Citate despre români[modificare 

| modificare sursă]
 „Poarta renunță la Basarabia. Turcia nu putea ceda ceea ce nu-i aparținea, pentru că
Poarta otomană n-a fost niciodată suverană asupra țărilor române. Poarta însăși
recunoscuse acest lucru, când la Carlovitz, presată de poloni să cedeze Moldo-
Valachia, ea răspunsese că nu are dreptul de a face vreo cesiune teritorială,
deoarece capitulațiile nu-i confereau decât un drept de suzeranitate.” (K.
Marx, Însemnări despre români (Manuscrise inedite), București, 1964)
 „Limba română e un fel de italiană orientală. Băștinașii din Moldo-Valahia se numesc
ei înșiși români; vecinii lor îi numesc vlahi sau valahi…”
 „Moldova nu va plăti nici un tribut Rusiei (art. 2); Rusia nu se va amesteca în afacerile
țării și nici unui rus nu-i va fi permis să se căsătorească și să dobândească moșii în
Moldova…”

Apartenența religioasă și de clasă[modificare | modificare sursă]

Karl Marx s-a născut ca fiu de burghezi evrei și s-a căsătorit cu o aristocrată, dar a trăit mult timp
ca pauper, fiind susținut financiar de capitalistul Engels.
Marx se lăuda a fi inspiratorul și eminența cenușie a Comunei din Paris, fără a avea însă merite
reale în această privință. Guvernul german a cerut extrădarea lui Marx din Marea Britanie, dar
prim-ministrul britanic a refuzat cererea. Puțin a lipsit ca Marx să fie asasinat de un agent secret
german, în timp ce locuia la Londra.