UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE DREPT

Specializarea: DREPT

Disciplina: CRIMINOLOGIE

Infracționalitatea feminină

COORD. CONF. UNIV. DR.

CARMEN ADRIANA DOMOCOS

STUDENTA: PAȘCA TANIA-MARIA

ANUL DE STUDIU : II
GRUPA: IV

Sesiunea Iunie, 2021

 Criminologia este ramura dreptului care studiaza cauzele criminalitatii si masurile pentru
prevenire. Termenul ,,criminologie” provine, etimologic, de la latinescul ,,crimen”- crimă şi
grecescul ,,logos” – ştiinţă (cuvant, teorie), ceea ce ar însemna ,,ştiinţa despre crimă”. Fiecare
ştiinţă are obiect propriu de cercetare şi nu putem defini o ştiinţă concretă fără a-i indica obiectul
de studiu. Obiectul criminologiei îl constituie crima ca fenomen social, considerat drept o relaţie
(comportament) socială individuală negativă. Domeniul criminologiei este acea gamă de
probleme pe care le studiază criminologia în vederea cunoaşterii mai profunde a obiectului său şi
realizării scopului său practic. 1

Rolul cercetarii criminologice este nu numai acela de a descoperi si explica geneza

crimei,ci mai ales acela de a urmari reducerea numarului infractiunilor comise si de a educa
indivizii in intelegerea urmarilor comiterii unei infractiuni ,atat in plan social,cat si in plan
personal.

După nivelul de generalizare, în doctrina de specialitate se evidenţiază Partea generală şi

Partea specială a Criminologiei, alţi autori afirmand că aceasta ştiinţă s-ar împărţi în criminologie
generală, specială, teoretică şi clinică.

Criminologia generală care studiază elementele de bază ale infracţiunii, cum ar fi: geneza
infracţiunii, clasificare faptelor anti-sociale, geneza infractorilor, istoria criminologiei, şcolile
criminologice.2

Criminologie specială cuprinde caracteristica criminologică şi măsurile de prevenire şi

combatere a anumitor tipuri infracţionale. Criminologia specială se ocupă cu studiul
următoarelor tipuri infracţionale: criminalitatea violentă, criminalitatea contra proprietăţii,
criminalitatea în domeniul economiei,

Criminologia teoretică, este o ramură a criminologiei, care nu se confundă cu

criminologia generală; ea studiază anumite teorii, curente sau şcoli criminologice, cercetandu-le
şi analizandu-le la un nivel foarte aprofundat.

Criminologia clinică este o ramură predominant aplicativă, care are misiunea de a efectua
examene complexe ale criminalului, în urma cărora se stabileşte diagnosticul privind cauzele
1
A se vedea https://www.slideshare.net/exodumuser/introducere-in-criminologie.
2

A se vedea https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/criminologie/formarea-criminologiei-ca-stiinta-
obiectul-scopul-functiile-legaturile-si-metodologia-cercetarii-criminologice/ .
comiterii infracţiunii şi apoi se face un pronostic asupra probabilităţii săvîrşirii de noi infracţiuni
sau vizînd corectarea criminalului, prescriindu-i-se tratamentul cel mai potrivit, şi reintegrarea
socială a acestuia.

Criminologia aplicată, fiind o ramură a criminologiei generale, aceasta se ocupă de

studiul şi profilaxia unor tipuri de infracţiuni cu rezonanţă, cum ar fi: corupţia, violurile,
omorurile la comandă,

Studiile criminologice in cazul femeilor aflate în penitenciare este evident ,eşecul

legislaţiei, sistemului de justiţie penală în a le proteja de abuzul sexual şi fizic, mai ales în
familie. Şi alte eşecuri au putut influenţa activitatea lor infracţională: sistemul educaţional care
nu a reuşit să le pună la dispoziţie cunoştinţele de bază şi abilităţile necesare, precum şi serviciile
sociale care nu au contribuit la rezolvarea problemelor lor stringente.

In ceea ce privesc normele europene activitatea de educaţie şi resocializare a deţinuţilor

(bărbaţi sau femei) trebuie să se desfăşoare cu respectarea următoarelor principii:

• 1. accesul tuturor deţinuţilor la sistemul complex educativ format din educaţia de bază,
profesională, şcolară, activităţi de creaţie, educaţie fizică şi sport şi posibilitatea de a frecventa
o bibliotecă;

• 2.intervenţia educativă să aibă în vedere dezvoltarea în ansamblu a personalităţii

deţinuţilor.

Reforma3 sistemului penitenciar privind regimul si tratamentul detinutilor ,in cazul

infractionalitatii feminine ,vizeaza urmatoarele:

• un tratament penal corelat cu pericolul social al faptei săvârşite şi cu persoana

făptuitoarei, tratament care să contribuie la reinserţia socială a femeilor condamnate şi la
prevenirea săvârşirii de noi infracţiuni de către acestea;

• umanizarea pedepselor executate de către femei în penitenciare, regimul de detenţie

aplicabil femeilor având programe generale şi programe speciale care încearcă să rezolve o
parte din problemele cu care femeile intră în penitenciare;

3
A se vedea Carmen Adriana Domocos,Criminiologie,Editura Universitatii din Oradea,2011 pag 2-3.
 • de penitenciarizarea pedepsei, constatându-se, în majoritatea statelor europene, eficienţa
înlocuirii pedepselor privative de libertate cu alte măsuri sancţionatorii: munca în folosul
comunităţii, amenzi, despăgubiri (în bani sau servicii) oferite victimei de către infractoare,
programe de reconciliere între victimă şi infractoare - programe în care un rol important îl are
mediatorul;

• combaterea recidivei prin asigurarea unei eficiente reintegrări sociale şi recuperări

psihologice a femeilor delincvente, avându-se în vedere convergenţa factorilor instituţionalii
care relevă aspecte specifice ale instituţiilor în care se realizează procesul de resocializare:
penitenciar, stabiliment semideschis, centru de reeducare, instituţie medicală) şi a factorilor
individuali (care ţin de personalitatea fiecărei delincvente în parte şi contribuie la
individualizarea sancţiunii, precum şi la aplicarea diferenţiată a unor măsuri de asistenţă
socială, medicală şi educativă).

Forma de manifestare a criminalitatii feminine in Romania 4:

Analiza situaţiei statistice a femeilor condamnate definitiv, aflate în penitenciarele din

România la data menţionată arată că, cele mai frecvente infracţiuni comise de femei (56,49%
din total) sunt cele contra patrimoniului: furt, tâlhărie şi înşelăciune. Urmează (26,19%)
infracţiunile contra vieţii, integrităţii corporale şi sănătăţii: omuciderea, pruncuciderea, lovirea
sau alte violenţe, vătămarea corporală şi vătămarea corporală gravă şi, la mare distanţă
(5,83%) infracţiunile legate de traficul de stupefiante şi cele care aduc atingere relaţiilor de
convieţuire socială (5,58%).

Analiza în funcţie de tipul infracţiunii comise arată că tinerele sub 18 ani au comis
infracţiuni de omor şi pruncucidere, iar cele între 18-21 ani infracţiuni de omor, pruncucidere
şi vătămare corporală.

Cele mai multe femei condamnate cuprinse în categoria de vârstă între 22-35 de ani
(84%) au comis loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, 33,90% infracţiuni de omor şi 20%
vătămare corporală; următoarea categorie de femei, din grupa de vârstă 36-45 de ani a comis
infracţiuni de omor (26,49%) şi vătămări corporale (20%), iar cele peste 55 de ani infracţiuni
de omor (7,12%) şi loviri sau vătămări cauzatoare de moarte (8%).

4
A se vedea http://old.mpublic.ro/jurisprudenta/publicatii/criminalitate_feminina.pdf.
 Reducerea ratei infracţionalităţii feminine nu este posibilă numai prin elaborarea şi
aplicarea unor politici penale preponderent represive, fiind necesare şi politici penale
preventive. Pentru prevenirea infracţionalităţii feminine este necesară cunoaşterea cauzelor şi a
condiţiilor determinante care favorizează criminalitatea, şi respectiv interpretarea dinamicii
ratei infracţionalităţii feminine.

Reducerea si prevenirea ratei infractionalitatii feminine e posibil prin5:

1. identificarea factorilor anticipativi şi a celor limitativi ai violenţei în familie: reducerea

egalităţii economice dintre femei şi bărbaţi; soluţionarea problemelor care ţin de şomaj, locuri de
muncă slab remunerate, sărăcie, consum de droguri sau de alcool;

2. schimbarea unor comportamente care ţin de mediul în care apar cazuri de violenţă domestică,
prin aplicarea unor măsuri de prevenire primară, educative, atât la nivel individual cât şi la
nivelul comunităţii;

3. intervenţia rapidă şi eficientă pentru examinarea şi soluţionarea cazurilor conform legii,

aplicarea măsurilor terapeutice şi a măsurilor specifice serviciilor specializate în prevenirea şi
combaterea violenţei în familie.

CONCLUZII

Lupta împotriva criminalităţii se desfăşoară în toate statele prin măsuri concrete,

deopotrivă de prevenire cat şi de constrangere, cu aplicare sancţiunilor penale. Problema
criminalităţii persistă în toate statele, iar lupta împotriva acesteia este inspirată de politica penală,
comportand soluţii la nivel naţional.
Putem afirma că criminalitatea feminină este mult mai restransă în raport cu cea
masculină, că femeile comit mai puţine infracţiuni, însă acest procent mic al participării femeilor
în comiterea infracţiunilor este unul variabil. De asemenea, femeile comit anumite tipuri de
infracţiuni care nu pot fi săvîrşite de bărbaţi, ca pruncuciderea, prostituţia.
Cred că ar fi necesară acordarea unei asistenţe specializate a infractoarelor, asigurată de o
echipă interdisciplinară formată din psihologi, sociologi, consilieri pe probleme educaţionale şi
consilieri juridici. S-ar impune consilierea educaţională şi psihologică atât la nivel individual, cât
5
A se vedea https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/criminologie/prevenirea-criminalitatii-
criminologia-preventiva/.
şi de grup, prin abordarea unor activităţi care să ofere infractoarelor o viziune asupra vieţii,
acceptarea trecutului, atât de necesare producerii unor schimbări identitare.

Bibliografie

1. Carmen Adriana Domocos,Criminiologie,Editura Universitatii din Oradea,2011;

2. https://www.slideshare.net/exodumuser/introducere-in-criminologie, site accesat la data de
02.06.2021, ora 17:00;
3. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/criminologie/formarea-criminologiei-
ca-stiinta-obiectul-scopul-functiile-legaturile-si-metodologia-cercetarii-criminologice/, site
accesat la data de 02.06.2021, ora 18:00;
4. http://old.mpublic.ro/jurisprudenta/publicatii/criminalitate_feminina.pdf , site accesat la
data de 02.06.2021, ora 18:15;
5. https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/criminologie/prevenirea-criminalitatii-
criminologia-preventiva/, site accesat la data de 02.06.2021, ora 18:30.