Cuprins : Articolul .................................................................... 2 Articolul hotarat ....................................................... 5 Articolul Demonstrativ(Adjectival)...........................

9 ARTICOLUL POSESIV (SAU GENITIVAL) ................... 12 Articolul nehotărât ............................................... 16 Articolul la substantiv ............................................ 26 BIBLIOGRAFIE ......................................................... 37

1

Articolul

Articolul romanesc este unul dintre cele mai concludente domenii pentru urmarirea “pe viu” a modului in care s-a realizat, in dezvoltarea istorica a limbii si in care continua sa se produca, sub ochii nostri, procesul de gramaticalizare, adica de pierdere treptata a autonomiei unor cuvinte si de transformare a lor din marci lexicale (pentru exprimarea unor/unei functii) in marci (morfeme) gramaticale. Articolul face parte din sistemul de determinare a numelui. El precizeaza in ce masura obiectul denumiteste cunoscutori este considerat cunoscut de cei care spun ceva despre obiect. Articolul se comporta in unele imprejurari ca o parte de vorbire propriu-zisa, pe cand in altele, ca un sufix, unindu-se cu partea finala a cuvantului. El apare ca parte de vorbire cand se utilizeaza inaintea substantivului, a adjectivului sau a numeralului, dar nu si atunci cand este unit cu sfarsitul substantivului, adjectivului sau numeralului. Tinand seama insa ca functiile lui sunt, in mare, aceleasi, Il putem trata in amandoua situatii ca parte de vorbire. Cand sta inaintea cuvantului, articoluluii se da nume de articol prespus sau proclitic, iar cand sta dupa cuvant, unit cu acesta, articolul este numit postpus sau enclitic. In literatura de specialitate din ultimul timp apareuneori ideea ca articolul nu este o parte de vorbire, ci un morfem al categorie determinarii.Argumentele pentru a sustine aceasta inovatie terminological consta in utilizarea articolului cand substantivul se repeta (Am cumparat paine. Painea era proaspata) sau cand substantivul este isotit de adjectivul tot (Tot orasul a luat parte la demonstratie.) Faptul ca poate fi cerut de un anumit element prezent in comunicare constituie un argument in afirmarea caracterului gramatical al categoriei determinarii in limba romana si justifica considerarea articolului care reprezinta mijlocul de exprimare al acestei categorii, nu ca parte de vorbire ci ca morfem, si anume morfem dependent, de acelasi tip cu desinentele care exprima numarul, cazul, etc. Situarea articolului in seria afixelor flexionare este sustinuta mai ales cu urmatoarele doua argumente:-“Articolele participand la opozitiile de determinare sun numai doua:- (u)l si un. O parte de vorbire cu un numar asa de restrans de membri e ceva cu totul exceptional. –Articolele cu valoare individualizatoare sunt strict limitate distributional: nu
2

apar decat in prezenta unui substantiv, in apropierea directa a acestuia, fuzionand eventual cu finala substantivului( o floare, floarea, o casa, casa). In literatura de specialitate nu s-a demonstrat inca in mod convingator ca trebuie sa incetam de a mai vorbi de articol si sa vorbim de morfemul categoriei determinarii. Spunand acestea, avem in vedere, pe de o parte, ca opinia mai noua vizeaza in mare masura aspectul formal al problemei, mai exact terminologia (de ex: ceea ce se propune sa se numeasca morfemul categoriei determinarii este cunoscut in gramatica sub numele de articol care are functia de individualizare). In favoarea mentinerii articolului care este reprezentat intr-adevar prin putine elemente, dar acestea au o fregventa foarte mare, se poate invoca faptul ca din toate tipurile de articole despre care se vorbeste in gramatica romaneasca sunt intotdeauna cuvinte de aceeasi natura cu prepozitiile, verbele auxiliare, adverbele morfem etc., adica cuvinte care fiind golite de sens lexical, au functie de marca. Faptul care prezinta cuvinte este probat si de provenienta lor ( de ex: un provine din numeralul latinescunus) , si de posibilitatea izolarii lor prin pauza( de ex: intre “niste” si “pere” se poate crea o pauza fara sa se distruga comunicarea – “Niste frumoase pere” – ceea ce nu este posibil intre radicalul “per-“ si desinenta “-e”). Admitand acest lucru, rezulta in mod logic ca, daca negam calitatea de cuvinte a articolelor, trebuie sa negam calitatea de cuvinte si a prepozitiilor, verbelor auxiliare, adverbelor morfem etc., tot la fel cum, daca admitem ca prepozitiile, verbele auxiliare, adverbele morfem etc. sunt cuvinte, trebuie sa admitem ca si articolele au aceasta calitate. La articol genul, numarul si cazul sunt marcate de desinente. Astfel, pentru a putea vorbi de radical, este necesar sa existe un corp fonetic care sa apara in toate formele flexionare ale cuvantului respectiv. In cazul nostru insa nici la seria de articole de tipul un, o, niste, etc. nici la seria de articole–l, -e, -I nu exista un corp fonetic comun fiecareia din aceste serii de forme,

ceea ce inseamna, practic, ca nu exista un radical. Numai din acest punct de vedere, s-ar putea vorbi de radical doar la articolele de tipul cel, cea, cei, cele(unde campul fonetic comun este ce-), precum si la articolele de tipul al, a, ai, ale etc. (unde campul fonetic comun este a-). Insa nici aceste corpuri fonetice nu reprezinta radicali, pentru ca functia de baza a radicalului estea ceea de asigura sensul lexical al cuvantului din care face parte. Daca articolul este o parte de vorbire lipsita de sens lexical si daca radicalul are functia principala de a asigura sensul lexical al cuvantului din care face parte, atunci ce- din articolul genitival cel, cea, cei, cele etc) si a- (din articolul posesiv genitival al, a, ai, ale etc) nu reprezinta radicali. Admitand ca articolul nu are radical trebuie sa admitem implicit ca aceasta parte de vorbire nu are nici desinenta, pentru ca
3

cand sintactic. exprimate cand simultan. de la un context la altul. interferenta acestora. iar. la stadii diferite de gramaticalizare si la utilizari cu functii diferite. semanintica. In functionarea sa dinamica.ce element structural cu functie in primul rand de marca – poate exista numai pe langa radical care are functie in primul rand lexicala. alteori. stilistica. La articol categoriile gramaticale de gen. in sensul ca particularitatile limbii romane privesc manifestarea fiecarui tip de reguli (semantice. nominativ-acuzativ. In concluzie. putem spune ca faptele articolului romanesc sunt complexe nu numai din perspective istorica. de la o forma la alta. La intrebarea carui domeniu ii apartine clasa articolului: morfologie. stadii diferite chiar in ce priveste aceeasi forma de articol. fac din capitolul articolul romanesc unul dintre cele mai complexe si mai specific domenii ale limbii romane. singular. in cazul articolului. interferenta. -o. sintaxa. lexical si lexico-gramaticale) si a fiecarui tip de articol. sunt forme pentru masculin. ci si din punctul de vedere al romaniei actuale. Concluzii: Multimea de functii s imai ales. -l. este mult mai complexa. nominativ-acuzativ. succesiva. morfologice. -a. in etapa actuala de limba. cand morfologic. Parvu Madalina 4 . raspunsul nu poate fi decat unul singur: apartine tuturor acestor domenii. sintactice. iar o privire dintr-un singur punct de vedere ar fi simplificatoare si neconforma cu realitatea lingvistica. si functii diferite. un. articolul a ajuns. care.desinenta . lexic. Daca nu are nici desinenta nici radical articolul poate fi considerat parte de vorbire fara structura morfologica. ale etc. cand succesiv si contolate cand semantic. cand lexical sau lexicogramatical. singular. ai etc. functii a caror manifestare este uneori simultana. alteori. numar si caz sunt indicate in principiu prin supletivism de ex. sunt forme pentru feminin.

Te cauta un prieten. prietenii si omatul au articol (a. S-a topit omatul. vant. A S-a facut lumina. B Aprinde lumina! S-a deschis poarta. In exemplele din coloana (A) substantivele lumina. poarta. omat nu au nici un fel de articol. vantul. cat si celor proprii: 5 . Te cauta prietenii. poarta. Substantive Articularea cu articol hotarat este speciifica atat substantivelor commune. pe cand in exemplele din coloana (B) substantivele lumina. Au cazut nameti de omat. Gardul nu avea poarta. Cu ajutorul articolului se arata ca obiectele denumite sunt cunoscute.i). etc… Articolul hotarat este subdivizat in: a) Articol hotarat propriu-zis: eleva. Afara e vant. prieten.copacii b) Articol genitival(posesiv): un elev al clasei c) Articol adjectival(demonstrativ): bradul cel inalt Partile de vorbire articulate cu articol hotarat: 1. aratand ca obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor. A inceput vantul.Articolul hotarat Definitie: Articolul hotarat este articolul care insoteste un substantive. lumina inseamna lumina electrica dintr-o incapere. poarta inseamna poarta stiuta a unei curti.l.

rosul drapel. Buzdugan. eroicul lui act. Maria. Labus). 2. stiloul… b) Articularea substantivelor proprii cu articol hotarat prezinta cateva particularitati in raport cu cele commune cat si in functie de grupele semantice pe care acestea le acopera: Nume de persoane si animale: . Zoe) apar fara articol hotarat la nominative si acuzativ. Adjective Adjectivele calificative primesc articol hotarat enclitic a) cand se afla imediat inaintea substantivului la care se refera. Lizuca. Puiu). dupa cum se vede. Somesul. casa. Stejaru) -feminine: Craiova. cele mai multe substantive proprii masculine care denumesc persoane(nume si prenume) si animale apar fara articol hotarat la nominative si acuzativ. Milecu Carnul. Grivei. insule. Islanda. iubitul coleg. Petru Schiopul. Costache. substantivele terminate in consoana sau in alte segmente grafice(Carmen. Anton. la genitive si dativ. Ion. Laie Chiorul etc. cu functia articolului preluata de vocala precedenta”u”. Nume geografice(orase.masculine:( Ciobanu. Brasovul. tari. b) cand intre adjectivul calificativ si substantivul la care se refera el apare un adjectiv sau un pronume posesiv: frumoasa noastra patrie. rauri): . Lili. munti.de exemplu: Mihai Viteazul. Dunarea. iar la genitiv si dativ au la fel ca masculinele articol hotarat antepus. simpaticul meu coleg. Ceahlaul. el fiind antepus:(Andrei. cu “u” final pe post de articol(Paltinu. Romania.masculine: (Bucurestiul.. de la substantiv la adjectivul aflat inainte.a) Toate substantivele comune se pot articula cu articol hotarat indifferent de genuri: elevii. Iasiul). Iulia. Codrescu. dar este o porecla sau un supranume. Articolul trece. negrul pix. feminine: de cele mai multe ori au forma articulata: Ana. In astfel 6 . Magurele… -neutre: Crisul. Frasinu. c) cand adjectivul se afla dupa substantive. iar acesta denumeste un obiect considerat cunoscut: bogata toamna.

Alte parti de vorbire Articolul hotarat mai poate insoti: -pronumele personale: dansul. Laie ce Chior etc. intreg poporul.. feminine. intregul popor. una. pentru cele doua numere(singular si plural) si pentru cele cinci cazuri(Nominativ.de combinatii. intr-insele. Atentie: Articolul hotarat poate sa transforme un adjectiv in substantive. Dativ. -numerale ordinale: primul. toata suflarea. imprejurul. caci dupa cum avem Frumosul n-are intotdeauna cautare. Orice frumos trebuie respectat etc.. primind el insusi articolul daca este asezat inainte de substantiv: intreaga vara. primele. forme pentru cele trei genuri( masculine. tot poporul. El are. inauntrul. intr-insa. intreaga biruinta. forme mai vechi precedate de prepozitii: intrinsul. numar si caz. poporul intreg. La fel si cand tot si intreg se afla dupa substantive: strugurele tot. primii. prima. Genitiv.. Acuzativ si Vocativ). Categorii gramaticale si declinare Articolul hotarat detasat de substantive are gen. una. intregul ciorchine. vara toata. intaiul. 3. -numerale cardinale: unul. intr-insii. dansii. inapoia. avem si Un frumos nu-I o minune. -prepozitii si locutiuni prepozitionale de genitive provenite din adverbe prin articulare: inaintea. unii. Milescu cel Carn. neutru). adjectivul este echivalent cu “cel + adjectivul (nearticulat): Mihai cel Miteaz.. intaii. Acel frumos imi place mie. 7 . Inaintea substantivului. muntele intreg. Petru cel Schiop. -pronume nehotarat: unul. intaia.. La pronume si la numerale articolul hotarat apare numai la formele de nominative si acuzativ. Intreg are insa si posibilitatea de a fi adjectiv obisnuit.dansa. unele. astfel. tot si intreg cer ca acesta sa fie articulate: tot omul. biruinta intreaga. Nota: O pozitie aparte fata de articol ocupa adjectivele tot si intreg. dar acesta nu este o functie specifica lui.

-le.stelele) -lor(doctoritelor) -lor -i -lor -le -lor -lor -le -lor Masculin Feminin Neutru Matei Alina Maria 8 .boule) -a(doctorita.boilor) -lor -i -lor -le(doctoritele. (codrului. -le(codrule.boii) -lor(codrilor.cearta) -i(doctoritei) -i -a -l. -le -lui -lui -l. -l. -le.SINGULAR GEN Caz Nominativ -l. -le -le Masculin Feminin Neutru PLURAL GEN Caz Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ -i(codrii. (codrul.boului) -lui. boul) Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ -lui.

Ce-a spus?.f:cea.substantivizeaza un adjectiv.Ce-i dai?)Acentuarea corecta a formelor de genitiv-dativ este pe radacina.fetei celei harnice(nu cea harnica).Formele acestui articol sunt:singular m.plural m.Forma de genitiv-dativ f.dovedindu-si clar calitatea de articol hotarat:prietenul cel mai bun=cel mai bun prieten.cei( in loc de celei)este invechita si regionala.a numeralului sau a constructiei prepozitionale:fata harnica/fata cea harnica.un numeral.preferandu-se alaturarea directa adjectivului.se spune corect baiatului celui harnic (nu cel harnic).ceea ce denota slabirea sensului demonstrative originar al articolului.Ecaterina cea Mare este corecta folosirea articolului si a adjectivului la genitiv-dativ in forma de nominativacuzativ (al) lui Mircea cel Batran.e bine de stiut ca.si ca numai in nume proprii ca Mircea cel Batran.in altele il poate inlocui pe acesta.Articolul Demonstrativ(Adjectival) Este articolul care leaga un substantiv articulat cu articol hotarat enclitic sau un nume propriu de persoana de determinantul sau(adjectiv.celei.celui.numar si caz cu substantivul determinant sau inlocuit.cum se scriu secventele omofone din Ce-l doare?.sau constructii prepozitionale si este format al superlativului relativ.si n.cea si cei(nu cu cratima.substantiv sau adverb cu prepozitie).(al)Ecaterinei cea Mare.Abateri de la aceasta regula se produc la acordul in caz cu substantivul determinant.cel.in conformitate cu normele.a formelor de nominativ-acuzativ).sg.nu pe desinente. 9 .Folosirea corecta a articolului demonstrativ pune mai multe probleme.la genitiv-dativ.f.intr-un singur cuvant.si n.a formelor cel. Atentie la scrierea corecta. In stransa legatura cu formele trebuie retinuta necesitatea acordului in gen.cele.In prima situatie la atribute el nu e concurat de alt element.Daca in unele situatii nu se face decat sa sublinieze individualizarea marcata prin articol hotarat propriu-zis. In limba literara actuala folosirea articolului demonstrativ ca element de legatura pentru un atribut adjectival sau prepositional si chiar ca mijloc de substantivizare a unui adjective este in evident regres fata de perioadele mai vechi.lenesii=cei lenesi.cei.in speta la genitiv-dativ singular si plural:(impotriva tendintei de parasire a acestui acord si de folosire.numeral.

In primul rand trebuie facuta distinctie intre situatiile in care individualizarea este exprimata prin alte mijloace decat articol(prin adjective pronominale sau prin pronume personale si reflexive la dativul posesiv sau este marcata la determinantele antepuse ale substantivului(tipui ca simpaticul baiat. In opozitie cu pierderea sensului demonstrativ care are ca rezultat renuntarea la articolul cel prin inlocuirea lui cu zero-apare inlocuirea articolului cu adjectivul sau pronumele demonstrativ inrudit.de tipul matusa de aici si aceia de la Iasi sau interesul personal si acel colectiv.de aceaa in baiatul cel( mai )harnic si cel ( mai) lenes omiterea lui cel ar constitui o greseala.nu insa si cel al lui X(nu si cel al lui X).Omiterea nejustificata a articolului demonstrativ se produce in constructia toti-cei numeral cardinal propriu-zis echivalenta cu numeralul colectiv:correct se spune toti cei 15 vorbitori. Nearticularea sau lipsa oricarui articol Substantivele nearticulate se gasesc in mai multe situatii.Prin aceasta se face deosebire intre un substantiv cu atribut multiplu (=un singur obiect)si un substantiv legat de cel plus alt substantiv reprezentat de cel ca mijloc de substantivizare(=doua obiecte).cel mai bun elev) si situatiile in care substantivul apare fara nici o determinare.Raspunsul ei a fost corect.In a doua situatie la substantivizari articolul demonstrativ este concurat de articolul enclitic:cel harnic/harnicul.al nostrum steag.Pentru prezenta sau absenta articolului demonstrativ(prepozitia de)inaintea unui numeral ordinal.articolul demonstrativ se pune o singura data la primul termem:baiatul cel harnic si cuminte.ceea ce inseamna o subliniere a sensului demonstrativ:de retinut ca nu sunt literare nici imbinarile –regionale.La aceasta din urma trebuie facuta alta distinctie.este suficient si preferabil sa se spuna .nici cele –livresti.la fel stau lucrurile la concordarea a doua sau mai multe superlative relative:cel mai bun si mai atent elev.toate cele 30 de vagoane(nu toti 15 vorbitori sau toate 30 de vagoane) Cand se coordoneaza mai multe attribute referitoare la acelasi substantiv.precizandu-se situatiile in care substantivul nearticulat are sau nu un rol legat de gradele de individualizare:la folosirea substantivului nearticulat dupa 10 .de tipul omul( a)cela bunul(in care se produce si repetarea articolului hotarat propriu-zis ). Articolul demonstrativ este folosit uneori in mod superfluient inaintea articolului posesiv (mai ales cand acesta are valoarea apropiata de pronume).

prepozitie lipsa articolului nu spune nimic despre faptul ca obiectul respective ar fi prezentat. In ultima vreme se manifesta tendinta gresita de extindere a folosirii substantivului nearticulat in locul articularii lui cu articolul hotarat in mai multe situatii: in numele de titluri si de functii antepuse numelor proprii de persoana:(inginer Costache in loc de inginerul . Intrebuintari caracteristice pentru substantivul nearticulat.curatenie)Stationarea interzisa nu(stationare…) Racu Liliana.cu unele deosebiri intre posibilitatile singularului si pluralului.in timp ce lipsa articolului la un substantive fara prepozitie are roluri specifice.fara determinari echivalente cu vreun articol si fara prepozitii au numai formele de nominativ-acuzativ.elevi erau la scoala) la aceasta se adauga unele complemente de mod.loc.Au fost alesi delegate)si opozitie(Cel mic sugar era acasa.in unele situatii exista o sinonimie intre lipsa oricarui articol si prezenta articolului hotarat propriu-zis .sau de timp in care substantivul are valoare apropiata de adverb(L-a asteptat zi si noapte).Comuna ambelor numere este folosirea substantivului nearticulat in functiile de:nume predicativ(El este elev.Cui pe cui se scoate.cei mari..Aceasta se constata la intrebuintari ale substantivului nearticulat iesite din uzul activ si pastrate numai in imbinari fixe:in proverbe ca:Munte cu munte se intalneste .)si in imbinarea hotel plud nume propriu respectiv( hotel Intercontinental in loc de hotelul…..Ei sunt elevi ).element predicativ suplimentar(S-a dus bou si s-a intors vaca.Valentina 11 .dar om cu om!.) la substantive comune care denumesc obiecte individualizate (prin sens sau determinate):de retinut ca se spune corect Pastrati curatenia sau linistea(nu liniste. Articulat si nearticulat Oricat ar parea de curios..

12 soare al dimineţii . marcând legătura cu substantivul sau adjectivul determinat. în anumite condiţii. al f. acele vorbe. şi n. amândouă cu articol hotărât: soarele dimineţii. N. adjectivele posesive şi genitivul substantivelor şi al pronumelor de diverse specii. al doilea substantiv trebuie sa fie precedat de unul din termenii seriei al (a. primul substantiv din construcţii ca cele de mai susnu este determinat sau este determinat altfel decât prin articolul hotărât. vremea treieratului. A.a câmpului orice picior. a Plural m. Un substantiv poate fi adesea determinat de alt substantiv în cazul genitiv. ai. G. Când din diferite motive. D. ale) ca să exprime genitivul: Singular m. adică: un pantof. ale) suplineşte lipsa articolului hotărât de la primul substantiv şi are acelaşi gen şi număr ca şi acesta. personajul piesei. pe de altă parte.al Cenuşăresei acel câine – al grădinarului acea vorbă. sau are articol hotărât cerut de alt cuvânt decât de genitiv. ale acest acel alt un orice Al (a.al mesei cei doi pantofi.ale mesei.ARTICOLUL POSESIV (SAU GENITIVAL) Este articolul care.ai grădinarului.ai Cenuşăresei. şi n. apare ca element constant în structura pronumelor posesive şi a numeralelor ordinale (de la 2 înainte) şi. acele culori. patru picioare.ale câmpului.a mamei o culoare. nişte câini. ai alor f. pe de o parte.ale mamei. ai. însoţeşte.

culorile vii ale câmpului. ci un pronume care ţine locul unui substantiv subînţeles: “părinţilor”. ai. el a fost numit şi posesiv. Articolul genitival-posesiv se foloseşte obligatoriu înaintea numeralului ordinal. cu voi”. al (a. şi posesivele care urmează după un substantiv determinat altfel decât prin articolul hotărât. Genitiv-dativul familiar şi popular alor mei (tăi. ale nu au formă de 13 . prima. cei care au aceleaşi păreri. în ciuda aparenţelor. sania cea mică a noastră.. “copilul meu”. ceată. ale) apare şi când substantivul este urmat de adjective sau pronume posesive. care sunt din acelaşi grup. cu excepţia lui primul. două picioare rupte ale mesei. Datorită faptului că asigură legătura dintre un substantiv fără articol hotărât cerut de alt determinativ şi genitiv. pe de o parte. ai.ale şcolarului. a. gândul celfrumos al lui. Articolul genitival-posesiv face legătura dintre un substantiv determinat prin altceva decât articolul hotărât şi genitiv. În acelaşi fel se foloseşte al şi atunci când primul substantiv este determinat de un adjectiv după pantoful acela al fetei. mevasta etc. tabără. pe de altă parte.. Articolul genitival-posesiv se combină cu cel. săi. lui. Pronumele al apare şi în construcţii populare şi familiare. de exemplu: calul acesta al meu. Al (a. “fata. pantofii aceia ai fetei. cea. popor cu noi. noştri etc. cei.un stilou.. la nominativ-acuzativ. sau unei locuţiuni “celor foarte apropiaţi”. ei. şi se schimbă după gen: a mea = (orice obiect de genul feminin). ai ale) a fost numit articol genitival. “ mea. pentru a exprima genitivul şi dativul în formulele ca deschiderea celei de-a treia conferinţe de.neam. picioarele rupte ale mesei. de exemplu în al meu. deoarece al. iar pentru că asigură şi legătura dintre substantiv şi adjectivul sau pronumele posesiv. fratele cel mare al tău. care poate însemna “acest lucru al meu “. coechipierii. ai noştri.al şcolarului care urmează genitivul: acel pantof pierdut al fetei acei pantofi pierduţi ai fetei culoarea verde a câmpului un picior rupt al mesei piciorul rupt al mesei două stilouri.) nu conţine articolul posesiv. ai voştri = “partizanii.

. este tratat ca parte vorbire auxiliară de sine stătătoare. a trebuie să apară totdeauna. articolul al. pe lângă genitiv.. mulţi. nici înainte de ceea ce sau ce.... Prin reacţia faţă de situaţiile de omitere greşită a articolului posesiv. 14 . toţi în forma de acuzativ: se spune corect reprezentanţi a (nu ai) 21 de state.genitiv-dativ. se produce apariţia lui incorectă în construcţii cu două dative coordonate dependente de prepoziţiile datorită. caracterul a (nu al) numeroase boli. autor a (nu al)două cărţi. tratând-o drept variabilă după gen şi număr ca şi cum ar fi vorba de articol. are adesea ca rezultat contaminarea celor două formule. Faptul că unele cuvinte. Confundarea prepoziţiei a cu articolul posesiv omonom în forma lui de feminin singular sau în varianta regională invariabilă se întâlneşte în diverse construcţii în care.. de poziţia lui faţă de substantiv sau de felul substantivului din punctul de vedere al articulării. în construcţii cu articolul posesiv între un substantiv articulat enclitic sau o prepoziţie cu formă articulată şi genitivul următor.în special numerale şi adjective cu sens cantitativ. de-a lungul a câtorva ore (în loc de delungul câtorva.. dar în scris sunt greşite îmbinări ca împotriva lor şi acestora (altora) în loc de a acestora(a altora). graţie. sau a 350). în asemenea construcţii articolul apare în forma a omonimă cu prepoziţia: destinul a multor capodopere (în loc de destinul multor. mulţumită. exprimarea mai simplă şi mai elegantă pentru asemenea nominativ-acuzative rămânând: al cincilea concurs de... comemorarea a celor 350 de ani (în loc de comemorarea celor 350. puţini.. formant al numeralului ordinal... sau a câteva). numeroşi. Articolul. indiferent de valoarea numeralului. de verbe ca a mulţumi sau a aparţine şi de adverbe de tipul conform: de reţinut că se spune corect datorită ajutorului şi indicaţiilor (nu şi a indicaţiilor). unii vorbitori ajung să modifice forma prepoziţiei din construcţii echivalente cu genitivul..dispun. de câţiva. De reţinut că articolul posesiv nu poate apărea înainte de un numeral cardinal propriu-zis care nu este însoţit de cel de.. realizate cu prepoziţia a. care nu este necesar. în majoritatea lucrărilor de gramatică. Omiterea articolului posesiv de feminin singular a se explică uneori prin cauze fonetice. care însoţeşte un substantiv şi serveşte la marcarea categoriilor morfologice ale acestuia. în imediata vecinătate a unui cuvânt cu a iniţial: în vorbirea rapidă cei doi a se pot contrage. din hipercorectitudine. exponentul a (nu al) ceea ce se numeşte. Când este element constitutiv. de posibilitatea folosirii unei construcţii echivalente. După formulări ca aceasta s-a constituit şi un nominativ-acuzativ cel de-al cincilea concurs de. sau a multe). diferiţi.

cazului şi determinării minime la substantiv. articolul hotărât şi cel nehotărât funcţionează ca morfe ale numărului.C ât priveşte articolul demonstrativ (adjectival). Astfel. număr şi caz. Iar articolul posesiv (genitiva) serveşte la diferenţierea cazului genitiv de dativ. El este examinat la părţile de vorbire pe care le caracterizează şi în cadrul acelor categorii morfologice a căror marcă formală este. Această dispersare a articolului se explică prin faptul că unităţile care-l constituie sunt eterogene din punct de vedere semantic şi funcţional şi prin faptul că semnificaţia lor nu poate fi sesizată independent de partea de vorbire pe care o însoţesc. SBARCEA RODICA 15 . el face legătura între adjectiv şi substantivul determinat. acordându-se cu acesta în gen.În studiile mai recente însă articolul nu mai este interpretat ca o clasă morfologică de sine stătătoare.

Se numeşte « nehotărât » pentru că obiectul este considerat necunoscut : Ex. D. Se numeşte « proclitic » pentru că se aşează in faţa substantivului : Singular masculin N.un apartament.un brad.-(pe) un elev.fără o definire precisă a acestora.un tablou(masculin si neutru) -(pe) o elevă(feminin) 16 .un pix.înaintea substantivelor pentru că acestea să arate un obiect gramatical mai puțin cunoscut. : Un elev. Ac.un profesor.mai puțin individualizat.mai jos.”una”(la formele de singular)și din sintagma latină “a nescio quid”(nu știu ce) la formă de plural.« împărat » şi Ex.Ac. : A fost « împarăteasă».se folosesc proclitic.în raport cu clasa sau specia cărei îi aparține.Articolul nehotărât Articolele nehotărâte care provin din numeralul latinus "a€unus”. un unui feminin o unei Plural masculin feminin nişte unor Singura problemă pe care o ridică articolul nehotărât proclitic este confuzia lui “un/o/nişte“ cu alte părţi de vorbire(vezi.Valorile morfologice …) Formele articolelor nehotărâte sunt urmatoarele : Singular : N. Observăm faptul că obiectele sunt detaşate de cele două categorii . G.Articolele nehotărâte sunt aici nişte indici abstracţi ai unui grad scăzut de individualizare a obiectelor gramaticale.nedefinite .o carte. odată un împărat şi o împărăteasă .o doamnă.

pronume.(pe)un învăţat-G.verb.a.ale)unui of .(al.(pe) un trei-G.(al.a.eleve(pentru toate cele trei genuri) Observaţii : 1.Simultan cu această calitate. ”Un.ai.(pe) un leneş-G.(al.număr şi caz.D.a. 17 .-(al.(al. 2.G.Ac.devenind « morfeme ale cazurilor »(vezi exemplele de mai jos). Sau de morfeme ale trecerii unor substantive proprii la substantivele comune: N.a.(al.D.ele pot avea si calitate de morfeme ale substantivizării unui adjectiv.ia făcut un bine.tablouri.altul pleacă.D.Ac. N.ale)unui leneş . N.ale)unor elevi.a.Ac.Ac.D. N.ai.ai.ai. Sau numerale cu valoare adjectivală : Un elev învaţă.tablouri.Ac.D.ale)unui trei . Articolele nehotărâte îşi modifică forma dupa gen.D.adverb sau interjecţie : N. (pe) nişte elevi.ai.ai.tablou(masculin si neutru) -(al.ai.ale)unui harpagon.ale)unei eleve(feminin) Plural : N.(pe)un harpagon-G.eleve(pentru toate cele trei genuri) G.o ” pot fi şi adjective pronominale nehotărâte : Un elev vine.a.doi se joacă.(al.Ac.numeral.(pe)un of-G.a.ale)unui elev.D.ai.Articolul nehotărât substantivează adjective şi adverbe : El este un inţelept.ale)unui învăţat .a.

”un al patrulea cântăreţ”. G.A. V. Observaţie! Deosebirea dintre articolul hotărât si numeralul corespunyător constă in aceea că articolul hotărât nu începe o numărătoare şi.prin urmare.”o altă idee”.iar pentru feminine o şi se declină astfel: N.el nu înseamnă „unul singur” ori „numai unul”. 2.Valorile morfologice ale unor cuvinte care sunt si articole Un poate fi : 1)articol nehotărât proclitic : Am admirat un tablou la Muzeul de Artă.totuşi.Acesta este pentru maculine şi neutre « un .Formele şi funcţiile articolului nehotărât Articolul nehotărât are numai singular.”unei” .”fiecare”. : Un Brâncoveanu nu se putea turci. ”unui”.D. ”un.”oricare”.introducând ideea de alegere: Ex. Atunci când însoţeşte un nume propriu.ele arată faptul că articolul nehotărât capătă in asfel de situaţii înţelesul unui determinativ sinonim cu „oricine”.o” . Articolul nehotărât precedă adesea pe „altul”.”o a doua acţiune” etc.el dă înţelesul de ”unul ca”. ”un asemenea om ca”. 18 .”alta” şi numeralul ordinal:”un alt frate vitreg”.Deşi formulele citate nu sunt în principiu recomandabile.Articolul nehotărât prezintă obiectul exprimat de substantiv ca nefiind bine cunoscut sau ca nedefinit în mod voit de vorbitor.

plural : Mi-au telefonat nişte studenţi albanezi. 3)substantiv(prin conversiune) : « Niște » este un cuvânt bisilabic. 19 . CEL poate fi : 1)articol demonstrativ adjectival : a)când însoțește adjectivul și îl articulează :  Mircea cel Bratran. Am cerut un caiet. NIŞTE poate fi : 1)articol nehotărât proclitic. 2)adjectiv nehotărât(când stă pe lângă substantiv la numărul singular) : Am cumpărat nişte brânză şi nişte ciocolată.tu ai doi.altul citeşte ! 4)substantiv (prin conversiune) :  ”Un”este un cuvant monosilabic.Ștefan cel Mare.elevul cel bun ..Ac.N.2)numeral cardinal cu valoare adjectivală :    Eu am un băiat.nu două. Daţi-mi şi mie un pix ! numai un pix ! doar un pix !  Nu-mi daţi decât un pix ! încă un pix ! cel puţin un pix ! 3)adjectiv nehotărât :  Un copil desenează.

20 ./ E)Cel de ieri a fost mai greu.cel harnic.cel aburind 2)adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare.forma scurtă : Cel moșneag uită mereu.gerunzii    Cel învăţat.cel cu judecată. D)Am văzut pe cel/ care a spart geamul.cel neastâmpărat .cel mic.cel mulţumit. Au urcat pe cel deal.cel explicat Cel suferind.b)când substantivează adjective și locuțiuni adjectivale :   Cel bogat. El scrie cel mai corect pentru vârsta lui.pe cel colnic.cel prădat Cel cules. c)când ajută la formarea gradelor de comparație ale adjectivului și adverbului :   Gabriel este cel mai blond dintre ei. 4)substantiv(prin conversiune) :  « Cel » este un cuvânt monosilabic. Cel cu noroc..cel citit.cel cu scaun la cap . Sertarul cel din dreapta e al tău ? 3)pronumele demonstrativ de depărtare forma scurtă : A) Cel de la Iași este mai vechi.supine. d)când substantivează participii. Pe cel din copilărie nu-l vom uita ! B)Cel de la stânga e al meu. C)Cel al colegului n-a fost corectat.

forma neaccentuată : I le ofer cu plăcere. 8)verb copulativ impersonal : Nu-i bine/să lipsești de la școală./ 7)verb copulativ personal : Mama-i blândă și frumoasă. 5)verb predicativ personal(=a există) : Unde-i telecomanda ? 6)verb predicativ impersonal(=a se întâmpla.forma neaccentuată : I-am ajutat pe elevii mei.. 21 .a trebui) : Dacă-i/să câștige/./ 9)verb auxiliar personal : Copilu-i ajutat de părinții săi. 3)pronume personal în D..câștigă. 10)verb auxiliar impersonal : Nu-i indicat/să stai picior peste picior.I poate fi : 1)substantiv :          I este o vocală în alfabetul latin. 2)articol hotărât enclitic(face corp comun cu substantivul) : Ceasul gării e defect./ 11)interjecție : I ! ce grea este ecuația asta! 12)substantiv(prin conversiune) : « I » este și verb auxiliar. 4)pronumele personal în Ac.

22 . 6)adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare : Casa a de la dreapta e a ta ? 7)verb auxiliar : De-a fi/să mor/.a./(pentru viitor) El a înțeles totul.(pentru perfectul compus) 8)prepoziție : a)cu cazul Ac.a invaţa.a citi. :  Miroase a levănțică. 5)pronume demonstrativ de depărtare : A de acolo este sora mea.a veghea ş. b)marcă a infinitivului :a pleca. 4)articol demonstrativ : A bătrână e cam bolnavă. 3)articol hotărât enclitic(face corp comun cu substantivul sau cu adjectivul antepus) : Tânăra fată va reuși. 2)articol posesiv-genitival : O carte a feței este nouă.să nu plângeți.A poate fi : 1)substantiv : Litera ”a” este prima din alfabet.

3)adjectiv nehotărât :  O elevă scrie..valoare neutră.alta invaţă. 6)pronumele personal in Ac..o ştie toată lumea. 2)articol nehotărât proclitic :  Am vizitat o moschee din centrul Ierusalimului. O poate fi : 1)substantiv :  O este o literă in alfabetul latin..cu rol de complement direct :  O ajutăm pe mama cu placere./ 7)numeral cardinal cu valoare adjectivală :  Daţi-ne şi nouă o idee !  8)verb auxiliar(pentru viitor.9)interjecţie :   Mă uit in gât şi tu trebuie sa spui : A! A ! mi-am adus aminte.perfect compus şi prezumtiv) :  O fi venit oare ? 9)interjecţie :  O !ce brad frumos ! 10)substantiv(prin conversiune) :  « O » este şi articol.forma neaccentuată.valoare neutră.fără funcţie :  Au ţinut-o una si bună.cu rol de complement direct:  Că e un ignorant/. 23 . 10)substantiv(prin conversiune) :  « A » este si prepoziţie. 5)pronume personal in Ac. 4)pronumele personal in Ac.

ci este doar instrument gramatical. Subst./ c.  Articolele cel.(faptul care.alături de prepoziţie si de conjucţie).stabilite prin cea de-a doua ediţie a DOOM.d. El a venit/. 24 .OBSERVAŢII !  Articolul este o parte de vorbire sinsematică(adică nu funcţionează singur. Cu sens de G.graţie a ceea ce a auzit.acceptă existenţa pronumelui relativ compus.cea.D. (num.  Articolul cei. Cu art.Ac.cu val. Subiect N. in Ac.. in A. cel ce feminin ceea ce(inv) G.se precizează că pronumele relativ compus ceea ce.d.lucrul care) Ceea ce s-a întâmplat ne-a bulversat pe toţi.)  Articolul posesiv-genitival intră in componenţa numeralului ordinal: Al doilea a plecat ieri.ci doar îl articulează : Cele trei sunt caietele mele.feminin singular cea ce.De asemenea.cele intră in componenţa pronumelui relativ compus: Singular masculin N. cu sens de D./ c.dem.card./din cauza a ceea ce a auzit. celui ce celei ce masculin cei ce Plural feminin cele ce celor ce Normele actuale.cele nu ajută la conversiunea numeralului cardinal.se foloseşte construcţia analitică cu prepoziţia a:   El n-a venit.adj. Pentru a-i da valoare de G.cei.(considerat până de curând a fi singurul pronume relativ compus!)este de genul neutru:   I-am rugat să rămână.D.c.ceea ce au şi făcut.

Noi le apreciem pe aceste persoane.datorită prepoziţiei simple a.Aşadar. Declinare articulată (cu artiol hotărât sau cu articol nehotărât): a) N.substantivele pot fi: I. unor părţi de propoziţie.se poate da nuanţă.a.dânsele. Un elev scrie.. Ac.. atribut D.subiect G. C. atribut D. c.dir. Disociaţi formele analitice de G. a mulţi a=articol Tezele a multora dintre ei sunt corecte.obţinute cu ajutorul prepoziţiei a: a=prepoziţie Trei a trei sunt corecte..cu A. C.sens de G. Elevul scrie. Sau D..  Nu se comentează nici articolul demonstrativ din componenţa gradelor de comparaţie. C. I-am dat elevului nota 10. Reputaţia acestor persoane e bună. Eu il ajut pe elevul bolnav. c. O sa le telefonăm acestor persoane.ind..c.ind. Dir. Ac.precedată de prepoziţie sau de locuţiune prepoziţională cu G.dir. Tema unui elev e greşită.altele sau in sinea ş. I-am dat unui elev nota 10. Subiect G.ind.nici articolul posesiv-genitival din componenţa numeralului ordinal. ori de D.atribut D. (Tezele multora. c.subiect G. b) N.unele. Tema elevului e corectă.)  Există situaţii când articolul hotărăt enclitic nu trebuie comentat in analiza gramaticală:dânsul. Declinare nearticulată(lipsită de articol): N. 25 . II.  Din punct de vedere al flexiunii. Eu îl ajut pe un elev bolnav. Aceste persoane sunt competente. Ac.

articolul cumuleaza. ca de exemplu in al doilea. Astfel articolul poate fi element constitutiv. si anume daca aceasta opozitie apare in cursul intregii paradigme a cuvantului. Cand insoteste si alte parti de vorbire substantivate(substantive provenind din adjective: frumosul.Dicţionar Morfem=cea mai mică unitate din structura morfologică a cuvantului. in dansul. adverbe: binele. articolul nu are nimic comun cu categoria determinarii si are cu totul alt rol. Pe de alta parte. are pe langa cele doua valori mentionate mai inainte si pe aceea de indice al substantivarii. in inaintea. pronume: eul etc. pe langa rolul de morfem al determinarii. in unul. Daca niciuna dintre opozitii nu se realizeaza. formativ al unui cuvant. in situatiile in care insoteste un subtantiv.având un sens determinat(lexical sau gramatical) Harpagon=om zgârcit.avar Prezumtiv=socotit ca probabil Tabus Denisa Articolul la substantiv Articolul are rolul de morfem al determinarii numai in situatiile in care este posibila macar una dintre opozitiile proprii categoriei determinarii . pe acela de indice al cazului. altul(in acest ultim caz are si rolul de a distinge adjectival pronominal de pronumele respective). imprejurul(unde are si rolul de a diferentia formal prepozitia de adverbul din care deriva). 26 . ) .

Dar nici in celelalte situatii. limba romana utilizeaza cele doua forme. ambiguu. prin indiferenta de categoria gramaticala a determinarii. in lumina acestor consideratii. chiar termenul de articol este. In limba romana actual predomina ca frecventa folosirea substantivului determinat (definit sau nedefinit). specializarea pentru una sau alta dintre cele doua situatii si ar fi. disparate. mai comod sa fie pastrat numai pentru situatiile in care are rolul de element formative. da cartea unui copil. -a etc si prin articolul nedefinit proclitic un. reuseste gratie perseverentei etc. articolul apare in situatii in care se realizeaza toate cele trei opozotii. De altfel.In cazul numelor proprii de persoana care se caracterizeaza . cand apare cu rolul de element formative al unor cuvinte. sau ca indice al cazului. poate. o. articolul nu poate fi considerat parte de vorbire. si nu cum neam astepta opozitiei determinat/nedeterminat. La genitive-dativ substantivul este aproape totdeauna insotit de articol definit sau nedefinit: Opera scriitorului. articulata si nearticulata. avand in limba roluri foarte diferite. articolul. nu are decat rolul de indice al categoriei cazului. si s-ar impune restrangerea lui. Se constata de asemenea deosebiri de intrebuintare in raport cu cazurile: a). si in situatii in care nu se realizeaza prin asanumitul articol definit enclitic –ul. pentru a exprima categoria gramaticala a cazului : opozitia articulat/nearticulat corespunde opozitiei nominativ – acuzativ/ vocativ. Rolul cel mai important il reprezinta acela de expresie gramaticala a categoriei determinarii. Concluzia la care duce analiza situatiilor in care apare articolul este ca ceea ce ne-am obisnuit sa numim articol reprezinta o categorie extrem de eterogena de elemente. fata de cea a substantivului nedeterminat. Da cartea copilului. 27 . vine inaintea prietenilor. greu de redus la o clasa unica. intre altele. Insotind aceasta categorie de substantive. articolul nu are virgula deci. In acest caz. rolul de morfem al determinarii. vine inaintea unor prieteni. utilizand pentru cele in care exprima categoria determinarii pe acela de morfem al acestei categorii (asa cum in situatiile in care exprima numai cazul poate fi considerat simplu morfem al cazului) Ca morfem al determinarii. aparand totdeauna. opera unui scriitos. In cazul unor substantive proprii feminine. considerarea articolului ca parte de vorbire nu ar fi justificata.

Sadoveanu. articolul se ataseaza adjectivului: opera marelui scriitor. tata-tau a spus etc. in care substantivul si posesivul formeaza un grup sudat. Dintre scriitori folosesc frecvent fara articol substantivele care denumesc fenomene ale naturii si au rol de subiect: M. acesta se intrebuinteaza mai des articulat. Deosebit de frecvent este nearticulat subiectului lui a trebui : Imi trebuie carti . 28 . Se joaca copii. Cand substantivul este precedat de un adjectiv propriu-zis. Situatiile in care substantivul subiect apare nearticulat sunt in limba actual autin numeroase. se intalnesc in limba popular. Cand subiectul este un substantive la singular. Imi trebuie cartile. insotit de articol: vine trenul. elevul constiincios invata. vine furtuna. Substantivele care denumesc fenomene ale naturii: bate vant. Un substantiv la plural: Pleaca vopoare . mai ales in textile literare. vine inaintea fiecarui prieten etc. un compus. Substantivul in nominative este de obicei. Sunt posibile insa si constructiile cu substantivul determinat: bate vantul. In aceasta situatie predomina ca frecventa substantivul nedeterminat . Eminescu si M. un elev constiincios invata etc. vine un tren. Orice subtantiv in unele proverb . 4. deci in constructii cu character arhaic : Corb la corb ochii nu scoate . cu conditia ca subiectul sa fie la plural. dar si Imi trebuie niste carti . 2. In limba romana actual predomina net constructiile de acest ultimo tip. Constructiile de acest fel.Substantivele in genitive-dativ se intrebuinteaza fara articol numai cand sunt precedate de un adjectiv pronominal: opera acestui scriitor. da cartea frumosului copil etc. Substantivu nedeterminat se intalneste mult mai rar. deci nedeterminate: 1. Imi trebuie o carte (cartea) si nu : Imi trebuie carte . Limba literara prefer constructiile cu substantivul determinat: tatal tau a spus. de ex. Substantivele nume de rudenie insotite de un adjectiv posesiv: a venit frate-meu. vine furtuna. b). Astfel pot aparea fara articol. fratele meu a venit etc 3.

(Ti-)e frig etc. Daca verbul nepredicativ este a deveni. 5. Substantivul complement direct la singular reprezinta un nume de materie : Cumpara paine . Invata carte . Tipete de om nu se arata pe strada. Ion iese doctor etc. dar Cumpara o carte sau Cumpara cartea. 2. Lasa cartile vraf etc. Substantivul nedeterminat singular se intalneste in constructii cu caracter fix . c) Subtantivul in acuzativ poate aparea in egala masura determinat sau nedeterminat : Cumpara carti (niste carti . cand subtantivul este insotit de un determinant : El devine un scriitor mare . Da veste etc. ( Sunt posibile insa si constructiile cu substantivul determinat : Bea un lapte cald .5. Subtantivul nedeterminat se intrebuinteaza de obicei atunci cand 1. . El devine poetul generatiei sale . Constructiile cu substantivul determinat sunt posibile. Se intalnesc. Substantivul este precedat de o propozitie (care cere acuzativul) : Vine la timp . Constructia Cumpara carte nu se foloseste in limba actuala . Substantivul precedat de prepozitie poate fi determinat de articol : 29 . mai ales. Din aceasta situatie nu exista iesire . In acest caz. dar si articulate : El este un profesor bun . Subtantivul subiect in constructii negative : Pic de nour nu se vede. Bea laptele cald etc. El iese un doctor bun . Pune carte ape masa etc. a iesi. Sta in casa . ca . El ajunge poetul cel mare etc. de ex. cartile). Substantivul complement direct este la plural : Cumpara carti . El este profesorul bun etc. numele predicativ este aproape totdeauna nearticulat : Voi deveniti scriitori (mari) . Subtantivele in nominative cu rol de nume predicative se folosesc mai ales nearticulate : El este profesor (bun). Subtantivele nearticulate subliniaza in astfel de contructii negatia. Substantivul are rol de circumstantial : Strange florile manunchi. Se foloseste de asemeni nearticulat subtantivul in constructii fixate de tipul (Mi-) e somn . Bea lapte . ) 4. 3. substantivul nu poate fi determinat de un atribut. dar putin frecvente . Respira aer curat etc. a ajunge .

3. Cand substantivul este precedat de prepozitia cu : Vine cu trenul . d) Substantivele precedate de un adjectiv pronominal sau de un numeral se intrebuinteaza intotdeauna . 2. mai slab la acuzativ. Cand substantivul este un nume de rudenie indicand o fiinta unica pentru un anumit vorbitor. iar cand determinarea e mai putin precisa se recurge la articolul nedefinit . A tesut cinci covoare . indiferent de caz sau de rolul sintactic . fara articol : Au venit acesti copii .1. Sta in casa mare etc. e) Substantivul precedat de un adjectiv propriu-zis este aproape totdeauna articulate . A adus aceasta carte . si constructia cu substantivul nedeterminat : Scrie cu creion rosu (constructia Vine cu tren nu este insa posibila). A cantat un frumos cantec etc. In acest caz substantivul este determinat definitive : Ma duc la mama . Al doilea participant la concurs la concurs corect etc. articolul atasindu-se adjectivului : A terminat minunatul basm . se poate spune ca in limba actuala se constata tendinta de a restrange folosirea substantivului nedeterminat. S-au intalnit patru calatori. E de obicei nearticulat substantivul precedat de cu cand are rol de atribut : cafea cu lapte . uneori. Scrie cu creionul rosu. Pune carte ape masa de lemn . Substantivul determinat definit sau nedefinit apare in aceleasi conditii sintactice. Sta intr-o casa mare . Cand este insotit de un atribut : Pune carte ape o masa de lemn . In cazul ultimului exemplu . Vede pe bunicul etc. e posibila. tendinta care se manifesta mai puternic la genitive-dativ si la nominative(subiect) . cosul cu flori etc. Articolul definit enclitic-morfem al determinarii se intrebuinteaza : Cand substantivul este insotit de un atribut determinativ si atributul exprima o caracteristica a obiectului indicat de substantivul regent capabila sa-l deosebeasca pe acesta de celelalte obiecte din aceeasi categorie : zambeste vesel soarele balai si 30 . In concluzie. Intrebuintarea unuia sau altuia dintre cele doua articole depinde de sens: articolul definit insoteste substantivul cand acesta indica un obiect clar individualizat.

Cand atributul nu are character determinativ. De ex : luna si stelele cufundate in marea. si de aceea ambele substantive primesc articolul. n-am cosit din holda lor un pai(Idem). casa era sediul Sfatului popular. atitudine tovaraseasca . 2. Si substantive care desemneaza fiinte bine cunoscute pot sa fie considerate de catre vorbitor ca unice in imprejurarea data si sa primeasca. Pentru ca a aparut mai inainte in comunicare : A cumparat paine si unt. cu exact acelasi inteles . deseara ma intalnesc cu fratele etc. in al doilea atributul serveste ca un simplu calificativ . Cand substantivul nu este insotit de un atribut . in loc de atitudine de tovaras . nu se pot intrebuinta articulate .steagurile rosii ard in soare (Beniuc). daca nu sunt insotite de un determinant. gresit sa spunem : am scris sorei. Pentru ca indica o fiinta unica pentru un anumit vorbitor : A venit mama. 31 . Prezenta unui atribut pe langa substantiv arata ca obiectul in discutie este cunoscut vorbitorului. Pentru ca exprima un fenomen al naturii sau o senzatie sau un femomen fiziologic general uman : Arde soarele. Un bunic este totdeauna folositor. la fel cu adjectivul. si vine domnul. am sa te spun la domnul (in vorbirea scolarilor de pe vremuri) . articolul apare : atitudinea de tovaras a profesorului nostru (sau atitudinea tovaraseasca a profesorului nostru). deci . de aceea apar in opere literare . Este .. dar indica un obiect cunoscut: 1. daca vorbitorul le considera unice. articolul : au inceput a pisca din somn pe imparatul (Creanga). Vine toamna . dar (o) atitudine de tovaras . A intalnit pe bunicul ( dar si A venit o mama. muntii Carpati. substantivul este nearticulat sau articulat cu articol nedefinit. Numele celorlalte grade de rudenie. deci determinat . In limba veche astfel de constructii erau frecvente. Am vazut o casa frumoasa. cu scopuri stilistice. cum dovedeste faptul ca . putem spune. Daca in constructia a doua se adauga un atribut determinative . deci . 3. pana la marea (Creanga). Painea a mancato. care nu indeplinesc conditia aratata . in primul caz este vorba de atitudinea unui tovaras cunoscut . rodul muncii sale. Astazi ele au caracter arhaic si popular. Cf. bulevardul Balcescu etc. cand fu a se infatisa la boierul (Ispirescu). Spunem astfel atitudinea tovarasului . Foamea-i cel mai bun bucatar. Si nume de lucruri se construiesc la fel .. daca substantivul este utilizat pentru a denumi o categorie).

In astfel de cazuri intervine. In aceasta constructie substantivul indica intr-un fel (figurat) tot specia. la saptamana. in sensul ca nu ursul sau vulpea . Substantivele determinate de adjectivul tot sunt intotdeauna articulate . Daca modelul acesta s-au creat formule similare cu adjective carora li se da valoare substantivala : a face pe desteptul (pe marele . Am vizitat tot orasul. ca atare . vorbitorul il infatiseaza ca pe un reprezentant al intregii specii . deci cunoscute . indiferent de caz si de topica adjectivului : Tot orasul (orasul tot) a participat la demonstratie . Substantivul insotit de adjectivul intreg este articulat cand preceda adjectivul : grupul intreg . in calitatea lui de “lup” (=specie). Experienta de veacuri a ciobanului si a taranului a creat aceasta siguranta ca numai “lupul”. a face pe poetul etc. si nu alt animal . 32 . ci lupul .- Cand substantivul indica generic specia ca totalitate : numai randuneaua era sfanta si putea sa-si creasca linistita puii . separarea uneia de celelalte. deci tot individualizarea. pe teribilul etc. Se constata o usoara deosebire de sens intre cele doua constructii.) Tot constructii fixe reprezinta si la anul . indirect. substantivul se intrebuinteaza fara articol si invers : biata mama . a actiunii verbului pe care il determina. biata mama. cand sta dupa adjectiv : Intreg grupul a luat parte la actiune . Cand substantivul face parte din constructia cu caracter fix a face pe ~ : a face pe savantul . la intervale bine determinate. la luna . Ca taranul printre snopi de grau voi intra masiv si greu in vreme (Beniuc). dar poate fi articulat sau nearticulat . poate sa le manance oile. Intregul grup a raspuns la apel . a savarsit actiunea enuntata. Datorita acestei opozitii . Substantivul precedat de adjectivul biet poate fi articulat sau nu in functie de adjectiv : daca articolul se ataseaza adjectivului . desi are in vedere un singur lup. si opozitia dintre doua sau mai multe specii. prezenta articolului se explica prin faptul ca . In i-a mancat lupul oaia. unde substantivul articulat arata repetarea . substantivul apare articulat si atunci cand este vorba de un singur exemplar al speciei.

“faramitat” generalitatea. . articolul genitival apare atunci cand substantivul (sau pronumele) in genitiv are ca element regent un substantiv nearticulat enclitic : o carte a studentului . cand intre elementul regent si substantivul in genitiv se intercaleaza un alt determinant.Substantivul determinat nedefinit se intrebuinteaza in conditii sintactice similare cu cele in care apare substantivului determinat definit. 9 dec. De aceea trebuie folosita cu prudenta. Asa. caci este asociat in mintea noastra cu sinonime ca orice (fiecare) profesor. Sa vedem care este raportul dintre aceste elemente si categoria determinarii. el nu poate fi inclus printre morfemele categoriei determinarii. Ex. In ce priveste articolul genitival. in afara de elementele discutate in paragrafele anterioare. Ele privesc in principiu stabilirea gradului in care un obiect 33 . (Cf. ar fi fost mai potrivit Marturisiri) . al articolului din Gazeta literara. De aceea. poate avea uneori o nuanta depreciativa. cu deosebirea ca un profesor are capacitatea de a exprima prin individualitati . articolul se intrebuinteaza dupa anumite reguli. Astfel : Uneori substantivul insotit de articol nedefinit poate avea un sens general. Forma de nominativ acuzativ plural niste. Opozitia dintre articulat si nearticulat Fiind unul din cele mai importante elemente ale determinarii numelui. forma specifica articolului nedefinit. 1954 : Niste marturisiri . intocmai ca atunci cand este insotit de articol definit. pentru ca prezenta sau lipsa lui in anumite pozitii nu presupune nici un fel de diferenta sub aspectul determinarii. titlul. dar cartea studentului . - In grupul articolului mai sunt inglobate de obicei . folosirea unui grad de determinare sau a altuia depinde in sens strict de continutul comunicarii. de ex. nepotrivit. nu ne oprim asupra articolului nedefinit decat pentru a releva unele situatii mai speciale. inca doua : articolul genitival (sau posesiv) si articolul adjectival (sau demonstrativ) . : Un profesor trebuie sa fie constiincios si corect este echivalent ca sens cu Profesorul trebuie sa fie constiincios si corect.

2). Cand.Vlad Calugarul. De aceea genitivul nu se poate construi decat cu articolul (celui. chiar daca obiectul denumit este foarte bine cunoscut. articolul nu se foloseste. asezat imediat inaintea numelui ei propriu: prietenul Nicolae. profesoara Nicoleta etc. este urmat imediat de genitiv: copita calului. fara a fi precedat de alt determinativ. adica nu contine alte indicatii decat pe cele care rezulta din relatia cunoscutnecunoscut cu diversele ei trepte. Cand subliniaza o calitate. Toate aceste deosebiri de intrebuintare a articolului formeaza ceea ce numim opozitia dintre articulat si nearticulat. 4).Titi Geambasul etc. Prin urmare. 3). 5). colegul Popescu . Cand este urmat sau precedat de tot.. Articolul nu are insa totdeauna libertatea de a marca relatia pentru care s-a apecializat. Adesea. Cand este o porecla sau un supranume asezat dupa numele propriu-zis: Mircea Ciobanul. fata de mama mea.este cunoscut sau necunoscut. de exemplu in formula mama-mea. acela. aceea si formele lor sau de numeralul ordinal. Altfel. desi gradul de cunoastere a fiintelor denumite prin aceste cuvinte este acelasi. strugurii viei. un titlu al unei persoane. toata si de compusele acestora: tustrei. articolul se foloseste uneori fara sa se mai ia in seama gradul de cunoastere amintit. cercetatoarea Vasilica. Articolul se deosebeste de celelalte determinative pentru ca este specializat. la numeralul ordinal prezenta lui se explica prin aceea ca ordinea in care se insira obiectele cere ca locul fiecaruia sa fie precizat. tovarasii lui Gheorghe etc. el trebuie sa asigure o legatura gramaticala. Cand este urmat de acesta. tatal meu etc. strungarul Lupu. 34 . celei) urmat de propozitia de:celui de al doilea. celei de a doua. In alte situatii. doctorul Marin. aceasta.Constantin Stolnicul. tata-tau etc. tuspatru etc. Principalele reguli ale acestei opozitii sunt: Substantivul primeste numai articol hotarat 1).

-ta. Unde mi-ai pierdut umbrela? 9). sau. bunica. de: vreun vreo. Cand exprima unul dintre urmatoarele grade de rudenie: mama. mama-sii 35 . fi-meu. stiut de vorbitori. elev. unchiu-meu. cum rezulta din genitiv-dativ celor feminine: mama-mii. cate catva. 5).-sa. -sau etc. fi-mea. maiestru.6). oricati. -tau. oricine.) 4). de: nici un. tata. -sa. 7). de ex: gara este ceva precis. -sau. aceea si formele lor de numeral cardinal sau de cel ordinal. -sa. Cand exprima gradele de rudenie in formule fixe cu adjectivul posesiv enclitic unit cu substantivul: tata-meu. de fapt compuse si adjectivul posesiv este incorporat. cuscra-mea. -ta. Cand exprima un lucru care apartine persoanei indicate de dativul verbelor construite cu acest caz: Si-a scrantit piciorul. aceasta. -ta. bunicul. Cand este precedat de: acest. Cand este construit cu locutiunea prepozitionala de-a:de-a ulii si porumbeii. Cand exprima o stare calitativa a subiectului. fiecare.oricate. niste. de la tara. Cand se afla in genitiv imediat dupa substantiv cu articol hotarat sau cand este in dativ fara alta determinare. 2). In se duce la gara. cata. profesor. –tau. Cand exprima insusirea unui subiect prin numele predicativ: Dumitru ste student. oricat. catava. cati. NOTA: Substantivele insirate la 5 sunt. Ti-ai rupt rochita!. 8). soacra-mea. mama-mea. oricare. de: cat. mama-tii. Isi bate capul. oricata. catorva.-ta. 3). pentru tigari. de exempu: A plecat flacau (copil. lucrator etc) si s-a intors barbat (om in toata firea. -sa. carne de miel etc. ofiter etc. Substantivul nu primeste articol hotarat: 1). niste. acel. -ta. Cand este precedat imediat de o propozitie si nu are dupa el un determinativ: in casa. -tau. nici o. NOTA: Faptul ca substantivul nu primeste in aceste conditii articolul hotarat nu inseamna neaparat ca obiectul denumit este necunoscut sau prezentat ca atare. sora-mea.-sa. nora-mea. frate-meu. pe strada. Fratele lui se facr tractorist etc. de: care. de-a baba oarba etc.

si nu pe acela de partitiv.(mama-mei. ridighi etc). Si-a cumparat ceas (masina) etc. se cere articulat. Cand exprima subiectul in constructii ca: E soare (caldura. mar are intelesul de “ceea ce se cheama mar”. lene. de ex: Corb la corb nu scoate ochii. Substantivele care nu exprima materia sunt intrebuintate in aceasta acceptiune mai ales la plural. mi se face (ti se face.) frica. lumina pacla. mama-tei. somn etc. va e. dar nu manca mar. NOTA: Regula este incalcata uneori. sarmale. ma. mama-sei) etc. umezeala etc. liniste. i se face etc. astazi. frig. fum. ceata. surorii mele. Au facut descoperiri (importante) etc. In proverbe si zicatori in care uzul a fixat substantivul nearticulat acolo unde. mustati. de ex: cand se spune familiar: Mananca. Astfel. le e). racoare.) 9). ci mananca un mar. surorii tale etc.) 8). ne o. Sa se compare cu aceleasi substantive fara adjective posesive incorporate: mamei mele. mananca mere. Cand exprima subiectul in constructii ca: Mi-e (ti-e. Stanescu Daniela 36 . pofta. mamei tale. greata. mar! Dar atunci. vrea mamaliga. 7). foame. mananca inghetata. 10). Cand exprima ideea de partitiv: bea lapte. ger. rusine. mamei sale. sete. Se intreprind cercetari. Cand indica un lucru privit din punct de vedere general apartinand unei persoane indicate de dativul posesiv din constructii ca: Si-a lasat (sa-i creasca) plete (barba. 6). (clatite. favoriti etc).

Editura Academiei Republicii Socialiste Romania 6.Editura Junimea” 5. STELUTA PESTREA SUCIU . Editura Litera 37 . DUMITRU BEJAN ."Gramatica de baza a limbii romane.1982. ION COTEANU ."Gramatica de la A la Z". 2000. 1995. MIRCEA MOT.BIBLIOGRAFIE 1. Editura Paralela 45 2. Teodor COTELNIC:”Gramatica uzuală a limbii române” . CORNELIA CHIRITA. Bucuresti 4. Editura Albatros" ."Gramatica limbii romane".1986. 1982. Editura Echinox 3. Dimitriu C :”Gramatica Limbii Romane Explicata”. Avram Mioara: “Gramatica pentru toti”. coord.2002.