Referate de nota 10

UNIVERSITATEA BUCURESTI
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE SI ASISTENTA SOCIALA

Domeniul fundamental: STIINTE SOCIALE SI POLITICE

Domeniul special: SOCIOLOGIE

TEZA DE DOCTORAT

CRIMINALITATEA FEMININA IN ROMANIA.

RESOCIALIZAREA SI REINSERTIA SOCIALA A FEMEII
CARE EXECUTA O SANCTIUNE PRIVATIVA DE
LIBERTATE

Referate-4all.ro 1
Referate de nota 10

CARACTERISTICA GENERALĂ A TEZEI

1.Actualitatea temei investigate.

Din studiul ratei criminalităţii în România se desprinde necesitatea analizei

cauzale a acestui fenomen, pentru a înţelege evoluţia lui, dar şi pentru a-i
previziona dimensiunea viitoare.
În perioada de tranziţie, care după cum se observă s-a prelungit peste
aşteptări şi a orientat conştiinţa colectivă într-o zonă dominată de anomie socială
caracterizată de nevoia unei diviziuni sociale a muncii nefundamentată teoretic şi
practic până în 1989, polarizare socială prin adâncirea discrepanţelor dintre
clasele naturale şi, cu această ocazie apariţia claselor sociale nenaturale, aşadar în
această perioadă de tranziţie, s-a constatat o creştere alarmantă a ratei
criminalităţii la 100 000 de locuitori de peste 3,5 ori mai mare în 2007 faţă de
1990.
Un segment infracţional aparte, infracţionalitatea feminină, nu a beneficiat
până în prezent de un studiu complet la nivel naţional.
Criminalitatea feminină, considerată până de curând o chestiune fără prea
mare importanţă pentru a atrage atenţia specialiştilor, capătă un interes major din
momentul în care este abordată atât în calitate de cauză cât şi de efect al
emancipării feminine, în mare parte greşit înţeleasă.
Feminismul modern, tratat tendenţios, riscă să aducă prejudicii serioase
feminităţii, contribuind la accentuarea comportamentului masculinizat al femeii
prin schimbarea rolului de gen în sens deviant.
Psihologii care şi-au îndreptat atenţia asupra comportamentului
infracţional feminin (Butoi T. –„Psihanaliza crimei – femeia asasin” 1996,
Mitrofan N., Zdrenghea V., Butoi T. –„Psihologie Judiciară” 1992, Gheorghe F.
– „Psihologie Penitenciară” 2001) au preluat ştafeta de la legiuitori, aceştia fiind
primii care au instituit o diferenţă de sex pe terenul infracţional, încă de la
naşterea închisorii: încarcerarea separată a femeilor şi bărbaţilor.
Lipsa unei lucrări care să trateze sociologia delincvenţei feminine în ţara
noastră a condus la ideea necesităţii studierii criminalităţii feminine prin prisma
procesului de resocializare în penitenciare, pentru a se putea contura şi emite
posibile soluţii de reintegrare socială.
Implicarea femeii în crima organizată ridică un mare semnal de alarmă.
Traficul de droguri, traficul de fiinţe umane, traficul de organe, traficul de valori
de patrimoniu, etc. implică tot mai mult femeile în reţelele de traficanţi, ele
regăsindu-se din ce în ce mai frecvent în asemenea cazuri şi nemaifiind de mult
excepţii. Această frecvenţă conduce la fenomen, iar fenomenul la rândul său
necesită o analiză metodologică, o încadrare teoretică, o tipologizare.

Referate-4all.ro 2
Referate de nota 10

Este momentul unei orientări specifice în cercetarea criminologică şi

lucrarea de faţă încearcă să ofere o bază de pornire în acest sens.

2. Gradul de investigare a temei.

Investigaţiile asupra populaţiei feminine penitenciarizate, precum şi asupra

metodelor şi tehnicilor de resocializare în penitenciar şi reinserţie în societate a
acestora poartă un caracter interdisciplinar. Relativ nouă, abordarea criminalităţii
feminine condamnate şi nu numai, se fundamentează pe abordările sociologice,
psihologice, juridice şi cele ale asistenţei sociale.

3. Obiectul cercetării.

Obiectul lucrării de faţă îl reprezintă studierea şi analizarea problematicii

criminalităţii feminine, fără a avea pretenţia de a pătrunde fiecare segment psiho-
social până la ultimele descoperiri de gen, ci doar cât să propună ulterioare
abordări şi aprofundări din partea specialiştilor. Deci se poate vorbi despre o
provocare, dacă nu chiar despre o deschidere către un aspect al vieţii sociale
dintotdeauna existent, dar îndeajuns evitat, astfel încât în prezent să nu existe o
bază din perspectivă sociologică în acest sens.

4. Subiectul cercetării.

Din studiul efectuat asupra dimensiunilor criminalităţii la nivelul judeţului

Argeş şi la nivel naţional în perioada 1999-2007 s-a desprins segmentul
infracţional feminin, care a fost observat, intervievat, chestionat, mai pe scurt
investigat şi prezentat în lucrarea de faţă.
Acest segment infracţional a constituit subiectul cercetării tezei prezente şi
a fost abordat atât sub aspect etiologic, cât şi tipologic.

5. Ipoteza generală a studiului.

Femeile infractoare suportă acelaşi tratament juridic ca şi bărbaţii

infractori. Eventualele diferenţe (stare de graviditate, lehuzie) sunt sensibile şi
nici nu se justifică o diferenţiere mai mare de tratament în acest sens.
O diferenţă specifică se doreşte a fi manifestată pe parcursul custodiei
penitenciare.
De aceea, pe de o parte, se pune problema tratamentului de resocializare
diferenţiat în comparaţie cu cel suportat de bărbaţi. Dar pentru aceasta este
nevoie de metode sau chiar şi numai tehnici de resocializare adaptate specificului
feminin.
Pe de altă parte, o problemă majoră se conturează în legătură cu reinserţia
femeii liberate în societatea civilă. Pentru această etapă, deţinuta trebuie pregătită
pe parcursul penitenciarizării, dar după liberare apare marele impediment şi
Referate-4all.ro 3
Referate de nota 10

anume oferta socială, în majoritatea cazurilor completată de carenţele apărute la

nivel familial. Aceasta nu numai că nu este prea bogată şi diversificată, dar după
cum am arătat şi în conţinutul lucrării, în România lipseşte aproape în totalitate.
De aceea, nevoia identificării unei soluţii de reintegrare a apărut încă de la
începutul studiului.

6. Problema investigaţiei realizate rezidă în contradicţia dintre statutul

femeii deţinut şi cel al femeii libere, reprezentantă a sexului frumos, mamă, sau
partener de cuplu conjugal.

7. Scopul lucrării îl reprezintă reinserţia socială a femeii liberate din

penitenciar, o femeie care a reânvăţat regulile dezirabile ale societăţii, a reevaluat
valorile sociale tradiţionale şi şi-a însuşit pe deplin noţiunea de libertate.

8. Cercetarea efectuată pentru elaborarea acestei teze de doctorat s-a

realizat atât în plan livresc cât şi pe teren.
Baza empirică a studiului o constituie rezultatele a 4 studii elaborate în
baza metodelor calitative şi cantitative, denumite aplicaţii. Ele au fost posibile
datorită colaborării cu specialişti din cadrul instituţiilor de profil implicate, dar şi
activităţii nemijlocite a autoarei.
Documentarea livrescă s-a axat în proporţie majoritară pe rezultatele
cercetărilor efectuate de diferiţi specialişti în arealul poliţienesc şi cel penitenciar,
precum şi pe studierea lucrărilor de specialitate publicate până în prezent.
Documentele din sistemul penitenciar au constituit o baza solidă în
activitatea de cercetare, iar calitatea de ofiţer al Departamentului Reeducare din
cadrul Penitenciarului Colibaşi, mi-a permis acces nelimitat pentru informare.
Munca în sistemul penitenciar mi-a oferit posibilitatea abordării directe a
populaţiei feminine aflate în custodie penitenciară, ceea ce m-a condus printre
altele la realizarea anumitor diferenţe psiho-comportamentale între deţinuţi şi
deţinute.
Activitatea nemijlocită atât cu deţinuţii cât şi cu deţinutele, poziţia de
educator, mi-au creat oportunitatea de a aplica direct şi permanent tratamentul
penitenciar prin intermediul programelor de reeducare.
Din discuţiile purtate cu ofiţeri de poliţie, în special de la Biroul
Criminalistică (IJP Argeş), a reieşit că aceştia au constatat în majoritatea
cazurilor instrumentate faptul că femeile infractoare mint, nu-şi recunosc faptele,
chiar şi atunci când li se aduc dovezi incontestabile. Bărbaţii infractori în schimb
recunosc mult mai uşor faptele comise, mai ales pe cele cu grad ridicat de
periculozitate.
Din observaţiile proprii efectuate în legătură cu acest aspect, în penitenciar,
a reieşit că aserţiunile respective sunt corecte. Din cazuistica studiată, rezultă că
atitudinea mincinoasă a infractoarelor denotă nevoia lor de a fi considerate
feminine chiar şi în asemenea împrejurări, infracţiunea asociindu-se cu

Referate-4all.ro 4
Referate de nota 10

agresivitatea, apanajul bărbaţilor. Ele nu acceptă aşadar o ştirbire a propriei lor

feminităţi, nici în cazul în care au comis conştient şi premeditat un omor.
Infractorii bărbaţi recunosc fapta, printre altele şi datorită unei aşa-zise
dovezi de bărbăţie greşit implementate în propriile lor conştiinţe: nu contează că
este vorba de infracţiune, important este să transpară agresivitatea, de care ei sunt
mândri, într-o formă sau alta, apreciind-o drept o dovadă a masculinităţii. Ei nu
sunt mândri că-şi recunosc fapta, ei sunt mândri că au comis-o.
Aceste aspecte reprezintă o parte din motivele care au condus la abordarea
problematicii gender.

9.Baza teoretico-metodologică a lucrării.

Demersul teoretico-metodologic al lucrării rezidă în imperativul analizei

implicaţiilor practice ale teoriilor din sociologia devianţei, ce se regăsesc ca bază
de pornire a teoriilor din criminologie.

10. Baza informaţională a studiului o constituie datele Ministerului

Justiţiei, rapoartele statistice ale Direcţiei Naţionale a Penitenciarelor, rapoartele
statistice ale Anuarelor Statistice ale Penitenciarelor, datele şi rapoartele de
evaluare anuale ale Inspectoratului Judeţean de Poliţie Argeş, ale Penitenciarului
de Maximă Siguranţă Colibaşi, ale Penitenciarului de Femei Târgşor, precum şi
ale unor organizaţii naţionale de profil, ca Centrul Parteneriat pentru Egalitate
România 2003 şi ARSPMS.

11. Elementele care individualizează lucrarea şi totodată îi conferă

identitate, sunt reprezentate de:
- Sinteza realizată faţă de aspectul cauzalităţii .
- Noutatea ştiinţifică a lucrării, care rezidă în titlul acesteia şi demersul
cognitiv.
- Originalitatea lucrării, care poate fi sesizată în general pe parcursul
întregului material, iar în mod special în modalitatea propusă pentru reintegrare,
sub formă de program pilot.
Din acest punct de vedere trebuie menţionat un aspect inedit: în condiţiile
în care după liberarea din penitenciar devine deosebit de dificilă, aproape
imposibilă monitorizarea şi reevaluarea persoanei după o perioadă de timp
datorită legii care vizează paza şi protecţia persoanei, activitatea propusă pentru
reintegrare oferă această posibilitate pentru cei care au dirijat resocializarea în
penitenciar.

Referate-4all.ro 5
Referate de nota 10

CARACTERISTICA STRUCTURALĂ A TEZEI

STRUCTURA ŞI VOLUMUL LUCRĂRII

Lucrarea de faţă este structurată în şapte capitole şi patru aplicaţii.
Aplicaţiile conţin studii efectuate asupra criminalităţii feminine descoperite
precum şi pedepsite cu închisoarea, o propunere de chestionar bazată pe scala
distanţei sociale la mediul penitenciar, metodă promovată de profesorul S.
Chelcea, precum şi o soluţie pentru reintegrare, descrisă după modul în care a
fost prelucrată în penitenciar.
Primul capitol debutează cu precizări asupra noţiunilor de bază şi continuă
cu specificul criminalităţii feminine în România.
Încadrarea teoretică a faptei ilicite şi a autorului acesteia este abordată în
cel de-al doilea capitol, care tratează subiectul prin prisma paradigmelor
bioantropologică, psihologică şi sociologică.
Un prim obiectiv urmărit în teza de faţă face referire la cadrul teoretic
determinat şi determinant al crimei şi criminalului. Începutul se conturează de
către Cesare Lombroso, prin elaborarea ideii criminalului înnăscut, concepţie ce
stă la baza paradigmei antropologice. În timp, s-a urmărit prin teorii de esenţă
psihologică, culturală, funcţionalistă, conflictualistă etc., explicarea cauzalităţii
crimei.
În prezent, criminologia a ajuns după o abordare evolutivă la necesitatea
unei construcţii teoretice integrative.
Tendinţa integrativă prin care se urmăreşte îmbinarea mai multor teorii,
reuşeşte în concepţia lui Braithwaite să realizeze un raport invers proporţional
între stigmatizare şi integrare referitor la rata criminalităţii. Astfel, în timp ce
stigmatizarea conduce la creşterea criminalităţii, integrarea determină scăderea
ei.
Studiind determinările psiho-sociale analizate de diferiţi teoreticieni,
concepţia lui Brian Vila bazată pe reconsiderarea şi includerea factorilor
biologici în toate teoriile, se constituie de fapt ca şi finalitate a obiectivului
menţionat, prin propunerea unei paradigme centrată pe generalitate absolută,
influenţare totală şi nelimitată în dublu sens (micro-macro) şi pe schimbare în
sine şi problematica acesteia.
Abordarea teoriilor feministe este de asemeni un punct de referinţă în
explicarea cauzalităţii infracţionalităţii feminine. Influenţa socio-economică
asupra fenomenului infracţional feminin transpare de-a lungul istoriei atât sub
aspectul comportamentului, cât şi cel al limbajului, claselor sociale, violenţei
domestice etc.

Referate-4all.ro 6
Referate de nota 10

Apariţia politicilor feministe constituie momente inerente ale evoluţiei

femeii şi feminismului deopotrivă şi are la bază experienţe tipic feminine, aspecte
tratate în cadrul problematicii de gen.
Caracterizarea şi tipologia infractoarelor, precum şi aspecte psiho-sociale
ale recidivei în România sunt subiecte tratate în cel de-al treilea capitol şi au
constituit unul dintre obiectivele prezentei tezei.
Femeia care a suportat o privare de libertate s-a aflat nu numai în
penitenciar, ci şi în instituţiile aflate în raza criminalităţii descoperite, în faza de
cercetare a infracţiunii. Cu toate acestea, în lucrarea de faţă o mai mare
importanţă se va acorda tratamentului penitenciar, cu oprire asupra fiecărei etape
a detenţiei, deoarece aici se pregăteşte reintegrarea socială.
Despre psihologia recidivei în România, psihologul Gheorghe Florian a
scris în lucrarea „Psihologie penitenciară”(2001). Cauzele sociale ale recidivei în
România nu au fost abordate în nici o lucrare de specialitate până în prezent, de
aceea a fost imperios necesar a fi evidenţiat acest aspect, fie chiar şi pentru a crea
o oportunitate pentru un studiu viitor.
Etapele de cercetare urmate în procesul de investigare a populaţiei
penitenciare sunt asemănătoare în ceea ce priveşte deţinuţii şi deţinutele.
Principiul triangulării a stat la baza investigării populaţiei feminine
penitenciare, metodele folosite alternând nu numai între ele, ci şi cu tehnicile
prezentate, fiind necesare chiar ajustări, modificări ad-hoc ale termenilor,
noţiunilor etc. În lipsa totală a unei baze sau încercări anterioare de stabilire a
metodelor şi tehnicilor de cercetare sociologică a populaţiei penitenciare, am
procedat la aplicarea metodelor şi tehnicilor de cercetare sociologică consacrate,
pe care le-am preluat după S. Chelcea şi le-am adaptat la specificul penitenciar.
Fiecare etapă, precum şi metodele şi tehnicile folosite în cadrul unui astfel
de demers sunt descrise pe larg în capitolul patru, care se încheie cu aplicaţia nr.
1, un model de chestionar adaptat după scala distanţei sociale.
Etiologia infracţionalităţii feminine face obiectul capitolului cinci, factorii
criminogeni fiind clasificaţi ca individuali, sociali şi naturali. Pentru a ilustra
influenţa vârstei asupra criminalităţii feminine, am elaborat un studiu referitor la
deţinutele aflate în custodie penitenciară în România, în perioada 2001-2003,
după vârstă şi categoria penală.
Sociologia criminalităţii feminine este detaliat reprezentată nu numai prin
prisma etiologiei ci şi a tipologiei criminalităţii feminine. În acest sens, capitolul
şase prezintă o cercetare efectuată la nivelul judeţului Argeş comparativ cu
situaţia la nivel naţional, în perioada 1990-2004.
Prin aprofundarea problematicii gender şi a studiilor de gen, a apărut
necesitatea analizării şi explicării factorilor care au condus la schimbarea până la
alterare a comportamentelor de gen, în cazul delincvenţei feminine.

Referate-4all.ro 7
Referate de nota 10

Pentru atingerea acestui obiectiv s-a conturat o abordare bio-psiho-socială

a genului, cu trimitere la sistemul de credinţe, modele şi valori constituente ale
stereotipiilor de gen şi s-a propus un clişeu al infractoarei în România.
Cercetarea menţionată mai sus a impus prezentarea unor studii de caz,
precum şi analiza principalelor tipuri de infracţiuni cu autor femei, în perioada
1990-2007.
În ultimul capitol al lucrării de faţă, într-o primă fază, se face referire la
caracteristicile închisorii şi a metodelor ei de-a lungul istoriei. Informaţiile au
fost culese în mare parte din celebra lucrare „A supraveghea şi a pedepsi”(1975)
a lui M. Foucault, unde acesta descrie cu lux de amănunte supliciul închisorii şi a
metodelor ei, dar şi din lucrarea „Penologie” (2002), în care autorii Bălan A.,
Stănişor E., Mincă M., prezintă aspecte din istoricul sistemului penitenciar din
România.
După cum arată titlul tezei, obiectivul principal îl constituie resocializarea
şi reinserţia socială a femeii care execută o sancţiune privativă de libertate.
Delincventa suportă privare de libertate în diferite momente ale vieţii sale, de la
descoperirea infracţiunii al cărei autor este, până la eliberarea din penitenciar.
Din momentul în care este abordată de către agenţii instituţionalizaţi
pentru declaraţii, declanşarea anchetei, dispunerea urmăririi penale şi
desfăşurarea acesteia, autoarea infracţiunii nu mai dispune de libertatea avută
anterior, de cele mai multe ori fiind în imposibilitatea de a părăsi localitatea, sau
forţată să declare fiecare mişcare în plan teritorial, la care este nevoită să recurgă.
Cu toate acestea, în vederea reintegrării în societate, cel mai amplu
program de resocializare se desfăşoară la nivel de penitenciar, pe toată perioada
custodierii deţinutei. Acest program de resocializare, fundamentat pe reeducare,
se aplică în diferite etape ale custodiei penitenciare, pe tot parcursul executării
pedepsei cu închisoarea.
În ultimul subcapitol al tezei este prezentat pe larg tratamentul penitenciar,
structurat pe etapele de tratament şi deţinere, precum şi trăsăturile fiecărui stadiu,
axat pe diferite programe de reeducare, cu specific tipologic, structural şi
temporal.
Programele de reeducare sunt aplicate în funcţie de anumite criterii, ca:
grad de periculozitate a faptei comise (programe psiho-terapeutice), hobby-uri
(programe facultative), dar în special reeducare (programe obligatorii). Ele sunt
prezentate detaliat, prin caracterizarea lotului asupra căruia se aplică,
metodologie, etapele proprii de desfăşurare, descrierea activităţilor după specific
şi durată, tehnici de evaluare şi prognozare a rezultatelor.
Toate aceste programe care urmăresc reeducarea deţinutelor au în mare
parte o metodologie de desfăşurare standardizată la nivel naţional, fiind dirijate
de Direcţia Generală a Penitenciarelor. Diferenţe apar între penitenciare, în
funcţie de specificul fiecăruia (ex: penitenciarele de maximă siguranţă, deţinând
Referate-4all.ro 8
Referate de nota 10

persoane ale căror fapte au un grad mai mare de periculozitate, vor pune accent
crescut pe programele psiho-terapeutice şi mai scăzut pe programele facultative).
Specificul custodierii penitenciare feminine este un aspect evidenţiat pe
larg, începând cu carantina penitenciară, condiţiile de cazare şi igienă, condiţiile
de muncă şi sănătate, precum şi aspectele reeducării.
În perioada 2000-2001 am iniţiat şi aplicat personal în cadrul
penitenciarului Colibaşi din judeţul Argeş, o acţiune cu scop integrator, sub
formă de propunere de program pilot pentru reintegrare. Această activitate a
figurat ca experiment şi după cum se va observa reprezintă o soluţie de
reintegrare cu posibilitate de preluare şi aplicare în orice penitenciar din
România. Este descrisă pe etape în Aplicaţia nr. 4 („O soluţie pentru reintegrare”)
şi constituie o oportunitate pentru reintegrarea socială a femeilor care execută o
sancţiune privativă de libertate, imediat după momentul eliberării.
Ca orice demers ştiinţific care urmăreşte să îmbogăţească cunoştinţele deja
existente în domeniu, la fel şi această teză caută să contribuie în primul rând la
stabilirea unei baze sociologice privind abordarea delincvenţei feminine aflate în
custodie penitenciară.

Referate-4all.ro 9