Cuprins : Articolul .................................................................... 2 Articolul hotarat ....................................................... 5 Articolul Demonstrativ(Adjectival)...........................

9 ARTICOLUL POSESIV (SAU GENITIVAL) ................... 12 Articolul nehotărât ............................................... 16 Articolul la substantiv ............................................ 26 BIBLIOGRAFIE ......................................................... 37

1

Articolul

Articolul romanesc este unul dintre cele mai concludente domenii pentru urmarirea “pe viu” a modului in care s-a realizat, in dezvoltarea istorica a limbii si in care continua sa se produca, sub ochii nostri, procesul de gramaticalizare, adica de pierdere treptata a autonomiei unor cuvinte si de transformare a lor din marci lexicale (pentru exprimarea unor/unei functii) in marci (morfeme) gramaticale. Articolul face parte din sistemul de determinare a numelui. El precizeaza in ce masura obiectul denumiteste cunoscutori este considerat cunoscut de cei care spun ceva despre obiect. Articolul se comporta in unele imprejurari ca o parte de vorbire propriu-zisa, pe cand in altele, ca un sufix, unindu-se cu partea finala a cuvantului. El apare ca parte de vorbire cand se utilizeaza inaintea substantivului, a adjectivului sau a numeralului, dar nu si atunci cand este unit cu sfarsitul substantivului, adjectivului sau numeralului. Tinand seama insa ca functiile lui sunt, in mare, aceleasi, Il putem trata in amandoua situatii ca parte de vorbire. Cand sta inaintea cuvantului, articoluluii se da nume de articol prespus sau proclitic, iar cand sta dupa cuvant, unit cu acesta, articolul este numit postpus sau enclitic. In literatura de specialitate din ultimul timp apareuneori ideea ca articolul nu este o parte de vorbire, ci un morfem al categorie determinarii.Argumentele pentru a sustine aceasta inovatie terminological consta in utilizarea articolului cand substantivul se repeta (Am cumparat paine. Painea era proaspata) sau cand substantivul este isotit de adjectivul tot (Tot orasul a luat parte la demonstratie.) Faptul ca poate fi cerut de un anumit element prezent in comunicare constituie un argument in afirmarea caracterului gramatical al categoriei determinarii in limba romana si justifica considerarea articolului care reprezinta mijlocul de exprimare al acestei categorii, nu ca parte de vorbire ci ca morfem, si anume morfem dependent, de acelasi tip cu desinentele care exprima numarul, cazul, etc. Situarea articolului in seria afixelor flexionare este sustinuta mai ales cu urmatoarele doua argumente:-“Articolele participand la opozitiile de determinare sun numai doua:- (u)l si un. O parte de vorbire cu un numar asa de restrans de membri e ceva cu totul exceptional. –Articolele cu valoare individualizatoare sunt strict limitate distributional: nu
2

apar decat in prezenta unui substantiv, in apropierea directa a acestuia, fuzionand eventual cu finala substantivului( o floare, floarea, o casa, casa). In literatura de specialitate nu s-a demonstrat inca in mod convingator ca trebuie sa incetam de a mai vorbi de articol si sa vorbim de morfemul categoriei determinarii. Spunand acestea, avem in vedere, pe de o parte, ca opinia mai noua vizeaza in mare masura aspectul formal al problemei, mai exact terminologia (de ex: ceea ce se propune sa se numeasca morfemul categoriei determinarii este cunoscut in gramatica sub numele de articol care are functia de individualizare). In favoarea mentinerii articolului care este reprezentat intr-adevar prin putine elemente, dar acestea au o fregventa foarte mare, se poate invoca faptul ca din toate tipurile de articole despre care se vorbeste in gramatica romaneasca sunt intotdeauna cuvinte de aceeasi natura cu prepozitiile, verbele auxiliare, adverbele morfem etc., adica cuvinte care fiind golite de sens lexical, au functie de marca. Faptul care prezinta cuvinte este probat si de provenienta lor ( de ex: un provine din numeralul latinescunus) , si de posibilitatea izolarii lor prin pauza( de ex: intre “niste” si “pere” se poate crea o pauza fara sa se distruga comunicarea – “Niste frumoase pere” – ceea ce nu este posibil intre radicalul “per-“ si desinenta “-e”). Admitand acest lucru, rezulta in mod logic ca, daca negam calitatea de cuvinte a articolelor, trebuie sa negam calitatea de cuvinte si a prepozitiilor, verbelor auxiliare, adverbelor morfem etc., tot la fel cum, daca admitem ca prepozitiile, verbele auxiliare, adverbele morfem etc. sunt cuvinte, trebuie sa admitem ca si articolele au aceasta calitate. La articol genul, numarul si cazul sunt marcate de desinente. Astfel, pentru a putea vorbi de radical, este necesar sa existe un corp fonetic care sa apara in toate formele flexionare ale cuvantului respectiv. In cazul nostru insa nici la seria de articole de tipul un, o, niste, etc. nici la seria de articole–l, -e, -I nu exista un corp fonetic comun fiecareia din aceste serii de forme,

ceea ce inseamna, practic, ca nu exista un radical. Numai din acest punct de vedere, s-ar putea vorbi de radical doar la articolele de tipul cel, cea, cei, cele(unde campul fonetic comun este ce-), precum si la articolele de tipul al, a, ai, ale etc. (unde campul fonetic comun este a-). Insa nici aceste corpuri fonetice nu reprezinta radicali, pentru ca functia de baza a radicalului estea ceea de asigura sensul lexical al cuvantului din care face parte. Daca articolul este o parte de vorbire lipsita de sens lexical si daca radicalul are functia principala de a asigura sensul lexical al cuvantului din care face parte, atunci ce- din articolul genitival cel, cea, cei, cele etc) si a- (din articolul posesiv genitival al, a, ai, ale etc) nu reprezinta radicali. Admitand ca articolul nu are radical trebuie sa admitem implicit ca aceasta parte de vorbire nu are nici desinenta, pentru ca
3

iar. in cazul articolului. singular. alteori. putem spune ca faptele articolului romanesc sunt complexe nu numai din perspective istorica. fac din capitolul articolul romanesc unul dintre cele mai complexe si mai specific domenii ale limbii romane. ai etc. de la o forma la alta. Daca nu are nici desinenta nici radical articolul poate fi considerat parte de vorbire fara structura morfologica. cand lexical sau lexicogramatical. alteori.desinenta . este mult mai complexa. ci si din punctul de vedere al romaniei actuale. lexical si lexico-gramaticale) si a fiecarui tip de articol.ce element structural cu functie in primul rand de marca – poate exista numai pe langa radical care are functie in primul rand lexicala. -l. functii a caror manifestare este uneori simultana. si functii diferite. nominativ-acuzativ. interferenta acestora. Parvu Madalina 4 . sintactice. cand sintactic. stadii diferite chiar in ce priveste aceeasi forma de articol. Concluzii: Multimea de functii s imai ales. morfologice. sintaxa. in sensul ca particularitatile limbii romane privesc manifestarea fiecarui tip de reguli (semantice. -a. stilistica. sunt forme pentru feminin. care. cand morfologic. in etapa actuala de limba. In functionarea sa dinamica. In concluzie. articolul a ajuns. nominativ-acuzativ. iar o privire dintr-un singur punct de vedere ar fi simplificatoare si neconforma cu realitatea lingvistica. La intrebarea carui domeniu ii apartine clasa articolului: morfologie. succesiva. singular. -o. semanintica. La articol categoriile gramaticale de gen. exprimate cand simultan. lexic. de la un context la altul. sunt forme pentru masculin. la stadii diferite de gramaticalizare si la utilizari cu functii diferite. interferenta. un. cand succesiv si contolate cand semantic. ale etc. raspunsul nu poate fi decat unul singur: apartine tuturor acestor domenii. numar si caz sunt indicate in principiu prin supletivism de ex.

S-a topit omatul. In exemplele din coloana (A) substantivele lumina. omat nu au nici un fel de articol. Afara e vant. Gardul nu avea poarta. poarta. Au cazut nameti de omat. vantul.l. prieten.i). Substantive Articularea cu articol hotarat este speciifica atat substantivelor commune. etc… Articolul hotarat este subdivizat in: a) Articol hotarat propriu-zis: eleva. cat si celor proprii: 5 . prietenii si omatul au articol (a. Te cauta un prieten. aratand ca obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor. B Aprinde lumina! S-a deschis poarta. lumina inseamna lumina electrica dintr-o incapere. vant.copacii b) Articol genitival(posesiv): un elev al clasei c) Articol adjectival(demonstrativ): bradul cel inalt Partile de vorbire articulate cu articol hotarat: 1. A S-a facut lumina. pe cand in exemplele din coloana (B) substantivele lumina. poarta. poarta inseamna poarta stiuta a unei curti.Articolul hotarat Definitie: Articolul hotarat este articolul care insoteste un substantive. Cu ajutorul articolului se arata ca obiectele denumite sunt cunoscute. Te cauta prietenii. A inceput vantul.

Romania. Milecu Carnul. Magurele… -neutre: Crisul. Stejaru) -feminine: Craiova. Iulia. Ion. casa. tari. Laie Chiorul etc. cu “u” final pe post de articol(Paltinu. Grivei. Somesul. cele mai multe substantive proprii masculine care denumesc persoane(nume si prenume) si animale apar fara articol hotarat la nominative si acuzativ. cu functia articolului preluata de vocala precedenta”u”. Labus). simpaticul meu coleg. Ceahlaul. iar acesta denumeste un obiect considerat cunoscut: bogata toamna.. Islanda. In astfel 6 . 2. Nume geografice(orase. Codrescu. Costache. eroicul lui act. Iasiul). Lili. Anton. Puiu). Articolul trece. iubitul coleg. b) cand intre adjectivul calificativ si substantivul la care se refera el apare un adjectiv sau un pronume posesiv: frumoasa noastra patrie. Dunarea. Lizuca. munti. Petru Schiopul.a) Toate substantivele comune se pot articula cu articol hotarat indifferent de genuri: elevii. dar este o porecla sau un supranume.de exemplu: Mihai Viteazul.masculine:( Ciobanu.masculine: (Bucurestiul. el fiind antepus:(Andrei. la genitive si dativ. Zoe) apar fara articol hotarat la nominative si acuzativ. rosul drapel. substantivele terminate in consoana sau in alte segmente grafice(Carmen. insule. Buzdugan. stiloul… b) Articularea substantivelor proprii cu articol hotarat prezinta cateva particularitati in raport cu cele commune cat si in functie de grupele semantice pe care acestea le acopera: Nume de persoane si animale: . rauri): . iar la genitiv si dativ au la fel ca masculinele articol hotarat antepus. Frasinu. negrul pix. Brasovul. feminine: de cele mai multe ori au forma articulata: Ana. dupa cum se vede. Maria. c) cand adjectivul se afla dupa substantive. de la substantiv la adjectivul aflat inainte. Adjective Adjectivele calificative primesc articol hotarat enclitic a) cand se afla imediat inaintea substantivului la care se refera.

primele. Categorii gramaticale si declinare Articolul hotarat detasat de substantive are gen. unii. intregul popor. forme pentru cele trei genuri( masculine. poporul intreg. 7 . forme mai vechi precedate de prepozitii: intrinsul. una. Petru cel Schiop. toata suflarea.. pentru cele doua numere(singular si plural) si pentru cele cinci cazuri(Nominativ. biruinta intreaga. Milescu cel Carn.. Acuzativ si Vocativ). intr-insii. adjectivul este echivalent cu “cel + adjectivul (nearticulat): Mihai cel Miteaz. intaii. unele. inauntrul.de combinatii. La pronume si la numerale articolul hotarat apare numai la formele de nominative si acuzativ.dansa. El are. intr-insele.. Nota: O pozitie aparte fata de articol ocupa adjectivele tot si intreg. Laie ce Chior etc. feminine. inapoia. Genitiv. Dativ.. intregul ciorchine. Intreg are insa si posibilitatea de a fi adjectiv obisnuit. tot poporul. Inaintea substantivului. astfel. neutru). -prepozitii si locutiuni prepozitionale de genitive provenite din adverbe prin articulare: inaintea. imprejurul. intreaga biruinta. primii. intaia. intr-insa. intaiul. Orice frumos trebuie respectat etc. 3. Alte parti de vorbire Articolul hotarat mai poate insoti: -pronumele personale: dansul. avem si Un frumos nu-I o minune. intreg poporul. una. prima. primind el insusi articolul daca este asezat inainte de substantiv: intreaga vara. Atentie: Articolul hotarat poate sa transforme un adjectiv in substantive. caci dupa cum avem Frumosul n-are intotdeauna cautare. Acel frumos imi place mie. vara toata. muntele intreg. -numerale ordinale: primul. dar acesta nu este o functie specifica lui. -numerale cardinale: unul. -pronume nehotarat: unul. tot si intreg cer ca acesta sa fie articulate: tot omul. La fel si cand tot si intreg se afla dupa substantive: strugurele tot. numar si caz.. dansii.

(codrul.boului) -lui.boilor) -lor -i -lor -le(doctoritele. -le -lui -lui -l. -l. -le. -le -le Masculin Feminin Neutru PLURAL GEN Caz Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ -i(codrii. -le.stelele) -lor(doctoritelor) -lor -i -lor -le -lor -lor -le -lor Masculin Feminin Neutru Matei Alina Maria 8 . (codrului.cearta) -i(doctoritei) -i -a -l.boule) -a(doctorita. -le(codrule.boii) -lor(codrilor. boul) Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ -lui.SINGULAR GEN Caz Nominativ -l.

Forma de genitiv-dativ f.lenesii=cei lenesi.se spune corect baiatului celui harnic (nu cel harnic).Daca in unele situatii nu se face decat sa sublinieze individualizarea marcata prin articol hotarat propriu-zis.in speta la genitiv-dativ singular si plural:(impotriva tendintei de parasire a acestui acord si de folosire.e bine de stiut ca.In prima situatie la atribute el nu e concurat de alt element.Abateri de la aceasta regula se produc la acordul in caz cu substantivul determinant.in altele il poate inlocui pe acesta.nu pe desinente.numeral.si n.Ecaterina cea Mare este corecta folosirea articolului si a adjectivului la genitiv-dativ in forma de nominativacuzativ (al) lui Mircea cel Batran.a numeralului sau a constructiei prepozitionale:fata harnica/fata cea harnica.Articolul Demonstrativ(Adjectival) Este articolul care leaga un substantiv articulat cu articol hotarat enclitic sau un nume propriu de persoana de determinantul sau(adjectiv.cum se scriu secventele omofone din Ce-l doare?.a formelor cel.cele.f:cea.plural m.la genitiv-dativ. In limba literara actuala folosirea articolului demonstrativ ca element de legatura pentru un atribut adjectival sau prepositional si chiar ca mijloc de substantivizare a unui adjective este in evident regres fata de perioadele mai vechi.Folosirea corecta a articolului demonstrativ pune mai multe probleme.celei.un numeral.substantiv sau adverb cu prepozitie). In stransa legatura cu formele trebuie retinuta necesitatea acordului in gen.cei( in loc de celei)este invechita si regionala.intr-un singur cuvant.fetei celei harnice(nu cea harnica).cel.Formele acestui articol sunt:singular m.si n.f.dovedindu-si clar calitatea de articol hotarat:prietenul cel mai bun=cel mai bun prieten.ceea ce denota slabirea sensului demonstrative originar al articolului.Ce-a spus?.(al)Ecaterinei cea Mare.celui.preferandu-se alaturarea directa adjectivului.substantivizeaza un adjectiv.cei. 9 .sg.sau constructii prepozitionale si este format al superlativului relativ.in conformitate cu normele.a formelor de nominativ-acuzativ).Ce-i dai?)Acentuarea corecta a formelor de genitiv-dativ este pe radacina. Atentie la scrierea corecta.cea si cei(nu cu cratima.si ca numai in nume proprii ca Mircea cel Batran.numar si caz cu substantivul determinant sau inlocuit.

este suficient si preferabil sa se spuna .Omiterea nejustificata a articolului demonstrativ se produce in constructia toti-cei numeral cardinal propriu-zis echivalenta cu numeralul colectiv:correct se spune toti cei 15 vorbitori. Nearticularea sau lipsa oricarui articol Substantivele nearticulate se gasesc in mai multe situatii. Articolul demonstrativ este folosit uneori in mod superfluient inaintea articolului posesiv (mai ales cand acesta are valoarea apropiata de pronume).Prin aceasta se face deosebire intre un substantiv cu atribut multiplu (=un singur obiect)si un substantiv legat de cel plus alt substantiv reprezentat de cel ca mijloc de substantivizare(=doua obiecte).nici cele –livresti.de tipul matusa de aici si aceia de la Iasi sau interesul personal si acel colectiv.toate cele 30 de vagoane(nu toti 15 vorbitori sau toate 30 de vagoane) Cand se coordoneaza mai multe attribute referitoare la acelasi substantiv.nu insa si cel al lui X(nu si cel al lui X).articolul demonstrativ se pune o singura data la primul termem:baiatul cel harnic si cuminte.de tipul omul( a)cela bunul(in care se produce si repetarea articolului hotarat propriu-zis ).de aceaa in baiatul cel( mai )harnic si cel ( mai) lenes omiterea lui cel ar constitui o greseala.la fel stau lucrurile la concordarea a doua sau mai multe superlative relative:cel mai bun si mai atent elev.Raspunsul ei a fost corect.ceea ce inseamna o subliniere a sensului demonstrativ:de retinut ca nu sunt literare nici imbinarile –regionale.Pentru prezenta sau absenta articolului demonstrativ(prepozitia de)inaintea unui numeral ordinal.In a doua situatie la substantivizari articolul demonstrativ este concurat de articolul enclitic:cel harnic/harnicul.al nostrum steag. In opozitie cu pierderea sensului demonstrativ care are ca rezultat renuntarea la articolul cel prin inlocuirea lui cu zero-apare inlocuirea articolului cu adjectivul sau pronumele demonstrativ inrudit.precizandu-se situatiile in care substantivul nearticulat are sau nu un rol legat de gradele de individualizare:la folosirea substantivului nearticulat dupa 10 .In primul rand trebuie facuta distinctie intre situatiile in care individualizarea este exprimata prin alte mijloace decat articol(prin adjective pronominale sau prin pronume personale si reflexive la dativul posesiv sau este marcata la determinantele antepuse ale substantivului(tipui ca simpaticul baiat.La aceasta din urma trebuie facuta alta distinctie.cel mai bun elev) si situatiile in care substantivul apare fara nici o determinare.

element predicativ suplimentar(S-a dus bou si s-a intors vaca.cei mari.prepozitie lipsa articolului nu spune nimic despre faptul ca obiectul respective ar fi prezentat.) la substantive comune care denumesc obiecte individualizate (prin sens sau determinate):de retinut ca se spune corect Pastrati curatenia sau linistea(nu liniste.in timp ce lipsa articolului la un substantive fara prepozitie are roluri specifice.curatenie)Stationarea interzisa nu(stationare…) Racu Liliana. Intrebuintari caracteristice pentru substantivul nearticulat.Comuna ambelor numere este folosirea substantivului nearticulat in functiile de:nume predicativ(El este elev.)si in imbinarea hotel plud nume propriu respectiv( hotel Intercontinental in loc de hotelul….loc.elevi erau la scoala) la aceasta se adauga unele complemente de mod.Aceasta se constata la intrebuintari ale substantivului nearticulat iesite din uzul activ si pastrate numai in imbinari fixe:in proverbe ca:Munte cu munte se intalneste .Cui pe cui se scoate.dar om cu om!.in unele situatii exista o sinonimie intre lipsa oricarui articol si prezenta articolului hotarat propriu-zis .. In ultima vreme se manifesta tendinta gresita de extindere a folosirii substantivului nearticulat in locul articularii lui cu articolul hotarat in mai multe situatii: in numele de titluri si de functii antepuse numelor proprii de persoana:(inginer Costache in loc de inginerul .fara determinari echivalente cu vreun articol si fara prepozitii au numai formele de nominativ-acuzativ.Ei sunt elevi ). Articulat si nearticulat Oricat ar parea de curios..sau de timp in care substantivul are valoare apropiata de adverb(L-a asteptat zi si noapte).Valentina 11 ..cu unele deosebiri intre posibilitatile singularului si pluralului.Au fost alesi delegate)si opozitie(Cel mic sugar era acasa.

acele culori. în anumite condiţii.ale câmpului.a mamei o culoare. însoţeşte. marcând legătura cu substantivul sau adjectivul determinat. A. apare ca element constant în structura pronumelor posesive şi a numeralelor ordinale (de la 2 înainte) şi.a câmpului orice picior. adjectivele posesive şi genitivul substantivelor şi al pronumelor de diverse specii. 12 soare al dimineţii . ai alor f. adică: un pantof. patru picioare. ale) ca să exprime genitivul: Singular m. sau are articol hotărât cerut de alt cuvânt decât de genitiv. acele vorbe. ai. pe de altă parte.ai Cenuşăresei.ai grădinarului. al f.ARTICOLUL POSESIV (SAU GENITIVAL) Este articolul care. amândouă cu articol hotărât: soarele dimineţii. primul substantiv din construcţii ca cele de mai susnu este determinat sau este determinat altfel decât prin articolul hotărât.ale mamei. vremea treieratului. al doilea substantiv trebuie sa fie precedat de unul din termenii seriei al (a. şi n. ale) suplineşte lipsa articolului hotărât de la primul substantiv şi are acelaşi gen şi număr ca şi acesta. şi n.al Cenuşăresei acel câine – al grădinarului acea vorbă. ai. a Plural m.ale mesei. G. ale acest acel alt un orice Al (a. nişte câini. pe de o parte. N. Un substantiv poate fi adesea determinat de alt substantiv în cazul genitiv. D.al mesei cei doi pantofi. personajul piesei. Când din diferite motive.

la nominativ-acuzativ. Articolul genitival-posesiv se foloseşte obligatoriu înaintea numeralului ordinal.. cu excepţia lui primul. “fata. Articolul genitival-posesiv face legătura dintre un substantiv determinat prin altceva decât articolul hotărât şi genitiv. Articolul genitival-posesiv se combină cu cel. Datorită faptului că asigură legătura dintre un substantiv fără articol hotărât cerut de alt determinativ şi genitiv. fratele cel mare al tău. noştri etc. care sunt din acelaşi grup.neam. ai noştri. cei. gândul celfrumos al lui. de exemplu: calul acesta al meu. sau unei locuţiuni “celor foarte apropiaţi”. pe de altă parte. ei. al (a.) nu conţine articolul posesiv. iar pentru că asigură şi legătura dintre substantiv şi adjectivul sau pronumele posesiv. de exemplu în al meu. cei care au aceleaşi păreri.. care poate însemna “acest lucru al meu “. săi. În acelaşi fel se foloseşte al şi atunci când primul substantiv este determinat de un adjectiv după pantoful acela al fetei. pantofii aceia ai fetei. deoarece al. ai. şi posesivele care urmează după un substantiv determinat altfel decât prin articolul hotărât. ai voştri = “partizanii. ale nu au formă de 13 . picioarele rupte ale mesei. ai. pentru a exprima genitivul şi dativul în formulele ca deschiderea celei de-a treia conferinţe de. sania cea mică a noastră.. pe de o parte. cea. lui. ai ale) a fost numit articol genitival. culorile vii ale câmpului. şi se schimbă după gen: a mea = (orice obiect de genul feminin). cu voi”. ci un pronume care ţine locul unui substantiv subînţeles: “părinţilor”. mevasta etc. ceată. “ mea. ale) apare şi când substantivul este urmat de adjective sau pronume posesive. “copilul meu”.un stilou. două picioare rupte ale mesei. în ciuda aparenţelor. el a fost numit şi posesiv. Al (a. tabără. Genitiv-dativul familiar şi popular alor mei (tăi. coechipierii.al şcolarului care urmează genitivul: acel pantof pierdut al fetei acei pantofi pierduţi ai fetei culoarea verde a câmpului un picior rupt al mesei piciorul rupt al mesei două stilouri. a. Pronumele al apare şi în construcţii populare şi familiare.ale şcolarului. prima. popor cu noi.

este tratat ca parte vorbire auxiliară de sine stătătoare. Prin reacţia faţă de situaţiile de omitere greşită a articolului posesiv... exponentul a (nu al) ceea ce se numeşte. graţie. indiferent de valoarea numeralului. toţi în forma de acuzativ: se spune corect reprezentanţi a (nu ai) 21 de state. autor a (nu al)două cărţi. dar în scris sunt greşite îmbinări ca împotriva lor şi acestora (altora) în loc de a acestora(a altora).. nici înainte de ceea ce sau ce. în asemenea construcţii articolul apare în forma a omonimă cu prepoziţia: destinul a multor capodopere (în loc de destinul multor. sau a 350). formant al numeralului ordinal. diferiţi.. articolul al. care nu este necesar. puţini. de poziţia lui faţă de substantiv sau de felul substantivului din punctul de vedere al articulării.. sau a câteva). sau a multe). Omiterea articolului posesiv de feminin singular a se explică uneori prin cauze fonetice. Articolul.în special numerale şi adjective cu sens cantitativ.. are adesea ca rezultat contaminarea celor două formule. pe lângă genitiv. mulţi.dispun. în majoritatea lucrărilor de gramatică. se produce apariţia lui incorectă în construcţii cu două dative coordonate dependente de prepoziţiile datorită.genitiv-dativ. în construcţii cu articolul posesiv între un substantiv articulat enclitic sau o prepoziţie cu formă articulată şi genitivul următor. caracterul a (nu al) numeroase boli.. Confundarea prepoziţiei a cu articolul posesiv omonom în forma lui de feminin singular sau în varianta regională invariabilă se întâlneşte în diverse construcţii în care.. în imediata vecinătate a unui cuvânt cu a iniţial: în vorbirea rapidă cei doi a se pot contrage... 14 . realizate cu prepoziţia a. de verbe ca a mulţumi sau a aparţine şi de adverbe de tipul conform: de reţinut că se spune corect datorită ajutorului şi indicaţiilor (nu şi a indicaţiilor)... unii vorbitori ajung să modifice forma prepoziţiei din construcţii echivalente cu genitivul. numeroşi. exprimarea mai simplă şi mai elegantă pentru asemenea nominativ-acuzative rămânând: al cincilea concurs de. din hipercorectitudine. tratând-o drept variabilă după gen şi număr ca şi cum ar fi vorba de articol. de posibilitatea folosirii unei construcţii echivalente. mulţumită. După formulări ca aceasta s-a constituit şi un nominativ-acuzativ cel de-al cincilea concurs de. comemorarea a celor 350 de ani (în loc de comemorarea celor 350. de câţiva. de-a lungul a câtorva ore (în loc de delungul câtorva. a trebuie să apară totdeauna. Când este element constitutiv.. Faptul că unele cuvinte.. care însoţeşte un substantiv şi serveşte la marcarea categoriilor morfologice ale acestuia. De reţinut că articolul posesiv nu poate apărea înainte de un numeral cardinal propriu-zis care nu este însoţit de cel de.

SBARCEA RODICA 15 . El este examinat la părţile de vorbire pe care le caracterizează şi în cadrul acelor categorii morfologice a căror marcă formală este. articolul hotărât şi cel nehotărât funcţionează ca morfe ale numărului.În studiile mai recente însă articolul nu mai este interpretat ca o clasă morfologică de sine stătătoare. el face legătura între adjectiv şi substantivul determinat. cazului şi determinării minime la substantiv. Această dispersare a articolului se explică prin faptul că unităţile care-l constituie sunt eterogene din punct de vedere semantic şi funcţional şi prin faptul că semnificaţia lor nu poate fi sesizată independent de partea de vorbire pe care o însoţesc.C ât priveşte articolul demonstrativ (adjectival). Iar articolul posesiv (genitiva) serveşte la diferenţierea cazului genitiv de dativ. număr şi caz. Astfel. acordându-se cu acesta în gen.

mai jos. Se numeşte « proclitic » pentru că se aşează in faţa substantivului : Singular masculin N. : Un elev.o doamnă.Articolul nehotărât Articolele nehotărâte care provin din numeralul latinus "a€unus”.în raport cu clasa sau specia cărei îi aparține.un brad. D.un profesor.nedefinite .mai puțin individualizat.o carte.fără o definire precisă a acestora.Articolele nehotărâte sunt aici nişte indici abstracţi ai unui grad scăzut de individualizare a obiectelor gramaticale. un unui feminin o unei Plural masculin feminin nişte unor Singura problemă pe care o ridică articolul nehotărât proclitic este confuzia lui “un/o/nişte“ cu alte părţi de vorbire(vezi. Ac. odată un împărat şi o împărăteasă .Valorile morfologice …) Formele articolelor nehotărâte sunt urmatoarele : Singular : N. G. : A fost « împarăteasă». Se numeşte « nehotărât » pentru că obiectul este considerat necunoscut : Ex.-(pe) un elev.”una”(la formele de singular)și din sintagma latină “a nescio quid”(nu știu ce) la formă de plural.un pix.un apartament. Observăm faptul că obiectele sunt detaşate de cele două categorii .« împărat » şi Ex.Ac.se folosesc proclitic.un tablou(masculin si neutru) -(pe) o elevă(feminin) 16 .înaintea substantivelor pentru că acestea să arate un obiect gramatical mai puțin cunoscut.

17 .Ac.(pe)un of-G. 2.doi se joacă.ai.a. Sau de morfeme ale trecerii unor substantive proprii la substantivele comune: N.(pe) un leneş-G.o ” pot fi şi adjective pronominale nehotărâte : Un elev vine.D.tablou(masculin si neutru) -(al.Ac.(al.ai.Articolul nehotărât substantivează adjective şi adverbe : El este un inţelept. N.a.ele pot avea si calitate de morfeme ale substantivizării unui adjectiv.ale)unui elev.Simultan cu această calitate. Articolele nehotărâte îşi modifică forma dupa gen.a.(al.adverb sau interjecţie : N.-(al.ale)unui harpagon.tablouri.Ac.D.ai.D.a.ale)unor elevi.Ac.(pe)un învăţat-G.ale)unei eleve(feminin) Plural : N.ale)unui of .ai.a.altul pleacă.ai.număr şi caz.ai.D.ale)unui învăţat . N.ia făcut un bine.tablouri.ai.D.(pe) un trei-G.eleve(pentru toate cele trei genuri) G.ale)unui trei . (pe) nişte elevi.(al.ai.(al.(al.ale)unui leneş .devenind « morfeme ale cazurilor »(vezi exemplele de mai jos).numeral.pronume.(al.Ac. ”Un.D.a. N.verb.(pe)un harpagon-G.Ac.eleve(pentru toate cele trei genuri) Observaţii : 1.G.a. Sau numerale cu valoare adjectivală : Un elev învaţă.D.a.

”unui”.ele arată faptul că articolul nehotărât capătă in asfel de situaţii înţelesul unui determinativ sinonim cu „oricine”.Acesta este pentru maculine şi neutre « un .Deşi formulele citate nu sunt în principiu recomandabile.A. 18 .el nu înseamnă „unul singur” ori „numai unul”.o” .iar pentru feminine o şi se declină astfel: N.Valorile morfologice ale unor cuvinte care sunt si articole Un poate fi : 1)articol nehotărât proclitic : Am admirat un tablou la Muzeul de Artă.Articolul nehotărât prezintă obiectul exprimat de substantiv ca nefiind bine cunoscut sau ca nedefinit în mod voit de vorbitor.D.”alta” şi numeralul ordinal:”un alt frate vitreg”. Articolul nehotărât precedă adesea pe „altul”. Atunci când însoţeşte un nume propriu.Formele şi funcţiile articolului nehotărât Articolul nehotărât are numai singular. Observaţie! Deosebirea dintre articolul hotărât si numeralul corespunyător constă in aceea că articolul hotărât nu începe o numărătoare şi.el dă înţelesul de ”unul ca”. : Un Brâncoveanu nu se putea turci.”fiecare”.introducând ideea de alegere: Ex.prin urmare.”un al patrulea cântăreţ”. ”un asemenea om ca”. ”un. G.”o a doua acţiune” etc.totuşi.”o altă idee”.”unei” .”oricare”. 2. V.

Am cerut un caiet.2)numeral cardinal cu valoare adjectivală :    Eu am un băiat. Daţi-mi şi mie un pix ! numai un pix ! doar un pix !  Nu-mi daţi decât un pix ! încă un pix ! cel puţin un pix ! 3)adjectiv nehotărât :  Un copil desenează. 19 .Ac.. 3)substantiv(prin conversiune) : « Niște » este un cuvânt bisilabic.nu două.altul citeşte ! 4)substantiv (prin conversiune) :  ”Un”este un cuvant monosilabic.Ștefan cel Mare.tu ai doi.elevul cel bun . 2)adjectiv nehotărât(când stă pe lângă substantiv la numărul singular) : Am cumpărat nişte brânză şi nişte ciocolată.N.plural : Mi-au telefonat nişte studenţi albanezi. CEL poate fi : 1)articol demonstrativ adjectival : a)când însoțește adjectivul și îl articulează :  Mircea cel Bratran. NIŞTE poate fi : 1)articol nehotărât proclitic.

/ E)Cel de ieri a fost mai greu.cel explicat Cel suferind. c)când ajută la formarea gradelor de comparație ale adjectivului și adverbului :   Gabriel este cel mai blond dintre ei. C)Cel al colegului n-a fost corectat.cel neastâmpărat .. d)când substantivează participii.cel harnic.cel mulţumit.pe cel colnic. Au urcat pe cel deal. Cel cu noroc. Sertarul cel din dreapta e al tău ? 3)pronumele demonstrativ de depărtare forma scurtă : A) Cel de la Iași este mai vechi.cel cu scaun la cap .b)când substantivează adjective și locuțiuni adjectivale :   Cel bogat. Pe cel din copilărie nu-l vom uita ! B)Cel de la stânga e al meu. 4)substantiv(prin conversiune) :  « Cel » este un cuvânt monosilabic.supine.gerunzii    Cel învăţat.forma scurtă : Cel moșneag uită mereu. D)Am văzut pe cel/ care a spart geamul.cel aburind 2)adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare.cel citit. El scrie cel mai corect pentru vârsta lui.cel prădat Cel cules.cel cu judecată. 20 .cel mic.

.. 5)verb predicativ personal(=a există) : Unde-i telecomanda ? 6)verb predicativ impersonal(=a se întâmpla. 4)pronumele personal în Ac. 2)articol hotărât enclitic(face corp comun cu substantivul) : Ceasul gării e defect. 21 . 8)verb copulativ impersonal : Nu-i bine/să lipsești de la școală./ 9)verb auxiliar personal : Copilu-i ajutat de părinții săi./ 11)interjecție : I ! ce grea este ecuația asta! 12)substantiv(prin conversiune) : « I » este și verb auxiliar. 10)verb auxiliar impersonal : Nu-i indicat/să stai picior peste picior.forma neaccentuată : I le ofer cu plăcere. 3)pronume personal în D.a trebui) : Dacă-i/să câștige/.I poate fi : 1)substantiv :          I este o vocală în alfabetul latin.câștigă./ 7)verb copulativ personal : Mama-i blândă și frumoasă.forma neaccentuată : I-am ajutat pe elevii mei.

3)articol hotărât enclitic(face corp comun cu substantivul sau cu adjectivul antepus) : Tânăra fată va reuși.să nu plângeți.(pentru perfectul compus) 8)prepoziție : a)cu cazul Ac.A poate fi : 1)substantiv : Litera ”a” este prima din alfabet. :  Miroase a levănțică.a invaţa. 6)adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare : Casa a de la dreapta e a ta ? 7)verb auxiliar : De-a fi/să mor/. 5)pronume demonstrativ de depărtare : A de acolo este sora mea. 22 .a citi. 2)articol posesiv-genitival : O carte a feței este nouă. 4)articol demonstrativ : A bătrână e cam bolnavă.a veghea ş.a./(pentru viitor) El a înțeles totul. b)marcă a infinitivului :a pleca.

6)pronumele personal in Ac. 23 .o ştie toată lumea.fără funcţie :  Au ţinut-o una si bună.alta invaţă.. 2)articol nehotărât proclitic :  Am vizitat o moschee din centrul Ierusalimului./ 7)numeral cardinal cu valoare adjectivală :  Daţi-ne şi nouă o idee !  8)verb auxiliar(pentru viitor.9)interjecţie :   Mă uit in gât şi tu trebuie sa spui : A! A ! mi-am adus aminte.valoare neutră.perfect compus şi prezumtiv) :  O fi venit oare ? 9)interjecţie :  O !ce brad frumos ! 10)substantiv(prin conversiune) :  « O » este şi articol. O poate fi : 1)substantiv :  O este o literă in alfabetul latin.. 5)pronume personal in Ac. 3)adjectiv nehotărât :  O elevă scrie.forma neaccentuată. 4)pronumele personal in Ac..cu rol de complement direct:  Că e un ignorant/.cu rol de complement direct :  O ajutăm pe mama cu placere. 10)substantiv(prin conversiune) :  « A » este si prepoziţie.valoare neutră.

alături de prepoziţie si de conjucţie).feminin singular cea ce.cele nu ajută la conversiunea numeralului cardinal.D./ c.lucrul care) Ceea ce s-a întâmplat ne-a bulversat pe toţi.d.  Articolul cei.)  Articolul posesiv-genitival intră in componenţa numeralului ordinal: Al doilea a plecat ieri. cel ce feminin ceea ce(inv) G.adj.Ac.De asemenea.cele intră in componenţa pronumelui relativ compus: Singular masculin N. celui ce celei ce masculin cei ce Plural feminin cele ce celor ce Normele actuale. in Ac.ceea ce au şi făcut.card. in A.. 24 .(considerat până de curând a fi singurul pronume relativ compus!)este de genul neutru:   I-am rugat să rămână.c.dem. (num.cea.se precizează că pronumele relativ compus ceea ce.D. Cu sens de G./ c.OBSERVAŢII !  Articolul este o parte de vorbire sinsematică(adică nu funcţionează singur. Pentru a-i da valoare de G.cei. El a venit/.acceptă existenţa pronumelui relativ compus.ci doar îl articulează : Cele trei sunt caietele mele.cu val.graţie a ceea ce a auzit. Subiect N.se foloseşte construcţia analitică cu prepoziţia a:   El n-a venit.stabilite prin cea de-a doua ediţie a DOOM.(faptul care./din cauza a ceea ce a auzit. Subst. cu sens de D.  Articolele cel. Cu art.d.ci este doar instrument gramatical.

datorită prepoziţiei simple a.)  Există situaţii când articolul hotărăt enclitic nu trebuie comentat in analiza gramaticală:dânsul. Reputaţia acestor persoane e bună. b) N.. Eu il ajut pe elevul bolnav. Subiect G. c.obţinute cu ajutorul prepoziţiei a: a=prepoziţie Trei a trei sunt corecte.ind.  Nu se comentează nici articolul demonstrativ din componenţa gradelor de comparaţie.. C. II. atribut D. unor părţi de propoziţie.dânsele. Ac. atribut D. Dir.cu A. Disociaţi formele analitice de G.subiect G.ind. Noi le apreciem pe aceste persoane.sens de G. Eu îl ajut pe un elev bolnav. Ac.dir.Aşadar.  Din punct de vedere al flexiunii. 25 . Ac. O sa le telefonăm acestor persoane. Aceste persoane sunt competente.altele sau in sinea ş. C. Tema elevului e corectă.. Sau D. (Tezele multora.a. c.substantivele pot fi: I.dir.precedată de prepoziţie sau de locuţiune prepoziţională cu G.atribut D. Un elev scrie.unele... a mulţi a=articol Tezele a multora dintre ei sunt corecte. Elevul scrie.nici articolul posesiv-genitival din componenţa numeralului ordinal. ori de D.c.ind.se poate da nuanţă. Declinare articulată (cu artiol hotărât sau cu articol nehotărât): a) N. I-am dat elevului nota 10. c.subiect G. I-am dat unui elev nota 10. Declinare nearticulată(lipsită de articol): N. C. Tema unui elev e greşită.

articolul cumuleaza. pronume: eul etc. Pe de alta parte. altul(in acest ultim caz are si rolul de a distinge adjectival pronominal de pronumele respective). are pe langa cele doua valori mentionate mai inainte si pe aceea de indice al substantivarii. pe langa rolul de morfem al determinarii. Astfel articolul poate fi element constitutiv. in inaintea. articolul nu are nimic comun cu categoria determinarii si are cu totul alt rol. in dansul. formativ al unui cuvant.având un sens determinat(lexical sau gramatical) Harpagon=om zgârcit. si anume daca aceasta opozitie apare in cursul intregii paradigme a cuvantului. in situatiile in care insoteste un subtantiv. imprejurul(unde are si rolul de a diferentia formal prepozitia de adverbul din care deriva).avar Prezumtiv=socotit ca probabil Tabus Denisa Articolul la substantiv Articolul are rolul de morfem al determinarii numai in situatiile in care este posibila macar una dintre opozitiile proprii categoriei determinarii . pe acela de indice al cazului. ca de exemplu in al doilea. Cand insoteste si alte parti de vorbire substantivate(substantive provenind din adjective: frumosul. adverbe: binele.Dicţionar Morfem=cea mai mică unitate din structura morfologică a cuvantului. ) . in unul. 26 . Daca niciuna dintre opozitii nu se realizeaza.

fata de cea a substantivului nedeterminat. sau ca indice al cazului. articulata si nearticulata. mai comod sa fie pastrat numai pentru situatiile in care are rolul de element formative. chiar termenul de articol este. si in situatii in care nu se realizeaza prin asanumitul articol definit enclitic –ul. prin indiferenta de categoria gramaticala a determinarii. vine inaintea prietenilor. pentru a exprima categoria gramaticala a cazului : opozitia articulat/nearticulat corespunde opozitiei nominativ – acuzativ/ vocativ.In cazul numelor proprii de persoana care se caracterizeaza . nu are decat rolul de indice al categoriei cazului. -a etc si prin articolul nedefinit proclitic un. disparate. articolul nu are virgula deci. In cazul unor substantive proprii feminine. utilizand pentru cele in care exprima categoria determinarii pe acela de morfem al acestei categorii (asa cum in situatiile in care exprima numai cazul poate fi considerat simplu morfem al cazului) Ca morfem al determinarii. o. si s-ar impune restrangerea lui. considerarea articolului ca parte de vorbire nu ar fi justificata. Concluzia la care duce analiza situatiilor in care apare articolul este ca ceea ce ne-am obisnuit sa numim articol reprezinta o categorie extrem de eterogena de elemente. Rolul cel mai important il reprezinta acela de expresie gramaticala a categoriei determinarii. Da cartea copilului. vine inaintea unor prieteni. La genitive-dativ substantivul este aproape totdeauna insotit de articol definit sau nedefinit: Opera scriitorului. aparand totdeauna. Dar nici in celelalte situatii. greu de redus la o clasa unica. in lumina acestor consideratii. rolul de morfem al determinarii. articolul. poate. De altfel. intre altele. si nu cum neam astepta opozitiei determinat/nedeterminat. ambiguu. opera unui scriitos. Insotind aceasta categorie de substantive. avand in limba roluri foarte diferite. reuseste gratie perseverentei etc. articolul nu poate fi considerat parte de vorbire. cand apare cu rolul de element formative al unor cuvinte. 27 . limba romana utilizeaza cele doua forme. In limba romana actual predomina ca frecventa folosirea substantivului determinat (definit sau nedefinit). Se constata de asemenea deosebiri de intrebuintare in raport cu cazurile: a). da cartea unui copil. In acest caz. articolul apare in situatii in care se realizeaza toate cele trei opozotii. specializarea pentru una sau alta dintre cele doua situatii si ar fi.

se intalnesc in limba popular. Cand substantivul este precedat de un adjectiv propriu-zis. Cand subiectul este un substantive la singular. Imi trebuie cartile. Substantivul in nominative este de obicei. Situatiile in care substantivul subiect apare nearticulat sunt in limba actual autin numeroase. cu conditia ca subiectul sa fie la plural. de ex. deci nedeterminate: 1. insotit de articol: vine trenul. Substantivele care denumesc fenomene ale naturii: bate vant. In aceasta situatie predomina ca frecventa substantivul nedeterminat .Substantivele in genitive-dativ se intrebuinteaza fara articol numai cand sunt precedate de un adjectiv pronominal: opera acestui scriitor. In limba romana actual predomina net constructiile de acest ultimo tip. Imi trebuie o carte (cartea) si nu : Imi trebuie carte . Orice subtantiv in unele proverb . Deosebit de frecvent este nearticulat subiectului lui a trebui : Imi trebuie carti . deci in constructii cu character arhaic : Corb la corb ochii nu scoate . Sunt posibile insa si constructiile cu substantivul determinat: bate vantul. articolul se ataseaza adjectivului: opera marelui scriitor. fratele meu a venit etc 3. Substantivele nume de rudenie insotite de un adjectiv posesiv: a venit frate-meu. 4. tata-tau a spus etc. vine un tren. un compus. Eminescu si M. Se joaca copii. un elev constiincios invata etc. vine inaintea fiecarui prieten etc. in care substantivul si posesivul formeaza un grup sudat. 2. dar si Imi trebuie niste carti . Dintre scriitori folosesc frecvent fara articol substantivele care denumesc fenomene ale naturii si au rol de subiect: M. vine furtuna. 28 . Astfel pot aparea fara articol. da cartea frumosului copil etc. vine furtuna. mai ales in textile literare. Constructiile de acest fel. Un substantiv la plural: Pleaca vopoare . b). Sadoveanu. Limba literara prefer constructiile cu substantivul determinat: tatal tau a spus. elevul constiincios invata. Substantivu nedeterminat se intalneste mult mai rar. acesta se intrebuinteaza mai des articulat.

cand subtantivul este insotit de un determinant : El devine un scriitor mare . Substantivul complement direct este la plural : Cumpara carti . a iesi. Subtantivul subiect in constructii negative : Pic de nour nu se vede. dar putin frecvente . Lasa cartile vraf etc. Respira aer curat etc. dar Cumpara o carte sau Cumpara cartea.5. mai ales. Ion iese doctor etc. cartile). ) 4. Substantivul nedeterminat singular se intalneste in constructii cu caracter fix . Daca verbul nepredicativ este a deveni. In acest caz. 5. Substantivul are rol de circumstantial : Strange florile manunchi. Subtantivul nedeterminat se intrebuinteaza de obicei atunci cand 1. Substantivul este precedat de o propozitie (care cere acuzativul) : Vine la timp . El devine poetul generatiei sale . dar si articulate : El este un profesor bun . Bea lapte . Constructiile cu substantivul determinat sunt posibile. ( Sunt posibile insa si constructiile cu substantivul determinat : Bea un lapte cald . Constructia Cumpara carte nu se foloseste in limba actuala . (Ti-)e frig etc. Da veste etc. El ajunge poetul cel mare etc. de ex. Substantivul precedat de prepozitie poate fi determinat de articol : 29 . ca . Se intalnesc. Invata carte . El este profesorul bun etc. Bea laptele cald etc. 2. Din aceasta situatie nu exista iesire . El iese un doctor bun . Se foloseste de asemeni nearticulat subtantivul in constructii fixate de tipul (Mi-) e somn . Substantivul complement direct la singular reprezinta un nume de materie : Cumpara paine . Subtantivele in nominative cu rol de nume predicative se folosesc mai ales nearticulate : El este profesor (bun). 3. Tipete de om nu se arata pe strada. numele predicativ este aproape totdeauna nearticulat : Voi deveniti scriitori (mari) . c) Subtantivul in acuzativ poate aparea in egala masura determinat sau nedeterminat : Cumpara carti (niste carti . substantivul nu poate fi determinat de un atribut. Subtantivele nearticulate subliniaza in astfel de contructii negatia. a ajunge . . Pune carte ape masa etc. Sta in casa .

In concluzie. iar cand determinarea e mai putin precisa se recurge la articolul nedefinit . Pune carte ape masa de lemn . Substantivul determinat definit sau nedefinit apare in aceleasi conditii sintactice. Articolul definit enclitic-morfem al determinarii se intrebuinteaza : Cand substantivul este insotit de un atribut determinativ si atributul exprima o caracteristica a obiectului indicat de substantivul regent capabila sa-l deosebeasca pe acesta de celelalte obiecte din aceeasi categorie : zambeste vesel soarele balai si 30 . In cazul ultimului exemplu . si constructia cu substantivul nedeterminat : Scrie cu creion rosu (constructia Vine cu tren nu este insa posibila). Al doilea participant la concurs la concurs corect etc. A tesut cinci covoare . articolul atasindu-se adjectivului : A terminat minunatul basm . Cand este insotit de un atribut : Pune carte ape o masa de lemn . indiferent de caz sau de rolul sintactic . Sta intr-o casa mare . mai slab la acuzativ. tendinta care se manifesta mai puternic la genitive-dativ si la nominative(subiect) . Scrie cu creionul rosu. 3. S-au intalnit patru calatori.1. cosul cu flori etc. e posibila. uneori. A adus aceasta carte . Cand substantivul este un nume de rudenie indicand o fiinta unica pentru un anumit vorbitor. d) Substantivele precedate de un adjectiv pronominal sau de un numeral se intrebuinteaza intotdeauna . e) Substantivul precedat de un adjectiv propriu-zis este aproape totdeauna articulate . 2. A cantat un frumos cantec etc. Vede pe bunicul etc. In acest caz substantivul este determinat definitive : Ma duc la mama . se poate spune ca in limba actuala se constata tendinta de a restrange folosirea substantivului nedeterminat. Sta in casa mare etc. E de obicei nearticulat substantivul precedat de cu cand are rol de atribut : cafea cu lapte . Cand substantivul este precedat de prepozitia cu : Vine cu trenul . fara articol : Au venit acesti copii . Intrebuintarea unuia sau altuia dintre cele doua articole depinde de sens: articolul definit insoteste substantivul cand acesta indica un obiect clar individualizat.

steagurile rosii ard in soare (Beniuc). Pentru ca a aparut mai inainte in comunicare : A cumparat paine si unt. substantivul este nearticulat sau articulat cu articol nedefinit. articolul : au inceput a pisca din somn pe imparatul (Creanga). gresit sa spunem : am scris sorei. Un bunic este totdeauna folositor. Cand atributul nu are character determinativ. si vine domnul. articolul apare : atitudinea de tovaras a profesorului nostru (sau atitudinea tovaraseasca a profesorului nostru). 3. Pentru ca exprima un fenomen al naturii sau o senzatie sau un femomen fiziologic general uman : Arde soarele. Este . Pentru ca indica o fiinta unica pentru un anumit vorbitor : A venit mama. bulevardul Balcescu etc. Numele celorlalte grade de rudenie. care nu indeplinesc conditia aratata .. Cf. putem spune. 31 . Foamea-i cel mai bun bucatar. Painea a mancato. Si substantive care desemneaza fiinte bine cunoscute pot sa fie considerate de catre vorbitor ca unice in imprejurarea data si sa primeasca. Daca in constructia a doua se adauga un atribut determinative . 2. la fel cu adjectivul. deci determinat . cum dovedeste faptul ca . Cand substantivul nu este insotit de un atribut . daca nu sunt insotite de un determinant. pana la marea (Creanga). casa era sediul Sfatului popular. De ex : luna si stelele cufundate in marea. in loc de atitudine de tovaras . atitudine tovaraseasca . Am vazut o casa frumoasa. Astazi ele au caracter arhaic si popular. cand fu a se infatisa la boierul (Ispirescu). in primul caz este vorba de atitudinea unui tovaras cunoscut . Vine toamna . dar indica un obiect cunoscut: 1. de aceea apar in opere literare . In limba veche astfel de constructii erau frecvente. Spunem astfel atitudinea tovarasului . Si nume de lucruri se construiesc la fel . Prezenta unui atribut pe langa substantiv arata ca obiectul in discutie este cunoscut vorbitorului. muntii Carpati. n-am cosit din holda lor un pai(Idem). cu exact acelasi inteles . daca substantivul este utilizat pentru a denumi o categorie). deci . cu scopuri stilistice. am sa te spun la domnul (in vorbirea scolarilor de pe vremuri) . si de aceea ambele substantive primesc articolul. A intalnit pe bunicul ( dar si A venit o mama. dar (o) atitudine de tovaras . rodul muncii sale.. in al doilea atributul serveste ca un simplu calificativ . nu se pot intrebuinta articulate . deci . deseara ma intalnesc cu fratele etc. daca vorbitorul le considera unice.

In aceasta constructie substantivul indica intr-un fel (figurat) tot specia. biata mama. si nu alt animal . vorbitorul il infatiseaza ca pe un reprezentant al intregii specii . in calitatea lui de “lup” (=specie). cand sta dupa adjectiv : Intreg grupul a luat parte la actiune . poate sa le manance oile. a savarsit actiunea enuntata. a actiunii verbului pe care il determina. la luna . Ca taranul printre snopi de grau voi intra masiv si greu in vreme (Beniuc). ci lupul . substantivul apare articulat si atunci cand este vorba de un singur exemplar al speciei. indiferent de caz si de topica adjectivului : Tot orasul (orasul tot) a participat la demonstratie . Experienta de veacuri a ciobanului si a taranului a creat aceasta siguranta ca numai “lupul”. Daca modelul acesta s-au creat formule similare cu adjective carora li se da valoare substantivala : a face pe desteptul (pe marele . la intervale bine determinate. Datorita acestei opozitii . indirect. in sensul ca nu ursul sau vulpea . Se constata o usoara deosebire de sens intre cele doua constructii. In i-a mancat lupul oaia. Cand substantivul face parte din constructia cu caracter fix a face pe ~ : a face pe savantul . Am vizitat tot orasul.) Tot constructii fixe reprezinta si la anul . In astfel de cazuri intervine. Substantivele determinate de adjectivul tot sunt intotdeauna articulate . deci cunoscute . deci tot individualizarea. ca atare . si opozitia dintre doua sau mai multe specii. Intregul grup a raspuns la apel . separarea uneia de celelalte. pe teribilul etc. 32 . substantivul se intrebuinteaza fara articol si invers : biata mama . Substantivul insotit de adjectivul intreg este articulat cand preceda adjectivul : grupul intreg .- Cand substantivul indica generic specia ca totalitate : numai randuneaua era sfanta si putea sa-si creasca linistita puii . Substantivul precedat de adjectivul biet poate fi articulat sau nu in functie de adjectiv : daca articolul se ataseaza adjectivului . prezenta articolului se explica prin faptul ca . desi are in vedere un singur lup. la saptamana. a face pe poetul etc. dar poate fi articulat sau nearticulat . unde substantivul articulat arata repetarea .

Astfel : Uneori substantivul insotit de articol nedefinit poate avea un sens general. . (Cf. cu deosebirea ca un profesor are capacitatea de a exprima prin individualitati . 1954 : Niste marturisiri . 9 dec. titlul. el nu poate fi inclus printre morfemele categoriei determinarii. De aceea trebuie folosita cu prudenta. dar cartea studentului . Ex. : Un profesor trebuie sa fie constiincios si corect este echivalent ca sens cu Profesorul trebuie sa fie constiincios si corect. Asa. caci este asociat in mintea noastra cu sinonime ca orice (fiecare) profesor. In ce priveste articolul genitival. articolul genitival apare atunci cand substantivul (sau pronumele) in genitiv are ca element regent un substantiv nearticulat enclitic : o carte a studentului . inca doua : articolul genitival (sau posesiv) si articolul adjectival (sau demonstrativ) . nu ne oprim asupra articolului nedefinit decat pentru a releva unele situatii mai speciale. De aceea. al articolului din Gazeta literara. in afara de elementele discutate in paragrafele anterioare.Substantivul determinat nedefinit se intrebuinteaza in conditii sintactice similare cu cele in care apare substantivului determinat definit. Opozitia dintre articulat si nearticulat Fiind unul din cele mai importante elemente ale determinarii numelui. nepotrivit. Ele privesc in principiu stabilirea gradului in care un obiect 33 . - In grupul articolului mai sunt inglobate de obicei . pentru ca prezenta sau lipsa lui in anumite pozitii nu presupune nici un fel de diferenta sub aspectul determinarii. folosirea unui grad de determinare sau a altuia depinde in sens strict de continutul comunicarii. “faramitat” generalitatea. cand intre elementul regent si substantivul in genitiv se intercaleaza un alt determinant. ar fi fost mai potrivit Marturisiri) . Sa vedem care este raportul dintre aceste elemente si categoria determinarii. intocmai ca atunci cand este insotit de articol definit. poate avea uneori o nuanta depreciativa. articolul se intrebuinteaza dupa anumite reguli. forma specifica articolului nedefinit. de ex. Forma de nominativ acuzativ plural niste.

Cand este urmat de acesta. Prin urmare. el trebuie sa asigure o legatura gramaticala. Adesea. colegul Popescu . Articolul se deosebeste de celelalte determinative pentru ca este specializat. Articolul nu are insa totdeauna libertatea de a marca relatia pentru care s-a apecializat.este cunoscut sau necunoscut.. fata de mama mea. desi gradul de cunoastere a fiintelor denumite prin aceste cuvinte este acelasi.Titi Geambasul etc. Principalele reguli ale acestei opozitii sunt: Substantivul primeste numai articol hotarat 1). 3). 5). aceasta. este urmat imediat de genitiv: copita calului. doctorul Marin. celei de a doua. profesoara Nicoleta etc. celei) urmat de propozitia de:celui de al doilea. de exemplu in formula mama-mea. aceea si formele lor sau de numeralul ordinal.Vlad Calugarul. Cand. articolul se foloseste uneori fara sa se mai ia in seama gradul de cunoastere amintit. tata-tau etc. toata si de compusele acestora: tustrei. In alte situatii. tovarasii lui Gheorghe etc. Cand este o porecla sau un supranume asezat dupa numele propriu-zis: Mircea Ciobanul. acela. Cand subliniaza o calitate. 34 . 2). De aceea genitivul nu se poate construi decat cu articolul (celui. la numeralul ordinal prezenta lui se explica prin aceea ca ordinea in care se insira obiectele cere ca locul fiecaruia sa fie precizat. strungarul Lupu. un titlu al unei persoane. fara a fi precedat de alt determinativ. tuspatru etc. tatal meu etc.Constantin Stolnicul. asezat imediat inaintea numelui ei propriu: prietenul Nicolae. chiar daca obiectul denumit este foarte bine cunoscut. strugurii viei. articolul nu se foloseste. Toate aceste deosebiri de intrebuintare a articolului formeaza ceea ce numim opozitia dintre articulat si nearticulat. 4). adica nu contine alte indicatii decat pe cele care rezulta din relatia cunoscutnecunoscut cu diversele ei trepte. Cand este urmat sau precedat de tot. Altfel. cercetatoarea Vasilica.

-sau. fiecare. 5). 8). Unde mi-ai pierdut umbrela? 9). Isi bate capul. 7). Cand exprima unul dintre urmatoarele grade de rudenie: mama. NOTA: Substantivele insirate la 5 sunt.) 4). elev. ofiter etc. frate-meu. sora-mea.oricate. -tau. tata. Cand exprima insusirea unui subiect prin numele predicativ: Dumitru ste student. -ta. catorva. Cand este precedat de: acest. mama-tii. -ta. niste. oricata. -ta.-ta. fi-meu. bunicul. lucrator etc) si s-a intors barbat (om in toata firea. stiut de vorbitori. de: nici un. oricine. nora-mea. de-a baba oarba etc. unchiu-meu. mama-sii 35 . -sau etc. -ta. cate catva. Cand exprima o stare calitativa a subiectului. catava. maiestru. de exempu: A plecat flacau (copil. profesor. oricare. carne de miel etc. oricat. -tau. de ex: gara este ceva precis. Fratele lui se facr tractorist etc. sau. mama-mea. fi-mea. de: vreun vreo. Cand se afla in genitiv imediat dupa substantiv cu articol hotarat sau cand este in dativ fara alta determinare. In se duce la gara. Cand este precedat imediat de o propozitie si nu are dupa el un determinativ: in casa. pentru tigari. de: cat. oricati. nici o. -sa.-sa. Cand exprima un lucru care apartine persoanei indicate de dativul verbelor construite cu acest caz: Si-a scrantit piciorul. -sa. -sa.-sa. cati. cum rezulta din genitiv-dativ celor feminine: mama-mii. Ti-ai rupt rochita!. NOTA: Faptul ca substantivul nu primeste in aceste conditii articolul hotarat nu inseamna neaparat ca obiectul denumit este necunoscut sau prezentat ca atare. cuscra-mea. aceasta. Cand exprima gradele de rudenie in formule fixe cu adjectivul posesiv enclitic unit cu substantivul: tata-meu. 3). bunica. Cand este construit cu locutiunea prepozitionala de-a:de-a ulii si porumbeii. Substantivul nu primeste articol hotarat: 1). 2). de la tara. soacra-mea.6). acel. cata. –tau. de fapt compuse si adjectivul posesiv este incorporat. de: care. aceea si formele lor de numeral cardinal sau de cel ordinal. niste. pe strada.

pofta. ne o.) 9). somn etc. ceata. ma. 10). ci mananca un mar. 6). 7). favoriti etc). mi se face (ti se face. (clatite. rusine. mustati. Si-a cumparat ceas (masina) etc. se cere articulat. Au facut descoperiri (importante) etc. i se face etc. frig. sarmale. mar! Dar atunci. Astfel. greata. mananca mere. Substantivele care nu exprima materia sunt intrebuintate in aceasta acceptiune mai ales la plural. ger. mananca inghetata. Cand exprima subiectul in constructii ca: Mi-e (ti-e.(mama-mei. de ex: Corb la corb nu scoate ochii. Stanescu Daniela 36 . Se intreprind cercetari. Cand exprima subiectul in constructii ca: E soare (caldura. mama-tei. foame. lene.) 8). mamei sale. fum. surorii tale etc. sete. umezeala etc. de ex: cand se spune familiar: Mananca.) frica. le e). mar are intelesul de “ceea ce se cheama mar”. Cand indica un lucru privit din punct de vedere general apartinand unei persoane indicate de dativul posesiv din constructii ca: Si-a lasat (sa-i creasca) plete (barba. si nu pe acela de partitiv. mamei tale. lumina pacla. In proverbe si zicatori in care uzul a fixat substantivul nearticulat acolo unde. Cand exprima ideea de partitiv: bea lapte. dar nu manca mar. NOTA: Regula este incalcata uneori. surorii mele. liniste. ridighi etc). racoare. mama-sei) etc. vrea mamaliga. va e. Sa se compare cu aceleasi substantive fara adjective posesive incorporate: mamei mele. astazi.

coord.1986. Editura Albatros" . MIRCEA MOT. Editura Echinox 3. 1982. 2000.BIBLIOGRAFIE 1. Avram Mioara: “Gramatica pentru toti”. Teodor COTELNIC:”Gramatica uzuală a limbii române” ."Gramatica de baza a limbii romane.Editura Junimea” 5. CORNELIA CHIRITA.2002. 1995. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania 6. Editura Litera 37 ."Gramatica de la A la Z". ION COTEANU . Editura Paralela 45 2. Dimitriu C :”Gramatica Limbii Romane Explicata”. STELUTA PESTREA SUCIU .1982. DUMITRU BEJAN . Bucuresti 4."Gramatica limbii romane".

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful