Genetică

medico-legală Prof. Univ. Dr Sorin Hostiuc

UMF Carol Davila București
 Noțiuni
introductive
 Utilitatea analizei
genetice în ML
●Identificare:
○ victimă în omoruri (inclusiv
pruncucidere), accidente aviatice,
incendii, explozii nucleare;
○ agresori sexuali - cea mai
frecventă;
○ autorii tâlhăriilor, furturilor, actelor
de heteroagresiune (inclusiv
crimă).
By Tasnim News Agency, CC BY 4.0,
●Filiație: https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=75862446
○ cercetarea paternității;
○ cercetarea maternității (schimburi
accidentale de copii, nou născuți
abandonați);
○ identificare a adopțiilor ilegale.
●antropologie medico-
legală/paleoantropologie/studii
populaționale
●identificare a unor afecțiuni
genetice în morți subite
(ex.canalopatii).
Probe biologice ce pot fi
utilizate
● tampoane bucale
● sânge – necesită cantități ceva mai mari, majoritatea elementelor
celulare fiind anucleate (hematii);
● mușchi scheletic – se recomandă prelevarea la sala de autopsie, pe
lângă sânge;
● secreție vaginală – recomandabil prelevarea a 3 probe în tuburi din
plastic;
● pete de sânge/spermă – diametrul minim recomandat – 0,5-1 cm;
● fire de păr – minim 10-20 cu rădăcină (fără nu sunt utile pentru
analiza STR);
● alte fragmente de organe – rezultate variabile; dacă sunt proaspete
nu pun probleme de obținere a materialului genetic dar putrefacția și
invazia bacteriană determină hidroliza atipică a ADN rezultând
fragmente de lungimi variabile ce duc la erori de interpretare a
rezultatelor.
● unghii, salivă, urină – poate fi obținut material genetic suficient
pentru analiză;
● pulpă dentară – utilă în cazul în care au acționat factori de mediu
extremi (ex.temp foarte ridicate) ce au determinat distrugeri tisulare
masive.
Metode
 ● fragmente de ADN alcătuite din două sau mai multe
nucleotide (nu mai mult de 50) care se repetă un număr
variabil de ori într-o anumită zonă a ADN-ului
● descrise peste 10000 de secvențe SRT în genomul
uman.
● metoda cea mai des utilizată în genetica medico-legală
în scopul tipării ADN-ului.
● pentru ca un anumit STR să poată fi utilizat în analizele
de genetică medico-legală el trebuie să fie:
○ polimorf (prezintă un număr diferit de repetiții la
diferiți indivizi în același locus genetic)
○ unilocus (cu localizare unică pe genom)
○ format din tetra sau penta repetiții
Analiza STR ○ cu un număr minim de artefacte genetice
● pentru a putea identifica o persoana cu o probabilitate
statistic crescută este necesară analiza unui număr de
10-16 loci STR.
Secvențierea ADNmt.
● transmitere pe linie maternă
● ADNmt este circular => rezistență mai mare la
degradare.
● nu conține secvențe repetitive dar prezintă o zonă
înalt polimorfă numita bucla D (D-loop) - analizată
prin tehnici de secvențiere moleculară.
● utilitate maximă pentru:
○ produse scheletizate
○ antropologie medico-legală
○ filiație (ex. Cazul Romanovilor)
● spre deosebire de analiza STR secvențierea
ADNmt poate fi utilizată pentru analiza firelor de
par unice, fără rădăcină.
● dezavantaj, nefiind unic, ADNmt nu poate fi utilizat
pentru identificări criminalistice sau pentru
analiza paternității.
Analiza Y-STR (STR de pe cromozomul Y)

● utilitate crescută în cazurile în care avem amestec de material genetic

masculin și feminin.
● markeri de elecție pentru cercetarea paternității.
● dezavantaj - se transmit pe linie paternă, deci fiul nu poate fi diferențiat de
tată.
 Analiza SNP
● identifică variațiile unei singure nucleotide;
● prezente în genom cu o frecvență de aproximativ 1/1000 baze azotate.
● deși numărul lor este mult mai mare decât al STR-urilor, capacitatea lor
discriminativă este mult mai mică deoarece sunt de regulă bialelice (pentru
fiecare locus SNP există două variante, în timp ce în cazul STR-urilor numărul
variațiilor alelice este mult mai mare).
● utilizarea a 30-40 de loci SNP diferiți are aceeași capacitate discriminativă ca
utilizarea a 13 loci STR.
● utilitatecrescută dacă lucrăm cu material genetic foarte degradat, SNP-urile
putând fi identificate și pe fragmente de 100 baze, pe care analiza STR nu poate fi
efectuată.
● utilizare curentă:
○ antropologia medico-legală, in accidente cu număr mare de victime (victimele de la World Trade
Center)
○ analiza originii etnice/populaționale a unei persoane (unele SNP-uri sunt specifice anumitor
populații).
Dinții ca sursă de ADN

● extrem de rezistenți la fenomene postmortem, inclusiv putrefacție,

autoliză, imersie în apă, incendii de până la 11000C
● celulele neurovasculare pulpare și (într-o măsură mai mică) odontoblaștii
inclavați în stratul de predentină în timpul mineralizării tubulilor dentinali
sunt extrem de utili pentru obținerea de material genetic atunci când alte
surse nu mai pot fi utilizate
 Metodologie de lucru
Dacă trebuie păstrată integritatea dintelui (necesar pentru alte evaluări antropometrice
sau datorită importanței culturale/istorice)
1. incizii orizontale la nivelul joncțiunii smalț-cement, prin care se expune camera
pulpară și sistemul radicular pulpar, predentina și dentina, de unde se preiau
probe biologice
● ex. – testul ADN pentru familia Romanovilor, stabilirea familiei extinse a lui G. Washington,
dezastre în masă)
2. utilizarea unei pompe microfluidice pentru spălarea celulelor nucleate din pulpa
dentară, urmată de captarea lor la trecerea prin microorificii la nivelul suprafeței
ocluzale (Krzyzanska)
Dacă nu este necesară păstrarea integrității dintelui – zdrobirea și măcinarea
dintelui/dinților într-o pudră fină, fapt ce maximizează captarea de ADN
Obținerea de ADN din salivă

● se poate obține atât din cavitatea bucală a victimei/agresorului cât și de

pe suprafețe
● în viol/agresiuni sexuale – recoltarea de material genetic se face țintit de
anamneză
○ Necesară prelevarea de probe control din cavitatea bucală a victimei
● înainte de identificarea ADN-ului din proba de salivă se face identificarea
tipului de produs biologic (este/nu este salivă):
○ lumină ultraviolet. Avantaj – ieftină, ușor de utilizat. Dezavantaj – poate distruge
integritatea ADN. NU se recomandă
○ lasere sau lumini cu intensitate înaltă filtrare pe o singură undă. Avantaj – nu distruge
integritatea ADN. Dezavantaj: Sunt mai greu disponibile.
○ teste biochimice – identificarea alfa-amilazei. Ieftină (kituri rapide), structură stabilă in
vitro. Dezavantaj – consumă material biologic, astfel că rămâne mai puțin pentru extracții
ADN
Exemple
Cazul Romanovilor

● iulie 1991 au fost scoase dintr-un mormânt din Ekaterinburg 9 cadavre pe

care medicii legiști ruși le-au considerat a fi ale ultimului țar, țarinei, a trei
dintre copiii lor, medicului regal și a trei servitori
● pentru confirmarea existenței unei familii în mormânt - analiza STR și
ADNmt
 Analiza cromozomială
● testul amelogeninei
○ proteină implicată în dezvoltarea dentară
○ gena - localizată atât pe cromozomul X (Xp22.1-Xp22.3) cât și Y (Yp 11.2)
○ gena de pe cr X=AMELX -> duce la apariția unui produs de amplificare
(amplicon) de 106pb (deleție de 6pb din intronul 1 pe gena situată pe
cromozomul X)
○ gena de pe cr Y = AMELY -> duce la apariția unui produs de amplificare
(amplicon) de 112pb
○ metoda:
■ amplificarea produsului biologic prin PCR (se utilizează primeri specifici
pentru intronul 1 al genei)
■ analiza ampliconilor prin electroforeză pe gel
● sex masculin – 2 benzi în gelul de agar
● sex feminin – o bandîă în gelul de agar
Analiza STR

- Analiza STR – 5 loci tetramerici

Analiza Y-STR
Analiza ADNmt
Copernicus

● a fost îngropat într-o catedrală din

Frombork, pe malurile râului
Vistula , dar nimeni nu a știut
exact unde.
● În 2005, o echipă de arheologi a
explorat Altarul Sfintei Cruci, unul
dintre cele 16 altare ale
Catedralei, unde au identificat 13
schelete, dintre care unul
corespundea unui bărbat de circa
70 de ani (posibil Copernicus).
● pentru a fi siguri de identificare, profilul genetic, obținut pe
baza ADN-ului prelevat din dinți, a fost comparat cu
ADNmt din niște fire de păr găsite în cartea Calendarium
Romanum Magnum, scrisă de Johannes Stoeffler, pe care
Copernicus a deținut-o toată viața. Profilurile genetice au
fost identice, fiind deci realizată o identificare pozitivă
 ● 15 Aprilie 1912, vasul Titanic s-a scufundat lor nemaifiind
găsite niciodată.
● 21 aprilie a fost descoperit cadavrului unui copil, care a
Copilul de pe fost îngropat într-un cimitir din Halifax, Canada.

Titanic ● 1998, cadavrul a fost exhumat, la cererea familiei Palsson

din Suedia, ce a crezut că respectivul copil era Gosta
Leonard Pwallson, care avea 2 ani și trei luni la data
scufundării Titanicului.
● în cursul exhumării au fost recuperați trei
dinți (55,73,84)
● dintre cei trei dinți, 84 a conținut dentină pe
când 55 și 73 – nu.
● pe baza acestor rezultate, s-a stabilit că
vârsta copilului era de 9-15 luni, neputând
avea 27 de luni.
● ulterior, cercetătorii de la Universitatea
Brigham Young din Utah au izolat
ADNmt din dentină și au comparat
profilul cu cel al descendenților tuturor
mamelor care au fost pe Titanic și
care au avut copii de sub 3 ani care să
fi murit în accident.
● profilul obținut a sugerat posibilitatea
ca el să fie fie un băiat de 19 luni, fie
unul de 13 luni.
● având în vedere că primul frate era
prea mare, s-a ajuns la concluzia că
respectivul cadavru aparținea unui
copil de 13 luni, pe nume Eino Viljam
Panul
● ulterior însă, a fost identificată o
pereche de pantofi, care aparținea
copilului, și pe care polițistul care a
descoperit cadavrul le-a păstrat.
● acești pantofi erau prea mari pentru a
fi purtați de un copil de 13 luni.
● s-a realizat o nouă analiză genetică
(ADNmt), care a identificat o diferență
la nivelul unei perechi de baze, profilul
fiind identic cu cel al fetei de 19 luni.
● prin urmare, pe baza noilor date, s-a
concluzionat că scheletul aparținea
unei fete pe nume Sidney Goodwin.