HARTA POLITICĂ (a STATELOR LUMII)

A suferit nenumărate modificări de-a lungul istoriei omenirii–granițele,

suprafața, conturul, statutul etc. schimbându-se datorită unor factori precum:

-

Cuceriri teritoriale (pentru resurse, dominare politică etc.)
- Destrămarea unor imperii (Roman, Habsburgic, Otoman, U.R.S.S. etc.)
- Unificări/separări de teritorii/state (din cauze etnice, religioase, politice)
- Proclamarea independenței (foste colonii) etc.

La începutul Primului Război Mondial (1914) erau doar 77 de state/imperii

independente pe Glob.

În prezent în Lume sunt 197 state independente, incluzând aici 3 țări cu statut
neclar (Kosovo, Palestina, Taiwan) și 44 de teritorii dependente locuite.

Statele sunt separate între ele prin frontiere/granițe, care pot fi convenționale
(stabilite pe criterii etnice, religioase, istorice, astronomice etc.) sau naturale (în
lungul unor lanțuri montane, râuri, lacuri etc.).
 

ACTIVITATE: se învață poziția și capitala fiecărui stat european

MODIFICĂRI MAJORE DE GRANIȚE ÎN EUROPA în anii 1990 și ulterior

- 
Din fostul U.R.S.S. au apărut statele independente Rusia, Ucraina, Moldova,
Belarus, Estonia, Letonia, Lituania, Georgia, Armenia, Azerbaidjan etc.

- Din fosta Iugoslavia au apărut statele independente Serbia, Croația,

Slovenia, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord și
Kosovo (nerecunoscut de 4 state membre U.E., inclusiv România).

- Din fosta Cehoslovacia s-au separat statele independente Cehia și Slovacia

- Prin unificarea fostelor R.D.G. (Germania comunistă) și R.F.G. (Germania

democrată) a rezultat Germania de astăzi.
 SCURT ISTORIC
al hărții politice a
Europei 1500 AD
1 AD

1989 AD
U = U.R.S.S. (cu Rusia, Ucraina,
Belarus, Lituania, Letonia, Estonia,
Moldova, Georgia, Armenia,
Azerbaidjan etc.
Y = Iugoslavia (cu Serbia, Croația,
Slovenia, Bosnia-Hertegovina, U
Muntenegru Macedonia de Nord, G
Kosovo) C
C = Cehoslovacia (Cehia, Slovacia)
G = Germania de Vest și Germania de Y
Est s-au reunificat
Statele independente ale Lumii pot fi clasificate/categorisite după diverse criterii:
- Suprafață: Rusia (peste 17 mil km²), Canada, China, S.U.A. (peste 9 mil. km²),
Brazilia, Australia (peste 7 mil. km²), India, Argentina, Kazahstan (peste 2 mil.)

- Populație: China, India (peste 1,3 mld.), S.U.A. (peste 300 mil.), Indonezia, Brazilia,
Pakistan, Nigeria (peste 200 mil.), Bangladesh, Rusia, Mexic, Japonia, Etiopia,


Filipine, Egipt (peste 100 mil.) etc.

- Densitate: Monaco (19.500 loc./km²), Singapore (8.100 loc./km²), Bahrain, Vatican,

Maldive, Malta, Bangladesh (peste 1.000 loc./km²) etc.

- P.I.B.: Monaco, Liechtenstein, Luxemburg (peste 100.000 $/loc.), Elveția, Norvegia,

Islanda, Irlanda, Qatar, Danemarca, Singapore, S.U.A., Suedia (peste
50.000 $/loc.) etc.

- Forma de guvernământ: 43 dintre state sunt monarhii iar 154 sunt republici.
- Monarhiile din Europa sunt: Marea Britanie, Spania, Suedia, Norvegia,
Danemarca, Olanda, Belgia, Luxemburg, Liechtenstein, Monaco, Andorra.
- Monarhii conduse de regele Marii Brtanii: Canada, Australia, Noua Zeelandă,
Jamaica, Belize, Papua Noua Guinee etc.
- alte monarhii: Japonia, Malaysia, Thailanda, Arabia S., Iordania, Maroc etc.

- Religia dominantă: majoritar creștine, musulmane, hinduse, budhiste etc. (vezi tabel)

- Poziție: cu ieșire la mare/ocean, fără ieșire, enclave (Vatican, San Marino, Lesotho)

 

ACTIVITATE: identificați cât mai multe state după forma lor

 

ACTIVITATE: să ne amintim marile unități de relief ale Terrei

 

ACTIVITATE: să ne amintim marile fluvii și lacuri ale Terrei

GRANIȚE NATURALE
FLUVII:
DUNĂREA: Ungaria – Slovacia, Serbia – Croația, Serbia – România, România – Bulgaria
RIN: Elveția – Austria, Elveția – Germania, Germania – Franța
ODER: Germania – Polonia
AMUR: Rusia – China
MEKONG: Myanmar – Laos, Laos – Thailanda
ZAMBEZI: Zimbabwe – Zambia
CONGO: R.D. Congo – R.P. Congo
SF. LAURENȚIU: S.U.A. – Canada
RIO GRANDE: S.U.A. – Mexic
PARANA: Brazilia – Paraguay, Paraguay – Argentina

LACURI
MARILE LACURI: S.U.A. – Canada
VICTORIA: Tanzania – Uganda – Kenya
MAREA CASPICĂ: Rusia – Azerbaidjan – Kazahstan – Turkmenistan – Iran
MUNȚI:
SCANDINAVIEI: Suedia – Norvegia
PIRINEI: Franța – Spania
ALPI: Franța – Italia, Franța – Elveția, Elveția – Germania, Elveția – Italia, Italia – Austria
DINARICI: Slovenia – Croația, Croația – Bosnia, Bosnia – Muntenegru
CARPAȚI: Polonia – Slovacia, România – Ucraina
CAUCAZ: Turcia – Georgia, Georgia – Rusia, Rusia – Azerbaidjan
HIMALAYA: China – Nepal, China – India
ATLAS: Maroc – Algeria
ANZI: Chile – Argentina, Chile – Bolivia, Bolivia – Peru, Peru – Ecuador, Ecuador – Columbia

GRANIȚE CONVENȚIONALE
ASTRONOMICE (paralele sau meridiane):
S.U.A. – Canada, Egipt – Sudan, Egipt – Libia, Mauritania – Mali, Namibia – Botswana, Indonezia – Papua Noua Guinee, cele două Corei, statele Australiei etc.
ETNICE și RELIGIOASE:
România – Ungaria, Serbia – Bosnia, Ucraina – Polonia, India – Pakistan, Turcia – Siria, Sudan – Sudanul de Sud etc.
Procesul de colonizare / decolonizare
Unele state europene (Spania, Portugalia, Anglia, Franța etc.) au luat în
stăpânire (prin cucerire) teritorii de pe alte continente, motivele fiind resursele
(naturale și umane). Procesul de colonizare a început în sec. XVI (Descoperirile


Geografice), a luat amploare odată cu Revoluția industrială (sec. XVIII) și s-a
încheiat după 1946 (când au apărut aproape jumătate dintre statele
independente de azi!).

Colonizarea s-a făcut prin impunerea de către cuceritori a limbii și

religiei, pentru a putea implementa apoi administrația și astfel exploatarea să se
poată face ușor.

Adesea această colonizare a însemnat exploatarea crudă și strămutarea

localnicilor (sclavie) și a resurselor (minereu, cărbuni, aur, diamante, plante
locale etc.), fără ca teritoriul respectiv să profite de aceste bunuri. Chiar dacă
statele cuceritoare au introdus acolo căi ferate, drumuri, porturi, alte dotări –
acestea erau tot pentru a facilita exploatarea resurselor în folos propriu.

De la sfârșitul sec. XIX (America Latină) și mai ales după Al Doilea

Război Mondial (Africa, Asia) multe teritorii s-au emancipat, câștigându-și
independența (prin războaie cu colonizatorii sau uneori pașnic).

 

Imperii și
Colonii în
1914

Probleme actuale de geografie politică


Chiar dacă omenirea a trecut prin nenumărate războaie (în secolul
trecut au pierit peste 100.000.000 de oameni doar în cele două războaie
mondiale!), conflictele pe Glob continuă să facă multe victime, să consume
resurse imense, să provoace mari distrugeri și drame.

Acestea pot fi interne (conflicte civile, revoluții) sau externe (războaie).

Cauzele principale ale conflictelor de după 1945 sunt:

- Teritorii (cu legături în trecutul istoric)
- Resurse naturale (economice)
- Religioase
- Etnice și rasiale
- Politice (dictaturi, ideologii, orgolii)
Strâmtori, mări, insule – ca zone de interes și risc de conflict



Pentru conflictele de mai jos menționați următoarele date:
- Perioada desfășurării
- Tipul de conflict (intern/extern, politic/religios/etnic/economic etc.)
- Cauzele principale
- Consecințe majore

1. Coreea de Nord și de Sud 9. Africa de Sud
2. Vietnam 10. Burundi – Rwanda
3. Irak – Iran și Irak – Kuweit 11. Columbia
4. Afghanistan (1980, 2000, 2020) 12. Cuba
5. Siria 13. Iugoslavia
6. Israel 14. Irlanda de Nord
7. Sudan 15. Zona Caucaz
8. Etiopia și Somalia 16. Ucraina

Surse recomandate:
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_ongoing_armed_conflicts
https://www.cfr.org/global-conflict-tracker/?category=us
https://ourworldindata.org/war-and-peace






 

Acest material conține planșe disponibile pe internet, preluate și prelucrate fără drept de
autor, alături de texte și hărți create integral de autorul prezentării, fiind destinat exclusiv
procesului didactic (nu se comercializează și nu se limitează distribuirea!).
Prof. Țiu Marius, Colegiul Național ”Elena Ghiba Birta”, Arad