Tema 1 : Bazele teoretice ale geopoliticii Geopolitica contemporana reprezinta in sine o stiinta ce studiaza politica externa a statului prin

intermediul analizei complexe a unui set de factori ce o reprezinta. Principalul obiect al cercetarilor geopolitice este mediul geografic(caracterizat prin relief, marimea si situarea teritoriului in spatiul geopolitic mondial), tipul si forma hotarelor de stat, starea mediului inconjurator, existenta resurselor naturale, sa. Mediul geografic este privit in strinsa interdependenta cu asa factori importanti ai politicii externe ca sistema politica, structura socialdemografica a societatii, economia, potentialul militar, sa. Acesti factori tsin de obicei de stiinta politca, politologie, sociologia politica, demografia politica, economia politica. Geopolitica foloseste datele stiintifice a acestor stiinte, pentru generalizarea cercetarilor politicii externe, pentru a determina potentialul de forte a statului, obiectivele lui si interesele nationale pe arena mondiala. In cazul studierii mediului georgafic a acestei stiinte, accentul se pune in primul rind, pe cercetarea calitatilor spatiale fundamentale, in acest sens o importanta mare o are conceptul de teritorialitate. Ea este totalitatea principiilor si a diverselor mecanisme prin intermediul carora, fiintele vii declara, demarcheaza si pazesc regiunea sa de trai pentru a nu permite accesul in el a celor straini. Fenomenul teritorialitatii este observat si in lumea animala, si este comun si modului de viata uman, oamenii ce locuiesc in diferite parti ale lumii, manifesta necesitati spatiale, declara proprietatea sa teritoriala pe care persoanele straine fara o permisiune speciala nu le pot vizita. In acest mod se separa teritoriile caselor private si loturile de pamint de linga el. Exista formatiuni mari asa cum : raionul, districtul care la rindul lor formeaza statul. Fiecare tara isi are propria teritorialitate cu hotare clar deteminate si serviciul de hotar care pazesk aceasta teritorialitate. Locuitorii fiecarui teritoriu sunt uniti prin sentimente de detasament fata de raionul de locuinta. Istoria cunoaste o multitudine de cauze cind din cauza diseseiunilor teritoriale au avut loc conflicte si kiar razboaie. Teritoriul de stat reprezinta parte a globului pamintesk asupra caruia se realizeaza suveranitatea unui anume stat. Aceasta inseamna ca puterea de stat in limitele teritoriului sau dispune de suprematie si nu depinde de alte forte sau circumstante. Aceste obligatiuni pe care si le ia statul in momentul incheierii acordurilor internationale si intrind in organizatiile internationale, intr-o anumita masura pune la dispozitie teritoriul sau. E de mentioat ca teritoriul de stat este in acelasi timp atit spatiul politic (in care statul isi realizeaza puterea sa suverana) cit si mediul national geografic. Teritoriul de stat include in componenta sa uscatul si spatiul acvatic in limitele hotarului spatiului, precum si spatiul aerian si subsolul care se afla sub ele. Marimea teritoriului pe care il ocupa un stat pe glob este unul din indicii importanti care determina in mare masura locul tarii in ierarhia RI, politica ei pe arena mondiala si interesele geopolitice nationale. Marimea teritoriului pe uscat a statului in geopolitica este mereu legatura cu nr populatiei tarii. Aceasta conexiune se fixeaza inca de un indiciu care este densitatea populatiei nr ei pe km2. De obicei aceste state au o pondere importanta in politica mondiala si in dezvoltarea globala : Rusia are suprafata de 17,75 mln km2 iar densitatea populatiei fiind de 8,6 la km2, China cu suprafata de 9,60 mln km2 cu densitatea populatie de 125 locuitori pe km2, SUA suprafata de 9,36 mln km2 si densitatea populatiei de 27,8 locuitori pe km2, India suprafata 3,29 mln km2 densitatea 282,6 locuitori la km2. Exista si state cu un terioriu destul de mare si cu o densitate a populatie relativ mica ceea ce limiteaza posibilitatile lor de a pretinde la rolul de lideri mondiali. Asa tari sunt : Canada cu suprafata de 9,97 mln km2 cu densitatea de 2,95 km2, Australia suprafata 7,7 mln km2 si densitatea populatiei de 2,33 locuitori la km2. Sunt state teritoriul carora nu este atit de mare dar densitatea populatiei este foarte inalta de exemplu Bangladesh, Singapore, etc. Dar recordul in planul densitatii populatiei il ocupa Regatul Monaco avind un teritoriu de 1,95 km2 si densitatea de 16 mii locuitori pe km2. Vorbind despre aportul acestor tari in ordinea fortelor geopolitice pe plan global importanta lor nu este insemnata. Este important de mentionat ca dimensiunea geopolitica a asa numitelor tari mici presupun statele cu o populatie care nu depaseste 10 mln de locuitori. In timpul de fata statele membre ONU sunt aproximativ 120 de tari si pot fi atribuite parametrilor tarilor mici. Sfera activitatii lor politice si economice esential era limitata in timpul razboiului rece, dar dupa terminarea lui statele mici dispun de posibilitati mari pentru promovarea intereselor sale. Desi statele mici evident se deosebesc unele de altele, dupa nivelu de dezvoltare marimea densitatii si numarul populatiei dupa situatia geografica si cultura lor. Dar totusi ele au un rind de caracteristici comune care determina caracterul lor : 1. perceprea intereselor sale nationale 2. vulnerabilitatea in RI 3. tendinta de a atrage spre sine atentia comunitatii internationale si a recunoasterii sale Un element important al teritoriului de stat este spatiul acvatic care se imparte in intern si teriotrial. Catre apele interne se refera : 1

1. caile acvatice (riurile, canalele si rezervoarele de apa) amplasate in limitele hotarelor de stat 2. marile care se limiteaza din toate partile de uscat si care reprezinta teritoriul doar al unui stat. Vorbind despre cele teritoriale sint : 1. porturile maritime 2. golfurile 3. radele zona de apa din vecinatatea unei coaste cu sistem de aparare natural, servind la adapostirea navelor intr-un port, impotriva vintului curentilor intrarea in care nu depaseste 24 mile marine, cu conditia ca malurile lui apartin altui stat. Apele teritoriale sunt un briu maritim care se marginesk cu teritoriul uscatului sau cele maritime interne cu o lungime de 12 mile marine care intra in componenta statului si se afla sub suveranitatea sa. Zona exclusiva este o regiune a oceanului planetar care se afla in afara limitei marii teritoriale si se ajusteaza ei. Largirea acestei zone nu trebu sa depaseaska 200 mile marine. In limitele acestei zone exclusive statul de coasta are dreptul suveran de a efectua serviciul de recunoastere, sa prelucreze si sa pastreze resursele naturale, sa gestioneze aceste resurse sa realizeze cercetari stiintifice. Apele ce intra in componenta teritoriului de stat au o mare importanta geopolitica : 1. caile acvatice interne in multe cazuri indeplinesc rolul de linie geostrategica de dezvoltare a statului pe ele trec importante comunicatii de transport de a lungu acestor ape se situiaza orase inclusive si mari formind raione or regiuni economice in care locuieste o importanta parte a populatiei tarii. Arterele apelor interne joaca rolul de bariere naturale de proptectie a statului 2. apele teritoriale asigura statului iesirea in spatial acvatic deskis si asigura esire la sistemul mondial de comunicare maritime. 3. zona economica exclusive deseori permite statului de a solutiona chestiuni importante ce tin de asigurarea cu resurse naturale materie prima produse alimentare etc. spatiun aerian are o mare importanta din aspectul comunicatiilor de transport si de aparare a tarii subsolul in mare parte determina potentialul materiei prime si energetice a tarii Rusia detie 30 % din resursele mondiale de gaze si 20 % din cele de petrol. Teritoriul de stat al tuturor tarilor lumii impreuna cu strimtorile internationale marea descisa si antarctida formeaza regiunea geostrategica. Regiunea geostrategica se formeaza in jurul statelor sau a unui grup de state ce joaca un rol keie in politica mondiala si reprezinta in sine un spatiu larg mare in care pe linga teritoriile ce regional formeaza statele intra si zona lor de control si influenta asemenea regiuni sunt foarte rar intilnite asa cum ele ocupa un spatiu imens si se determina de situarea centrelor de forta in comunitatea mondiala regiunile geostrategice se compun din regiuni geopolitice. Regiune geopolitica e parte a regiunii geostrategica ce se deosebeste prin legaturi politice economice culturale mai strinse si mai stabile regiunea geopolitica este mai organica si mai compacta un rol important in formarea spatiului geopolitic il joaca asa numitele linii geostrategice. Un rol important il joaca categoria de hotar din puct devedere juridic hotarul este linia care fixeaza limitele hotarului de stat. Prin hotar se intelege limite care micsoreaza spatiul asupra carora se extinde dreptul suveran in geopolitica conform lui Spikman identifica hotarul ca simbol care orienteaza relieful intern astfel creind un puternic element centralizat. Hotarul nu e o linie simpla ci mecanic indica divizarea teritoriului de stat el este unul din principalii factori care asigura capacitatea vitala si de siguranta a statului, tot el determina arealul formarii constiintei nationale si identitatii nationale. Capacitatea statului de asigura inviolabilitatea si protectia hotarelor este un indicator al fortei.si autoritatiiin fata comunitatii internationala. Dupa cum demonstreaza practica istorica prabusirea statelor incepe prin erodarea hotarelor sale. Prin aparitia conflictelor in zonele de frontiera si slabirea legaturilor lor cu centru (asemenea probleme au contribuit la caderea imperiului roman la incep sec XX al celui AustroUngar, la sf sec XX a URSS). Diferentiem hotare in naturale si artificiale Prin hotar natural se subintelege creare de limite si bariere naturale care se foloseste pentru despartire teritoriului uinui stat de al stat sau de mare. In calitate de hotare de asa gen de obicei se prezinta a fi marile oceanele riurile si lanturile muntoase. Hotarele artificiale se conditioneaza de oameni cu ajutorul constructiilor ingineresti speciale de ex Ratzel acorda prioritate hotarelor naturale fata de cele artificiale in acest sens prin hotarele naturale deosebim cele de pe uscat si maritime. Astfel ca prioritatea hotarelor naturale de pe uscat sunt invers proportionale lungimii lor tarmurile maritime fac parte din ramurile hotarelor politice astfel Ratzel zicea in acest sens malul da ca vecin natura si el este mult mai comod de cit un stat vecin prietenos.impreuna cu resursele marii un asa hotar da posibilitatea de a avea relatii cu lumea intreaga si iata de ce se afla unicul hotar valoarea caruia creste odata cu lungimea lui. Un stat care are hotar natural este intro stare mai favorabila de cit 2

statul cu hotar continental. Hotarele indeplinesc importante functii geopolitice ele divizeaza zonele de actiune a suveranitatilor nationale servind limita apararii prime a statelor prezentinduse ca puncte de control a migratiei oamenilor in acest sens hotarele teritoriilor marigine or zonele de hotar au nu doar un statut politic ci si geopolitic aici coincid vectotii de forta si interese nationale in constituirea diverselor state in cazul in care coincid interesele marilor puteri mondiale sau a aliatilor sai in calitate de zone de hotar pot sa se prezinte state intregi care in geopolitica sunt numite stat amortizor. Statul amortizor se situiaza intre 2 or mai multe state mari el se afla in calea unei potentiale interventii militare prin teritoriul sau trec importante cai de transport un asa stat permite de a controla in acest sens o favorabila regiune geopolitica. Doar in sec XX un rind de state sau prezentat rolul de amortizor(tampon). Spre ex in timpul concurentei germane ce a devenit cauza a celor 2 razboaie in calitate de tampon se prezentau statele benelux. In cazul ciocnirii intereselor Rusiei si Ang rolul de amortizor in juca Imp Otoman, Iran Afgan, Tibet in anii razb rece intre occident si orient sa dovedit a fi Finlanda reusind a fi o punte in dezvoltarea rolului de pace in europa. Un important element al analizei geopolitice este puterea statului, categoria de putere reflecta un fenomen foarte complex si multifactoral. Dintro parte puterea statului este capacitatea unui stat de asi realiza obiectivele in politica externa pe calea acordarii unei interactiuni substantiale sau determinante asupra politicilor altor state. Din alta parte, puterea este legata de posibilitatile statului de asi promova interesele sale de sine statator a solutiona chestiuni importante a dezvoltarii sale politice si economice, in acest sens morgenthau evidentiaza componentele reale care formeaza ceea ce poate fi determinat ca forta sau putere a statului. Si anume sunt: Situatia geografica a statului Resursele naturale Putentialul industrial Cantitatea si calitatea fortelor armate Resursele umane(demografice) Caracterul national Morala nationala Calitatea diplomatiei Nivelul guvernarii de stat Si altele O asa abordare de determinare a puterii statului a primit denumirea de atributiva, asa cum in mersul folosirii ei principala atentie cercetatorul o concentreaza asupra studierii celor mai esentiale fenomene ale puterii, dar practica RI arata ca dimensiunea formalizata, cantitativa a principalilor parametri a puterii statului nu intotdeauna permit adecvat de a aprecia corelatia de forte dintre tari intro situatie istorica concreta, astfel in antichitate, sunt cunoscute cazuri cind formal, marile puteri sau dovedit incapabile sasi impuna doleantele sale la prima vedere unor state concurente mai slabe, chiar si cu ajutorul actiunilor militare de proportie, astfel, in secolul V i.e.n imperiul persan, dupa o lupta de jumatate de secol, sa dovedit a fi invins de orasele polisuri grecesti. Deja in a doua jumatate a secolului XX, 2 supraputeri a Razb rece, nu au putut sasi realizeze obiectivele sale in mersul rzboaielor locale de durata, EX SUA in Vietnam, URSS in Afghanistan. Teoria geopolitica contemporana, cuta rspuns la ntrebarea ce tine de aprecierea adecvata a corelatiilor de putere dintre statele lumii contemporane, aceasta problema este strns legata de determinarea balantei de forte in comunitatea internationala, care este o categorie istorica si in mare parte se determina de dezvoltarea globala a ntregii omeniri si a unor regiuni aparte de pe glob.