REGLAJUL GENETIC LA PK

S. inductibil Lactoza

negativ
Triptofan

Represie enzimatica

Reglajul Retroinhibitie/feedback
Izoleuchina
neg-

maltoza

pozitiv

lactoza

Teoria operonului a fost elaborat n anul 1960-1961 de ctre F. Jacob si J.L. Monod, pe baza cercetrilor
lui A. Lwff (Premiul Nobel pentru medicin si fiziologie n anul 1965), care au studiat controlul
exprimrii genelor ce determin sinteza enzimelor implicate n metabolizarea lactozei la Escherichia coli.
Conform acestei teorii, la bacterii exist urmtoarele gene si locusuri (regiuni din molecula de ADN),
implicate n sinteza proteic si n reglajul ei genetic.
La PK reglajul genetic are loc doar
la nivelul transcriptiei.
Genele structurale/codificatoare
Sunt secvente de nucleotide dintr-o unitate de transcriptie a moleculei de ADN, care contin
informatia genetic pentru sinteza unei catene polipeptidice. Unitatea de transcriptie este o
regiune a moleculei de ADN care serveste ca matrit pentru sinteza unei molecule de ARN
mesager.
La procariote, ntr-o unitate de transcriptie se afl mai multe gene structurale. ntre dou
unitti de transcrip- tie alturate se afl secvente non-informationale de nucleotide (secvente
repetitive).
Primul codon din unitatea de transcriptie n molecula de ADN va fi un codon de initiere (de
exemplu, codonul TAC), iar ultimul codon va fi un codon tip stop (de exemplu, codonul ACT).
 ARNm transcris permite traducerea separat a catenelor polipeptidice (a enzimelor), deoarece
molecula sa este presrat cu codoni Start i codoni Stop, care marcheaz locul n care
ncepe i n care se sfrete fiecare secven codificatoare.
Sunt independente si dirijeaza sinteza unor enzime ce intervin in aceiasi cale metabolica, adica
a unor protein structural interdependente.
Situsul attenuator
Este un locus situat naintea primei gene structurale, care are rolul de a accelera sau ncetini
procesul de sintez al moleculei de ARN mesager.
Locusul operator
Este un situs din molecula de ADN, situat naintea situsului atenuator, n interiorul promotorului
sau ntre acesta i genele codificatoare, la nivelul cruia actioneaz proteina represor
(sintetizat de gena reglatoare), pentru a bloca procesul de transcriptie.
Locusul promotor
Este situsul de pe molecula de ADN situat naintea operatorului, unde se ataseaz enzima ARN-
polimeraz pentru a initia procesul de transcriptie.
Genele reglatoare
Regleaz activitatea genelor structurale din operon, prin intermediul unui semnal chimic numit
represor (de obicei o molecul proteic). n celulele situate n repaus sintetic, operonul este
cuplat la situsul operator, blocnd sinteza proteic, prin blocarea procesului de transcriptie si
functionand ca un comutator chimic.
Situata in afara operonului, in alta zona a AND-ului si au propriul promotor
Proteina represor(represorul)
Controleaz activitatea operonului, prin sintetizarea unui semnal proteic, numit represor.
Conformaia spaial a proteinei represor permite legarea reversibil, ntr-un loc specific, a
inductorului sau, respectiv, a corepresorului, precum i legarea, n alt loc specific, la gena
operatoare, determinnd astfel o modificare spaial a moleculei, care duce la modificarea
activitii operonului.
Astfel de proteine cu dou locuri specifice de legare au primit denumirea de enzime alosterice.
Inductorii i corepresorii au fost denumii efectori alosterici(substrat nutritive)

In genomul bacterian exist mai muli operoni, fiecare controlnd o anumit cale metabolic, care este
activat la un moment dat, n funcie de necesitile celulei.

Genele structurale, atenuatorul, operatorul si promotorul alctuiesc o unitate de operare numit

operon. n secventa de nucleotide din molecula de ARN mesager, va fi copiat numai informatia
genetic cuprins n genele structurale din operon.
 A)Reglajul negativ

A.1 Reglajul inductibil

Caracterizeaz sinteza enzimelor cilor catabolice.

n acest caz, operonul inductibil este, de regul, inactiv, deoarece gena reglatoare(Lac 1)
determin sinteza unui represor activ, care leag direct operatorul, inhibnd transcrierea
genelor
Declan- sarea sintezei proteice (fig. 39, C), este precedat de ptrunderea n celul si mrirea
cantittii de substant care trebuie metabolizat, respectiv de inductor(lactoza). Atunci cnd
concentratia inductorului depseste o anumit limit, acesta se combin cu proteina represor
pe care o inactiveaz. Locusul operatorul fiind liber, enzima ARN-polimeraza actioneaz asupra
promotorului, declan- snd procesul de transcriptie.
Afinitatea ARN-polimerazei pentru promotor creste odata cu atasarea unui factor activator,
CAP-ANPc, alcatuit din proteina activatoare a genelor catabolismului CAP si adenozinmonofosfat
ciclic(concentratia lui creste odata cu scaderea glucozei din mediu).
n urma acestui proces are loc sinteza unei molecule de ARN-m care copiaz informatia genelor
structurale din operon. Urmeaz procesul de translatie care va conduce la sinteza enzimelor
corespunztoare.
Pentru catabolizarea ei sunt necesare 3 enzime care sa tatalizeze etapele intermediare,
succesive ale acestui lant metabolic(Gena Z- galactozidaza; Gena Y-Permeaza; Gena A-
Transacetilaza)
Acestea actioneaz pe rnd asupra produsului initial, determinnd metabolizarea
(transformarea) sa n produs final, prin mai multe stadii intermediare. Procesul are loc, pn
cnd n celul va scdea cantitatea de produs initial (inductor) si va creste cantitatea de produs
final (co-represor).
Sistarea sintezei proteice
n urma sintezei proteice, n celul scade
cantitatea de inductor si creste cantitatea
de produs final (co-represor). Atunci cnd
cantitatea de produs initial scade sub o
anumit limit, acesta se desprinde de pe
represor, care devine liber. Represorul
liber se cupleaz cu produsul final al
sintezei proteice (denumit astfel, co-
represor), devenind represor activ. Acesta
se va cupla la situsul operator pe care l
inactiveaz, inactivnd ntreaga cale
metabolic (fig. 39, B). Procesul de sintez
se va relua atunci cnd n celul va scdea
cantitatea de produs final si va creste
Fig 39 cantitatea de produs initial care trebuie
metabolizat (inductor).
A.2.1 Sistemul represibil

Caracterizeaz sinteza enzimelor cilor anabolice.

n mod normal, operonul represibil este activ, deoarece represorul sintetizat este inactiv.

Cnd produsul cii metabolice (corepresor-Triptofanul) atinge o concentraie optim, se

cupleaz cu represorul inactiv, pe care l activeaz. Represorul activat recunoate i leag
operatorul blocnd transcrierea genelor codificatoare i, ca urmare, sinteza enzimelor anabolice.
Genele structural codifica enzime si se gasesc la nivelul operonului in urmatoarea ordine: trp E,
trp D, trp C, trp B, Trp A.

In cazul in care s-a sintetizat o cantitate suficienta de izolcucina (produs final) se impune stoparea
sintezei sale. Celula bacteriana are doua posibilitati prin carc se poate realiza blocarea sintezei
izoleucinei: represia enzimatica si retroinhihitia enzimatica.

Represie enzimatica:
Aminoacidul izolcucina se poate sintetiza pornind de la aminoacidul treonina. Pentru
transformarea treoninei (produs initial) in izolcucina (produs final) sunt necesare 4 etape
intermediare succesive si 5 enzime (proteine functional) care actioneaza succesiv. Aceste 5
enzime (E1 E2 E3 E4 E5) sunt sintetizate de 5 gene structurale (S1 S2 S3 S4 S5).
Izoleucina acumulat n cantitate mare n celul cupleaz cu represorul, l activeaz si blocheaz
astfel mpreun activitatea situsului operator. Procesul de transformare a treoninei n izoleucin
se va relua atunci cnd n celul va scdea cantitatea de izoleucin si va creste cantitatea de
inductor (treonin), astfel se realizeaza reconversia represorului din starea sa activa, la cea
inactiva.
Genele structural ale acestui operon se gasesc in ordinea: , , ,

Retroinhibitie enzimatica/feedback negativ/inhibitie prin produs final:

Este o cale mai simpla si mai rapida

Izoleucina acumulat n cantitate mare se cupleaz cu prima enzim a cii metabolice (treonin-
dezaminaz) pe care o inactiveaz, blocnd astfel ntreaga cale metabolic (fig. 40, partea de sus
a figurii). Procesul de transformare a treoninei n izoleucin se va relua atunci cnd n celul va
scdea Fig. 40. Reglajul genetic prin retroinhibitie (feedback) la metabolizarea treoninei.
cantitatea de izoleucin. Aceasta se decupleaz de pe prima enzim care devine iarsi activ si
va actiona asupra treoninei provocnd dezaminarea acesteia, urmat de metabolizarea ei
integral n izoleucin
B) Reglajul pozitiv

La bacterii, exist operoni catabolizani, a cror funcionare nu este reglat prin represie, ci prin
aciuni stimulatoare. Este i cazul operonului mal (maltoz), ce determin sinteza enzimelor
implicate n metabolizarea maltozei. n lipsa maltozei, operonul desfoar o activitate redus,
enzimele necesare catabolizrii maltozei fiind prezente n cantitate mic n mediul celular.
Adugarea maltozei n mediul de via al bacteriei este urmat de creterea cantitii enzimelor
implicate n metabolizarea ei.
Sub aciunea maltozei, se produce o inducie enzimatic controlat de gena reglatoare, care
determin sinteza unei proteine ce formeaz, mpreun cu maltoza, un complex cu efect
stimulator al activitii operonului mal.