacteriile grampozitive
c) [ ] fungii
d) [ ] micetele levuriforme
e) [ ] bacteriile gramnegative
11. CS Selectați metoda indirectă de evidențiere a sporilor:
a) [ ] Loefller
b) [ ] Burri-Ginss
c) [ ] Aujeszky
d) [x] Gram
e) [ ] Neisser

13. CS Selectai bacteriile ce posedă mobilitate sporită:

a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [ ] micoplasmele
d) [ ] chlamidiile
e) [ ] rickettsiile

14. Selectați reactivul ce nu se utilizeză in colorația Aujeszky:

a) [ ] fucsină carbolică
b) [ ] H2SO4
c) [x] tuș de China
d) [ ] albastru de metilen
e) [ ] HCl

15.CS Indicați funcția sporilor:

a) [ ] asigură nutriția bacteriei
b) [ ] asigură sinteza enzimelor
c) [ ] este sediul metabolismului lipidic
d) [ ] asigură sinteza enzimelor
e) [x] de perpetuare a speciei

16. CS Selectați metoda indirectă de diagnostic а maladiilor infecțioase:

a) [ ] examenul bacteriologic
b) [ ] identificarea ADN sau ARN microbian
c) [x] serodiagnosticul
d) [ ] examenul microscopic
e) [ ] examenul biologic
 17. Punctajul: 10CS Selectaţi elementul de structură ce posedă fenomen
de metacromazie:
a) [ ] incluziunile de sulf
b) [ ] incluziunile de glicogen
c) [x] incluziunile de volutină
d) [ ] incluziunile proteice
e) [ ] incluziunile lipidice
18. Punctajul: 10СS Alegeți metoda complexă de evidențiere a granulațiilor de volutină:
a) [ ] Zeihl- Neelsen
b) [x] Albert
c) [ ] Burri-Ginss
d) [ ] Loeffler
e) [ ] Gram
19. Punctajul: 10CS Selectați metoda directă de diagnostic a maladiilor infecțioase:
a) [ ] serodiagnosticul
b) [x] examenul microscopic
c) [ ] intradermoreacțiile
d) [ ] examenul biochimic
e) [ ] examenul biofizic
20. Punctajul: 10CS Alegeți metoda microscopică de studiere a fimbriilor:
a) [ ] microscopia fluorescentă
b) [ ] microscopia optică cu imersie
c) [x] microscopia electronica
d) [ ] microscopia cu contrast de fază
e) [ ] microscopia optică cu obiectiv uscat
21. Punctajul: 10CS Indicați ce este periplasma:
a) [x] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-negative
b) [ ] spaţiu dintre membrana internă și externă ale bacteriilor gram-pozitive
c) [ ] partea internă a citoplasmei
d) [ ] porțiunea internă a plasmidelor
e) [ ] spaţiu dintre mezozomii laterali şi mediali
22. CS Selectați elementul permanent al celulei procariote:
a) [ ] mitocondriile
b) [ ] reticul endiplasmatic
c) [x] peretele celular
d) [ ] aparatul Golgi
e) [ ] lizosomii
23. CS Indicaţi incluziunile celulare cu importanță in diagnostic:
a) [ ] inccluziuni de sulf
b) [ ] incluziuni lipidice
c) [ ] incluziuni de glicogen
d) [x] incluziuni de volutina
e) [ ] incluziuni de Ca
24. CS Selectaţi care element de structură nu este prezent la procariote:
a) [ ] mezozomii
b) [x] aparatul Golgi
c) [ ] ribosomii
d) [ ] capsula
e) [ ] flagelii
25. CS Selectaţi cre din urmatoarele microorganisme sunt mai inferioare ca virusurile:
a) [ ] chlamydia
b) [ ] cyanobacteria
c) [ ] rickettsia
d) [x] prionii şi viroizii
e) [ ] mycoplasma
26. СS Alegeți formele drepte de bacterii:
a) [x] clostridium
b) [ ] vibrio
c) [ ] spirochete
d) [ ] tetracoci
e) [ ] micoplasme
27. Punctajul: 10CS Indicați compoziția chimică a sporilor:
a) [ ] lipide
b) [x] dipicolonat de calciu
c) [ ] fosfolipide
d) [ ] proteine
e) [ ] lipopolizaharide
28. Punctajul: 10CS Selectați primul reactiv utilizat în colorația Ziehl-Neelsen:
a) [x] fucsina carbolică
b) [ ] fucsina apoasă
c) [ ] crizoidina
d) [ ] albastru de metilen
e) [ ] HCl

29. Punctajul: 10CS Selectați forme celulare procariote de microorganisme:

a) [ ] virusuri
b) [ ] viroizi
c) [ ] prioni
d) [x] eubacterii
e) [ ] fungi
30. Punctajul: 10СS Selectați proprietațile specifice lipidului A:
a) [ ] determină efect toxic la bacteriile Gram pozitive
b) [x] determină efect toxic la bacteriile Gram -
c) [ ] funcție antigenică
d) [ ] favorizează fagocitoza
e) [ ] asigură metabolismul proteic
31. Punctajul: 10CS Alegeți elementul de structură characteristic micetelor:
a) [ ] acizii teichoici
b) [ ] capsula
c) [ ] acizii lipoteichoici
d) [x] membrana nucleară
e) [ ] flagelii

36. Punctajul: 10CS Selectați forma încurbată (spiralată) de bacterii:

a) [ ] Sarcina
b) [ ] Bacillus
c) [ ] Bacterium
d) [x] Borrelia
e) [ ] Clostridium

38. Punctajul: 10CS Numiți cocii care se divid în două planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococii
b) [ ] Diplococii
c) [x] Tetracocii
d) [ ] Sarcina
e) [ ] Staphylococii
39. Punctajul: 10CS Precizați în baza căror particularități fizice uleiul de imersie
este utilizat în microscopia optică:
a) [ ] Măreşte puterea de rezoluţie a microscopului
b) [ ] Asigură un contrast mai bun al obiectului studiat
c) [x] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
d) [ ] Concentrază razele de lumină în obiectiv
e) [ ] Posedă un coeficient de refracţie egal cu al aerului
40. Punctajul: 10CS Numiți cocii care se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:
a) [ ] Micrococcus
b) [ ] Diplococcus
c) [ ] Tetracoccus
d) [x] Sarcina
e) [ ] Staphylococcus
41. Punctajul: 10CM Selectaţi bacteriile cu perete defectiv:
a) [x] protoplaști
b) [x] sferoplaști
c) [ ] spirochete
d) [ ] sarcine
e) [x] forme L

43. Punctajul: 10СМ Selectați funcțiile flagelilor:

a) [ ] participă la diviziune
b) [ ] țintă de atac pentru antibioticе
c) [x] asigură mobilitatea
d) [x] funcție antigenică
e) [x] asigură chemotaxisul bacterian
44. Punctajul: 10CM Selectați componentele de structură ale sporului:
a) [ ] memembrana nucleară
b) [x] tunica proteică
c) [x] cortexul
d) [ ] membrana citoplasmatică
e) [x] peretele sporal
45. Punctajul: 10CM Selectați tipurile de laboratoare microbiologice în dependență de
destinația lor:
a) [x] virusologice
b) [x] bacteriologice
c) [ ] clinico-diagnostice
d) [ ] de studii
e) [ ] de producere
46. Punctajul: 10CM Selectați coloranții bazici utilizați în microbiologie:
a) [ ] metionina
b) [x] albastru de metilen
c) [x] crizoidină
d) [ ] fucsina acidă
e) [x] fucsina apoasă
47. Punctajul: 10CM Selectați funcțiile specifice acizilor lipotechoici:
a) [ ] participă la respirația bacteriei
b) [ ] sinteza acizilor nucleici
c) [x] adeziunea la cellule
d) [ ] sinteza proteinelor
e) [x] efect toxic slab
48. Punctajul: 10CM Selectați metodele de evidențiere a peretelui cellular:
a) [ ] metoda Burri-Ginss
b) [ ] metoda Neisser
c) [x] plasmoliză
d) [x] plasmoptiză
e) [ ] metoda Loeffler
49. Punctajul: 10CM Selectați funcțiile peretelui cellular:
a) [ ] funcție antifagocitară
b) [ ] asigură mobilitatea bacteriilor
c) [x] funcție de receptor
d) [x] reprezintă ținta de atc a unor enzime
e) [x] determină toxicitatea bacteriilor
50. Punctajul: 10CM Enumerați funcțiile membranei citoplasmtice:
a) [x] implicare în sinteza fosfolipidelor
b) [x] implicare în chemotaxie
c) [ ] sinteza acizilor nucleici
d) [ ] asigură rezistența sporită în mediul extern
e) [ ] asigură transportul activ
51. Punctajul: 10CM Enumerați metodele directe d evidențiere a
membranei citoplasmatice:
a) [x] microscopia electronica
b) [x] plasmoliza
c) [x] plasmoptiza
d) [ ] metoda Burri-Ginss
e) [ ] metoda Foelgen
52. Punctajul: 10CM Enumerați funcțiile specifice capsulei:
a) [ ] asigură multiplicarea bacteriei
b) [ ] transfer de informație genetică
c) [ ] specificitate antigenică (AgH)
d) [x] rezervă nutritivă
e) [x] împedică desicarea bacteriei
53. Punctajul: 10CM Selectați tipurile de pili bacterieni :
a) [x] pili conjugativi
b) [ ] pili parietali
c) [x] pili comuni
d) [ ] pili laterali
e) [ ] pili transversali
54. Punctajul: 10CM Selectați elemente specifice celulelor procariote:
a) [x] perete cellular
b) [ ] aparat Golgi
c) [x] membrană citoplasmatică
d) [ ] mitocondrii
e) [ ] membrană nucleară
55. Punctajul: 10СМ Selectați elemente specifice celulelor eucariote:
a) [x] ribosomii 80S
b) [ ] perete cellular
c) [x] mitocondrii
d) [ ] granulaţii de volutină
e) [ ] plasmide
56. Punctajul: 10СМ Selectați forme sferice de bacterii:
a) [ ] actinomicetele
b) [x] tetracoci
c) [ ] clostridii
d) [ ] bacilli
e) [x] sarcine
57. Punctajul: 10СМ Selectați compoziția chimică a supercapsidei:
a) [ ] acizi teichoici
b) [ ] proteinе transmembranare
c) [x] lipide
d) [x] glicoproteine
e) [ ] proteaze
58. Punctajul: 10CM Alegeți metode de eliberare a virionilor din celula gazdă:
a) [x] liza celulei
b) [x] înmugurire
c) [ ] translocare
d) [ ] eflux
e) [ ] fuziune
59. Punctajul: 10CM Selectați elementele de structură ce asigură adeziunea bacteriilor:
a) [ ] membrana citoplasmatică
b) [ ] sporii
c) [x] fimbriile
d) [x] peretele cellular
e) [ ] flagelii
60. Punctajul: 10CM Selectați funcțiile pililor:
a) [x] adeziune
b) [x] asigură virulența
c) [ ] păstrează informația genetică
d) [x] participă la conjugarea bacteriilor
e) [ ] asigură mobilitatea
61. Punctajul: 10CM Selectați reactivele utilizate în colorația Albert:
a) [x] colorantul Albert
b) [ ] HCl
c) [x] soluție iodată Gensen
d) [ ] fucsina apoasă
e) [ ] tanină
62. Punctajul: 10CM Selectați elementele neprmanente a celulei bacteriene:
a) [ ] ribosomii
b) [ ] membrana citoplasmatică
c) [ ] acizi nucleici
d) [x] sporul bacterian
e) [x] capsula
63. Punctajul: 10СМ Selectați particularitațile specifice ordinului Firmicutes:
a) [x] perete cellular gros
b) [ ] peretele cellular lipsește
c) [x] în peretele cellular predomină peptidoglicanul
d) [x] sunt Gram positive
e) [ ] sunt Gram negative
64. Punctajul: 10СM Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
a) [ ] endoflageli
b) [x] complex Golgi
c) [ ] microcapsulă
d) [x] mitocondrii
e) [x] nucleu diferențiat
 65. Punctajul: 10CM Indicaţi subdiviziunile de infrasubspecie:
a) [x] biovarianta
b) [x] patovarianta
c) [x] fagovarianta
d) [ ] genovarianta
e) [x] serovarianta
66. Punctajul: 10CM Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur оn microbiologie:
a) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării butirice
b) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării alcoolice
c) [ ] a obţinut vaccinul contra febrei tifoide
d) [ ] a introdus mediile nutritive semisolide
e) [ ] a introdus coloranţii de anilină
67. Punctajul: 10CM Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur оn microbiologie:
a) [ ] a studiat procesul digestiei intracelulare
b) [ ] a obţinut vaccinul contra tuberculozei
c) [ ] a obţinut vaccinul contra brucelozei
d) [x] a obţinut vaccinul contra rabiei
e) [x] a demonstrat natura enzimatică a fermentării lactice
68. Punctajul: 10CM Indicaţi contribuţiile savantului L. Pasteur оn microbiologie:
a) [x] a stabilit respiraţia anaerobă
b) [x] a obţinut vaccinul contra pestei aviare
c) [x] a obţinut vaccinul contra antraxului
d) [ ] a obţinut vaccinul contra variolei
e) [ ] a introdus microfotografierea
69. Punctajul: 10CM Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch оn microbiologie:
a) [ ] a studiat procesul digestiei intracelulare
b) [x] a introdus condensatorul Abbe
c) [x] a introdus sistemul de imersie
d) [ ] a introdus mediile nutritive lichide
e) [x] a introdus microfotografierea
70. Punctajul: 10CM Indicaţi contribuţiile savantului german R. Koch оn microbiologie:
a) [x] a introdus coloranţii de anilină
b) [x] a introdus sistemul de imersie
c) [x] a introdus mediile nutritive solide
d) [ ] a introdus mediile nutritive cromogene
e) [ ] a pus baza teoriei despre fagocitoză
71. Punctajul: 10CM Indicaţi categoriile de clasificare a regnului Procaryotae:
a) [x] Diviziune
b) [ ] Ramură
c) [ ] Grad
d) [x] Ordin
e) [x] Clasă
72. Punctajul: 10CM Indicaţi categoriile de clasificare a regnului Procaryotae:
a) [ ] Ramură
b) [ ] Încrengătură
c) [x] Gen
d) [x] Familie
e) [x] Clasă
73. Punctajul: 10CM Indicaţi formele incurbate de bacterii:
a) [ ] actinomicetele
b) [ ] streptobacteriile
c) [ ] streptococii
d) [x] spirilele
e) [x] spirochetele
74. Punctajul: 10CM Indicaţi formele incurbate de bacterii:
a) [x] vibrionii
b) [ ] clostridiile
c) [x] spirilele
d) [ ] sarcinele
e) [ ] streptobacteriile
75. Punctajul: 10CM Indicaţi formele alungite de bacterii:
a) [ ] vibrionii
b) [ ] spirilele
c) [x] clostridiile
d) [ ] sarcinele
e) [x] streptobacteriile
76. Punctajul: 10CM Indicaţi cocii care se divid după un singur plan:
a) [ ] stafilococii
b) [ ] sarcinele
c) [ ] tetracocii
d) [x] streptococii
e) [x] diplococii
77. Punctajul: 10CM Selectați elemente neprmanente a celulei bacteriene:
a) [ ] ribosomii
b) [x] capsula
c) [x] fimbriile
d) [ ] peretele celular
e) [ ] nucleoidul
78. CM Indicaţi caracteristicele citoplasmei bacteriene:
a) [ ] are funţie de adaptare a bacteriilor la condiţiile de mediu
b) [ ] este compartimentată
c) [x] densă
d) [x] conţine ribozomi
e) [x] este nefluctuantă
79. CM Selectaţi compoziția chimică a peretelui cellular:
a) [ ] polimetafosfaţi
b) [ ] acid glucuronic
c) [ ] polimeri ai glucozei
d) [x] acizi teichoici
e) [x] peptidoglican
80. CM Indicaţi pentru ce tipuri de microscopie este necesară camera obscură:
a) [ ] microscopia stereoscopică
b) [x] microscopia cu fluorescenţă
c) [x] microscopia cu contrast de fază
d) [x] microscopia cu fond întunecat
e) [ ] microscopia optică
81. CM Indicaţi afirmaţiile corecte:
a) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
b) [ ] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip eucariot
c) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
d) [x] virusurile conţin numai ARN sau AND
e) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
82. CM Indicaţi afirmaţiile corecte:
a) [x] prionii sînt proteine infecţioase
b) [ ] virusurile conţin ARN şi ADN
c) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
d) [ ] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip procariot
e) [x] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip eucariot

83. CM Selectaţi disciplinile care au derivat de la microbiologie:

a) [x] parazitologia
b) [ ] creatologia
c) [x] micologia
d) [x] imunologia
e) [ ] biochimia
84. CM Indicaţi afirmaţiile corecte:
a) [ ] prionii sînt virusurile bacteriilor
b) [ ] virusurile conţin ARN şi AND
c) [x] fungii sînt microorganisme unicelulare de tip eucariot
d) [x] bacteriile sînt microorganisme unicelulare, celule de tip procariot
e) [ ] protozoarele sînt microorganisme monocelulare, celule de tip procariot
85. CM Indicaţi clasificarea coloranţilor după natura lor:
a) [x] sintetici
b) [x] naturali
c) [ ] neutri
d) [ ] bazici
e) [ ] acizi
86. Punctajul: 10CM Indicaţi clasificarea coloranţilor după caracterele chimice:
a) [ ] sintetici
b) [ ] naturali
c) [x] neutri
d) [x] bazici
e) [x] acizi
87. Punctajul: 10CM Indicaţi metodele microbiologice de diagnostic:
a) [ ] chimică
b) [x] biologică
c) [x] bacteriologică
d) [ ] histologică
e) [x] microscopică
88. Punctajul: 10CM Indicaţi coloranţii de culoare galben-brună:
a) [x] vezuvina
b) [ ] cristal violet
c) [ ] fucsina acidă
d) [ ] safranina
e) [x] crizoidina
89. Punctajul: 10СM Selectați elemente de structură caracteristice fungilor:
a) [ ] endoflageli
b) [ ] exoflageli
c) [ ] microcapsulă
d) [x] mitocondrii
e) [x] nucleu diferenţiat
90. Punctajul: 10CM Alegeți tipurile de multiplicare a fungilor:
a) [ ] biosinteza
b) [ ] replicare
c) [x] germinare
d) [x] sporulare
e) [x] înmugurire
91. Punctajul: 10CM Selectați caracteristici specifice genului Mucor:
a) [x] endospori
b) [ ] exospori
c) [ ] miceliu septat
d) [x] miceliu neseptat
e) [x] prezența sporangiilor
92. Punctajul: 10СМ Selectați caracteristici specifice genului Penicillium:
a) [ ] formeză microcapsule
b) [ ] prezența endosporilor
c) [x] formează sterigme
d) [x] conidioforul ramificat
e) [x] miceliu pluricelular
93. Punctajul: 10CM Selectați caracteristici specifice genului Aspergillus:
a) [x] miceliu septat
b) [x] exospori
c) [x] conidiospor unicellular
d) [ ] miceliu neseptat
e) [ ] pili conjugativi
94. Punctajul: 10CM Selectați etapele de interacţiune a virusului cu celula gazdă:
a) [ ] creşterea
b) [x] asamblarea
c) [x] decapsidarea
d) [x] penetrarea
e) [x] adsorbția

96. CM Selectați subunitățile de masură utilizate pentru microorganisme:

a) [ ] picometri (pm)
b) [ ] decimetri (dc)
c) [x] nanometri (nm)
d) [x] micrometri (µm)
e) [ ] milimetri (mm)
97. CM Selectați esența metodei simple de colorare:
a) [ ] evidențiază sporii bacteriilor
b) [ ] evidențiază peretele cellular
c) [ ] determină aranjarea in frotiu
d) [x] determină proprietațile tinctoriale ale bacteriilor
e) [x] determină forma bacteriei
98. СМ Selectați metodele complexe de colorare:
a) [x] Neisser
b) [ ] Loeffler
c) [x] Zeihl-Neelsen
d) [x] Aujeszky
e) [x] Gram
99. CM Selectați elementele de structură a virusurilor complexe:
a) [x] acizi nucleici
b) [ ] perete cellular
c) [ ] capsula
d) [x] supercapsida
e) [x] nucleocapsida
 I. Complement simplu
1. Precizaţi denumirile bacteriilor care utilizează CO2 ca unica sursă de carbon:
A.Auxotrofe
B.Heterotrofe
C. +Autotrofe
D.Saprofite
E.Parazite
2. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează compuşii organici ca sursă de
carbon: A.Auxotrofe
B. Heterotrofe
C. Autotrofe
D.+Heterotrofe
E.Saprofite
3. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează materia organică moartă ca sursă de
carbon: A.Heterotrofe
B.+ Metatrofe
C.Autotrofe
D.Paratrofe
E.Parazite
4. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează ca sursă de carbon compuşii organici
ai organismelor vii:
A.Autotrofe
B.Heterotrofe
C.Metatrofe
D.Auxotrofe
E.+Paratrofe
5. Precizaţi denumirea bacteriilor care sunt capabile de a-şi realiza integral sinteza
metaboliţilor necesari:
A. +Prototrof
e
B.Metatrofe
C.Autotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
6. Precizaţi denumirea bacteriilor heterotrofe incapabile de a sintetiza unii metaboliţi
celulari: A.Autotrofe
B. +Auxotrofe
C.Paratrofe
D.Heterotrof
e
E.Prototrofe
7. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor
anorganice: A.Auxotrofe
 B.Organotrofe
C.Chemotrofe
D.+Litotrofe
E.Saprofite
8. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în urma oxidării substanţelor
anorganice: A.Parazite
B.Chemotrofe
C.Fototrofe
D.Litotrofe E.
+Organotrofe
9. Precizaţi grupele de bacterii auxotrofe:
A. Autotrofe
B. Litotrofe
C. Chemolitotrofe
D. Saprofite
E. +Parazite
10. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează lumina solară ca sursă de
energie: A.Chemotrofe
B.Autotrofe
C.+Fototrofe
D.Litotrofe
E.Saprofite
11. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energie în rezultatul reacţiilor de oxido-
reducere: A.Fototrofe
B.+Chemotrofe
C.Litotrofe
D.Parazite
E.Saprofite
12. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară şi surse de carbon
anorganic: A.Auxotrofe
B.Chemoorganotrofe
C.+Fotoautotrofe
D.Chemolitotrofe
E.Parazite
13. Precizaţi denumirea bacteriilor care utilizează energia solară si surse de carbon
organic: A.Chemoorganotrofe
B.Chemolitotrofe
C.Fotoautotrofe
D.Chemoautotrofe
E.+Fotoheterotrofe
14. Precizaţi denumirea bacteriilor care obţin energia în reacţii de oxido-reducere şi
utilizează carbon anorganic:
A.Fotoheterotrofe
B.Chemolitotrofe C.
+Chemoautotrofe
D.Fotoautotrofe
E.Chemoorganotrofe
15. Selectaţi particularităţile, care caracterizează enzimele bacteriene:
A. Sunt de natură polizaharidă
B. ! Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
C. Posedă activitate la temperatura 00 C
D. Posedă activitate la temperatura 650 C
 E. Sunt sintetizate de peretele celular.
16. Selectaţi mediile de nutriţie utilizate pentru studierea activitatăţii enzimatice a
bacteriilor:
A. Elective
B. Selective
C. ! Diferenţial diagnostice
D. Uzuale
E. De transport.
17. Numiţi compusul chimic produs în urma activităţii peptolitice a bacteriilor:
A. Nitraţi
B. Nitriţi
C. Acizi organici
D. Acizi graşi
E. +Hidrogen sulfurat
18. Numiţi produsul scindării, prin evidenţierea căruia se face identificarea bacteriilor
după activitatea peptolitică:
A. Nitraţi
B. Acizi graşi
C. Nitriţi
D. ! Indol
E. Acizi organici.
19. Numiţi produsul scindării peptonelor, prin evidenţierea căruia se face identificarea
bacteriilor după activitatea peptolitică:
A. ! Amoniacul
B. Nitriţi
C. Nitraţi
D. Acizi graşi
E. Acizi organici.
20. Selectaţi enzimele care rup legăturile dintre atomii de C şi N, O şi S prin asocierea apei:
A. Oxidoreductaze
B. ! Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
21. Selectaţi enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o
moleculă la alta:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. ! Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
22. Selectaţi enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică:
A. ! Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
23. Numiţi enzimele care catalizează transformările intramoleculare în substrat:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
 E. ! Izomeraze.
24. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia aerobă a bacteriilor:
A. Sulful
B. Azotul
C. ! Oxigenul
D. Fierul
E. Carbonul
25. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. ! Sulful
C. Magneziu
D. Clor
E. Natriu
26. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. ! Carbonaţii
C. Magneziu
D. Clorul
E. Natriu
27. Numiţi acceptorul final al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobă a bacteriilor:
A. Oxigenul
B. Magneziu
C. ! Nitraţii
D. Clorul
E. Glucoza
28. Numiţi compuşii organici care servesc ca sursă unuversală de energie pentru bacterii:
A. Lipidele
B. Proteinele
C. Nucleoproteinele
D. ! Glucidele
E. Lipopolizaharidele.
29. Selectaţi denumirea bacteriilr care folosesc ca sursă de carbon CO2 şi săruri anorganice:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. Auxotrofe
D. ! Autotrofe
E. Chemoheterotrofe.
30. Selectaţi denumirea tulpinelor de bacterii mutante care necesită nutrienţi suplimentari,
spre deosebire de parentali:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. +Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chemeoheterotrofe.
31. Numiţi bacteriile care folosesc compuşi organici drept sursă de energie şi carbon:
A. Prototrofe
B. Chemoautotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. ! Chemoheterotrofe.
32. Indicaţi denumirea bacteriilor care obţin energia prin oxidoreducere în care donatorul
de hidrogen serveşte o substanţă anorganică:
A. Prototrofe
B. ! Chemoautotrofe
C. Auxotrofe
D. Fotoheterotrofe
E. Chemoheterotrofe.
33. Numiţi compuşii chimici finali formaţi în rezultatul fermentării hexozelor de către unele
bacterii anaerobe:
A. Amoniacul
B. ! Alcoolii etilic sau butiric
C. Hidrogen sulfurat
D. Nitraţi
E. Indol
34. Selectaţi denumirea microorganismelor capabile să sintetizeze materialul plastic şi
energetic numai din glucoză şi săruri de amoniu:
A. Autotrofe
B. Auxotrofe
C. ! Prototrofe
D. Fotoautotrofe
E. Heterohemotrofe
35. Determinaţi cărui grup de microorganisme aparţin bacteriile saprofite în dependenţă de
sursa de H:
A. Heterotrofe
B. Chemoautotrofe
C. Litotrofe
D. ! Chemoorganotrofe
E. Aminoheterotrofe.
36. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă relativ mai pronunţată la acţiunea factorilor mediului
exterior:
A. Patogene
B. ! Saprofite
C. Cultivate special în laborator
D. Cu granulaţii de volutină care determină difteria
E. Imobile care cauzează dizenteria.
37. Numiţi bacteriile cu o rezistenţă mai sporită la acţiunea factorilor mediului ambiant:
A. Patogene
B. Cultivate în laborator
C. ! Sporulate
D. Mobile peritriche
E. Cu glicocalix la suprafaţă
38. Selectaţi denumirea măsurilor orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în
diferite obiecte ale mediului şi produse patologice de la bolnavi:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. ! Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
39. Selectaţi denumirea ansamblului de măsuri prin care se evită contaminarea obiectelor
şi diferitor substrate cu microorganisme:
A. Sterilizare
 B. Antisepsie
C. ! Asepsie
D. Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
40. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile mezofile cresc şi se
multiplică: A. 0 - +300 C
B. ! +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.

41. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile psihrofile cresc şi se

multiplică: A. ! 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
42. Selectaţi limitele de temperaturi la care bacteriile termofile cresc şi se
multiplică: A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. !+45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>950C.
43. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat fenolul în soluţie
de 0,3 / 0,5%:
A. Unguente
B. Preparate injectabile
C. ! Vaccinuri inactivate
D. Picături oftalmice
E. Produse alimentare.
44. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat mertiolatul de
sodiu:
A. Picături oftalmice
B. Vaccinuri vii atenuate
C. Unguente
D. Anatoxine
E. ! Seruri imune.
45. Numiţi substanţă chimică utilizată ca antiseptizantă:
A. Alcool etilic de 400 pentru prelucrarea mucoaselor
B. Alcool etilic de 960 pentru prelucrarea mucoaselor
C. ! Alcool etilic 70 0 pentru prelucrarea tegumentelor
D. Apă oxigenată 5 % pentru prelucrarea mucoaselor
E. Apă oxigenată 10 % pentru prelucrarea plăgilor.
46. Numiţi formele medicamentoase pentru conservarea cărora este utilizat benzoatul de
sodiu 0,2 – 1 % :
A. Picături oftalmice
B. Vaccinuri vii atenuate
C. ! Unguente
D. Anatoxine
E. Seruri imune.
47. Numiţi metoda care permite păstrarea îndelungată a microorganismelor prin
congelarea acestora cu deshidratare în vid:
A. Tyndalizare
 B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. ! Liofilizare.
48. Numiţi metoda ce permite păstrarea microorganismelor mai multe luni prin răcirea bruscă
la
– 700C:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. ! Congelare
E. Liofilizare.
49. Numiţi metoda de omorîre a formelor vegetative de microorganisme din substrat:
A. Tyndalizare
B. ! Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.

50. Numiţi metoda utilizată pentru distrugerea completă a microorganismelor din substrat
la temperaturi sub 600 C:
A. ! Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
51. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor din substrat la
temperaturi înalte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. ! Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
52. Numiţi metoda ce permite distrugerea completă a microorganismelor patogene din
substrat infectat:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. ! Dezinfecţie
E. Liofilizare.
53. Numiţi substanţa pe larg utilizată ca dezinfectant:
A. Apa oxigenată
B. ! Cloramina
C. Tinctura de iod
D. Verdele de briliant
E. Rivanol.
54. Numiţi metoda care se efectuează la 160 – 1800 C:
A. Sterilizare în aparatul Koch
B. Sterilizare cu vapori sub presiune
C. Liofilizare
D. ! Sterilizare cu căldură uscată
 E. Tyndalizare.
55. Numiţi metoda de sterilizare care se efectuează fracţionat:
A. Cu vapori sub presiune
B. Cu căldură uscată
C. ! Cu vapori fluenţi
D. Pasteurizarea
E. Filtrarea.
56. Numiţi intervalul de timp la care suportă fierberea formele vegetative ale bacteriilor
mezofile:
A. 60 minute
B. 20 – 30 minute
C. 10 – 15 minute
D. 2 – 3 minute
E. ! 30 – 60 secunde.
57.Indicaţi regimul la care se realizează sterilizarea cu căldură uscată:
A. 30 minute la 1800 C
B. ! 60 minute la 1800 C
C. 180 minute la 1400 C
D. 90 minute la 1200 C
E. 120 minute la 1100 C.
58. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
A. Ţeseturi şi fibre din bumbac
B. Material contaminat din laborator
C. ! Obiecte din sticlă
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.

59. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:

A. Ţeseturi şi fibre din bumbac
B. Material contaminat din laborator
C. ! Pulberi
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.
60. Indicaţi obiectele care se supun sterilizarii cu aer cald:
A. Ţeseturi şi fibre din bumbac
B. Material contaminat din laborator
C. ! Uleiuri
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.
61. Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210:
A. Bacterii capsulate
B. ! Acid benzoic
C. Soluţie alfa-naftol
D. Bacterii mobile
E. Comprimate cu bacteriofag.
62. Selectaţi indicatorul utilizat pentru controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210:
A. Bacteriilor capsulate
B. ! Bacterii sporulate
C. Soluţie alfa-naftol
D. Bacterii mobile
 E. Comprimate cu bacteriofag.
63. Selectaţi regimul prin care se realizează sterilizarea în autoclav:
A. 1000 C – 20 minute
B. 1150 C – 20 minute
C. ! 1200 C – 15 – 20 minute
D. 1600 C – 30 minute
E. 1800 C – 60 minute.
64. Selectaţi regimul la care se efectuează tindalizarea:
A. 1000 C – 30 minute 3 zile
B. 900 C – 60 minute
C. 1100 C – 15 minute
D. ! 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
E. 450 C – 120 minute.
65. Precizaţi stadia, necaracteristică creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturile periodice:
A. ! Anabioză
B. Lag
C. Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin
66. Selectaţi care din fazele creşterii şi multiplicării bacteriilor în culturi continue este prelungită:
A. Anabioză
B. Lag
C. ! Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin.
67. Selectaţi particularităţile caracteristice culturilor bacteriene în faza de lag:
A. Rata de creştere este maximală
B. ! Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică

68. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza exponenţială:

A. Rata de creştere este minimă
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. ! Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică
69. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza staţionară:
A. Rata de creştere devine nulă
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. ! Concentraţia de bacterii este stabilă
70. Selectaţi particularităţile ce caracterizează culturile bacteriene în faza de declin:
A. Rata cu creştere nulă
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. ! Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Sensibilitatea la antibiotice este maximală
71. Selectaţi care durată a timpului unei generaţii nu ecte caracteristică pentru bacteriile
patogene:
A. 18 – 20 ore
B. 30 – 40 minute
C. 20 – 30 minute
D. 8 – 10 minute
E. ! 1 – 4 minute
72. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile strict aerobe:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. ! Oxigenul
E. Bioxidul de carbon
73. Selectaţi care este primul factor limitat pentru bacteriile carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. Oxigenul
E. ! Bioxidul de carbon
74. Selectaţi care din substanţele enumerate menţin creşterea şi multiplicarea culturilor
continue (sincrone) de bacterii aerobe prin adaos permanent:
A. Carbon organic
B. Azot organic
C. Hidrogen
D. ! Oxigen
E. Bioxidul de carbon
75. Selectaţi prin adaos permanent a căror suplimente se menţin culturile continue (sincrone)
de bacterii carboxifile:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogen
D. Oxigen
E. ! Bioxidul de carbon
76. Selectaţi ce categorie taxonomică caracterizează timpul unei generaţii de bacterii:
A. Cultura bacteriană
B. Clona
C. Tulpina
D. Biovarul
E. ! Specia

77. Selectaţi care reagent suplimentar, spre deosebire de restul mediilor multitest, conţine
mediul TSI:
A. Geloză
B. ! Zaharoza
C. Glucoză
D. Lactoză
E. Săruri de fier
78. Selectaţi pH optim al mediilor de cultură pe care se cultivă majoritatea bacteriilor
patogene: A. 6,2 – 6,8
B. 6,9 – 7,1
 C. ! 7,2 – 7,6
D. 7,8 – 8,1
E. 8,2 – 8,6
79. Selectaţi mediul de cultură din grupul mediilor speciale:
A. ! Klauberg
B. Kligler
C. Endo
D. Muller
E. Kauffmann
80. Selectaţi mediile de cultură elective:
A. Endo
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Muller
E. ! Geloză-sânge
81. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:
A. Levine
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. ! Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
82. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
A. ! Hiss
B. Ser coagulat
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
83. Selectaţi mediile de cultură de transport:
A. Hiss
B. ! Soluţie fosfat-tampon
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
84. Selectaţi aminoacidul prin dezaminarea căruia se face identificarea bacteriilor:
A. Lizina
B. Ornitina
C. ! Fenilalanina
D. Arginina
E. Asparagina
85.Selectaţi în care condiţii optimale se cultivă bacteriile carboxifile:
A. Aerobe
B. Anaerobe
C. 5 – 10 % azot
D. ! 5 – 10 % bioxid de carbon
E. 5 – 10 % oxid de etilen

86. Precizaţi care etapă de izolare a culturilor pure aerobe este utilizatădupă necesitate:
A. ! Îmbogăţirea
B. Izolarea
C. Acumularea
 D. Identificarea
E. Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului
87. Indicaţi scopul cultivării bacteriilor în geloză în coloană înaltă:
A. Studierea caracterelor peptolitice
B. Studierea activităţii zaharolitice
C. Acumularea culturii pure
D. ! Izolarea anaerobilor
E. Identificarea speciei
88. Indicaţi prin care procedeu se izolează în cultură pură bacteriile sporulate:
A. Tratarea materialului cu soluţii acide
B. Diluarea succesivă a produsului patologic (10-1 – 10-6)
C. ! Prelucrarea termică la 800 C 20 minute
D. Prelucrarea termică la 1000 C 20 minute
E. Însămţnţarea pe medii selective
89. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru determinarea enzimelor proteolitice:
A. Kitt-Tarozzi
B. Hiss
C. ! Gelatină peptonată în coloană
D. Geloză peptonată în coloană
E. Geloză-sânge
90. Selectaţi reagentul utilizat pentru evidenţierea hidrogenului sulfurat format de către bacterii:
A. Hârtie de turnesol
B. Mediul Russel cu acetate de fier
C. ! Acetat de plumb îmbibat in banda de hârtie
D. Acid oxalic îmbibat in banda de hârtie
E. Fenolftaleina îmbibată in banda de hârtie
91. Selectaţi mediul de cultură utilizat pentru evidenţierea activităţii zaharolitice a bacteriilor:
A. Bulion biliat
B. Geloză-sânge
C. Mediul Kauffmann
D. Geloză în coloană
E. ! Mediul Hiss
92. Selectaţi care pot fi produsele finale de oxidare a glucidelor de către bacteriile aerobe:
A. H2 S
B. NH3
C. CH4
D. ! CO2
E. O2
93. Selectaţi care pot fi produsele finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile anaerobe:
A.
! H2 S
B.
Acizi anorganici
C.
Baze
D.
CO2
E.
O2
94. Selectaţi care pot fi acceptorii finali ai H la fermentarea glucidelor de către bacteriile
anaerobe:
A. ! Nitraţii
B. Acizi anorganici
C. Baze
D. CO2
E. O2
95. Indicaţi scopul cultivării culturii pure în bulion peptonat:
A. Obţinerea culturii pure
B. Obţinerii coloniilor izolate
C. ! Determinării activităţii peptolitice
D. Fagotipizării
E. Determinării oxidoreductazelor
96. Selectaţi metoda utilizată pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor anaerobe:
A. Diluţiilor succesive în bulion
B. ! Diluţiilor succesive în geloză
C. Difuzimetrică
D. Otto
E. Appelman
97. Precizaţi denumirea tipului de convieţuire dintre macroorganism şi microorganism,
când ultimul trăieşte din contul celuilalt fără ai aduce prejudicii:
A. Mutualism
B. ! Comensalism
C. Parazitism
D. Antagonism
E. Sinergism
98. Indicaţi denumirea relaţiilor de concurenţă între membrii unei biocenoze:
A. ! Antagonism
B. Sinergism
C. Simbioză
D. Interferenţă
E. Metabioză
99. Indicaţi cum se numeşte o convieţuire reciproc avantajoasă între macroorganism şi
microorganism:
A. Comensalism
B. ! Mutualism
C. Parazitism
D. Metabioză
E. Satelism
100. Indicaţi în care cazuri este indicată determinarea concentraţiei minime bactericide de
antibiotic în serul bolnavului:
A. ! Septicemii
B. Coproculturi
C. Plăgi postoperatorii infectate
D. Uroculturi
E. Biliculturi
101. Indicaţi în asociaţie cu care substanţe penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
A. Acid sulfanilamidic
B. Acid paraaminobenzoic
C. Acid folic
D. ! Sulbactam
E. Acid fenilpiruvic
102. Indicaţi în asociaţie cu care acid penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze:
A. Sulfanilamidic
B. Paraaminobenzoic
C. Folic
 D. ! Clavulanic
E. Fenilpiruvic
103. Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinelor:
A. Inhibă sinteza peretelui bacterian
B. Alterează permiabilitatea membranei citoplasmatice
C. ! Inhibă sinteza proteinelor
D. Se fixează de sterolii membranici
E. Inhibă sinteza acizilor nucleici

104. Indicaţi care raport CMI : CT reprezintă o tulpină bacteriană sensibilă la antibiotice:
A. 8 : 8
B. 8 : 2
C. 16 : 2
D. 8 : 4
E. ! 8 : 32
Genetica a fost redactată

105. Indicaţi care sunt limitele frecvenţei mutaţiilor spontane la

bacterii: A. 10-2 – 10-4
B. 10-3 – 10-5
C. 10-4 – 10-7
D. +10-6 – 10-12
E. 10-5 - 10-6
106. Precizati prin care mechanism se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii prin
transformatie:
A. +Patrunderea a unui fragment liber de ADN genomic al celulei donator si includerea
ulterioară a unei catene a acestui fragment in genomul celulei recipiente
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gramnegative
107. Precizati prin care mecanisme se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii pe
calea conjugatiei:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
B. +Trecerea prin contact direct a unei catene a unui fragment de AND genomic sau
plasmidic de la celula bacteriana donator F+ la celula recipient F-
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
108. Precizati prin care mecanisme se realizeaza recombinatiile genetice la bacterii pe
calea transducţei:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. + Transferul de catre bacteriofagii moderaţi a unui fragment de ADN genomic sau
plasmidic al celulei donator in celula recipienta si integrarea ulterioara a acestuia in ADN-
ul celular
 D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
109. Precizati ce reprezinta transpoziţia:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. +Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex
sau într-un duplex diferit ai aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive

110. Indicaţi mecanismul pătrunderii bacteriofagului în celula gazdă:

A. Fuziune
B. Translocare
C. Endocitoză
D. ! Injectarea acidului nucleic în citoplasma bacteriei
E. Toate de mai sus
111. Selectaţi metoda de cultivare a bacteriofagului:
A. Medii de cultură artificiale
B. Culturi celulare diploide
C. ! Suspensii bacteriene
D. Embrion de găină
E. Animale de laborator

112. Indicaţi modificările în mediul lichid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:

A. Formarea unei pelicule la suprafaţa mediului
B. Fomarea unui sediment
C. Tulburarea difuză a mediului
D. ! Clarificarea mediului
E. Apariţia plagelor (coloniilor negative)
113. Indicaţi modificările în mediul solid ce indică prezenţa culturii de bacteriofag:
A. Colonii de tip “S”
B. Colonii de tip “R”
C. Colonii de tip “M”
D. Clarificarea mediului
E. ! Apariţia plagelor (coloniilor negative)
114. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
A. Otto
B. ! Appelmann
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
115. Selectaţi metoda utilizată pentru titrarea bacteriofagului:
A. Otto
B. ! Graţia
C. Weinberg
 D. Furt
E. Fischer
116. Alegeţi afirmaţia care reprezintă profagul:
A. Forma vegetativă a fagului virulent
B. Forma vegetativă a fagului temperat
C. Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
D. ! Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
E. Formă imatură de fag

II Complement multiplu

117. Numiţi particularităţile ce caracterizează enzimele bacteriene:

A. ! Posedă 2 centre active
B. ! Au specifitate de substrat
C. Nu se supun reglării
D. ! Activitatea lor poate fi reglată
E. Sunt termostabile
118. Selectaţi factorii implicaţi în reglarea activităţii enzimatice a bacteriilor:
A. ! Metaboliţii formaţi
B. Gradul de umeditate a mediului
C. pH-ul mediului
D. Specia microbiană
E. ! Raportul substrat-enzimă
119. Numiţi criteriile conform cărora are loc clasificarea enzimelor bacteriene:
A. ! Locul de acţiune în raport cu celula
B. Structura chimică
C. ! Condiţiile de sinteză
D. ! Modul de acţiune
E. ! Natura substratelor degradate

120. Numiţi acceptorii finali al electronilor de hidrogen în respiraţia anaerobilor heterotrofi:

A. Oxigenul
B. +Elementul S
C. ! Sulfaţii
D. ! Nitraţii
E. Elementul N
121. Numiţi tipurile de respiraţie caracteristice microorganismelor patogene:
A. Azotofile
B. !Aerobe
C. !Anaerobe
D. ! Facultativ anaerobe
E. !Carboxifile
122. Selectaţi grupe în care se clasifică bacteriile în dependenţă de sursa de energie şi carbon:
A. ! Fotolitotrofe
B. Microaerofile
C. ! Fotoorganotrofe
D. ! Chemolitotrofe
 E. Carboxifile
123. Selectaţi substraturile utilizate de către bacteriile heterotrofe ca sursă de carbon:
A. Lipide
B. ! Glucide
C. ! Alcooli poliatomari
D. ! Proteine
E. Vitamine
124. Alegeţi tipurile de enzime caracteristice bacteriilor patogene:
A. ! De metabolism
B. Auxobolice
C. Antibolice
D. ! De patogenitate
E. Heterobolice
125. Numiţi compuşii chimici utilizaţi pentru determinarea reductazelor microbiene:
A. ! Albastru de metilen
B. Violet de genţiană
C. ! Rezazorina
D. ! Trifeniltetrasoliumchlorid (TTC)
E. Fuxina Ziehl
126. Numiţi mecanismele care asigură transportul nutrienţilor prin MCP:
A. ! Difuzie simplă
B. ! Difuzie facilitară
C. ! Transport activ
D. +Translocare
E. Transducţie
127.Numiţi grupele de medii de cultură conform clasificării în dependenţă de originea lor:
A. Comerciale
B. ! Empirice
C. ! Artificiale
D. Anorganice
E. ! Sintetice
128. Selectaţi grupele de medii de cultură conform clasificării acestora după consistenţă:
A. Viscoase
B. ! Lichide
C. Artificiale
D. ! Semilichide
E. ! Solide

129. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:

A. Să posede o reacţie slab acidă
B. ! Să fie sterile
C. ! Să posede un anumit redox potenţial
D. Să fie hipotonice
E. ! Să fie nutritive
130. Numiţi cerinţele cărora mediile de cultură trebuie să corespundă:
A. Să conţină antibiotice
B. ! Să fie izotonice
C. ! Să posede o anumită viscozitate
D. Să fie hipotonice
E. ! Să posede un anumit grad de umeditate
131. Numiţi organogenii care trebuie să conţină mediile de cultură pentru cultivarea
bacteriilor aerobe:
A. Sulf
B. ! Oxigen
C. ! Hidrogen
D. Fier
E. Magneziu
132. Numiţi organogenii care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea
bacteriilor aerobe:
A. Sulf
B. ! Azot
C. ! Carbon
D. Fier
E. Magneziu
133. Numiţi organogenii care trebuie să conţină medile de cultură pentru cultivarea
bacteriilor heterotrofe obligatoriu:
A. Sulf
B. ! Azot
C. ! Carbon
D. ! Hidrogen
E. ! Oxigen
134. Numiţi compuşii proteici prezenţi în peptonele comerciale:
A. Gelatină
B. Lipoproteine
C. ! Albumoze
D. ! Aminoacizi
E. ! Polipeptide
135. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
A. Difuzie şi osmoză
B. ! Hidroliză acidă
C. Hidroliză alcalină
D. Dezaminare
E. ! Digestie enzimatică
136. Numiţi metodele de obţinere a peptonelor din produse proteice:
A. ! Digestie peptică
B. ! Digestie triptică
C. Hidroliză alcalină
D. Fermentare
E. ! Hidroliză aicdă
137. Selectaţi regimurile la care se face expoziţia produselor din carne macerată pentru a
obţine extrasul apos de carne:
A. La frigider 00 C
B. La frigider 4 – 80 C
C. ! Temperatura camerei
D. ! Termostat 370 C
E. Baia de apă 1000 C

138. Numiţi produsele proteice din care se obţin peptonele comerciale:

A. !Carne de bovine
B. !Cazeină
 C. !Făină de peşte
D. Embrioni de găină
E. Carne de porcine
139. Numiţi produsele proteice din care se obţin peptonele comerciale:
A. Embrioni de găină
B. ! Stomacuri de animale
C. ! Sânge
D. ! Fibrină
E. Carne de porcine
140. Numiţi nutrienţii care se conţin în extrasul apos din carne:
A. Lipide
B. ! Microelemente
C. ! Săruri minerale
D. ! Hidrocarburi
E. ! Factori de creştere
141. Alegeţi grupele de medii de cultură conform clasificării lor după compoziţie:
A. Dozate
B. Empirice
C. ! Simple
D. ! Compuse
E. Sintetice
142. Alegeţi grupele de medii de cultură compuse conform clasificării lor după destinaţie:
A. Uzuale
B. ! Elective
C. ! Diferenţial-diagnostice
D. ! De îmbogăţire
E. De aiternativă
143. Numiţi ingredientele care se conţin în bulionul peptonat:
A. ! Peptonă 1 %
B. Glucoză 1 %
C. ! Natriu clor 0,5 %
D. ! Extras apos din carne - restul
E. Apă distilată
144. Numiţi ingredientele care se conţin în geloza nutritivă:
A. Gelatină 15 %
B. ! Peptonă 1 %
C. ! Natriu clor 0,5 %
D. ! Agar –agar 2,5 %
E. Indicatorul roşu neutru
145. Selectaţi mediile de cultură diferenţial-diagnostice:
A. Kitt – Tarozzi
B. ! Levine
C. ! Endo
D. Zeissler
E. ! Ploskirev
146. Selectaţi mediile de cultură elective:
A. Gelatina peptonată
B. ! Bulionul glucozat
C. ! Bulionul biliat
D. ! Serul coagulat
E. ! Geloză-sânge
147. Selectaţi mediile de cultură de îmbogăţire:
A. ! Muller
B. ! Kauffmann
C. ! Kitt – Tarozzi
D. Zeissler
E. Hiss
148. Selectaţi mediile de cultură de transport:
A. Apa peptonată
B. Bulionul peptonat
C. ! Soluţie fosfat-tampon
D. ! Soluţie clorid de sodiu 3 %
E. Soluţie clorid de sodiu 10 %
149. Selectaţi componentele care se conţin în mediul de cultură Endo:
A. ! Lactoză
B. Glucoză
C. ! Fucsină
D. Roşu neutru
E. ! Geloză
150. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Levine:
A. ! Lactoză
B. Glucoză
C. ! Albastru de metilen
D. Albastru de bromtimol
E. ! Geloză
151. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:
A. ! Glucoză
B. ! Lactoză
C. ! Manitol
D. Acetat de fier
E. Acetat de plumb
152. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Hiss:
A. Acetat de fier
B. Acetat de plumb
C. ! Manitol
D. ! Zaharoză
E. ! Maltoză
153. Mediul Kligler conţine următoarele glucide:
A. +Glucoza
B. +Lactoza
C. Zaharoza
D. +Sulfat de fier
E. Acetat de plumb
154. Selectaţi ingredientele care se conţin în mediul Kligler:
A. ! Glucoza
B. ! Lactoza
C. ! Sulfat de fier
D. Ureea
E. Acetat de plumb
155. Mediul TSI este compus din următoarel produse:
A. ! Glucoza
 B. ! Lactoza
C. ! Zaharoza
D. ! Ureea
E. Acetat de plumb

156. Alegeţi produsele metabolice care se determină în scop diagnostic în bulionul peptonat:
A. +Hidogenul sulfurat
B. Putrescina
C. + Indolul
D. Cadaverina
E. +Amoniac
157 . Numiţi particularităţile caracteristice tulpinilor microbiene:
A. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie
B. Sunt culturi microbiene de diferite specii
C. ! Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
D. ! Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale
de timp
E. Sunt culturi microbiene de diferite specii izolate din aceeaşi sursă simultan
158. Alegeţi care tipuri de culturi microbiene reprezintă o clona bacteriană:
A. ! O colonie de bacterii
B. ! O cultură de bacterii obţinută dintr-o singură celulă
C. O cultură mixtă de bacterii
D. ! O tulpină de bacterii
E. O cultură microbiană pe geloză înclinată
159. Numiţi substanţele chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:
A. +Acizii graşi
B. +Săpunurile
C. +Detergenţii
D. Fenolii
E. Formaldehida
160. Numiţi substanţele chimice care acţionează asupra grupelor fosforice ale acizilor nucleici:
A. +Verde de briliant
B. Tinctura de iod
C. +Albastru de metilen
D. +Rivanolul
E. Peroxidul de hidrogen
161. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile ale proteinelor:
A. Verde de briliant
B. +Cloramina
C. Albastru de metilen
D. +Peroxidul de hidrogen
E. +Tinctura de iod
162. Precizaţi formele de utilizare a formaldehidei ca dezinfectant pentru prelucrarea
următoarelor obiecte:
A. +Gazoasă - incintelor
B. +Gazoasă – lengerie de pat
C. Gazoasă – lengerie intimă
D. Soluţie 4% suprafeţelor
E. Soluţie 4% mâinilor
163. Numiţi compuşii chimici care acţionează asupra grupurilor sulfhidrile aledenaturează
(coagulează) proteinele:
A. +Alcoliii
B. +Acizii
C. +Săruri ale metalelor grele
D. Coloranţii
E. Oxidanţii
164. Alegeţi obiectele pentru dezinfectarea cărora se utilizează clorura de var:
A. Lengerie
B. ! Spută
C. Veselă
D. ! Fecale
E. Mâini

165. Alegeţi obiecte pentru prelucrarea cărora se utilizează cloramina de 4% :

A. ! Sputei
B. ! Fecalelor
C. ! Veselei contaminate
D. Mâinelor chirurgilor
E. Materialului biologic din laboratoarele biochimice

166. Selectaţi bacteriile mai rezistente la acţiunea factorilor mediului înconjurător:

A. ! Sporulate
B. Patogene
C. ! Saprofite
D. ! Microorganismele din mediul extern
E. Microorganismele cultivate în laborator
167. Numiţi efectele desicării asupra bacteriilor:
A. ! Deshidratarea celulelor
B. ! Creşterea concentraţiei saline în citoplasmă
C. Denaturarea proteinelor şi enzimelor
D. Lezarea peretelui celular
E. O acţiune directă asupra AND-lui
168. Alegeţi compuşii chimici utilizaţi în calitate de substanţe dezinfectante:
A. Soluţie apoasă de albastru de metilen
B. Permanganatul de potasiu
C. ! Fenolul şi derivaţii lui
D. ! Clorura de var
E. ! Cloramina
169.Selectaţi regimurile de temperaturi la care se realizează sterilizarea în
autoclav: A. ! 1000 C
B. ! 1100C
C. ! 1200 C
D. ! 1340 C
E. 1600 C
170. Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte:
A. ! Fracţionată cu vapori fluenţi
B. Pasteurizare
C. ! Prin filtre bacteriene
D. ! Tyndalizare
 E. Cu căldură uscată
171.Selectaţi metodele de sterilizare a mediilor de cultură care conţin
glucide: A. 1200 C - 15 – 20 minute
B. ! 1100 C – 10 minute
C. ! 1000 C fracţionat
D. Tyndalizare
E. ! Filtrare
172. Numiţi mecanismele care stau la baza efectului antibacterian a pasteurizării:
A. ! Dereglarea barierei osmotice
B. Şocul termic
C. Apariţia radicalilor OH şi O2
D. ! Coagularea proteinelor
E. !Deteriorarea ribosomilor celulare
173. Alegeţi procedeele utilizate în metoda mecanică de sterilizare:
A. Utilizarea ultrasunetului
B. ! Filtrarea prin filtrele de nitroceluloză
C. ! Utilizarea filtrelor de asbest
D. Utilizarea filtrelor din hîrtie cromatografică
E. Expunerea la raze ultraviolete

174. Alegeţi obiectele care se sterilizează prin aer fierbinte:

A. Soluţii apoase
B. Obiecte din cauciuc
C. ! Pulberii
D. ! Obiectele din sticlă
E. ! Uleiurile
175. Alegeţi obiectele care se sterilizează în mod obligator:
A. ! Recipientele şi instrumentele destinate izolării culturii pure de microorganisme
B. ! Mediile de cultură
C. Materialele contaminate după studiere în laboratoarele bacteriologice
D. ! Instrumentariul care vine în contact cu mucoasele (endoscoape, sonde, ş.a.)
E. Excretele bolnavilor infecţioşi
176. Alegeţi obiectele pentru care sterilizarea este indispensabilă:
A. ! Instrumentele care penetrează învelişurile organismului şi pătrund în ţesuturi
B. ! Medicamentele care se injectează sau se perfuzează
C. Instrumentele care realizează contact cu tegumentele
D. Prelevatele contaminate din laboratoarele biochimice
E. ! Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele
177. Selectaţi afirmările corecte care reflectă sterilizarea prin flambare:
A. ! Este rapidă şi cu eficienţă absolută
B. ! Se foloseşte pentru obiecte care nu se degradează
C. Este utilă pentru instrumentele chirurgicale
D. ! Este indicată pentru ansa bacteriologică
E. Este folosită în domeniul farmaceutic
178. Alegeţi condiţiile în care se realizează conservarea microorganismelor pe o perioadă
îndelungată de timp:
A. Refrigerare la - 40 C
B. Congelare la – 200 C
C. Congelare la - 700C
D. ! Congelare la – 1960 C
E. ! Liofilizare
179. Selectaţi indicatorii utilizaţi pentru controlul eficienţii sterilizării:
A. Antipirina
B. ! Sporii bacterieni
C. Fenolftaleina
D. Benzonaftol
E. ! Acidul benzoic
180. Alegeţi regimurile de temperaturi la care se efectuează
pasteurizarea: A. 40 C – 18 – 24 ore
B. 56 – 580 C – 45 minute
C. ! 61 – 650 C – 30 minute
D. ! 71 – 750 C – 30 – 45 secunde
E. ! 85 – 900 C – 10 – 15 secunde cu răcire bruscă
181. Selectaţi condiţiile care asigură eficienţa metodei bacteriologice:
A. ! Prelevatele se recoltează din focarele afectate
B. ! Materialul se prelevă până la administrarea antibioticelor
C. ! Prelevatele de urgenţă se transportă în laborator
D. Recoltarea materialului se efectuează pe fondul antibioticoterapiei
E. Prelevatele se conservează timp îndelungat prin congelare
182. Indicaţi testele de bază utilizate pentru identificarea culturii izolate:
A. ! Studierea caracterelor morfologice şi tinctoriale
B. ! Determinarea activităţii biochimice
C. Fagotipia
D. ! Determinarea structurii antigenice
E. Determinarea virulenţei

183. Indicaţi procedeele prin care se crează condiţii de anaerobioză:

A. ! Mecanică
B. ! Fizică
C. ! Chimică
D. ! Biologică
E. Sintetică
184. Selectaţi metodele prin care se realizează izolarea anaerobilor:
A. ! Zeissler
B. Otto
C. Furt
D. Fischer
E. ! Weinberg
185. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. ! Însămânţarea pe placa de geloză
E. Însămânţarea în bulion peptonat
186. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii
aerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânţarea pe placa de geloză
E. ! Însămânţarea pe geloză înclinată
187. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de
bacterii aerobe:
A. ! Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. ! Antibioticograma
E. Însămânţarea pe geloză înclinată
188. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii
anaerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. ! Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
189. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa II de izolare a culturii pure de
bacterii anaerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. ! Însămânşarea în mediul Zeissler
E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
190. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa III de izolare a culturii pure de
bacterii anaerobe:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. ! Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
191. Numiţi procedeele care se efectuează la etapa IV de izolare a culturii pure de
bacterii anaerobe:
A. ! Determinarea activităţii biochimice
B. ! Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. ! Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. ! Identificarea exotoxinelor bacteriene

192. Alegeţi produsele metabolice prin evidenţierea cărora se determină activitatea

peptolitică a bacteriilor:
A. ! Amoniac
B. ! Indol
C. Acizi organici
D. ! Hidrogen sulfurat
E. Bioxid de carbon
193. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:
A. Au dimensiuni punctiforme
B. ! Sunt transparente sau semitransparente
C. ! Suprafaţa este umedă şi lucioasă
D. Marginle sunt neregulate
E. Au structură neomogenă
194. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:
 A. Au dimensiuni punctiforme
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
D. ! Marginle sunt neregulate
E. ! Au structură neomogenă
195. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:
A. Au dimensiuni punctiforme
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. ! Suprafaţa este mată şi uscată
D. ! Marginle sunt neregulate
E. ! Au structură neomogenă
196. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma S:
A. ! Au o formă de cupolă
B. ! Sunt transparente sau semitransparente
C. ! Uşor se detaşează de la mediu
D. Marginle sunt neregulate
E. Au structură granulară
197. Numiţi particularităţile ce caracterizează coloniile forma R:
A. ! Sunt plate
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. Uşor se detaşează de la mediu
D. ! Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
E. ! Au structură granulară
198. Alegeţi metodele utilizate pentru depistarea directă a beta-lactamazelor:
A. Metoda diluţiilor succesive
B. ! Testul iodometric
C. Metoda rondelelor
D. ! Testul acidimetric
E. Metoda Appelmann
199. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibarea sintezei
peretelui celular:
A. Tetracicline
B. ! Beta-lactamice
C. ! Cefalosporinele
D. Acidul clavulanic
E. Sulfanilamide
200. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin alterarea permeabilităţii
membranei citoplasmatice:
A. ! Polimixine
B. ! Poliene
C. Gramicidică
D. Cloramfenicol
E. Peniciline

201. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei proteice:
A. ! Tetracicline
B. ! Aminoglicozide
C. ! Macrolide
D. Chinolone
E. Sulfanilamide
202. Numiţi antibioticele care realizează efectul antimicrobian prin inhibiţia sintezei acizilor
nucleici:
A. Poliene
B. Sulfamide
C. ! Chinolone
D. ! Rifampicină
E. Beta-lactamice
203. Numiţi metodele utilizate pentru determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la
antibiotice:
A. ! Diluţiilor succesive în mediul lichid
B. Otto
C. ! Diluţiilor succesive pe medii solide
D. ! Difuzimetrică
E. Appelmann
204. Alegeţi criteriile prin care se confirmă ineficienţa antibioticoterapiei:
A. ! Creşterea persistentă a proteinei C reactive
B. Scăderea concentraţiei proteinei C reactive
C. ! Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
D. Normalizarea formulei leucocitare
E. ! Depistarea agentului cauzal în prelevate
205. Numiţi criteriile prin care este indicată dozarea antibioticelor în umori:
A. ! Administrarea antibioticelor toxice
B. ! Pacienţii cu deficienţe metabolice
C. În orice infecţie
D. ! Testarea unui antibiotic nou
E. În infecţiile virale
206. Alegeţi posibilele efecte negative ale antibioticoterapiei:
A. ! Toxice
B. ! Disbioze
C. Evoluţie liniară a proteinei C reactive
D. ! Majorarea fondului plasmidic de rezistenţă
E. ! Efecte sensibilizante
207. Indicaţi care procese biologice ale celulei bacteriene pot fi inhibate de antibiotice:
A. ! Sinteza componentelor peretelui celular
B. ! Funcţia membranei citoplasmatice
C. ! Sinteza proteinelor
D. ! Transcripţia şi sinteza acizilor nucleici
E. Sinteza capsulei
208. Indicaţi asupra căror grupe de microorganisme posedă activitate antibioticele poliene
nistatina, levorina:
A. Virusurilor
B. Bacteriilor gramnegative
C. Bacteriilor acidorezistente
D. ! Candidelor
E. ! Micetelor patogene
209. Indicaţi în care cazuri în terapia antimicrobiană este indicată asocierea de antibiotice:
A. ! Până la stabilirea antibioticogramei
B. ! În unele infecţii mixte
C. În infecţii virale
D. ! Pentru a obţine efecte sinergice
E. În orice infecţie
210. Indicaţi variantele în care nivelul eficienţei inhibatoare (NEI) al unui antibiotic se consideră
bun în dependenţă de raportul CT la CMI:
A. ≥ 1
B. ≥ 2
C. ! ≥ 4 – 8
D. ! ≥ 16 – 32
E. ! ≥ 64
211. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic
în dependenţă de raportul CMI : CT:
A. 8 : 8
B. ! 2 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. ! 4 : 32
212. Indicaţi variantele în care o tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un
antibiotic dacă raportul CMB : CT constituie:
A. 8 : 8
B. ! 4 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. ! 8 : 32
213. Indicaţi cazurile în care este indicată testarea izolatelor pentru determinarea
concentraţiei minime bactericide (CMB):
A. ! Septicemii
B. Plăgi postoperatorii
C. Pneumonii acute
D. ! Insuficienţă renală
E. ! Endocardite

Genetica a fost

redactată

214. Precizati particularitatile ce caracterizeaza fenotipul unui microorganism:

A. +Reprezintă o secvenţă de nucleotide din ADN-ul său
B. +Dirijează sinteza proteinelor sau а moleculelor de ADN, reglarea şi funcţiile lor
C. Se manifestă prin producerea unei capsule
D. Se manifestă prin rezistenţa la antibiotice
E. Se manifestă în fagoliză
215. Precizati cauzele producerii modificărilor (variaţiilor) genetice la microorganisme:
A. +Acţiunii unor mutageni fizici
B. +Acţiunii unor mutageni chimici
C. +Recombinării
D. +Transferului de gene
E. Transferul de plasmide
216. Indicati tipurile de mutaţii descrisе la microorganism in dependenţă de natură si efect:
A. +Spontane
B. +Stimulate (induse)
C. +Nocive
D. +Benefice
E. Indiferente
217. Indicati modalitatile prin care se realizeaza transferul de material genetic la bacterii:
A. +Transformaţie
B. Recombinare
C. +Transducţie
D. Translocare
E. +Conjugaţie
218. Indicati particularitatile ce caracterizeaza recombinatiile genetice realizate prin
transformtie:
A. +Absorbtia ADN-ului liber al bacteriei donator de peretele celulei recipiente competente si
patrunderea unui fragment de ADN intracelular
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau
într-un duplex diferit al aceleiaşi celule
E. + Integrarea uneia din catenele fragmentului de ADN liber al celulei donator in genomul
celulei recipiente

219. Indicati particularitatile ce caracterizeaza tehnicile de biologie moleculara:

A. +Se bazează pe capacitatea unei secvenţe monocatenare de acid nucleic (ADN sau ARN)
de a se lega specific de secvenţa sa complementară (se bazează pe conceptul de hibridare
moleculară)
B. +Sunt destinate evidenţierii acizilor nucleici
C. +Sensibilitatea lor poate fi crescută prin amplificare
D. Rezultatul poate fi doar calitativ
E. +Reacţia de polimerizare în lanţ (RPL) este tehnica cea mai frecvent utilizată
220. Precizati in care scopuri poate fi utilizata RPL (reacţia de polimerizare în lanţ):
A. +Fabricarea sondelor (primerilor)
B. +Clasificarea şi taxonomia microorganismelor
C. +Detectarea unei mutaţii specifice
D. +Identificarea acizilor nucleici ai unui patogen într-un material clinic
E. Identificarea antigenelor specifice unui patogen într-un material clinic

221. Numiţi particularităţile bacteriofagilor:

A. Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile
B. ! Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
C. Conţin enzime metabolice
D. ! Conţin enzime de reproducere
E. Sunt sensibili la antibiotice
222. Indicaţi receptorii specifici de care se fixează bacteriofagii:
A. ! Peretele celular al bacteriilor
B. ! Capsulă
C. Pili
D. Flageli
E. Membrana citoplasmatică
223.Indicaţi metodele de evidenţiere a bacteriofagului:
A. ! Otto
B. ! Furt
C. Appelmann
D. Graţia
E. ! Fişer
224.Indicaţi metodele de titrare a bacteriofagului:
A. Zeissler
 B. ! Appelamann
C. Wainberg
D. ! Gratia
E. Fişer
225.Indicaţi particularităţile caracteristice pentru culturile lizogene:
A. Posedă capacitatea de a reproduce fagi şi de ai transmite celulelor descendente în
lipsa infecţiei
B. ! Sunt rezistente la reinfecţie
C. ! Pot obţine unele caractere absente la tulpina neinfectată cu fag
D. ! Se formează în rezultatul infectării cu fagi moderaţi
E. Se formează în rezultatul infectării cu fagi virulenţi
226.Selectaţi particularităţile ce caracterizează infecţia litică:
A. ! Este cauzată de fagi virulenţi
B. Este cauzată de fagi moderaţi
C. ! La finele ciclului de replicare celula infectată se lizează eliberând fagii formaţi
D. Cauzează aparenţa culturilor lizogene
E. Evoluează mai activ în mediul acid
227. Indicaţi care este aplicarea practică a bacteriofagilor:
A. Pentru obţinerea vaccinurilor.
B. ! Profilaxia şi tratamenul unor infecţii
C. ! Identificarea culturilor bacteriene
D. ! Servesc ca model experimental în genetică.
E. Stimulează răspunsul imun.

228. Numiţi tipurile de antagonism microbian:

A. De alternativă
B. ! Pasiv
C. ! Activ
D. ! Specific
E. ! Nespecific
229. Selectaţi preparatele biologice - eubiotice:
A. ! Lactobacterina
B. Penicilina
C. ! Colibacterina
D. ! Bificolul
E. Stafilobacterina
230. Indicați componentele necesare utilizate în recția imunofluorescentă indirectă:
231. diagnosticum
232. Serul pacientului
233. 8] Prelevatul recoltat de la pacient
234. Ser antiglobulinic marcat cu fluorocromi
235. Antigenul marcat cu fluorocrom
236. Indicați factorii celulari de rezistență nespecifică:
237. O Beta-lizinele
238. Microțagii
239. O Limfocitele T
240. C) Complementul
241. C) Integritatea pielii și mucoaselor
242. Selectați reacțiile în care utilizăm ser antiglobulinic:
243. reacția imunofluorescentă indirectă
244. reacția de precipitare în gel
245. reacția de precipitare inelară
246. reacția Coombs (determinarea anticorpilor incompleți)
247. Reacția de nemaglutinare indirectă
248. Indicați antigenele celulei eucariote specifice de grup:
249. nomoantigene
250. izoantigene
251. idioantigene
252. alloantigene
253. neteroantigene
254. Indicați componentele reacției de aglutinare indirectă:
255. diagnosticum
256. ser antiglobulinic
257. sertiziologic
258. ser imun
259. diagnosticum eritrocitar
260.
Indicați afirmațiile corecte:
261.
Antigenul incomplet posedă o masă moleculară mai mare de 100 000 Da
262. lgG este un monomer, reprezintă 30% din totalul de lg
263. Complimentul este un factor umoral de rezistență nespecific
264. Antigenul complet posedă specificitate, nu posedă antigenicitate
265. Reacția de aglutinare în tuburi se pune mai frecvent indirect
266. Indicați reacțiile de hipersensibilizare de tip II:
267. Artrita reumatoidă poststreptococică
268. Glomerulonețrita acută poststreptococică
269. Boala serului
270. 4] Anemia hemolitică post-medicamentoasă
271. Anemia hemolitică post-transțuzională
272.
273. Numiți reacția mecanismul căreia este reprezentat în imagine:
274. O Reacția de inhibiție a nemadsorbtiei
275. (D Reacția de nemaglutinare indirectă
276. (D Reacția de Inhibiție a nemaglutinării
277. C) Reacția de nemaglutinare directă
278. @ Reacția antiglobulinică Coombs
279. Indicați factorii nespecifici de rezistență:
280. PH-ul acid la nivelul stomacului
281. Limfocitele T
282. Interferonii
283. Limfocitele a
284. barierele de organ
285. Indicați componentele necesare pentru efectuarea reacției de hemaglutinare indirectă:
286. Diagnosticum
287. Diagnosticum eritrocitar
288. Ser imun
289. Eritrocite de berbec
290. Serul pacientului
291. Indicați factorii din a doua linie de apărare nespecifică a macroorganismului:
292. C) integritatea pielii, mucoaselor
293. C) barierele de organ
294. C) complementul, properdina
295. C) flora saprofită de la nivelul mucoaselor r
296. ) lizozimul
297. Indicați caracteristicile adjuvanților:
298. acționează prin efectul de depozit
299. sunt utilizați la obținerea imunoglobulinilor
300. inhibă prelucrarea antigenului în macrofage
301. â intensifică răspunsul imun
302. 6 sunt utilizați la obținerea unor seruri imune
303. Indicați factorii de care depinde intensitatea și calitatea răspunsului imun umoral:
304. a Doza de antigen
305. Timpul de viată a lg
306. Momentul contactului
307. Activitatea complementului
308. Intervalele dintre contacte
 309. Indicați caracteristicile răspunsului imun primar:
310. anticorpii încep să apară la 14 zile
311. se dezvoltă Ia repetarea stimulului antigenic
312. titrul de anticorpi se ,menține 7 zile, după care scade
313. titrul de anticorpi se ,menține un timp îndelungat și scade lent
314. este caracteristic antigenelor de natură proteică
315. Indicați componentele reacției de precipitare indirectă:
316. serul pacientului
317. diagnosticum
318. tulpina izolată de la pacient
319. soluție fiziologică
320. ser imun
321. 12

322.
323. Selectați imunoglobulina reprezentată in imagine:
324. O lgM
325. O łgE O łgG
(9 lgA
326. O Igo
327. Indicați afirmațiile corecte:
328. lg G nu activează complementul
329. Piciorușul lg interacționează specific cu epitopii bacterieni
330. lg E este prima care apare după imunizare
331. Proteinele serice țac parte din a doua linie de apărare
332. Rezistența activă artificială se instalează după suportarea bolii

333.
 334. Numiți reacția reprezentată in imagine:
335. (D Reacția de imunofluorescență directă
336. C) Reacția imunoenzimatică directă
337. (D Reacția de aglutinare indirectă
338. Reacția imunoenzimatică indirectă
339. C) Reacția de Co-aglutinare
340. Indicați stările care se atribuie la hipersensibilitatea cu complexe imune Ag•Ac:
341. boala serului
342. anemiile hemolitice post-transțuzionale
343. artrita reumatoidă
344. atopia
345. anafilaxia

Totalizarea Nr. 2 la compartimentul

“Fiziologia bacteriilor. Antibioticele.

I. Complement simplu

1. Despre enzimele bacteriene se poate afirma:

A.Sunt de natură polizaharidă
B.Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
C.Posedă activitate la temperatura 00 C
D. Posedă activitate la temperatura 650 C
E. Sunt sintetizate de peretele celular.
2. Activitatea enzimatică a bacteriilor se studiază pe următoarele medii de nutriţie:
A. Elective
B. Selective
C. Diferenţial diagnostice
D. Uzuale
E. De transport.
3. Bacteriile pot scinda peptonele până la următoatele produse:
A. Nitraţi
B. Nitriţi
C. Acizi organici
D. Acizi graşi
E. Hidrogen sulfurat
4. Identificarea bacteriilor după activitatea peptolitică se face prin evidenţierea următorului produs a
scindării peptonelor: A. Nitraţilor
B. Acizilor graşi
C. Nitriţilor
D. Indol
E. Acizilor organici.
5. Identificarea bacteriilor după activitatea peptolitică se face prin evidenţierea următorului produs a
scindării peptonelor: A. Amoniacului
B. Nitriţilor
C. Nitraţilor
D. Acizilor graşi
E. Acizilor organici.
6. Enzimele care distrug legăturile dintre atomii de C şi N, O, S se numesc:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
7. Enzimele care efectuează trecerea prin cataliză a unor radicali de la o moleculă la alta se numesc: A.
Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
8. Enzimele care participă în reacţiile de oxidare biologică se numesc: A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze
D. Ligaze
E. Izomeraze.
9. Enzimele care catalizează transformările intramoleculare se numesc:
A. Oxidoreductaze
B. Hidrolaze
C. Transferaze D. Ligaze
E. Izomeraze.
10. În respiraţia aerobă a bacteriilor, acceptorul final al electronilor de hidrogen este:
A. Sulful
B. Azotul
C. Oxigenul
D. Ferul
E. Carbonul
11. În respiraţia anaerobă a bacteriilor, acceptorul final al electronilor de hidrogen este:
A. Oxigenul
B. Sulful
C. Ferul
D. Nitraţii
E. Nitriţii
12. În respiraţia anaerobă a bacteriilor, acceptorul final al electronilor de hidrogen este:
A. Oxigenul
B. Carbonul
C. Ferul
D. Nitraţii
E. Nitriţii.
13. În respiraţia anaerobă a bacteriilor, acceptorul final al electronilor de hidrogen este:
A. Oxigenul
B. Ferul
C. Azotul
D. Nitraţii
E. Nitriţii.
14. Ca sursă unuversală de energie pentru bacterii servesc următorii compuşi organici:
A. Lipidele
B. Proteinele
C. Nucleoproteinele
D. Glucidele
E. Lipopolizaharidele.
15. Bacteriile care folosesc ca sursă de carbon CO2 şi săruri neorganice se numesc:
A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chimioheterotrofe.
16. Tulpinele de bacterii mutante care necesită nutrienţi suplimentari, spre deosebire de parentali, se
numesc: A. Prototrofe
B. Heterotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chimioheterotrofe.
17. Bacteriile care folosesc un compus organic drept sursă de energie şi carbon se numesc:
A. Prototrofe
B. Chimioautotrofe
C. Auxotrofe
D. Autotrofe
E. Chimioheterotrofe.

18. Bacterii care obţin energia prin oxidoreduceri în care donatorul de hidrogen este o substanţă
anorganică se numesc:
A. Prototrofe
B. Chimioautotrofe
C. Auxotrofe
D. Fotoheterotrofe
E. Chimioheterotrofe.
19. În rezultatul oxidării parţiale unele bacterii anaerobe pot forma următorii compuşi:
A. Amoniacul
B. Alcoolii etilic şi butiric
C. Hidrogen sulfurat
D. Nitraţi E. Indol
20. Microorganismele capabile să sintetizeze materialul plastic şi energetic numai din glucoză ca unica sursă
de carbon se numesc:
A. Autotrofe
B. Auxotrofe
C. Prototrofe
D. Fotoautotrofe
E. Heterohemotrofel
21. Microorganismele patogene aparţin grupului:
A. Heterotrofe
B. Chemoautotrofe
C. Chemotrofe D. Chemoorganotrofe
E. Aminoheterotrofe.

22. Bacterii cu o rezistenţă mai pronunţată la acţiunea factorilor mediului exterior:

A. Patogene
B. Saprofite
C. Cultivate special în laborator
D. Cu granulaţii de volutină care determină difteria
E. Imobile care cauzează dizenteria.
23. Bacterii cu o rezistenţă mai sporită la factorii mediului ambiant:
A. Patogene
B. Cultivate în laborator
C. Formele sporulate
D. Mobile, cu echipament enzimatic de patogenitate
E. Care au capacitatea de adeziune.
24. Măsuri orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în diferite obiecte ale mediului şi produse
patologice de la bolnavi poartă denumirea de:
A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. Dezinfecţie
E. Tyndalizare
25. Ansamblul măsurilor prin care se evită contaminarea mediului ambiant şi diferitor substanţe se
numeşte: A. Sterilizare
B. Antisepsie
C. Asepsie
D. Dezinfecţie
E. Tyndalizare.
26. Bacteriile mezofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi:
A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.
27. Bacteriile psihrofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi:

A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C
D. – 10 - +100C
E.>600C.

28. Bacteriile termofile cresc şi se multiplică în limitele de temperaturi:

A. 0 - +300 C
B. +20 - +400C
C. +45 - +600C D. – 10 - +100C
E.>950C.

29. Fenolul în soluţie de 0,3 / 0,5% este utilizat pentru conservarea:

A. Unguentelor
B. Preparatelor injectabile
C. Vaccinurilor inactivate
D. Picăturilor oftalmice
E. Produselor alimentare.
30. Mertiolatul de sodiu este utilizat pentru conservarea:
A. Picăturilor oftalmice
B. Vaccinurilor vii atenuate
C. Unguentelor
D. Anatoxinelor
E. Serurilor imune.
31. Ca substanţă antiseptizantă în practică se utilizează:
A. Alcool etilic de 400 pentru prelucrarea mucoaselor
B. Alcool etilic de 960 pentru prelucrarea mucoaselor
C. Alcool etilic 70 0 pentru prelucrarea tegumentelor D. Apă oxigenată 5 % pentru prelucrarea
mucoaselor
E. Apă oxigenată 10 % pentru prelucrarea plăgilor.

32. Benzoatul de sodiu 0,2 – 1 % este utilizat pentru conservarea:

A. Picăturilor oftalmice
B. Vaccinurilor vii atenuate
C. Unguentelor
D. Anatoxinelor
E. Serurilor imune.
33. Congelarea cu deshidratare în vid, ce permite păstrarea îndelungată a microorganismelor se numeşte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
34. Răcirea bruscă la – 700C ce permite păstrarea microorganismelor câteva luni se numeşte:
 A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
35. Distrugerea formelor vegetative de microorganisme din substrat se numeşte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.

36. Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi mai mici de 60 0 C se numeşte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Congelare
E. Liofilizare.
37. Distrugerea completă a microorganismelor din substrat la temperaturi înalte se numeşte:
A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare D. Congelare
E. Liofilizare.

38. Distrugerea microorganismelor patogene din substrat infectat se numeşte:

A. Tyndalizare
B. Pasteurizare
C. Sterilizare
D. Dezinfecţie
E. Liofilizare.
39. În calitate de substanţă dezinfectantă pe larg se utilizează:
A. Apa oxigenată
B. Clorura de var
C. Tinctura de iod D. Verdele de briliant
E. Rivanol.

40. Se efectuează la 160 – 1800 C:

A. Sterilizarea în aparatul Koch
B. Sterilizarea cu vapori sub presiune
C. Liofilizarea
D. Sterilizarea cu căldură uscată
E. Tyndalizarea.
?41. Este o metodă de sterilizare fracţionată:

A. Cu vapori sub presiune

 B. Cu căldură uscată
C. Cu vapori fluenţi D. Pasteurizarea
E. Filtrarea.

42. Formele vegetative ale bacteriilor mezofile suportă fierberea timp de:

A. 60 minute
B. 20 – 30 minute
C. 10 – 15 minute
D. 2 – 3 minute
E. 30 – 60 secunde.
43.Sterilizarea cu căldură uscată se realizează în următorul regim:

A. 30 minute la 1800 C
B. 30 minute la 1800 C
C. 180 minute la 1400 C
D. 90 minute la 1200 C
E. 120 minute la 1100 C.
44. Sterilizarea cu aer cald este indicată pentru:
A. Ţeseturi şi fibre din bumbac
B. Material contaminat din laborator
C. Obiecte din sticlă
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.

45. Sterilizarea cu aer cald este indicată pentru:

 Ţeseturi şi fibre din bumbac

B. Material contaminat din laborator

C. Pulberi
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.
46. Sterilizarea cu aer cald este indicată pentru:
A. Ţeseturi şi fibre din bumbac
B. Material contaminat din laborator
C. Uleiuri
D. Soluţii injectabile
E. Obiecte cu garnituri de cauciuc.
47. Controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210 C se face prin utilizarea indicatorului:
A. Bacteriilor capsulate
B. Acidului benzoic
C. Soluţiei de alfa-naftol
D. Bacteriile mobile
E. Comprimatelor cu bacteriofag.
48. Controlul eficienţii sterilizării în autoclav la 1210 C se face prin utilizarea indicatorului:
A. Bacteriilor capsulate
B. Bacterii sporulate
C. Soluţiei de alfa-naftol
D. Bacteriile mobile
E. Comprimatelor cu bacteriofag.
49. Sterilizarea în autoclav se realizează în următorul regim_
A. 1000 C – 20 minute
B. 1150 C – 20 minute
C. 1200 C – 15 – 20 minute
D. 1600 C – 30 minute E. 1800 C – 60 minute.
50. Tyndalizarea se efectuează în regimul:
A. 1000 C – 30 minute 3 zile
B. 900 C – 60 minute
C. 1100 C – 15 minute
D. 56 – 580 C – 30 minute 5 – 6 zile
E. 450 C – 120 minute.
51. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor în culturi discontinue (periodice) decurge în următoarele faze,
cu excepţia: A. Anabioză
B. Lag
C. Exponenţială
D. Staţionară E. De declin
52. Creşterea şi multiplicarea bacteriilor în culturi continue (sincronice) decurge în următoarele faze, cu
excepţia: A. Anabioză
B. Lag
C. Exponenţială
D. Staţionară
E. De declin.
53. Culturile bacteriene în faza de lag se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Rata cu creştere este maximală
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică

54. Culturile bacteriene în faza exponenţială se caracterizează prin următoarele particularităţi:

A. Rata cu creştere este minimă
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Bacteriile manifestă înaltă activitate biochimică
55. Culturile bacteriene în faza staşionară se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Rata cu creştere devine nulă
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Sensibilitatea la antibiotice este maximală
56. Culturile bacteriene în faza de declin se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Rata cu creştere nulă
B. Numărul bacteriilor inoculate rămâne staţionar
C. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
D. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
E. Sensibilitatea la antibiotice este maximală
57. Durata timpului unei feneraţii la bacteriile patogene poate fi, cu excepţia:
A. 18 – 20 ore
B. 30 – 40 minute
C. 20 – 30 minute
D. 8 – 10 minute
E. 1 – 4 minute
58. Primul factor limitat pentru bacteriile strict aerobe este:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. Oxigenul
E. Bioxidul de carbon
59. Primul factor limitat pentru bacteriile carboxifile este:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogenul
D. Oxigenul
E. Bioxidul de carbon
60. Culturile continue (sincronice) de bacterii aerobe se menţin prin adaos permanent a surselor de:
 A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogen
D. Oxigen
E. Bioxidul de carbon
61. Culturile continue (sincronice) de bacterii carboxifile se menţin prin adaos permanent a surselor de:
A. Carbonul organic
B. Azotul organic
C. Hidrogen
D. Oxigen
E. Bioxidul de carbon
? 62. Timpul unei generaţii de bacterii este un indice care caracterizează:

A. Cultura bacteriană
B. Clona
C. Tulpina
D. Biovarul
E. Specia

63. Mediul Olkeniţki spre deosebire de restul mediilor multitest, suplimentar conţine:
Geloză

B. Uree
C. Glucoză
D. Lactoză
E. Săruri de fier
64. În majoritatea lor bacteriile patogene se cultivă pe mediile de cultură cu următorul pH optim:
A. 6,2 – 6,8 B. 6,9 – 7,1 C. 7,2 – 7,6 D. 7,8 – 8,1 E. 8,2 – 8,6
65. Către mediile de cultură speciale se referă:
A. Klauberg
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Muller
E. Kauffmann
66. Către mediile de cultură elective se referă:
A. Endo
B. Kligler
C. Olkeniţki
D. Muller
E. Geloză-sânge
67. Către mediile de cultură de îmbogăţire se referă:
A. Levine
B. Kligler
C. Olkeniţki
 D. Kitt-Tarozz
E. Geloza in singe
?68. Către mediile de cultură diferenţial-diagnostice se referă:

A. Hiss
B. Ser coagulat
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
69. Către mediile de transport se referă:
A. Hiss
B. Soluţie fosfat-tampon
C. Bulion biliat
D. Kitt-Tarozzi
E. Geloză-sânge
70. Pentru identificarea bacteriilor se determină dezaminarea următorului aminoacid:
A. Lizină
B. Ornitină
C. Fenilalanină
D. Arginină
E. Asparagină
71.Bacteriile carboxifile se cultivă în următoarele condiţii:

A. Aerobe
B. Anaerobe
C. 5 – 10 % azot
D. 5 – 10 % bioxid de carbon
E. 5 – 10 % oxid de etilen

72. Pentru izolarea bacteriilor aerobe sunt obligatorii următoarele etape, cu excepţia:

A. Îmbogăţirea
B. Izolarea
C. Acumularea
D. Identificarea
E. Citirea rezultatelor şi formularea răspunsului
?73. Cultivarea bacteriilor în geloză în coloană se efectuează cu scop de:

A. Studierea caracterelor peptolitice

B. Studierea activităţii zaharolitice
C. Acumularea culturii pure
D. Izolarea anaerobilor
E. Identificarea speciei
74. Izolarea în cultură pură a bacteriilor sporulate prin următorul procedeu:
 A. Tratarea materialului cu soluţii acide
B. Diluarea succesivă a produsului patologic (10-1 – 10-6)
C. Prelucrarea termică la 800 C 20 minute
D. Prelucrarea termică la 1000 C 20 minute
E. Însămţnţarea pe medii selective
75. Enzimele proteolitice pot fi determinate prin însămânţări în mediul:
A. Kitt-Tarozzi
B. Hiss
C. Gelatină peptonată în coloană
D. Geloză peptonată în coloană
E. Geloză-sânge
76. Formarea hidrogenului sulfurat de către bacterii se determină:
A. Cu hârtie de turnesol
B. În mediul Russel
C. Cu bandă de hârtie îmbibată cu acetat de plumb
D. Cu bandă de hârtie îmbibată cu acid oxalic
77. Enzimele zaharolitice se evidenţiază prin însămânţarea culturii pure în:
A. Bulion biliat
B. Geloză-sânge
C. Mediul Kauffmann
D. Geloză în coloană
E. Mediul Hiss
78. Produse finale de fermentare a glucidelor de către bacteriile aerobe pot fi:
A. H2S
B. NH3
C. CH4
D. CO2 E. O2
79. Produse finale de fermentare a glicudelor de către bacteriile anaerobe pot fi:
A. H2S
B. Acizi
C. Baze
D. CO2 E. O2
80. Produse finale de fermentare a glicudelor de către bacteriile anaerobe pot fi:
A. NH3
B. Acizi
C. Baze
D. CO2
E. O2

81. Însămânţarea culturii pure în bulion peptonat se efectuează cu scopul:

 A.
B.
Obţinerii culturii pure

Obţinerii coloniilor izolate

C. Determinării activităţii peptolitice

D. Fagotipizării
E. Determinării oxidoreductazelor
82. Metode recomandate pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor anaerobe:
A. Diluţiilor succesive în bulion
B. Diluţiilor succesive în geloză
C. Difuzimetrică
D. Otto
E. Appelman
83. O convieţuire a microorganismelor când unul din ele trăieşte din contul celuilalt fără ai aduce prejudicii
se numeşte: A. Mutualism
B. Comensalism
C. Parazitism
D. Antagonism
E. Sinergism
84. Relaţii de concurenţă între membrii unei biocenoze:
A. Antagonism
B. Sinergism
C. Simbioză
D. Interferenţă
E. Metabioză
85. Convieţiure reciproc avantajoasă:
A. Comensalism
B. Mutualism
C. Parazitism D. Metabioză
E. Satelism

86. Determinarea concentraţiei minime bactericide este indicată în testarea izolatelor din:
A. Septicemii
B. Coproculturi
C. Plăgi postoperatorii
D. Uroculturi
E. Biliculturi
87. Penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze în asociaţie cu:
A. Acid sulfanilamidic
B. Acid paraaminobenzoic
C. Acid folic
D. Sulbactam
E. Acid fenilpiruvic
88. Penicilinele pot fi protejate de beta-lactamaze în asociaţie cu:
 A.
B.
A. Acid sulfanilamidic
B. Acid paraaminobenzoic
C. Acid folic
D. Acid clavulanic
E. Acid fenilpiruvic
89. Indicaţi mecanismul de acţiune al tetraciclinelor:
A. Inhibă sinteza peretelui bacterian
B. Alterează permiabilitatea membranei citoplasmatice
C. Inhibă sinteza proteinelor
D. Se fixează de sterolii membranici
E. Inhibă sinteza acizilor nucleici

90. O tulpină bacteriană se consideră sensibilă la un antibiotic dacă CMI : CT constituie:

8:8

8:2

C. 16 : 2
D. 8 : 4
E. 8 : 32
91. Mutaţiile spontane se produc cu frecvenţa:
A. 10-2 – 10-4 B. 10-3 – 10-5
C. 10-4 – 10-7
D. 10-6 – 10-12
E. 10-5 - 10-6
92. Transformarea reprezintă:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie recipient
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un
duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Gramnegative
93. Conjugarea reprezintă:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un
duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
94. Transducţia reprezintă:
 A.
B.
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un
duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
95. Transpoziţia reprezintă:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-
un duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive
96. Penetrarea bacteriofagului în celula gazdă se efectuează (are loc) prin:
A. Fuziune
B. Translocare
C. Endocitoză
D. Injectarea acidului nucleic în citoplasma bacteriei
E. Toate de mai sus
97. Cultivarea bacteriofagului poate fi realizată pe:
A. Medii de cultură artificiale
B. Culturi celulare diploide
C. Suspensii bacteriene
D. Embrion de găină
E. Animale de laborator

98. Cultura de bacteriofag (creşterea bacteriofagului) în mediu lichid se indică prin:

Formarea unei pelicule la suprafaţa mediului

Fomarea unui sediment

C. Tulburarea difuză a mediului

D. Clarificarea mediului
E. Apariţia plagelor (coloniilor negative)
99. Cultura de bacteriofag (creşterea bacteriofagului) pe mediu solid se indică prin:
A. Colonii de tip “S”
B. Colonii de tip “R”
C. Colonii de pit “M”
 A.
B.
D. Clarificarea mediului
E. Apariţia plagelor (coloniilor negative) 100. Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
A. Otto
B. Appelmann
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
101. Titrarea bacteriofagului se efectuează prin metoda:
A. Otto
B. Graţia
C. Weinberg
D. Furt
E. Fischer
102. Profagul reprezintă:
A. Forma vegetativă a fagului virulent
B. Forma vegetativă a fagului temperat
C. Genomul unui fag virulent integrat în cromozomul bacterian
D. Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
E. Formă imatură de fag

II Complement multiplu

103. Enzimele bacteriene se caracterizeată prin următoarele particularităţi:

A. Posedă 2 centre active
B. Au specifitate de substrat
C. Nu se supun reglării
D. Activitatea lor poate fi reglată
E. Sunt termostabile
104. Activitatea enzimatică a bacteriilor poate fi regulată:
A. Metaboliţii formaţi
B. Gradul de umeditate a mediului
C. pH-ul mediului
D. Specia microbiană
E. Raportul substrat-enzimă
105. Enzimele bacteriene se clasifică după următoarele criterii:
A. Locul de acţiune în raport cu celula
B. Structura chimică
C. Condiţiile de sinteză
D. Modul de acţiune
E. Natura substratelor degradate
 A.
B.

106. În oxidarea biologică la bacteriile anaerobe acceptorul final al electronilor de hidrogen poate fi:
 A.
B.
Oxigenul

B. Sulful
C. Fierul
D. Azotul
E. Carbonul
107. După tipul de respiraţie microorganismele patogene se calsifică în:
A. Azotofile
B. Aerobe
C. Anaerobe
D. Facultativ anaerobe
E. Carboxifile
108. În dependenţă de sursa de energie şi carbon se deosebesc următoarele grupe de bacterii:
A. Fotolitotrofe
B. Microaerofile
C. Fotoorganotrofe
D. Chemolitotrofe
E. Carboxifile
109. Bacteriile heterotrofe utilizează ca sursă de carbon următoarele substraturi:
A. Lipide
B. Glucide
C. Alcooli poliatomici
D. Proteine
E. Vitamine
110. La bacterii se întâlnesc următoarele tipuri de enzime:
A. De metabolism
B. Auxobolice
C. Antibolice
D. De patogenitate
E. Heterobolice
111. Pentru determinarea reductazelor microbiene se utilizează:
A. Albastru de metilen
B. Violet de genţiană
C. Rezazorina
D. Trifeniltetrasoliumchlorid (TTC)
E. Fuxina Ziehl
112. Transportul nutrienţilor prin MCP are loc prin următoarele mecanisme:
A. Difuzie simplă
B. Difuzie facilitară
C. Transport activ
D. Translocare
E. Transducţie
113. După origine mediile de cultură se clasifică în:
A. Comerciale
B. Impirice
C. Artificiale
D. Semisintetice
E. Sintetice
114. După consistenţă mediile de cultură se clasifică în:
A. Viscoase
B. Lichide
 A.
B.
C. Artificiale
D. Semilichide
E. Sintetice

115. Mediile de cultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:

A. Să posede o reacţie slab acidă
B. Să fie sterile
C. Să posede un anumit redox potenţial
D. Să fie hipotonice
E. Să fie nutritive
116. Mediile de ultură trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
A. Să conţină antibiotice
B. Să fie izotonice
C. Să posede o anumită viscozitate
D. Să fie hipotonice
E. Să posede un anumit grad de umeditate
117. Medile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de
organogeni, ca: A. Sulf
B. Oxigen
C. Hidrogen
D. Fer
E. Magneziu
118. Medile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de
organogeni, ca: A. Sulf
B. Azot
C. Carbon
D. Fer
E. Magneziu
119. Medile de cultură pentru cultivarea bacteriilor heterotrofe trebuie să conţină obligatoriu surse de
organogeni, ca: A. Sulf
B. Azot
C. Carbon
D. Hidrogen
E. Oxigen
?120. Peptonele comerciale conţin următorii compuşi proteici:

A. Gelatină
B. Lipoproteine
C. Albumoze
D. Aminoacizi
E. Polipeptide
121. Peptonele se obţin din produse proteice prin următoarele căi:
A. Difuzie şi osmoză
B. Hidroliză acidă
C. Hidroliză alcalină
D. Dezaminare
E. Digestie enzimatică
122. Peptonele se obţin din produse proteice prin următoarele căi:
A. Digestie peptică
 A.
B.
B. Digestie triptică
C. Hidroliză alcalină
D. Fermentare
E. Hidroliză aicdă
123. Extrasul apos se obţine prin expoziţia produselor din carne macerată în următoarele regimuri:
A. La frigider 00 C
B. La frigider 4 – 80 C
C. Temperatura camerei
D. Termostat 370 C
E. Baia de apă 1000 C

124. Peptonele comerciale se obţin din

produse proteice.

A. Carne de vită
B. Cazeină
C. Făină de peşte
D. Embrioni de găină
E. Carne de porcine
125. Peptonele comerciale se obţin din următoarele produse proteice:
A. Embrioni de găină
B. Stomacuri de animale
C. Sânge
D. Fibrină
E. Carne de porcine
126. Extrasul apos din carne conţine următorii nutrienţi:
A. Polipeptide
B. Microelemente
C. Săruri minerale
D. Hidrocarburi
E. Factori de creştere
127. După compoziţie se disting următoarele medii de cultură:
A. Dozate
B. Empirice
C. Simple
D. Compuse
E. Sintetice
128. După destinaţie mediile de cultură compuse se clasifică în următoarele grupe:
A. Uzuale
B. Elective
C. Diferenţial-diagnostice
D. De îmbogăţire
E. De aiternativă
129. Bulionul peptonat este compus din următoarele ingrediente:
A. Peptonă 1 %
B. Glucoză 1 %
C. Natriu clor 0,5 %
D. Extras apos din carne - restul
E. Apă distilată
 A.
B.
130. Geloza nutritivă conţine următoarele componente:
A. Gelatină 15 %
B. Peptonă 1 %
C. Natriu clor 0,5 %
D. Agar 2,5 %
E. Indicatorul roşu neutru
131. Din mediile diferenţial-diagnostice fac parte:
A. Kitt – Tarozzi
B. Levine
C. Endo
D. Zeissler
E. Ploskirev
132. Din mediile elective fac parte:
A. Gelatina peptonată
B. Bulionul glucozat
C. Bulionul biliat D. Serul coagulat
E. Geloză-sânge
133. Din mediile de îmbogăţire fac parte:
A. Muller
B. Kauffmann
C. Kitt – Tarozzi
D. Zeissler
E. Hiss
134. Ca medii de transport se utilizează:
A. Apa peptonată
B. Bulionul peptonat
C. Soluţie fosfat-tampon
D. Soluţie clorid de sodiu 3 %
E. Soluţie clorid de sodiu 10 %
135. Mediul Endo conţine următoarele ingrediente:
A. Lactoză
B. Glucoză
C. Fuxină
D. Roşu neutru
E. Geloză
136. Mediul Levine conţine următoarele ingrediente:
A. Lactoză
B. Glucoză
C. Albastru de metilen
D. Albastru de bromtimol
E. Geloză
137. Mediiile Hiss conţine:
A. Glucoză
B. Lactoză
C. Manitol
D. Acetat de fer
E. Acetat de plumb
138. Mediile Hiss conţine: A. Acetat de fer
B. Acetat de plumb
C. Manitol
D. Zaharoză
 A.
B.
E. Maltoză
139. Mediul Russel I conţine următoarele glucide:
A. Glucoza
B. Lactoza
C. Manitol
D. Maltoza
E. Zaharoza
140. Mediul Kligler este compus din următoarele ingrediente:
A. Glucoza
B. Lactoza
C. Zaharoza
D. Ureea
E. Acetat de plumb
141. Mediul Olkeniţki este compus din următoarel produse:
A. Glucoza
B. Lactoza
C. Zaharoza
D. Ureea
E. Acetat de plumb
142. În scop dagnostic, în bulionul peptonat se determină următoarele produse metabolice
A. Hidogenul sulfurat
B. Putrescina
C. Indol
D. Cadaverina
E. Amoniac
143 . Tulpinile microbiene se caracterizează prin următoatele particularităţi:

A. Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie

B. Sunt culturi microbiene de diferite specii
C. Sunt culturi de microorganisme de aceeaşi specie izolate din diferite surse
D. Sunt culturi microbiene de aceeaşi specie izolate din aceeaşi sursă în diferite intervale de
timp E. Sunt culturi microbiene de diferite specii izolate din aceeaşi sursă simultan
?144. Clona bcateriană reprezintă_

A. O colonie de bacterii
B. O cultură de bacterii obţinută dintr-o singură celulă
C. O cultură mixtă de bacterii
D. O tulpină de bacterii
E. O cultură microbiană pe geloză înclinată
145. Substanţe chimice tensioactive care alterează peretele celular al bacteriilor:

A. Acizii graşi
B. Săpunurile
C. Detergenţii
D. Fenolii
E. Formaldehida
?146. Substanţele chimice care reacţionează cu grupele fosforice ale acizilor nucleici:

A. Formaldehida
B. Crezolul
C. Tricrezolul
D. Oranj de acridină
 A.
B.
E. Rivanolul
147. Substanţe chimice au acţiune oxidantă asupra proteinelor:
A. Triploflavina
B. Clorura de var
C. Cloramina
D. Permanganatul de potasiu
E. Peroxidul de hidrogen
148. Substanţe chimice care saponifică (dizolvă) proteinele:
A. Varul stins
B. Bazele
C. Acizii graţi
D. Acriflavina
E. Detergenţii
149. Substanţe chimice care denaturează (coagulează) proteinele.
A. Fenoliii
B. Sărurile metalelor grele
C. Alcoolii
D. Rivanolul
E. Săpunurile
150. Clorura de var se utilizează pentru prelucrarea:
A. Lengeriei
B. Sputei
C. Veselei
D. Fecalelor
E. Mâinelor
151. Cloramina de 4% se utilizează pentru prelucrarea:
A. Sputei
B. Fecalelor
C. Veselei contaminate
D. Mâinelor chirurgilor
E. Materialului biologic din laboratoarele biochimice

152. Bacterii mai rezistente la acţiunea factorilor mediului înconjurător:

A. Sporii
B. Patogene C. Saprofite
D. Microorganismele din mediul
extern E. Microorganismele cultivate în
laborator 153.Desicarea determină: A.
Deshidratarea celulelor
B. Creşterea concentraţiei saline în citoplasmă
C. Denaturarea proteinelor şi enzimelor
D. Lezarea peretelui celular
E. O acţiune directă asupra AND-lui
154. În calitate de substanţe dezinfectante mai frecvent se utilizează:
A. Soluţie apoasă de albastru de metilen
B. Permanganatul de potasiu
C. Fenolul şi derivaţii lui
D. Clorura de var
E. Cloramina
155. Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de temperaturi:
A. 1000 C
 A.
B.
B. 1100C
C. 1200 C
D. 1340 C
E. 1600 C
156. Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperaturi înalte se realizează prin următoarele
căi:
A. Fracţionată cu vapori fluenţi
B. Pasteurizare
C. Prin filtre bacteriene
D. Tyndalizare
E. Cu căldură uscată
157. Sterlizarea mediilor de cultură care conţin glucide se realizează prin următoarele procedee:
A. 1200 C - 15 – 20 minute
B. 1100 C – 10 minute
C. 1000 C fracţionat
D. Tyndalizare
E. Filtrare
?158.Efectul antibacterian al pasteurizării se bazează pe:

A. Cavitaţie
B. Şocul termic
C. Apariţia radicalilor OH şi O2
D. Căldură uscată
E. Modificarea tensiunii superficiale a peretelui celular 159. Metota mecanică de sterilizare include:
A. Utilizarea ultrasunetului
B. Filtrarea prin filtrele Seitz
C. Utilizarea filtrelor Berkefeld
D. Spălatul obiectelor cu detergenţi
E. Expunerea la razele solare
160. Sterlizarea prin aer fierbinte este indicată pentru:

A. Soluţii apoase
B. Obiecte din cauciuc
C. Obiecte din porţelan
D. Obiecte din sticlă
E. Instrumente chirurgicale metalice 161. Se sterilizează în mod obligator:
A. Recipientele şi instrumentele destinate izolării culturii pure de microorganisme
B. Mediile de cultură
C. Materialele contaminate după studiere în laboratoarele bacteriologice
D. Instrumentariul care vine în contact cu mucoasele (endoscoape, sonde, ş.a.)
E. Excretele bolnavilor infecţioşi 162. Sterilizarea este indispensabilă pentru:
A. Instrumentele care penetrează învelişurile organismului şi pătrund în ţesuturi
B. Medicamentele care se injectează sau se perfuzează
C. Instrumentele care realizează contact cu tegumentele
D. Prelevatele contaminate din laboratoarele biochimice
E. Instrumentarul care vine în contact cu mucoasele 163. Despre sterilizarea prin ardere se
poate afirma:
A. Este rapidă şi cu eficienţă absolută
B. Se foloseşte pentru obiecte care nu se degradează
C. Este utilă pentru instrumentele chirurgicale
D. Este indicată pentru ansa bacteriologică
 A.
B.
E. Este folosită în domeniul farmaceutic
164. Conservarea microorganismelor pe o perioadă îndelungată de timp se realizează în următoarele
condiţii: A. Refrigerare la - 40 C
B. Congelare la – 200 C
C. Congelare la - 700C
D. Congelare la – 1960 C
E. Liofilizare
165. Controlul eficienţii sterilizării se realizează prin utilizarea următorilor indicatori:
A. Antipirina
B. Sporii bacterieni
C. Fenolftaleina
D. Benzonaftol
E. Acidul benzoic
166.Pasteurizarea se efectuează la următoarele regimuri de temperatură:

A. 40 C – 18 – 24 ore
B. 56 – 580 C – 45 minute
C. 61 – 650 C – 30 minute
D. 71 – 750 C – 30 – 45 minute
E. 85 – 900 C – 10 – 15 minute
167. Eficienţa metodei bacteriologice este
asigurată dacă: A. Prelevatele se recoltează
din focarele afectate

B. Materialul se prelevă până la administrarea antibioticelor

C. Prelevatele de urgenţă se transportă în laborator
D. Recoltarea materialului se efectuează pe fondul antibioticoterapiei
E. Prelevatele se conservează timp îndelungat prin congelare 168. În identificarea culturii
izolate sunt utilizate următoarele teste de bază:
A. Studierea caracterelor morfologice şi tinctoriale
B. Determinarea activităţii biochimice
C. Efectuarea probei alergice
D. Determinarea structurii antigenice
E. Determinarea statusului imun

169. Condiţii de anaerobioză se realizează prin următoarele procedee:

A. Mecanică
B. Fizică
C. Chimică
D. Biologică
E. Sintetică
170. Izolarea anaerobilor se efectuează prin metodele:
A. Zeissler
B. Otto
C. Furt
D. Fischer
E. Weinberg
171. Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii aerobe include:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. Studierea caracterelor de cultură
 A.
B.
D. Însămânţarea pe placa de geloză
E. Însămânţarea în bulion peptonat
172. Volumul de lucru la etapa II de izolre a culturii pure de bacterii aerobe include: A. Determinarea
activităţii biochimice
B. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânţarea pe placa de geloză
E. Însămânţarea pe geloză înclinată
173. Volumul de lucru la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii aerobe include: A. Determinarea
activităţii biochimice
B. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. Studierea caracterelor de cultură
D. Antibioticograma
E. Însămânţarea pe geloză înclinată
?174. Volumul de lucru la etapa I de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe include:

A. Determinarea activităţii biochimice

B. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
175. Volumul de lucru la etapa II de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe include: A. Determinarea
activităţii biochimice
B. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
176. Volumul de lucru la etapa III de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe include: A.
Determinarea activităţii biochimice
B. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
177. Volumul de lucru la etapa VI de izolare a culturii pure de bacterii anaerobe include:
A. Determinarea activităţii biochimice
B. Studierea caracterelor morfo-tinctoriale
C. Studierea caracterelor de cultură
D. Însămânşarea în mediul Zeissler
E. Însămânţarea în mediul Kitt – Tarozzi
178. Activitatea peptolitică a bacteriilor se determină prin evidenţierea următoarelor produse
metabolice:
A. Amoniacul
B. Indolul
C. Acizilor organici
D. Hidrogenului sulfurat
E. Bioxidului de carbon
179. Coloniile de forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Au dimensiuni punctiforme
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
D. Marginle sunt neregulate
 A.
B.
E. Au structură neomogenă
180. Coloniile de forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Au dimensiuni punctiforme
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. Suprafaţa este umedă şi lucioasă
D. Marginle sunt neregulate
E. Au structură neomogenă
181. Coloniile de forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Au dimensiuni punctiforme
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. Suprafaţa este mată şi uscată
D. Marginle sunt neregulate
E. Au structură neomogenă
182. Coloniile de forma S se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Au o formă de cupolă
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. Uşor se detaşează de la mediu
D. Marginle sunt neregulate
E. Au structură granulară
183. Coloniile de forma R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
A. Sunt plate
B. Sunt transparente sau semitransparente
C. Uşor se detaşează de la mediu
D. Reânsămânţate în mediul lichid formează sediment granular
E. Au structură granulară
184. Pentru depistarea directă a beta-lactamazelor sunt utilizate:
A. Metoda diluţiilor succesive
B. Testul iodometric
C. Metoda rondelelor
D. Testul acidimetric
E. Metoda Appelmann
185. Inhibarea sintezei peretelui celular este realizată de:
A. Tetracicline
B. Beta-lactamice
C. Cicloserina
D. Acidul clavulanic
E. Sulfanilamide
186. Alterarea permeabilităţii membranei citoplasmatice este realizată de:
A. Polimixine
B. Poliene
C. Gramicidică
D. Cloramfenicol
E. Peniciline
187. Inhibiţia sintezei proteice este realizată de:
A. Tetracicline
B. Aminoglicozide
C. Macrolide
D. Chinolone
E. Sulfanilamide
188. Inhibiţia sintezei acizilor nucleici este realizată de:
A. Poliene
 A.
B.
B. Sulfamide
C. Chinolone
D. Rifampicină
E. Beta-lactamice
189. Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se realizează prin metoda:
A. Diluţiilor succesive în mediul lichid
B. Otto
C. Diluţiilor succesive pe medii solide
D. Difuzimetrică
E. Appelmann
190. Ineficienţa antibioticoterapiei este confirmată prin: A. Creşterea persistentă a proteinei C reactive
B. Scăderea concentraţiei proteinei C reactive
C. Creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
D. Normalizarea formulei leucocitare E. Depistarea agentului cauzal prin microscopie 191.
Dozarea antibioticelor în umori este indicată la:
A. Administrarea antibioticelor toxice
B. Pacienţii cu deficienţe metabolice
C. În orice infecţie
D. Testarea unui antibiotic nou
E. În infecţiile virale
192. Efectele negative în antibioticoterapie pot fi:
A. Toxice
B. Disbioze
C. Evoluţie liniară a proteinei C reactive
D. Majorarea fondului plasmidic de rezistenţă
E. Efecte sensibilizante
193. Antibioticele pot inhiba următoarele procese din celulă:
A. Sinteza componentelor peretelui celular
B. Funcţia membranei citoplasmatice
C. Sinteza proteinelor
D. Transcripţia şi sinteza acizilor nucleici
E. Sinteza capsulei
194. Polienele nistatina, levurina sunt antibiotice active asupra:
A. Virusurilor
B. Bacteriilor gramnegative
C. Bacteriilor acidorezistente
D. Candidelor
E. Micetelor patogene
196. Asocierea de antibiotice în terapia antimicrobiană este indicată:
A. Până la stabilirea antibioticogramei
B. În unele infecţii mixte
C. În infecţii virale
D. Pentru a obţine efecte sinergice
E. În orice infecţie
197. Nivelul eficienţei inhibatoare (NEI) al unui antibiotic se consideră bun dacă raportul CT la
CMI este: A. ≥ 1
B. ≥ 2
C. ≥ 4 – 8
D. ≥ 16 – 32
E. ≥ 64
198. O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă CMI : CT constituie: A. 8 : 8
 A.
B.
B. 2 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. 4 : 32
199. O tulpină bacteriană este considerată sensibilă la un antibiotic dacă CMB : CT constituie: A. 8 : 8
B. 2 : 16
C. 16 : 8
D. 8 : 4
E. 4 : 32
200. Determinarea concentraţiei minime bactericide (CMB) ester indicată în testarea izolatelor în
următoarele cazuri: A. Septicemii
B. Plăgi postoperatorii
C. Pneumonii acute
D. Insuficienţă renală
E. Endocarditele subacute
201. Genotipul unui microorganism:
A. Reprezintă o secvenţă de nucleotide din ADN-ul său
B. Dirijează sinteza proteinelor sau moleculelor de ADN, reglarea şi funcţiile lor
C. Se manifestă prin producerea unei capsule
D. Se manifestă prin rezistenţa la antibiotice
E. Se manifestă în fagoliză
202. Modificările (variaţiile) genetice survin ca urmare a:
A. Acţiunii unor mutageni fizici
B. Acţiunii unor mutageni chimici
C. Recombinării
D. Transferului de gaze E. Achiziţionării de plasmide 203. Mutaţiile pot fi:
A. Spontane
B. Stimulate (induse)
C. Nocive
D. Benefice
E. Indiferente
204. Tranferul de material genetic se poate realiza prin:
A. Transformare
B. Recombinare
C. Transducţie
D. Translocare
E. Conjugare
205. Transformarea reprezintă:
A. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donor la o bacterie acceptor
B. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
C. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta cu ajutorul
bacteriofagului
D. Transferul unui fragment specializat de ADN dintr-un sector în altul în acelaşi duplex sau într-un
duplex diferit al aceleiaşi celule
E. Procesul se manifestă frecvent la bacteriile Grampozitive

206. Tehnicile de biologie moleculară:

A. Se bazează pe capacitatea unei secvenţe monocatenare de acid nucleic (ADN sau ARN) de a
se lega specific de secvenţa sa complementară (se bazează pe conceptul de hibridare
moleculară)
B. Sunt destinate evidenţierii acizilor nucleici
 A.
B.
C. Sensibilitatea lor poate fi crescută prin amplificare
D. Rezultatul poate fi doar calitativ
E. Reacţia de polimerizare în lanţ (RPL) este tehnica cea mai frecvent utilizată 207. RPL (reacţia
de polimerizare în lanţ) se utilizează pentru:
A. Fabricarea sondelor (primerilor)
B. Clasificarea şi taxonomia microorganismelor
C. Detectarea unei mutaţii specifice
D. Identificarea acizilor nucleici ai unui patogen într-un material clinic
E. Identificarea antigenelor specifice unui patogen într-un material clinic 208. Bacteriofagii:
A. Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile
B. Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
C. Conţin enzime metabolice
D. Conţin enzime de reproducere
E. Sunt sensibili la antibiotice
209. Bacteriofagii se fixează pe receptorii specifici prezenţi pe:
A. Peretele celular al bacteriilor
B. Capsulă
C. Pili
D. Flageli
E. Membrana citoplasmatică
210. Evidenţierea bacteriofagului are loc prin următoarele metode:
A. Otto
B. Furt
C. Appelmann
D. Graţia
E. Fişer
211. Titrarea bacteriofagului se efectuează prin următoarele metode:
A. Zeissler
B. Appelamann
C. Wainberg
D. Gratia
E. Fişer
212. Pentru culturile lizogene ester caracteristic:
A. Posedă capacitatea de a reproduce fagi şi de ai transmite celulelor descendente în lipsa
infecţiei B. Sunt rezistente la reinfecţie
C. Pot obţine unele caractere aaabsente la tulpina neinfectată cu fag
D. Se formează în rezultatul infectării cu fagi moderaţi
E. Se formează în rezultatul infectării cu fagi virrulenţi 213. Ifecţia litică se caracterizează: A. Este
cauzată de fagi virulenţi
B. Este cauzată de fagi moderaţi
C. La finele ciclului de replicare celula infectată se lizează eliberând fagii formaţi
D. Cauzează aparenţa culturilor lizogene
E. Evoluează mai activ în mediul acid 214. Aplicarea practică a bacteriofagilor: A. Peentru
obţinerea vaccinurilor.
B. Profilaxia şi tratamenul unor infecţii
C. Identificarea culturilor bacteriene D. Servesc ca model
experimental în genetică.
E. Stimulează răspunsul imun.

215. Se deosebesc următoarele tipuri de antagonism microbian:

 A.
B.
A. De alternativă
B. Pasiv C. Activ
D. Specific
E. Nespecific
216. Către eubiotice se referă următoarele preparate biologice:
A. Lactobacterina
B. Penicilina
C. Colibacterina
D. Bificolul
E. Stafilobacterina