Omul de Neanderthal

Descoperire majora in Romania! Legatura incredibila dintre primul om si un

Neanderthal
Primii oameni moderni din Europa si Omul de Neanderthal au coincis si s-au incrucisat intre ei pentru o perioada de timp, sustine
un studiu publicat luni in revista Nature, realizat pe baza fosilei unui maxilar de om modern descoperite in Pestera cu Oase din
sud-vestul Romaniei, transmit EFE si AFP.

Analiza comparativa de material genetic de la neanderthalieni si de la primii oameni moderni a furnizat noi dovezi in sprijinul
ipotezei conform careia cele doua specii s-au incrucisat mult mai devreme decat se credea pana acum. Primii oameni moderni au
avut un stramos neanderthalian care a trait cu numai patru sau sase generatii inaintea lor, apreciaza expertii, conform Agerpres.
Omul de Neanderthal a aparut in urma cu 400.000 de ani in Eurasia si a disparut acum aproximativ 35.000 de ani. Pe de alta
parte, omul modern (Homo Sapiens), de origine africana, s-a raspandit pe continentul european in urma cu 45.000 35.000 de
ani.
Existenta unor incrucisari intre cele doua specii de hominizi a fost stabilita de studii anterioare, aminteste AFP, mentionand ca
actualii europeni si asiatici au mostenit intre 1 % si 3 % din genomul Omului de Neanderthal. Pana acum, cercetatorii credeau ca
aceste incrucisari s-au produs in Orientul Mijlociu, in urma cu 50.000 60.000 de ani, inainte ca omul modern, plecat din Africa,
sa fi ajuns in Asia si in Europa.
Analiza ADN-ului din maxilarul descoperit in 2002 in grota din Caras-Severin, cu vechime cuprinsa intre 37.000 si 42.000 de ani, a
dovedit insa ca acesta conserva intre 6 % si 9 % din ADN-ul Omului de Neanderthal, mai mult decat oricare dintre resturile de om

modern studiate pana in prezent. Asadar, arata ca respectivele specii umane s-au incrucisat si in Europa mult inainte fata de ceea
ce se credea pana acum.
Totodata, cercetarea a relevat ca, din punct de vedere genetic, resturile din Pestera cu Oase au mai multe asemanari cu oamenii
din prezent din Asia Orientala si cu cei din America decat cu actualii europeni. Aceasta descoperire, coroborata cu probele oferite
de arheologie, sugereaza ca oamenii ale caror ramasite s-au gasit in Romania au facut parte dintr-un grup care s-a amestecat cu
neanderthalieni, dar nu a contribuit la dezvoltarea europenilor moderni.
Studiul este semnat de cercetatori de la Universitatea americana Harvard, de la Institutul de antropologie Max-Planck din
Germania si de la Academia chineza de stiinte.

Descoperirea din Romania care schimba tot ce stiai despre om: Relatia nestiuta dintre
primul om si un Neanderthal
Unul dintre primii homo sapiens sapiens cunoscuti din Europa a avut un stra-strabunic Neanderthal. Informatia a fost anuntata la
intrunirii Biology of Genomes, desfaurata in Cold Spring Harbor, New York in care s-a discutat despre posibilitatea ca Homo
Sapienes sa se fi incrucisat cu Neanderthal si in alta parte decat in Orientul Mijlociu. Constatarea a fost facuta intr-o pestera din
Romania, scrie Obiectiv.info.

Analiza ADN a relevat ca mandibula descoperita in Pestera cu Oase in 2002 a apartinut unui barbat din specia Homo sapiens, care
avea insa printre stramosi Homo neanderthalensis. Descoperirea a fost prezentata in cadrul intrunirii Biology of Genomes si
sugereaza ca omul modern si neanderthalienii s-au incrucisat o perioada mult mai indelungata decat se estimase pana
acum.

Incepand din anul 2002, mai multe ramasite umane au fost descoperite in Pestera cu Oase din Caras-Severin. Botezate Oase 1 (o
mandibula cu cinci molari) si Oase 2 (un craniu aproape complet), fosilele au o vechime cuprinsa intre 42000 i 37000 ani si sunt
considerate printre cele mai vechi ramasite umane din Europa.
Datarea prin metoda radiocarbonului (C14) a fost realizata pentru Oase 1 inca din 2003, dar abia acum un colectiv coordonat de
catre cercetatoarea Qiaomei Fu (Harvard Medical School) a reusit sa obtina si sa analizeze ADN-ul. Desi rezultatele nu au fost
publicate inca intr-un studiu, in cadrul intrunirii Biology of Genomes, desfasurata in Cold Spring Harbor, New York, au fost
prezentate primele concluzii.
Conform geneticienilor, genomul Oase 1 provine intr-un procent cuprins intre 5 11% de la Omul de Neanderthal. De
asemenea, s-a stabilit ca Oase 1 era barbat, iar mostenirea neanderthaliana era mai recenta decat la orice alt Homo sapiens
analizat pana acum. Pe baza modificarilor ADN-ului de la o generatie la alta, se estimeaza ca Oase 1 a avut un stramos
neanderthalian in urma cu 4 6 generatii. Altfel spus, stra-stra-bunicul lui Oase 1 ar fi putut sa fie un om de Neanderthal.
Cel mai vechi genom Homo Sapiens reconstituit pana acum apartine Omului din Ust-Ishim si arata ca imperecherea cu Omul de
Neanderthal s-a produs in urma cu aproximativ 50000 60000 ani, o concluzie sustinuta si de Manot 1 omul care a trait alaturi
de neanderthalieni.
Daca interpretarea rezultatelor analizei genomului Oase 1 este corecta, cele doua specii s-au imperecheat mai mult timp decat se
credea pana acum, pana aproape de disparitia definitiva a Omului de Neanderthal. Pentru craniul Oase 2 nu s-a realizat analiza
ADN, dar trasaturile anatomice indica tot o incrucisare intre neanderthalieni si oamenii moderni.

OMUL MODERN a mostenit din ADN-ul omului de NEANDERTHAL!

OMUL MODERN a mostenit din ADN-ul omului de NEANDERTHAL!

Omul modern a mostenit din ADN-ul omului de Neanderthal, contribuind direct la supravietuirea speciei umane, potrivit
unor noi studii.
Studiile precedente au stabilit ca oamenii moderni de origine europeana si asiatica au mostenit, in medie, intre 1% si 3% din
genomul omului de Neanderthal, un verisor al lui Homo sapiens, aparut in urma cu circa 400.000 de ani in Eurasia si disparut in
urma cu 30.000 de ani. Oamenii cu ascendenta africana au foarte putin ADN neanderthalian sau chiar deloc, intrucat nu a existat
o incrucisare intre stramosii lor si omul de Neanderthal, care traia in Europa si in Asia.
Aceasta mostenire genetica pare una foarte mica la scara individuala, insa, potrivit unui nou studiu publicat miercuri in revista
americana Science, ar fi vorba de un total de 20% din genomul neanderthalian care ar fi supravietuit la nivel global in randul
populatiilor moderne din Europa si din Asia.
Acest studiu a fost realizat de Benjamin Vernot si Joshua Akey, de la Departamentul de Stiinte ale Genomului din cadrul
Universitatii Washington din Statele Unite, pornind de la genomul a 379 europeni si 286 de persoane din Asia de Est.
Revista britanica Nature a publicat la randul ei un alt studiu despre mostenirea genetica a omului de Neanderthal, coordonat
de David Reich, de la Facultatea de medicina din cadrul Universitatii Harvard din Statele Unite. Alaturi de colegii sai, printre
care s-a aflat si Svante Pbo, directorul departamentului de Antropologie genetica de la Institutul Max Planck, David Reich a
analizat variatiile genetice prezente la 846 de persoane de ascendenta non-africana, 176 de persoane din Africasubsahariana si
un neanderthalian care a trait in urma cu 50.000 de ani, al carui genom a fost secventiat in 2013.
In ciuda acestor analize separate si a metodelor diferite, cele doua echipe au gasit mari portiuni din genomul modern non-african
lipsite de ADN neanderthalian, dar si alte regiuni in care mostenirea lasata de omul de Neanderthal era mult mai bogata decat
se credea.
Potrivit cercetatorilor, aceasta repartitie ar fi rezultatul selectiei naturale: omul modern ar fi eliminat din patrimoniul sau genetic
elementele provenite de la omul de Neanderthal care i-ar fi fost daunatoare. In schimb, mostenirea genetica care subzista de la
omul de Neanderthal i-a adus omului modern un avantaj adaptativ.
Cele doua studii citeaza in special ereditatea omului de Neanderthal asupra genelor care influenteaza caracteristicile pielii.

E tentant sa gandim ca neanderthalienii erau deja adaptati la un mediu non-african si au transmis acest
avantaj genetic omului modern, a declarat David Reich.
Echipa sa a aratat ca mostenirea omului de Neanderthal este mai marcanta in genele asociate cu cheratina, o proteina fibroasa
care confera rezistenta pielii, parului si unghiilor si permite o mai buna protectie in regiunile mai reci.
Potrivit echipei coordonate de David Reich, mutatiile genetice cunoscute ca fiind asociate unor caractere specifice ale omului
modern ar putea sa isi aiba originea in omul de Neanderthal. Este cazul unor maladii genetice precum diabetul, boala Crohn-,
dependenta de fumat, dar si pentru anumite comportamente.
In schimb, oamenii de stiinta au identificat doua regiuni ale genomului, implicate in dezvoltarea testiculelor si a cromozomului X,
in care omul de Neanderthal nu si-a pus amprenta. Potrivit cercetatorilor, acest aport genetic ar fi reprezentat o amenintare
pentru fertilitatea masculina si a trebuit deci sa fie sters printr-un proces de selectie naturala.
Sursa: mediafax.ro

Omul de Neanderthal, batran de cel putin 430.000 de ani! Evolutia hominizilor pusa intro noua lumina!
Omul de Neanderthal este batran de cel putin 430.000 de ani, punand intr-o noua lumina evolutia hominizilor

Acestea sunt, fara indoiala, trasaturile morfologice ale celor mai vechi oameni de Neanderthal descoperiti
pana in prezent, a declarat in timpul unei conferinte de presa Juan-Luis Arsuaga, profesor de
paleontologie la Universitatea Complutense din Madrid, principalul autor al unui articol despre aceasta
descoperire, publicat joi in revista americana Science.
Conform cercetarilor anterioare, omul de Neanderthal ar fi aparut cu aproximativ 100.000 de ani mai tarziu.
Totodata, aceasta descoperire a permis cercetatorilor sa afirme ca stramosul comun cel mai recent al omului modern si al omului
de Neanderthal a trait cu peste 430.000 de ani in urma.
Acest studiu a fost efectuat pe 17 cranii unele fragmentate, altele aproape complete excavate din celebrul sit preistoric
dinSima de Los Huesos (putul cu oase), in apropierea localitatii Burgos, din nordul Spaniei.

In urma studierii acestor cranii, a fost posibil sa determinam pentru prima oara caracteristicile
morfologice craniene ale unui grup de hominizi, care au trait in Spania in Pleistocenul mijlociu, cu 400.000
si 500.000 de ani in urma, a precizat Ignacio Martinez, paleontolog la Universitatea din Alcal, unul dintre
autorii studiului.
In timpul acestei perioade-cheie, hominizii primitivi s-au separat de celelalte grupuri care traiau in Africa sau in Asia de
Est,pentru a se stabili ulterior in Eurasia, unde au aparut caracteristicile ce aveau sa stabileasca descendenta neanderthaliana.
Cu cateva sute de mii de ani mai tarziu, oamenii moderni, sositi din Africa, s-au stabilit, la randul lor, in Eurasia, unde au
coexistat cu oamenii de Neanderthal, cu care au avut legaturi sporadice. Oamenii de Neanderthal au disparut cu aproximativ
28.000 de ani in urma.
Craniile studiate de cercetatori prezinta trasaturi neanderthaliene doar la nivelul fetei si al dintilor. Cutia craniana prezinta
trasaturi ce corespund neanderthalienilor mai primitivi.

Aceste trasaturi morfologice ne fac sa credem ca oamenii ale caror cranii au fost descoperite in Sima au
apartinut clanului de Neanderthal, chiar daca nu au fost neaparat stramosii directi ai neanderthalienilor
clasici, a precizat profesorul Arsuaga.
Aspectul cel mai important este acela ca un numar mare din trasaturile neanderthaliene observate la aceste cranii au indicat
activitati de masticatie, mai ales la nivelul incisivilor, care prezentau un mare grad de uzura.

Este ca si cum acesti dinti ar fi fost utilizati ca o a treia mana, fenomen tipic pentru neanderthalieni, a
spus Juan-Luis Arsuaga.
Cercetatorii au constatat, de asemenea, ca indivizii ce au trait in grota din Sima erau asemanatori intre ei. Celelalte fosile din
aceeasi perioada geologica sunt diferite intre ele si nu corespund caracteristicilor morfologice ale locuitorilor din Sima.
Mai multi descendenti ai acestor grupuri au coexistat in Europa acum mai bine de 400.000 de ani, iar craniile descoperite
laSima sunt mai apropiate de cele ale oamenilor de Neanderthal.
Situl din Sima este exploatat din 1984. In ultimii 30 de ani, au fost descoperite aproape 7.000 de fosile umane, fiind reconstituite
scheletele a cel putin 28 de indivizi.

http://m.caplimpede.ro/oamenii-sunt-programati-genetic-din-spatiu-destinul-fiecaruia-este-dirijat-de-pleiadeni/

Originea omenirii-Nephilimi

Dovada biblica a originii omenirii! Nephilimi au ajutat specia umana sa evolueze!

.
Biblia spune intr-un text ca fiii lui Dumnezeu s-au unit cu fiicele omului si au dat nastere la fiii eroi, acestia ajutand
specia umana sa evolueze.
Vorbim despre Nephilimi, eroii acestei epoci. Documente guvernamentale, cat se poate de veridice, arata ca acestia au existat.
Sunt numiti in aceste documente fii, cei care observa sau cei care nu dorm, dar niciodata nu sunt numiti oameni.
Misiunea lor era de a supraveghea specia umana, de a vedea ce progrese fac oamenii. Nu erau activi sexual cu specia umana. Unii
dintre ei, numiti ingeri rebeli sau cazuti, au incalcat aceste ordine. Cunoastem toate acestea din cartea lui Enoch, care si-a dus
viata sub privirea lui Dumnezeu. Enoch a fost cel care a vorbit despre coruptie si imoralitate, iar Dumnezeu a decis Potopul. Se
spune ca Enoch a trait precum Dumnezeu, ca mai tarziu, cand misiunea lui s-a incheiat, Dumnezeu sa-l ia si sa-l ascunda langa el.
Relatiile sexuale pe care ingerii rebeli le-au avut cu femeile pamantene, l-au facut pe Dumnezeu sa se supere si sa produca ceea
ce numim Potopul. Se formase o comunitate semiumana, semiangelica, din parinti ingeri rebeli si frumoasele femei pamantene.
Aceste progenituri au inceput sa-i atace si sa-i manance pe fiii lui Dumnezeu.

Nephilimi sunt mereu printre noi, sunt cei care ne fac rau, ne instiga, ne invrajbesc. Initial ei aveau o inaltime mare, dar in timp
ADN-ul s-a modificat si au devenit ceea ce azi numim, creaturi mici gri. Au reusit sa se infiltreze in toate sferele inalte ale lumii, ei
fac jocurile si iau deciziile pentru noi toti.
In Cartea Apocalipsei, gasim pasajul in care se spune ca un inger rebel a varsat in Eufrat cupa sa. Apa a secat si a facut cale pentru
trei regi din est, care veneau ca niste hoti si ucigasi. Acesti trei regi sunt asemuiti cu niste broaste, de aici deductia ca aspectul lor
este reptilian.
Genele lor le-au dat caracteristici deosebite. Sunt foarte rezistenti la schimbarile de temperatura, sunt atei, nu au nicio credinta,
capacitate intelectuala mare, pot vorbi mai multe limbi straine, iar expunerea la soare este limitata.
In provincia Pisco, Peru, arheologii au descoperit un imens cimitir, in care erau ingropate oseminte de dimensiuni gigantice. Ceea
ce este interesant, este faptul ca oasele capului sunt foarte alungite. Craniile acestor creaturi sunt foarte mari si alungite, iar ADNul este diferit fata de cel al rasei umane. Specialistii sustin ca aceste cranii au fost deformate intentionat, cu ajutorul unor pietre,
in perioada de dupa nastere a acestor creaturi.
Au fost descoperite peste 300 de cranii, iar vechimea acestora este estimata la peste 3000 de ani.
ADN-ul, sustin specialistii, a suferit modificari necunoscute inca oamenilor de stiinta. Mutatiile acestea au facut ca Homo Sapiens
sa fie foarte diferit de ceea ce s-a descoperit in acel cimitir. Ramane o intrebare esentiala. Aceste creaturi au trait izolat de
oameni? Au existat contacte sexuale intre ei si pamanteni?
O carte deosebit de importanta pentru omenire este Piri Reis, care a fost scrisa in jurul anului 300 si a fost descoperita in anul
1500, descrie lucruri si fenomene, care au fost descoperite dupa multe secole. Hartile din aceasta carte sunt cartografiate cu o
precizie deosebita. Chiar circumferinta pamantului este data cu o marja de eroare de numai 50 de kilometri. Insule si continente
sunt cartografiate cu mare finete.
Cum s-a putut face aceste lucruri, daca oamenii acelor vremuri nu puteau zbura? Oamenii de stiinta sustin ca aceste civilizatii au
fost ajutate de Nephilimi. Fara acest ajutor nu puteau sa aiba astfel de cunostinte extrem de avansate, pentru mijloacele de
informare pe care le aveau in acele vremuri. Din pacate, aceste civilizatii au disparut la fel de misterios, cum au si aparut.
Sursa: efemeride.ro