Disciplina: Criminologia

REFERAT

Tema: Criminalitatea femenină

A elaborat :Timoșco Tatiana

Eleva Grupei: D FR-202
Coordonator: Alexandra
TIGHINEANU, dr., departamentul Drept.

Chisinău 2023
Introducere:
 Se spune că infracțiunile comise de femei reprezintă un indicator al
rolului deținut în societate. Din această perspectivă, ele aproape că se
pot considera egale bărbaților întrucît, mai ales în cadrul organizațiilor
de trafic de droguri, implicarea lor nu este deloc una marginală.
Actualitatea temei date se manifestă prin faptul că a luat amploare
numarul de infracțiuni săvirșite de femei, ființe care pe parcursul a
câtorva secole au fost considerate incapabile de a săvirși o crimă.
Femeile criminate nu au fost considerate o problemă socială serioasă
cu excepția prostituției, și nu au pus probleme de violență în
închisore, de aceia criminalitatea feminină a fost rar studiată. În ceea
ce privește prezența femeilor în lumea criminalității, din anii 80
lucrurile nu mai stau ca pe vremuri. Potrivit sociologilor, în ton cu
societatea,noua criminalitate este din ce in ce mai deschisă, oferind
oportunități tot mai mari femeilor.
Delicte tipice bărbaților în trecut, sunt de-acum comise de tot mai
multe femei, iar statisticile, elocvente definesc amploarea
fenomenului: într-o creștere exponențială.

Scopul lucrului individual constă în depistarea cauzelor și

condițiile care determinăinferioritatea numerică a criminalității
feminine comparativ cu cea masculină în Republica Moldova, în
analiza stării, structurii și dinamicii criminalității femenine începind
cu anii 90 ai sec. XX-lea, precum și în determinarea factorilor care
favorizează creșterea indicilor acestui tip de criinalitate pe parcursul
urmatorilor ani.

Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost fost utilizate

diferite metode, ca metoda statistica, descriptivă, comparativă analiza
diferitor teoriidin criminologie pentru a determina trăsăturile
criminalitatii femenine. Studiul este bazat pe rezultatele cercetărilor și
opiniilor specialiștilor în domeniu, atît din:
 Republica Moldova: Ciobanu Igor, A. Zaporojan Igor;
  România: Iacobuță Ioana;
 Rusia : Хохряков Г.Ф Шиханцов Г. Г:
 ș.a state Джоэефо Ф. Шелли, Joseph G. Weis ș.a
S-au analizat datele statistice elaborate de Biroul Național de
Statistică în scopul analizei stării, structurii și dinamicii criminalității
feminine în Republica Moldova.

Captolul I
Caracteristicile criminalității feminine bazare pe deosebirea dintre
sexe.
Puține femei au reușit să se remarce de-a lungul unei isorii
potrivite lor care le-a refuzat o lungă perioadă de timp dreptul la
exprimare, dreptul la educație și dreptul la vot. Forțată să se înscrie în
diferite canoane, în funcție de epocă pe care o traversa, urgisită, arsă
pe rug, refuzata societății sau cântată, servind drept muză pentru
intraga artă a lumii, figură maternă respectată, femeia și-a dezvoltat o
uimitoare natură camelonică. Însă, acum orice regulă excepțiile sale,
au existat și femei care s-au făcut remarcate prin intermediul altor
atribute, decât feminitatea,delicatețe și gingășie, demonstrând
ferocitate și cruzime. Statutul femeilor criminalenu a fost cercetat
mult timp, din cauza nivelului minim de rezonanță, precum și a
stereotipurilor că nu poate săvârșifapte infracționale, datorită
inferioritățiiacesteia față de sexul masculin. Începînd cu sec.XIX-lea,
perioada când mișcarea de emancipare a femeii începe să rănească,
feministele au încercat și continuă să încerce să demonstreze că
femeia este egală în toate aspectele cu bărbații, aducînd diferite
argumente, precum și teze, absurde în favoarea acestei egalități. În
ciuda mișcărilor feministe privind egalitatea sexelor, între bărbați și
femein există diferențe din ordin anatomic, fiziologic, intelectual,
precum și moral, diferențe care influențează supra formei și genului
criminalității, generând ideia unei criminalităț specifice fiecărui sex.
 În general, după statistici,criminalitatea femenină este inferioară
numeric criminalității masculine, aceasta fiind generată de
inferioritatea femeii față de bărbat. Cauzele inferiorității criminalității
feminine s-ar putea reduce la:
’’constituție fizcă mai puțin robustă, fire timidă, mai impresionabilă’’,
avind o capacitate redusă pentru a comite infracțiuni ’’ pentru
săvârșirea cărora se reclamă forță și energie fizică. Deasemenea,
conform opiniilor unor specialiști în domeniu, o altă cauză a
infracțiunii criminalității femenine față de cea masculină ar consta în
inferioritatea situației sociale, economice, juridice a femeii, acceasta
neavând acces la domeniile de activitate predispuse la cinflict. Pentru
urmare, avînd un domeniu de activitate restrâns, în mod firesc sunt
restrinse și posibilitățile de a comite fapte penale. Pentru a explica mai
detaliat cauza diferenței dintre criminalitatea feminină și cea
masculină urmează să analizam citeva teorii, care vor aduce careva
clarități în problema dată:
(1) Teoriile social-structurale;
(2) Teoria gender.

Teoriile tradiționale:
În unele decenii, criminologii acordă o atenție mai mare
explicării diferenței dintre criminalitatea femenină și cea masculină,
încercînd să găsească răspuns la II întrebări care prezintă un interes
general.
1. De ce există ’’diferență de gender’’ în criminalitate? De ce
indicii ccriminalității feminine sunt mai mici decât cei ai
criminalității masculine, mai ales ce tine de infracțiunile
deosebite de grave, în orece perioada a istoriei?
2. De ce acest declaj se menține pe parcursul a mai multor secole?
Majoritea teoriilor tradiționale care se referă la criminalitate au
fost create de criminologo-bărbați pentru a explica cauzele
criminalității masculine, și nicidecum a acelei feminine, ceea ce a
generat diferite discuții în jurul ideii, dacă aceste teorii pot fi aplicate
studierii criminalității feminine, sau este necesar de explicat
fenomenul prin prisma poziției de ’’ diferență de gender’’, așa numita
teorie ’’gendered theory’’. Conform opiniei unor criminologi, teoriile
tradiționale reprezintă specificul criminalinății masculine, prin
urmare nu pot da raspunsuri la unele întrebări ce țin de criminalitata
femenină, cu toate că rolul lor nu pot fi negat întru-totul, mai ales
referindu-ne la teoriile social-structurale, ce denotă un caracter, cît de
cît, neutru.
Astfel m-ă voi referi la teoria oportunității, a controlului social,
asociațiilor diferențiate precum voi face referire și la teoria feministă.

Teoria oportunității
Conform aceste teorii, diferența în timpul de infracțiune săvîrşite de
femeişi indicele acestora diferă de cel al bărbaţilor în baza ideii de
oportunitate, adică decircumstanţele ce favorizează săvîrşirea unei
infracţiuni de către femei. Astfel,conform opiniei sociologului Rita
Simon rata criminalităţii feminine a crescutnumai în anumite
infracţiuni, aceasta datorîndu-se încadrării femeiilor în cîmpul muncii,
angajarea la servicii variate, ceea ce a condus la oportunităţi mai mari
de acomite careva infracţiuni tipice femeilor, infracţiuni economice,
care implică mai puţină violenţă. Reeşind din cele expuse mai sus, se
poate afirma faptul ca femeile, în dependenţă de anumite circumstanţe
favorabile lor, comite anumite genuri de infracţiuni, care se reduc la
furturi, tîlhării, înşelăciune, reflectînd,
astfel tradiţionalul rol sexual al femeii, care încă mai funcţionează pe
piaţa ilegală. Prin urmare, femeile comit un număr mai mic de crime,
datorită faptului că au acces mai redus la acele categorii de servicii
care ar putea declanşa unui conflict sau violență.

Teoria controlului social.

Esenţa acestei teorii constă în faptul că indicele criminalităţii
masculine este. mai mare decît al criminalităţii feminine, deoarece
legăturile sociale, care reprezintă miezul acestei teorii, a bărbaţilor,
sunt mult mai slabe decît cele afemeilor (mame, surori, soţii- care sunt
mai ataşate de unele persoane,manifestînd grijă şi atenţie), ceea ce
provoacă ruptura dintre pontenţialii criminali şi societate. De obicei,
se are în vedere persoanele din famiile cu probleme, din medii sociale
problematice, care sunt mai predispuşi la un comportament neadecvat,
atît femei, cît şi bărbaţi. Referitor la categoriile de femei predispuse la
un comportament criminal, conform teorii controlului social, sunt:
 mamele minoritare care trăiesc în relaţii imorale cu bărbaţii
fiind limitate în resurse educaţionale şi abilităţi profesionale,
femei ce aparţin unui mediu social cu venituri mici, educaţie de
proastă calitate.Totuşi, asupra nivelului criminalităţii feminine,
cît şi a celei masculine, influenţează aceiaşi factori sociali, care
determina creşterea şi micşorarea indicilor de criminalitate în
dependenţă de regiune şi timp, diferenţa manifestîndu-se
întipurile de crime şi modul de comitere.

Capitolul II
Criminalitatea feminină în Republica Moldova.
Starea, stuctura şi dinamica criminalităţii feminine în
RepublicaMoldova.

Criminalitatea feminină reprezintă totalitatea infracţiunilor săvărşite

defemei pe un anumit teritoriu, într-o anumită perioadă de timp,
determinabilă. Pentru a elucida caracteristicele unui anumit tip de
criminalitate într-un anumit teritoriu, precum şi într-o perioadă
determinată de timp, este necesar de a analizatoate aspectele
teritoriului dat. Pentru a caracteriza criminalitatea feminină din
Republica Moldova, urmează să determinăm cauzele şi condiţiile
apariţiei acesteia, ulterior vom analiză starea, structura şi dinamica
acesteia, ca în cele din urmă să putem deduce măsurile de prevenire şi
combatere a criminalităţii feminine:
Cauzele şi condiţiile criminalităţii feminine.
Astfel, conduita individuală a fiecărui om reprezintă forma de
autoexprimarea personalităţii acestuia, a satisfacerii cerinţelor sale. În
funcţie de caracterul său, aceasta poate să corespundă normelor
morale sau poate fi contrară acestor norme, fiind ilegală. Adesea,
comportamentul ilegal este cauzat de anumiţi factori. Dacă să privim
în asamblu asupra cauzelor care determină criminalitatea feminină,
putem afirmă că asupra schimbărilor în dinamica acestui tip de
criminalitate influenţează schimbările sociale, economice din
societate, precum şi deformaţiile din sfera spirituală a societăţii în
care femeia trăieşte. Prin urmare, analizînd evoluţia societăţii şi a
statutului femeii în această societate, deducem faptul că
dezorganizarea socială pe fundalul crizelor sociale şi economice în
perioadele detranziţie, iscarea anumitor conflicte au un impact mult
mai negativ asupra femeii, decît asupra bărbatului, devenind în
anumite cazuri frîne, dar, de cele mai multeori, aceşti factori apar în
calitate de „motoare criminale”, determinînd creşterea criminalităţii
feminine. Factorii care au impulsionat mărirea indicelui criminalităţii
feminine, indiferent de teritoriul pe care se manifestă, după anii ’90 ai
sec.XX-lea,după Cudreaţov V. N sunt
1.implicarea activă a femeii în sfera economică;
2.reducerea influenţei a principalelor instituţii familiei, precum şi
acontrolului social;
3.apariţia unei „încordări” în societate, a stresului, a conflictelor dintre
oameni;
4.intensitatea fenomenelor antisociale, precum: alcoolismul,
dependenţa dedroguri, prostituţia, cerşetoria.
 Conform opiniei lui Alexeev A.I, varietatea emoţiilor negative ale
femeilor duc laceea că pentru a le descărca, femeile recurg, adesea, la
alcool, droguri, care ulterior „împing” la un comportament neadecvat
(criminal).Un alt factor care determină comportamentul criminal al
femeii este psihologiaacesteia, mai bine zis o latură a caracterului
acesteia, şi anume: egoismul extrem. Specific pentru Republica
Moldova este egoismul forţat care
condiţionează comiterea de către femei a celor mai grave infracţiuni
contra persoanei: omor intenţionat, căuzarea leziunilor corporale
grave, omorul pruncului de către mamă. Cauza acestor fapte fiind
durata relaţiilor ostile dintre parteneri în familie, gelozie, violenţa
domestică, relaţii intime dezordonate, precum şi tendinţa la un trai
mai bun (recurgînd la şantaj, escrocherie etc).

Starea, structura şi dinamica criminalităţii feminine în Republica

Moldova.
În funcţie de factorii enumeraţi, vom încerca să analizam
criminalitatea feminină în Republica Moldova prin prisma stării,
structurii şi dinamicii în perioada anilor 1992-2008. În cele ce
urmează, vom analiza structura criminalităţiifeminine în funcţie de
diferite tipuri de infracţiuni, ca infracţiuni contra persoanei,vieţii şi
sănătăţii, infracţiuni economice...În anul 1992, în conformitate cu
statistica judiciară, în Rep.Moldova femeileau comis 44 infracţiuni
contra persoanei, inclusiv omorul pruncului de către mamă-8, omor
din imprudenţă- 2, vătămare intenţionată a integrităţii corporale-
12,violuri-2, transmiterea bolii venerice-2. Pe parcursul anului 1992,
structura infracţiunilor contra persoanelor, comise de femei în
Republica Moldova, a cuprinsacţiuni prevăzute de art. 92, 93, 95, 96,
102, 107 CP al RM. În acest an, omorurile intenţionate săvîrşite de
femei au constituit cca 4 % din toate omorurile comise în ţară, astfel
încît ucigaş a fost fiecare a 24 femei-infractor. Referitor la
infracţiunile economice comise de către femei în anul 1992, au fost
înregistrate 782 deinfracţiuni, structura criminalităţii caracterizîndu-se
prin săvîrşirea a 9 tipuri de infractiuni economice.

Concluzie:
Concluzionînd cele expuse în referat, putem afirma că criminalitatea
feminină este mult mai restrînsă în raport cu cea masculină, că femeile
comit mai puţine infracţiuni, însă acest procent mic al participării
femeilor în comitereainfracţiunilor este unul variabil. De asemenea,
femeile comit anumite tipuri de care nu pot fi săvîrşite de bărbaţi, ca
pruncuciderea, prostituţia, totuşi neputînd fi stabilite anumite limite,
fapt confirmat şi-n referat.În urma analizei literaturii de specialitate şi
a datelor statistice, observăm căcauzele criminalităţii masculine şi
feminine adesea se suprapun, ceea ce provoacăf enomenul „nivelul
criminalităţii feminine creşte şi se micşorează o dată cu cel
alcriminalităţii masculine”. Trebuie de menţionat faptul că urmează să
utilizăm punctele de reper prevăzute de „Gendered Theory”, care
pune accent pe divergenţele dintre modul de viaţa a femeilor şi cel al
bărbaţilor, precum şi modul de perceperea realităţii.

În ce priveşte Republica Moldova, indicii criminalităţii feminine sunt

încreştere, aceasta datorîndu-se implicării cît mai intense a femeii în
sfera economică, a crizei economice datorate perioadei de tranziţie
prin care trece Rep.Moldova, descreşterea numărului bărbaţilor,
precum şi a migraţiei, factori care pun amprenta asupra statutului
social al femeii, precum şi asupra personalităţii acesteia.
În cele din urmă, cităm cuvintele lui Tommaso Buscetta, primul mare
“ciripitor”din istoria mafiei siciliene, răpus de cancer în 2000, la New
York: "Femeile nu sunt implicate în treburile mafiei”. Bărbaţii, doar
ei, deţineau exclusivitatea traficului de arme şi de narcotice.
Nevestele, fiicele, mamele de cele mai multe oriignorau activitatea
reală a “bărbatului casei”; iar atunci când erau la curent,închideau
ochii, îşi acopereau urechile şi gura pentru a nu vedea, a nu auzi şi a
nu vorbi. O tăcere cu un caracter aproape religios. Alte timpuri,
demult apuse.