NUCLEUL

Nucleul îndeplineşte două roluri importante:

- depozitează majoritatea genelor din celula eucariotă în cromosomii aflaţi în nucleu (poate fi comparat cu tezaurul genetic al celulei eucariot
- coordonează toate activităţile celulei (constituie centrul de comandă al celulei).
Structura nucleului diferă după cum celula se găseşte între diviziunile celulare (în interfază) sau dacă celula se află în diviziune. Se mai denu

Nucleul îndeplineşte două roluri importante:

- depozitează majoritatea genelor din celula eucariotă în
cromosomii aflaţi în nucleu (poate fi comparat cu tezaurul genetic al
celulei eucariote);
-coordonează toate activităţile celulei (constituie centrul de
comandă al celulei).

Structura nucleului diferă după cum celula se găseşte între

diviziunile celulare (în interfază) sau dacă celula se află în diviziune:
- nucleul din interfază - metabolic,
- nucleul din diviziune - genetic (deoarece devin vizibili cromosomii
sub formă de bastonaşe).
Roluri
Componente

 învelişul nuclear

 cromatina nucleară

 nucleolul

 matricea nucleară
(carioplasma).
Nucleul în celula vie rotaţie
de deplasare prin celulă
expulzarea nucleilor degeneraţi, la celulele
bătrâne, care mor
•pH-ul < 7,3

pH-ul mai alcalin aprox. 7,5

Poziţia nucleului
Rol de absorbţie

celule secretorii

Celula pavimentoasă
Adipocite

Acin pancreatic
 Numărul nucleului Uninucleate
~ 100

Osteoclaste

Celula pavimentoasa

Multinucleate

1000
Sinciţii
Forma nucleului

Sferică
Disc turtit (în celulele epiteliale)

Neregulată
Leucocit neutrofil

Nuclei cu forme „monstruoase” în celulele maligne.

neutrofil
Leucocite neutrofile Leucocite eozinofile
Dimensiunile nucleului
 În medie 5-12 µm
 Raport nucleo-plasmatic 1/20 – 1/3
 Celulele tinere şi cu activitate metabolică intensă au
nucleul mare şi citoplasma redusă, deci raportul
nucleo-plasmatic este mare (1/3).
 Raportul acesta este mare în celulele tinere şi în
celulele canceroase, raportul nucleo-plasmatic (mare)
este un criteriu de diagnostic al cancerului în
practica morfopatologică, atunci când se examinează
la microscopul optic secţiuni (sau frotiuri) din ţesuturi
suspecte de a fi maligne.
Dimensiunile nucleului în medie între 5-12 µm

4 µm

25 µm
Învelişul nuclear
Lamina nucleară
 Tapeteaza faţa internă a învelişului nuclear între pori şi
se prezintă ca o reţea de proteine fibroase.
 Este formată din filamente intermediare, alcătuite din
proteinele numite lamine (A, B şi C)
 Determină forma nucleului,
 Interacţionează cu cromosomii,
 Participă la dezasamblarea învelişului nuclear la
începutul mitozei
 Reasamblarea acestuia la sfârşitul mitozei
Progeria – mutație în gena laminei A
Complexul porului
 % apa si pH-ul nucleului↑ in citoplasmei↓
concentraţia Na+ ↓ in nucleu ↑ in citoplasma
Concentraţia K+ ↑ în nucleu ↓ in citoplasma
Günter Blöbel (Laureat Nobel în anul 1999)

 Este cel ce a descoperit existenţa secvenţelor de aminoacizi

numite secvenţe semnal
 A demonstrat că toate proteinele sunt marcate de la începutul
sintezei în ribosomi cu asemenea semnale.
 Secvenţele semnal determină localizarea proteinelor în
compartimentele celulei, aceste secvenţe constituie un
adevărat "cod poştal" al celulei.
 Pe această bază unele proteine sunt importate în nucleu,
altele (cu alte secvenţe semnal) sunt importate în reticulul
endoplasmic, altele în mitocondrii, altele în peroxisomi etc
RAN - RAs-related
Nuclear protein –
proteină nucleară
care leagă GTP,
codificată de gena
RAN
Cromatina nucleară
Cromatina nucleară
Nucleolul
Nucleolul
 Rol in formarea (biogeneza) ribosomilor.
 Lipseşte în celulele care n-au sinteză proprie de proteine cum
sunt celulele embrionare
 Nucleolul este mare şi multiplu în celulele cu activitate
metabolică intensă - raport nucleolo-nuclear mare!
 celulele tinere
 celulele secretorii
 celulele maligne (în care întâlnim până la 12 nucleoli, cu forme
monstruoase).
 Acesta este un alt criteriu de diagnostic al cancerului în
practica morfopatologică.
 În celulele bătrâne, cu activitate metabolică redusă nucleolul
este mic şi unic.
Structura nucleolului
10 bucle de ADN care se numesc
organizatori nucleolari conținând
gena pentru ARNr
ADN nucleolo-asociat
Biogeneza ribosomilor
Carioplasma
 Carioplasma

Carioplasma (matricea nucleară)

Citoscheletul
Carioplasma (matricea nucleară)
 Matricea nucleară este formată:
 apă
 ioni
 substanţe micromoleculare
 proteine de două tipuri:
 proteine fibroase, ce formează o reţea ce se poate
extrage din nucleu (proteină numită nucleoplasmină)
 proteine solubile, foarte heterogene şi ca structură şi
ca funcţii numite proteine nonhistonice.
Proteine nonhistonice
 Pot avea greutate moleculară mică sau mare
 Pot fi acide sau bazice
 Sunt reprezentate de: enzime ce realizează variate căi metabolice,
cum ar fi:
 Glicoliza
 prin care se asigură energia necesară nucleului
 sinteza ADN-ului şi ARN-ului.
 Altele sunt enzime de scindare a acizilor nucleici, numite nucleaze.
 Proteine nehistonice care intră în structura cromatinei cu rol
 Structural - în structura cromatinei
 Functional - regleaza exprimarea genelor.