Cuprins : Articolul .................................................................... 2 Articolul hotarat ....................................................... 5 Articolul Demonstrativ(Adjectival)...........................

9 ARTICOLUL POSESIV (SAU GENITIVAL) ................... 12 Articolul nehotărât ............................................... 16 Articolul la substantiv ............................................ 26 BIBLIOGRAFIE ......................................................... 37

1

Articolul

Articolul romanesc este unul dintre cele mai concludente domenii pentru urmarirea “pe viu” a modului in care s-a realizat, in dezvoltarea istorica a limbii si in care continua sa se produca, sub ochii nostri, procesul de gramaticalizare, adica de pierdere treptata a autonomiei unor cuvinte si de transformare a lor din marci lexicale (pentru exprimarea unor/unei functii) in marci (morfeme) gramaticale. Articolul face parte din sistemul de determinare a numelui. El precizeaza in ce masura obiectul denumiteste cunoscutori este considerat cunoscut de cei care spun ceva despre obiect. Articolul se comporta in unele imprejurari ca o parte de vorbire propriu-zisa, pe cand in altele, ca un sufix, unindu-se cu partea finala a cuvantului. El apare ca parte de vorbire cand se utilizeaza inaintea substantivului, a adjectivului sau a numeralului, dar nu si atunci cand este unit cu sfarsitul substantivului, adjectivului sau numeralului. Tinand seama insa ca functiile lui sunt, in mare, aceleasi, Il putem trata in amandoua situatii ca parte de vorbire. Cand sta inaintea cuvantului, articoluluii se da nume de articol prespus sau proclitic, iar cand sta dupa cuvant, unit cu acesta, articolul este numit postpus sau enclitic. In literatura de specialitate din ultimul timp apareuneori ideea ca articolul nu este o parte de vorbire, ci un morfem al categorie determinarii.Argumentele pentru a sustine aceasta inovatie terminological consta in utilizarea articolului cand substantivul se repeta (Am cumparat paine. Painea era proaspata) sau cand substantivul este isotit de adjectivul tot (Tot orasul a luat parte la demonstratie.) Faptul ca poate fi cerut de un anumit element prezent in comunicare constituie un argument in afirmarea caracterului gramatical al categoriei determinarii in limba romana si justifica considerarea articolului care reprezinta mijlocul de exprimare al acestei categorii, nu ca parte de vorbire ci ca morfem, si anume morfem dependent, de acelasi tip cu desinentele care exprima numarul, cazul, etc. Situarea articolului in seria afixelor flexionare este sustinuta mai ales cu urmatoarele doua argumente:-“Articolele participand la opozitiile de determinare sun numai doua:- (u)l si un. O parte de vorbire cu un numar asa de restrans de membri e ceva cu totul exceptional. –Articolele cu valoare individualizatoare sunt strict limitate distributional: nu
2

apar decat in prezenta unui substantiv, in apropierea directa a acestuia, fuzionand eventual cu finala substantivului( o floare, floarea, o casa, casa). In literatura de specialitate nu s-a demonstrat inca in mod convingator ca trebuie sa incetam de a mai vorbi de articol si sa vorbim de morfemul categoriei determinarii. Spunand acestea, avem in vedere, pe de o parte, ca opinia mai noua vizeaza in mare masura aspectul formal al problemei, mai exact terminologia (de ex: ceea ce se propune sa se numeasca morfemul categoriei determinarii este cunoscut in gramatica sub numele de articol care are functia de individualizare). In favoarea mentinerii articolului care este reprezentat intr-adevar prin putine elemente, dar acestea au o fregventa foarte mare, se poate invoca faptul ca din toate tipurile de articole despre care se vorbeste in gramatica romaneasca sunt intotdeauna cuvinte de aceeasi natura cu prepozitiile, verbele auxiliare, adverbele morfem etc., adica cuvinte care fiind golite de sens lexical, au functie de marca. Faptul care prezinta cuvinte este probat si de provenienta lor ( de ex: un provine din numeralul latinescunus) , si de posibilitatea izolarii lor prin pauza( de ex: intre “niste” si “pere” se poate crea o pauza fara sa se distruga comunicarea – “Niste frumoase pere” – ceea ce nu este posibil intre radicalul “per-“ si desinenta “-e”). Admitand acest lucru, rezulta in mod logic ca, daca negam calitatea de cuvinte a articolelor, trebuie sa negam calitatea de cuvinte si a prepozitiilor, verbelor auxiliare, adverbelor morfem etc., tot la fel cum, daca admitem ca prepozitiile, verbele auxiliare, adverbele morfem etc. sunt cuvinte, trebuie sa admitem ca si articolele au aceasta calitate. La articol genul, numarul si cazul sunt marcate de desinente. Astfel, pentru a putea vorbi de radical, este necesar sa existe un corp fonetic care sa apara in toate formele flexionare ale cuvantului respectiv. In cazul nostru insa nici la seria de articole de tipul un, o, niste, etc. nici la seria de articole–l, -e, -I nu exista un corp fonetic comun fiecareia din aceste serii de forme,

ceea ce inseamna, practic, ca nu exista un radical. Numai din acest punct de vedere, s-ar putea vorbi de radical doar la articolele de tipul cel, cea, cei, cele(unde campul fonetic comun este ce-), precum si la articolele de tipul al, a, ai, ale etc. (unde campul fonetic comun este a-). Insa nici aceste corpuri fonetice nu reprezinta radicali, pentru ca functia de baza a radicalului estea ceea de asigura sensul lexical al cuvantului din care face parte. Daca articolul este o parte de vorbire lipsita de sens lexical si daca radicalul are functia principala de a asigura sensul lexical al cuvantului din care face parte, atunci ce- din articolul genitival cel, cea, cei, cele etc) si a- (din articolul posesiv genitival al, a, ai, ale etc) nu reprezinta radicali. Admitand ca articolul nu are radical trebuie sa admitem implicit ca aceasta parte de vorbire nu are nici desinenta, pentru ca
3

interferenta. singular. alteori. numar si caz sunt indicate in principiu prin supletivism de ex. sintaxa. ci si din punctul de vedere al romaniei actuale. de la un context la altul. La intrebarea carui domeniu ii apartine clasa articolului: morfologie. care. este mult mai complexa. functii a caror manifestare este uneori simultana. singular. cand lexical sau lexicogramatical. interferenta acestora. nominativ-acuzativ. cand morfologic. in etapa actuala de limba. exprimate cand simultan. iar. ai etc. stilistica. nominativ-acuzativ. morfologice. Daca nu are nici desinenta nici radical articolul poate fi considerat parte de vorbire fara structura morfologica. sunt forme pentru masculin. -a. semanintica. in cazul articolului. un. sintactice. In concluzie. sunt forme pentru feminin. alteori. iar o privire dintr-un singur punct de vedere ar fi simplificatoare si neconforma cu realitatea lingvistica. la stadii diferite de gramaticalizare si la utilizari cu functii diferite.desinenta . -l. ale etc. cand sintactic. raspunsul nu poate fi decat unul singur: apartine tuturor acestor domenii. fac din capitolul articolul romanesc unul dintre cele mai complexe si mai specific domenii ale limbii romane. in sensul ca particularitatile limbii romane privesc manifestarea fiecarui tip de reguli (semantice. Concluzii: Multimea de functii s imai ales.ce element structural cu functie in primul rand de marca – poate exista numai pe langa radical care are functie in primul rand lexicala. cand succesiv si contolate cand semantic. lexic. In functionarea sa dinamica. La articol categoriile gramaticale de gen. stadii diferite chiar in ce priveste aceeasi forma de articol. articolul a ajuns. putem spune ca faptele articolului romanesc sunt complexe nu numai din perspective istorica. lexical si lexico-gramaticale) si a fiecarui tip de articol. Parvu Madalina 4 . -o. de la o forma la alta. succesiva. si functii diferite.

Substantive Articularea cu articol hotarat este speciifica atat substantivelor commune. Gardul nu avea poarta. Afara e vant. poarta. omat nu au nici un fel de articol. Au cazut nameti de omat. S-a topit omatul. aratand ca obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor. vant. etc… Articolul hotarat este subdivizat in: a) Articol hotarat propriu-zis: eleva.l. Cu ajutorul articolului se arata ca obiectele denumite sunt cunoscute. Te cauta prietenii.Articolul hotarat Definitie: Articolul hotarat este articolul care insoteste un substantive. lumina inseamna lumina electrica dintr-o incapere. A S-a facut lumina. cat si celor proprii: 5 . poarta. Te cauta un prieten.copacii b) Articol genitival(posesiv): un elev al clasei c) Articol adjectival(demonstrativ): bradul cel inalt Partile de vorbire articulate cu articol hotarat: 1.i). B Aprinde lumina! S-a deschis poarta. vantul. In exemplele din coloana (A) substantivele lumina. pe cand in exemplele din coloana (B) substantivele lumina. poarta inseamna poarta stiuta a unei curti. A inceput vantul. prieten. prietenii si omatul au articol (a.

el fiind antepus:(Andrei. Codrescu. cu functia articolului preluata de vocala precedenta”u”. Iulia. insule. dupa cum se vede. Labus). Ceahlaul. rauri): . Brasovul. Romania. Islanda. Buzdugan. simpaticul meu coleg. Dunarea. de la substantiv la adjectivul aflat inainte. iar acesta denumeste un obiect considerat cunoscut: bogata toamna. eroicul lui act. negrul pix. rosul drapel. Adjective Adjectivele calificative primesc articol hotarat enclitic a) cand se afla imediat inaintea substantivului la care se refera. cu “u” final pe post de articol(Paltinu. cele mai multe substantive proprii masculine care denumesc persoane(nume si prenume) si animale apar fara articol hotarat la nominative si acuzativ. Anton.. Zoe) apar fara articol hotarat la nominative si acuzativ. casa. Magurele… -neutre: Crisul. Stejaru) -feminine: Craiova. Frasinu. Maria. Puiu). 2. Ion.de exemplu: Mihai Viteazul. Petru Schiopul. iubitul coleg. dar este o porecla sau un supranume. Costache. Nume geografice(orase. substantivele terminate in consoana sau in alte segmente grafice(Carmen. Lili. b) cand intre adjectivul calificativ si substantivul la care se refera el apare un adjectiv sau un pronume posesiv: frumoasa noastra patrie. tari. Laie Chiorul etc. la genitive si dativ.masculine: (Bucurestiul. Lizuca. Milecu Carnul. Grivei. stiloul… b) Articularea substantivelor proprii cu articol hotarat prezinta cateva particularitati in raport cu cele commune cat si in functie de grupele semantice pe care acestea le acopera: Nume de persoane si animale: . munti. Somesul. Articolul trece. In astfel 6 . iar la genitiv si dativ au la fel ca masculinele articol hotarat antepus.masculine:( Ciobanu. c) cand adjectivul se afla dupa substantive. feminine: de cele mai multe ori au forma articulata: Ana. Iasiul).a) Toate substantivele comune se pot articula cu articol hotarat indifferent de genuri: elevii.

inauntrul. numar si caz.. intregul popor. Dativ. -numerale cardinale: unul. Milescu cel Carn. 7 . Acel frumos imi place mie. intr-insele. -prepozitii si locutiuni prepozitionale de genitive provenite din adverbe prin articulare: inaintea. primii. Acuzativ si Vocativ). intr-insii.. primele. -numerale ordinale: primul. intreaga biruinta. tot poporul. avem si Un frumos nu-I o minune. intr-insa. intaiul. feminine. intreg poporul. inapoia. muntele intreg. toata suflarea. astfel. caci dupa cum avem Frumosul n-are intotdeauna cautare. intregul ciorchine. 3. unii. dansii. prima. poporul intreg. pentru cele doua numere(singular si plural) si pentru cele cinci cazuri(Nominativ. vara toata. imprejurul. Intreg are insa si posibilitatea de a fi adjectiv obisnuit. Atentie: Articolul hotarat poate sa transforme un adjectiv in substantive. Nota: O pozitie aparte fata de articol ocupa adjectivele tot si intreg. una.de combinatii. Genitiv... El are. adjectivul este echivalent cu “cel + adjectivul (nearticulat): Mihai cel Miteaz. intaia. Petru cel Schiop. Categorii gramaticale si declinare Articolul hotarat detasat de substantive are gen. dar acesta nu este o functie specifica lui. forme mai vechi precedate de prepozitii: intrinsul. forme pentru cele trei genuri( masculine. primind el insusi articolul daca este asezat inainte de substantiv: intreaga vara. intaii. unele.dansa.. biruinta intreaga. La fel si cand tot si intreg se afla dupa substantive: strugurele tot. -pronume nehotarat: unul. Laie ce Chior etc. una. neutru). Alte parti de vorbire Articolul hotarat mai poate insoti: -pronumele personale: dansul. Orice frumos trebuie respectat etc. La pronume si la numerale articolul hotarat apare numai la formele de nominative si acuzativ. Inaintea substantivului. tot si intreg cer ca acesta sa fie articulate: tot omul.

-le -le Masculin Feminin Neutru PLURAL GEN Caz Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ -i(codrii.SINGULAR GEN Caz Nominativ -l. -le(codrule. boul) Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ -lui. (codrul.stelele) -lor(doctoritelor) -lor -i -lor -le -lor -lor -le -lor Masculin Feminin Neutru Matei Alina Maria 8 .boului) -lui. -l. (codrului.boii) -lor(codrilor.cearta) -i(doctoritei) -i -a -l.boule) -a(doctorita.boilor) -lor -i -lor -le(doctoritele. -le. -le -lui -lui -l. -le.

cel.in altele il poate inlocui pe acesta.substantivizeaza un adjectiv.nu pe desinente.cele.sau constructii prepozitionale si este format al superlativului relativ.(al)Ecaterinei cea Mare.un numeral.e bine de stiut ca.si ca numai in nume proprii ca Mircea cel Batran.cea si cei(nu cu cratima.sg.preferandu-se alaturarea directa adjectivului.Daca in unele situatii nu se face decat sa sublinieze individualizarea marcata prin articol hotarat propriu-zis.Ce-a spus?.si n.dovedindu-si clar calitatea de articol hotarat:prietenul cel mai bun=cel mai bun prieten.in speta la genitiv-dativ singular si plural:(impotriva tendintei de parasire a acestui acord si de folosire.la genitiv-dativ.Ce-i dai?)Acentuarea corecta a formelor de genitiv-dativ este pe radacina.ceea ce denota slabirea sensului demonstrative originar al articolului.In prima situatie la atribute el nu e concurat de alt element.lenesii=cei lenesi.f.Articolul Demonstrativ(Adjectival) Este articolul care leaga un substantiv articulat cu articol hotarat enclitic sau un nume propriu de persoana de determinantul sau(adjectiv.substantiv sau adverb cu prepozitie). Atentie la scrierea corecta.cei( in loc de celei)este invechita si regionala.in conformitate cu normele.f:cea.Forma de genitiv-dativ f.numeral. In limba literara actuala folosirea articolului demonstrativ ca element de legatura pentru un atribut adjectival sau prepositional si chiar ca mijloc de substantivizare a unui adjective este in evident regres fata de perioadele mai vechi.celui.a numeralului sau a constructiei prepozitionale:fata harnica/fata cea harnica.celei.a formelor cel.plural m.intr-un singur cuvant.Formele acestui articol sunt:singular m.numar si caz cu substantivul determinant sau inlocuit. 9 .a formelor de nominativ-acuzativ).cum se scriu secventele omofone din Ce-l doare?. In stransa legatura cu formele trebuie retinuta necesitatea acordului in gen.Abateri de la aceasta regula se produc la acordul in caz cu substantivul determinant.si n.se spune corect baiatului celui harnic (nu cel harnic).Folosirea corecta a articolului demonstrativ pune mai multe probleme.cei.fetei celei harnice(nu cea harnica).Ecaterina cea Mare este corecta folosirea articolului si a adjectivului la genitiv-dativ in forma de nominativacuzativ (al) lui Mircea cel Batran.

Nearticularea sau lipsa oricarui articol Substantivele nearticulate se gasesc in mai multe situatii.In primul rand trebuie facuta distinctie intre situatiile in care individualizarea este exprimata prin alte mijloace decat articol(prin adjective pronominale sau prin pronume personale si reflexive la dativul posesiv sau este marcata la determinantele antepuse ale substantivului(tipui ca simpaticul baiat.de tipul omul( a)cela bunul(in care se produce si repetarea articolului hotarat propriu-zis ).nu insa si cel al lui X(nu si cel al lui X).Prin aceasta se face deosebire intre un substantiv cu atribut multiplu (=un singur obiect)si un substantiv legat de cel plus alt substantiv reprezentat de cel ca mijloc de substantivizare(=doua obiecte).cel mai bun elev) si situatiile in care substantivul apare fara nici o determinare.nici cele –livresti.In a doua situatie la substantivizari articolul demonstrativ este concurat de articolul enclitic:cel harnic/harnicul.este suficient si preferabil sa se spuna .articolul demonstrativ se pune o singura data la primul termem:baiatul cel harnic si cuminte.al nostrum steag. Articolul demonstrativ este folosit uneori in mod superfluient inaintea articolului posesiv (mai ales cand acesta are valoarea apropiata de pronume).La aceasta din urma trebuie facuta alta distinctie.precizandu-se situatiile in care substantivul nearticulat are sau nu un rol legat de gradele de individualizare:la folosirea substantivului nearticulat dupa 10 .la fel stau lucrurile la concordarea a doua sau mai multe superlative relative:cel mai bun si mai atent elev.Raspunsul ei a fost corect.Pentru prezenta sau absenta articolului demonstrativ(prepozitia de)inaintea unui numeral ordinal.ceea ce inseamna o subliniere a sensului demonstrativ:de retinut ca nu sunt literare nici imbinarile –regionale.de aceaa in baiatul cel( mai )harnic si cel ( mai) lenes omiterea lui cel ar constitui o greseala. In opozitie cu pierderea sensului demonstrativ care are ca rezultat renuntarea la articolul cel prin inlocuirea lui cu zero-apare inlocuirea articolului cu adjectivul sau pronumele demonstrativ inrudit.de tipul matusa de aici si aceia de la Iasi sau interesul personal si acel colectiv.toate cele 30 de vagoane(nu toti 15 vorbitori sau toate 30 de vagoane) Cand se coordoneaza mai multe attribute referitoare la acelasi substantiv.Omiterea nejustificata a articolului demonstrativ se produce in constructia toti-cei numeral cardinal propriu-zis echivalenta cu numeralul colectiv:correct se spune toti cei 15 vorbitori.

Cui pe cui se scoate..curatenie)Stationarea interzisa nu(stationare…) Racu Liliana.fara determinari echivalente cu vreun articol si fara prepozitii au numai formele de nominativ-acuzativ. Intrebuintari caracteristice pentru substantivul nearticulat. In ultima vreme se manifesta tendinta gresita de extindere a folosirii substantivului nearticulat in locul articularii lui cu articolul hotarat in mai multe situatii: in numele de titluri si de functii antepuse numelor proprii de persoana:(inginer Costache in loc de inginerul .sau de timp in care substantivul are valoare apropiata de adverb(L-a asteptat zi si noapte). Articulat si nearticulat Oricat ar parea de curios.cu unele deosebiri intre posibilitatile singularului si pluralului.prepozitie lipsa articolului nu spune nimic despre faptul ca obiectul respective ar fi prezentat.Valentina 11 .cei mari..) la substantive comune care denumesc obiecte individualizate (prin sens sau determinate):de retinut ca se spune corect Pastrati curatenia sau linistea(nu liniste.loc.element predicativ suplimentar(S-a dus bou si s-a intors vaca.)si in imbinarea hotel plud nume propriu respectiv( hotel Intercontinental in loc de hotelul….dar om cu om!.Au fost alesi delegate)si opozitie(Cel mic sugar era acasa.Aceasta se constata la intrebuintari ale substantivului nearticulat iesite din uzul activ si pastrate numai in imbinari fixe:in proverbe ca:Munte cu munte se intalneste .in timp ce lipsa articolului la un substantive fara prepozitie are roluri specifice.Ei sunt elevi ).elevi erau la scoala) la aceasta se adauga unele complemente de mod..Comuna ambelor numere este folosirea substantivului nearticulat in functiile de:nume predicativ(El este elev.in unele situatii exista o sinonimie intre lipsa oricarui articol si prezenta articolului hotarat propriu-zis .

ale acest acel alt un orice Al (a. apare ca element constant în structura pronumelor posesive şi a numeralelor ordinale (de la 2 înainte) şi. a Plural m. Un substantiv poate fi adesea determinat de alt substantiv în cazul genitiv. G.ale mesei. al doilea substantiv trebuie sa fie precedat de unul din termenii seriei al (a. ale) suplineşte lipsa articolului hotărât de la primul substantiv şi are acelaşi gen şi număr ca şi acesta. A. acele vorbe.al mesei cei doi pantofi.al Cenuşăresei acel câine – al grădinarului acea vorbă. al f. însoţeşte. şi n. marcând legătura cu substantivul sau adjectivul determinat. ai alor f. Când din diferite motive. adjectivele posesive şi genitivul substantivelor şi al pronumelor de diverse specii. în anumite condiţii.ai Cenuşăresei. patru picioare.ARTICOLUL POSESIV (SAU GENITIVAL) Este articolul care. 12 soare al dimineţii . şi n. vremea treieratului. ale) ca să exprime genitivul: Singular m.a mamei o culoare.ale mamei. sau are articol hotărât cerut de alt cuvânt decât de genitiv. pe de altă parte. N. primul substantiv din construcţii ca cele de mai susnu este determinat sau este determinat altfel decât prin articolul hotărât. acele culori. personajul piesei. amândouă cu articol hotărât: soarele dimineţii.ai grădinarului. adică: un pantof. D. ai. ai. nişte câini. pe de o parte.a câmpului orice picior.ale câmpului.

Al (a. cea. ale nu au formă de 13 . sau unei locuţiuni “celor foarte apropiaţi”. pe de altă parte. a. pe de o parte. picioarele rupte ale mesei. care sunt din acelaşi grup. ei.al şcolarului care urmează genitivul: acel pantof pierdut al fetei acei pantofi pierduţi ai fetei culoarea verde a câmpului un picior rupt al mesei piciorul rupt al mesei două stilouri.) nu conţine articolul posesiv. al (a. tabără. cei.. “fata. popor cu noi. ai. Articolul genitival-posesiv face legătura dintre un substantiv determinat prin altceva decât articolul hotărât şi genitiv. prima. cu voi”. culorile vii ale câmpului. deoarece al. la nominativ-acuzativ. pentru a exprima genitivul şi dativul în formulele ca deschiderea celei de-a treia conferinţe de.. ale) apare şi când substantivul este urmat de adjective sau pronume posesive. ai. ceată. două picioare rupte ale mesei. Articolul genitival-posesiv se combină cu cel. coechipierii. ai noştri. şi posesivele care urmează după un substantiv determinat altfel decât prin articolul hotărât. Pronumele al apare şi în construcţii populare şi familiare. gândul celfrumos al lui.ale şcolarului. noştri etc. care poate însemna “acest lucru al meu “. În acelaşi fel se foloseşte al şi atunci când primul substantiv este determinat de un adjectiv după pantoful acela al fetei. cu excepţia lui primul. ai ale) a fost numit articol genitival. fratele cel mare al tău. ai voştri = “partizanii. săi.. de exemplu în al meu. pantofii aceia ai fetei. cei care au aceleaşi păreri.neam. iar pentru că asigură şi legătura dintre substantiv şi adjectivul sau pronumele posesiv. “copilul meu”. Articolul genitival-posesiv se foloseşte obligatoriu înaintea numeralului ordinal. mevasta etc. în ciuda aparenţelor. lui. şi se schimbă după gen: a mea = (orice obiect de genul feminin). ci un pronume care ţine locul unui substantiv subînţeles: “părinţilor”. “ mea. Genitiv-dativul familiar şi popular alor mei (tăi. sania cea mică a noastră. Datorită faptului că asigură legătura dintre un substantiv fără articol hotărât cerut de alt determinativ şi genitiv.un stilou. de exemplu: calul acesta al meu. el a fost numit şi posesiv.

dispun.. în asemenea construcţii articolul apare în forma a omonimă cu prepoziţia: destinul a multor capodopere (în loc de destinul multor. mulţi. are adesea ca rezultat contaminarea celor două formule. autor a (nu al)două cărţi.. în construcţii cu articolul posesiv între un substantiv articulat enclitic sau o prepoziţie cu formă articulată şi genitivul următor... diferiţi. de poziţia lui faţă de substantiv sau de felul substantivului din punctul de vedere al articulării. de posibilitatea folosirii unei construcţii echivalente.. mulţumită. sau a multe). sau a 350). unii vorbitori ajung să modifice forma prepoziţiei din construcţii echivalente cu genitivul. în majoritatea lucrărilor de gramatică. exprimarea mai simplă şi mai elegantă pentru asemenea nominativ-acuzative rămânând: al cincilea concurs de. care însoţeşte un substantiv şi serveşte la marcarea categoriilor morfologice ale acestuia. 14 .. care nu este necesar. articolul al. de câţiva.. de verbe ca a mulţumi sau a aparţine şi de adverbe de tipul conform: de reţinut că se spune corect datorită ajutorului şi indicaţiilor (nu şi a indicaţiilor). de-a lungul a câtorva ore (în loc de delungul câtorva. dar în scris sunt greşite îmbinări ca împotriva lor şi acestora (altora) în loc de a acestora(a altora). toţi în forma de acuzativ: se spune corect reprezentanţi a (nu ai) 21 de state. Omiterea articolului posesiv de feminin singular a se explică uneori prin cauze fonetice.. Articolul.în special numerale şi adjective cu sens cantitativ. graţie. sau a câteva). formant al numeralului ordinal.. caracterul a (nu al) numeroase boli. Când este element constitutiv. se produce apariţia lui incorectă în construcţii cu două dative coordonate dependente de prepoziţiile datorită.. Faptul că unele cuvinte.. comemorarea a celor 350 de ani (în loc de comemorarea celor 350..genitiv-dativ. pe lângă genitiv. puţini. tratând-o drept variabilă după gen şi număr ca şi cum ar fi vorba de articol... indiferent de valoarea numeralului. din hipercorectitudine. în imediata vecinătate a unui cuvânt cu a iniţial: în vorbirea rapidă cei doi a se pot contrage. Prin reacţia faţă de situaţiile de omitere greşită a articolului posesiv. De reţinut că articolul posesiv nu poate apărea înainte de un numeral cardinal propriu-zis care nu este însoţit de cel de. realizate cu prepoziţia a. este tratat ca parte vorbire auxiliară de sine stătătoare. a trebuie să apară totdeauna. După formulări ca aceasta s-a constituit şi un nominativ-acuzativ cel de-al cincilea concurs de. exponentul a (nu al) ceea ce se numeşte. numeroşi. nici înainte de ceea ce sau ce. Confundarea prepoziţiei a cu articolul posesiv omonom în forma lui de feminin singular sau în varianta regională invariabilă se întâlneşte în diverse construcţii în care.

El este examinat la părţile de vorbire pe care le caracterizează şi în cadrul acelor categorii morfologice a căror marcă formală este. SBARCEA RODICA 15 .În studiile mai recente însă articolul nu mai este interpretat ca o clasă morfologică de sine stătătoare.C ât priveşte articolul demonstrativ (adjectival). număr şi caz. Această dispersare a articolului se explică prin faptul că unităţile care-l constituie sunt eterogene din punct de vedere semantic şi funcţional şi prin faptul că semnificaţia lor nu poate fi sesizată independent de partea de vorbire pe care o însoţesc. Astfel. articolul hotărât şi cel nehotărât funcţionează ca morfe ale numărului. el face legătura între adjectiv şi substantivul determinat. Iar articolul posesiv (genitiva) serveşte la diferenţierea cazului genitiv de dativ. acordându-se cu acesta în gen. cazului şi determinării minime la substantiv.

Articolul nehotărât Articolele nehotărâte care provin din numeralul latinus "a€unus”.înaintea substantivelor pentru că acestea să arate un obiect gramatical mai puțin cunoscut. Se numeşte « nehotărât » pentru că obiectul este considerat necunoscut : Ex.un pix.« împărat » şi Ex. odată un împărat şi o împărăteasă .Articolele nehotărâte sunt aici nişte indici abstracţi ai unui grad scăzut de individualizare a obiectelor gramaticale.Ac. G.”una”(la formele de singular)și din sintagma latină “a nescio quid”(nu știu ce) la formă de plural.un brad.se folosesc proclitic.nedefinite .fără o definire precisă a acestora. Ac.-(pe) un elev.în raport cu clasa sau specia cărei îi aparține.mai jos. Observăm faptul că obiectele sunt detaşate de cele două categorii . : Un elev. : A fost « împarăteasă».mai puțin individualizat. Se numeşte « proclitic » pentru că se aşează in faţa substantivului : Singular masculin N.o doamnă.o carte.un profesor. un unui feminin o unei Plural masculin feminin nişte unor Singura problemă pe care o ridică articolul nehotărât proclitic este confuzia lui “un/o/nişte“ cu alte părţi de vorbire(vezi.Valorile morfologice …) Formele articolelor nehotărâte sunt urmatoarele : Singular : N. D.un apartament.un tablou(masculin si neutru) -(pe) o elevă(feminin) 16 .

ai.a.număr şi caz.(pe)un of-G.Ac.tablouri. ”Un.D.Ac. 17 .ale)unui trei .Ac.o ” pot fi şi adjective pronominale nehotărâte : Un elev vine.pronume.ale)unui of .(pe)un învăţat-G.ai.ale)unui învăţat .Ac.Articolul nehotărât substantivează adjective şi adverbe : El este un inţelept. N.eleve(pentru toate cele trei genuri) Observaţii : 1.D.(al.numeral. N.a.D.tablou(masculin si neutru) -(al.adverb sau interjecţie : N. (pe) nişte elevi.ai.(pe)un harpagon-G.D.ai.a.(pe) un trei-G.(al. N.D.ale)unor elevi.ai. Sau de morfeme ale trecerii unor substantive proprii la substantivele comune: N.ele pot avea si calitate de morfeme ale substantivizării unui adjectiv.ale)unui harpagon.(al.a.ai.(pe) un leneş-G.ale)unei eleve(feminin) Plural : N.a.ai.(al.verb. Sau numerale cu valoare adjectivală : Un elev învaţă.a.(al.ai.-(al.(al.tablouri.Ac.D. Articolele nehotărâte îşi modifică forma dupa gen.eleve(pentru toate cele trei genuri) G.Ac.G.Simultan cu această calitate.doi se joacă.ale)unui leneş .D.ia făcut un bine.ale)unui elev.a.devenind « morfeme ale cazurilor »(vezi exemplele de mai jos).altul pleacă.a. 2.

totuşi.Articolul nehotărât prezintă obiectul exprimat de substantiv ca nefiind bine cunoscut sau ca nedefinit în mod voit de vorbitor. Atunci când însoţeşte un nume propriu.”un al patrulea cântăreţ”.Deşi formulele citate nu sunt în principiu recomandabile. ”un asemenea om ca”. 2.”o a doua acţiune” etc.Formele şi funcţiile articolului nehotărât Articolul nehotărât are numai singular.el nu înseamnă „unul singur” ori „numai unul”.Acesta este pentru maculine şi neutre « un . : Un Brâncoveanu nu se putea turci.”unei” .el dă înţelesul de ”unul ca”. V. ”un. 18 .”o altă idee”.”oricare”. ”unui”.introducând ideea de alegere: Ex.ele arată faptul că articolul nehotărât capătă in asfel de situaţii înţelesul unui determinativ sinonim cu „oricine”. Observaţie! Deosebirea dintre articolul hotărât si numeralul corespunyător constă in aceea că articolul hotărât nu începe o numărătoare şi.Valorile morfologice ale unor cuvinte care sunt si articole Un poate fi : 1)articol nehotărât proclitic : Am admirat un tablou la Muzeul de Artă.iar pentru feminine o şi se declină astfel: N.”fiecare”.prin urmare.”alta” şi numeralul ordinal:”un alt frate vitreg”. Articolul nehotărât precedă adesea pe „altul”.o” .A.D. G.

.elevul cel bun . 19 . CEL poate fi : 1)articol demonstrativ adjectival : a)când însoțește adjectivul și îl articulează :  Mircea cel Bratran. 2)adjectiv nehotărât(când stă pe lângă substantiv la numărul singular) : Am cumpărat nişte brânză şi nişte ciocolată.Ac. Daţi-mi şi mie un pix ! numai un pix ! doar un pix !  Nu-mi daţi decât un pix ! încă un pix ! cel puţin un pix ! 3)adjectiv nehotărât :  Un copil desenează.plural : Mi-au telefonat nişte studenţi albanezi.tu ai doi.nu două.altul citeşte ! 4)substantiv (prin conversiune) :  ”Un”este un cuvant monosilabic.2)numeral cardinal cu valoare adjectivală :    Eu am un băiat. NIŞTE poate fi : 1)articol nehotărât proclitic. 3)substantiv(prin conversiune) : « Niște » este un cuvânt bisilabic.Ștefan cel Mare. Am cerut un caiet.N.

cel harnic..gerunzii    Cel învăţat.cel citit.pe cel colnic.cel prădat Cel cules.cel neastâmpărat .supine. Au urcat pe cel deal. Sertarul cel din dreapta e al tău ? 3)pronumele demonstrativ de depărtare forma scurtă : A) Cel de la Iași este mai vechi.cel explicat Cel suferind. d)când substantivează participii./ E)Cel de ieri a fost mai greu. El scrie cel mai corect pentru vârsta lui. 20 .cel mulţumit. c)când ajută la formarea gradelor de comparație ale adjectivului și adverbului :   Gabriel este cel mai blond dintre ei.cel cu scaun la cap .forma scurtă : Cel moșneag uită mereu. 4)substantiv(prin conversiune) :  « Cel » este un cuvânt monosilabic. C)Cel al colegului n-a fost corectat. Cel cu noroc. Pe cel din copilărie nu-l vom uita ! B)Cel de la stânga e al meu.cel aburind 2)adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare.cel cu judecată. D)Am văzut pe cel/ care a spart geamul.b)când substantivează adjective și locuțiuni adjectivale :   Cel bogat.cel mic.

. 2)articol hotărât enclitic(face corp comun cu substantivul) : Ceasul gării e defect. 8)verb copulativ impersonal : Nu-i bine/să lipsești de la școală.. 21 ./ 9)verb auxiliar personal : Copilu-i ajutat de părinții săi.I poate fi : 1)substantiv :          I este o vocală în alfabetul latin.forma neaccentuată : I le ofer cu plăcere. 3)pronume personal în D.câștigă.a trebui) : Dacă-i/să câștige/./ 7)verb copulativ personal : Mama-i blândă și frumoasă. 5)verb predicativ personal(=a există) : Unde-i telecomanda ? 6)verb predicativ impersonal(=a se întâmpla. 4)pronumele personal în Ac.forma neaccentuată : I-am ajutat pe elevii mei./ 11)interjecție : I ! ce grea este ecuația asta! 12)substantiv(prin conversiune) : « I » este și verb auxiliar. 10)verb auxiliar impersonal : Nu-i indicat/să stai picior peste picior.

a veghea ş.a citi.a. 2)articol posesiv-genitival : O carte a feței este nouă. 6)adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare : Casa a de la dreapta e a ta ? 7)verb auxiliar : De-a fi/să mor/.A poate fi : 1)substantiv : Litera ”a” este prima din alfabet.să nu plângeți. 3)articol hotărât enclitic(face corp comun cu substantivul sau cu adjectivul antepus) : Tânăra fată va reuși. 22 .(pentru perfectul compus) 8)prepoziție : a)cu cazul Ac. 5)pronume demonstrativ de depărtare : A de acolo este sora mea./(pentru viitor) El a înțeles totul. :  Miroase a levănțică. b)marcă a infinitivului :a pleca.a invaţa. 4)articol demonstrativ : A bătrână e cam bolnavă.

O poate fi : 1)substantiv :  O este o literă in alfabetul latin.9)interjecţie :   Mă uit in gât şi tu trebuie sa spui : A! A ! mi-am adus aminte.cu rol de complement direct:  Că e un ignorant/. 23 . 6)pronumele personal in Ac.cu rol de complement direct :  O ajutăm pe mama cu placere.valoare neutră.o ştie toată lumea./ 7)numeral cardinal cu valoare adjectivală :  Daţi-ne şi nouă o idee !  8)verb auxiliar(pentru viitor.perfect compus şi prezumtiv) :  O fi venit oare ? 9)interjecţie :  O !ce brad frumos ! 10)substantiv(prin conversiune) :  « O » este şi articol. 5)pronume personal in Ac. 3)adjectiv nehotărât :  O elevă scrie.fără funcţie :  Au ţinut-o una si bună. 10)substantiv(prin conversiune) :  « A » este si prepoziţie. 2)articol nehotărât proclitic :  Am vizitat o moschee din centrul Ierusalimului..forma neaccentuată...valoare neutră.alta invaţă. 4)pronumele personal in Ac.

/din cauza a ceea ce a auzit.D.alături de prepoziţie si de conjucţie).card. cu sens de D.graţie a ceea ce a auzit.  Articolele cel..ci doar îl articulează : Cele trei sunt caietele mele.d. Pentru a-i da valoare de G.(faptul care.c. celui ce celei ce masculin cei ce Plural feminin cele ce celor ce Normele actuale.Ac.lucrul care) Ceea ce s-a întâmplat ne-a bulversat pe toţi.feminin singular cea ce.OBSERVAŢII !  Articolul este o parte de vorbire sinsematică(adică nu funcţionează singur. El a venit/. in Ac.cei.cea. (num.cele nu ajută la conversiunea numeralului cardinal./ c.adj. Cu sens de G. cel ce feminin ceea ce(inv) G.se foloseşte construcţia analitică cu prepoziţia a:   El n-a venit. Subiect N./ c. Cu art.dem.De asemenea.(considerat până de curând a fi singurul pronume relativ compus!)este de genul neutru:   I-am rugat să rămână. 24 .ceea ce au şi făcut.)  Articolul posesiv-genitival intră in componenţa numeralului ordinal: Al doilea a plecat ieri.se precizează că pronumele relativ compus ceea ce.acceptă existenţa pronumelui relativ compus.ci este doar instrument gramatical.d. Subst.stabilite prin cea de-a doua ediţie a DOOM.  Articolul cei.cu val.D.cele intră in componenţa pronumelui relativ compus: Singular masculin N. in A.

. Ac..substantivele pot fi: I.. C. I-am dat unui elev nota 10. Subiect G. Tema elevului e corectă.unele. II. atribut D.ind. I-am dat elevului nota 10.subiect G. Declinare articulată (cu artiol hotărât sau cu articol nehotărât): a) N. Un elev scrie. Declinare nearticulată(lipsită de articol): N. Sau D.dir. Elevul scrie. (Tezele multora. Dir. a mulţi a=articol Tezele a multora dintre ei sunt corecte.a.obţinute cu ajutorul prepoziţiei a: a=prepoziţie Trei a trei sunt corecte.  Nu se comentează nici articolul demonstrativ din componenţa gradelor de comparaţie.)  Există situaţii când articolul hotărăt enclitic nu trebuie comentat in analiza gramaticală:dânsul. c.. Noi le apreciem pe aceste persoane.subiect G. Reputaţia acestor persoane e bună. c.nici articolul posesiv-genitival din componenţa numeralului ordinal.sens de G.Aşadar.se poate da nuanţă.cu A. Eu il ajut pe elevul bolnav.datorită prepoziţiei simple a..precedată de prepoziţie sau de locuţiune prepoziţională cu G.  Din punct de vedere al flexiunii.dânsele. Ac. atribut D.ind. C. unor părţi de propoziţie. O sa le telefonăm acestor persoane.altele sau in sinea ş. Tema unui elev e greşită. C. Eu îl ajut pe un elev bolnav. Aceste persoane sunt competente. ori de D. c.ind. Ac.dir.atribut D. b) N.c. Disociaţi formele analitice de G. 25 .

Daca niciuna dintre opozitii nu se realizeaza. altul(in acest ultim caz are si rolul de a distinge adjectival pronominal de pronumele respective). ) . in inaintea. ca de exemplu in al doilea. in unul. formativ al unui cuvant. Astfel articolul poate fi element constitutiv. pe langa rolul de morfem al determinarii. pronume: eul etc.Dicţionar Morfem=cea mai mică unitate din structura morfologică a cuvantului. articolul nu are nimic comun cu categoria determinarii si are cu totul alt rol.având un sens determinat(lexical sau gramatical) Harpagon=om zgârcit. in situatiile in care insoteste un subtantiv. Cand insoteste si alte parti de vorbire substantivate(substantive provenind din adjective: frumosul. in dansul.avar Prezumtiv=socotit ca probabil Tabus Denisa Articolul la substantiv Articolul are rolul de morfem al determinarii numai in situatiile in care este posibila macar una dintre opozitiile proprii categoriei determinarii . 26 . are pe langa cele doua valori mentionate mai inainte si pe aceea de indice al substantivarii. pe acela de indice al cazului. si anume daca aceasta opozitie apare in cursul intregii paradigme a cuvantului. articolul cumuleaza. adverbe: binele. Pe de alta parte. imprejurul(unde are si rolul de a diferentia formal prepozitia de adverbul din care deriva).

Rolul cel mai important il reprezinta acela de expresie gramaticala a categoriei determinarii. aparand totdeauna. limba romana utilizeaza cele doua forme.In cazul numelor proprii de persoana care se caracterizeaza . prin indiferenta de categoria gramaticala a determinarii. -a etc si prin articolul nedefinit proclitic un. si nu cum neam astepta opozitiei determinat/nedeterminat. reuseste gratie perseverentei etc. considerarea articolului ca parte de vorbire nu ar fi justificata. La genitive-dativ substantivul este aproape totdeauna insotit de articol definit sau nedefinit: Opera scriitorului. ambiguu. 27 . articulata si nearticulata. mai comod sa fie pastrat numai pentru situatiile in care are rolul de element formative. Da cartea copilului. pentru a exprima categoria gramaticala a cazului : opozitia articulat/nearticulat corespunde opozitiei nominativ – acuzativ/ vocativ. o. avand in limba roluri foarte diferite. Insotind aceasta categorie de substantive. nu are decat rolul de indice al categoriei cazului. Se constata de asemenea deosebiri de intrebuintare in raport cu cazurile: a). vine inaintea unor prieteni. chiar termenul de articol este. articolul apare in situatii in care se realizeaza toate cele trei opozotii. si s-ar impune restrangerea lui. fata de cea a substantivului nedeterminat. greu de redus la o clasa unica. opera unui scriitos. Dar nici in celelalte situatii. vine inaintea prietenilor. si in situatii in care nu se realizeaza prin asanumitul articol definit enclitic –ul. specializarea pentru una sau alta dintre cele doua situatii si ar fi. In limba romana actual predomina ca frecventa folosirea substantivului determinat (definit sau nedefinit). articolul. utilizand pentru cele in care exprima categoria determinarii pe acela de morfem al acestei categorii (asa cum in situatiile in care exprima numai cazul poate fi considerat simplu morfem al cazului) Ca morfem al determinarii. De altfel. cand apare cu rolul de element formative al unor cuvinte. intre altele. da cartea unui copil. Concluzia la care duce analiza situatiilor in care apare articolul este ca ceea ce ne-am obisnuit sa numim articol reprezinta o categorie extrem de eterogena de elemente. In acest caz. articolul nu are virgula deci. poate. sau ca indice al cazului. in lumina acestor consideratii. In cazul unor substantive proprii feminine. rolul de morfem al determinarii. disparate. articolul nu poate fi considerat parte de vorbire.

Imi trebuie o carte (cartea) si nu : Imi trebuie carte . Cand substantivul este precedat de un adjectiv propriu-zis. Substantivu nedeterminat se intalneste mult mai rar. Constructiile de acest fel. Substantivul in nominative este de obicei. tata-tau a spus etc. da cartea frumosului copil etc. 28 .Substantivele in genitive-dativ se intrebuinteaza fara articol numai cand sunt precedate de un adjectiv pronominal: opera acestui scriitor. Eminescu si M. Substantivele nume de rudenie insotite de un adjectiv posesiv: a venit frate-meu. articolul se ataseaza adjectivului: opera marelui scriitor. vine furtuna. Astfel pot aparea fara articol. se intalnesc in limba popular. 4. vine inaintea fiecarui prieten etc. Cand subiectul este un substantive la singular. elevul constiincios invata. dar si Imi trebuie niste carti . In limba romana actual predomina net constructiile de acest ultimo tip. un elev constiincios invata etc. 2. Situatiile in care substantivul subiect apare nearticulat sunt in limba actual autin numeroase. de ex. mai ales in textile literare. in care substantivul si posesivul formeaza un grup sudat. Sunt posibile insa si constructiile cu substantivul determinat: bate vantul. Sadoveanu. Substantivele care denumesc fenomene ale naturii: bate vant. deci in constructii cu character arhaic : Corb la corb ochii nu scoate . In aceasta situatie predomina ca frecventa substantivul nedeterminat . fratele meu a venit etc 3. Se joaca copii. Deosebit de frecvent este nearticulat subiectului lui a trebui : Imi trebuie carti . vine furtuna. insotit de articol: vine trenul. un compus. deci nedeterminate: 1. Dintre scriitori folosesc frecvent fara articol substantivele care denumesc fenomene ale naturii si au rol de subiect: M. b). Imi trebuie cartile. cu conditia ca subiectul sa fie la plural. Limba literara prefer constructiile cu substantivul determinat: tatal tau a spus. Orice subtantiv in unele proverb . Un substantiv la plural: Pleaca vopoare . acesta se intrebuinteaza mai des articulat. vine un tren.

) 4. 2. El devine poetul generatiei sale . Tipete de om nu se arata pe strada. Se intalnesc. Constructiile cu substantivul determinat sunt posibile. numele predicativ este aproape totdeauna nearticulat : Voi deveniti scriitori (mari) . Substantivul este precedat de o propozitie (care cere acuzativul) : Vine la timp . dar putin frecvente . de ex. Substantivul complement direct la singular reprezinta un nume de materie : Cumpara paine . El ajunge poetul cel mare etc. El este profesorul bun etc. Daca verbul nepredicativ este a deveni. Subtantivul nedeterminat se intrebuinteaza de obicei atunci cand 1. ca . ( Sunt posibile insa si constructiile cu substantivul determinat : Bea un lapte cald . Bea lapte . Se foloseste de asemeni nearticulat subtantivul in constructii fixate de tipul (Mi-) e somn . Subtantivele in nominative cu rol de nume predicative se folosesc mai ales nearticulate : El este profesor (bun). 3. (Ti-)e frig etc. c) Subtantivul in acuzativ poate aparea in egala masura determinat sau nedeterminat : Cumpara carti (niste carti . . Bea laptele cald etc. 5. Substantivul complement direct este la plural : Cumpara carti . In acest caz. El iese un doctor bun . dar si articulate : El este un profesor bun . Respira aer curat etc. Pune carte ape masa etc. Substantivul are rol de circumstantial : Strange florile manunchi. Invata carte .5. Ion iese doctor etc. dar Cumpara o carte sau Cumpara cartea. a iesi. Din aceasta situatie nu exista iesire . cand subtantivul este insotit de un determinant : El devine un scriitor mare . Lasa cartile vraf etc. mai ales. Da veste etc. Subtantivele nearticulate subliniaza in astfel de contructii negatia. Constructia Cumpara carte nu se foloseste in limba actuala . substantivul nu poate fi determinat de un atribut. Substantivul precedat de prepozitie poate fi determinat de articol : 29 . cartile). Substantivul nedeterminat singular se intalneste in constructii cu caracter fix . a ajunge . Sta in casa . Subtantivul subiect in constructii negative : Pic de nour nu se vede.

iar cand determinarea e mai putin precisa se recurge la articolul nedefinit . Scrie cu creionul rosu. e posibila. In concluzie. Substantivul determinat definit sau nedefinit apare in aceleasi conditii sintactice. A adus aceasta carte . uneori. tendinta care se manifesta mai puternic la genitive-dativ si la nominative(subiect) . Sta in casa mare etc. 2. Intrebuintarea unuia sau altuia dintre cele doua articole depinde de sens: articolul definit insoteste substantivul cand acesta indica un obiect clar individualizat. A cantat un frumos cantec etc. Vede pe bunicul etc. A tesut cinci covoare . e) Substantivul precedat de un adjectiv propriu-zis este aproape totdeauna articulate . Cand substantivul este precedat de prepozitia cu : Vine cu trenul . cosul cu flori etc. S-au intalnit patru calatori. Cand substantivul este un nume de rudenie indicand o fiinta unica pentru un anumit vorbitor. mai slab la acuzativ. E de obicei nearticulat substantivul precedat de cu cand are rol de atribut : cafea cu lapte . articolul atasindu-se adjectivului : A terminat minunatul basm . Cand este insotit de un atribut : Pune carte ape o masa de lemn . si constructia cu substantivul nedeterminat : Scrie cu creion rosu (constructia Vine cu tren nu este insa posibila). Sta intr-o casa mare . fara articol : Au venit acesti copii .1. 3. Articolul definit enclitic-morfem al determinarii se intrebuinteaza : Cand substantivul este insotit de un atribut determinativ si atributul exprima o caracteristica a obiectului indicat de substantivul regent capabila sa-l deosebeasca pe acesta de celelalte obiecte din aceeasi categorie : zambeste vesel soarele balai si 30 . se poate spune ca in limba actuala se constata tendinta de a restrange folosirea substantivului nedeterminat. Pune carte ape masa de lemn . In acest caz substantivul este determinat definitive : Ma duc la mama . d) Substantivele precedate de un adjectiv pronominal sau de un numeral se intrebuinteaza intotdeauna . Al doilea participant la concurs la concurs corect etc. indiferent de caz sau de rolul sintactic . In cazul ultimului exemplu .

articolul : au inceput a pisca din somn pe imparatul (Creanga). Cand substantivul nu este insotit de un atribut .. De ex : luna si stelele cufundate in marea. Pentru ca indica o fiinta unica pentru un anumit vorbitor : A venit mama. si de aceea ambele substantive primesc articolul.. Cf. daca nu sunt insotite de un determinant. Astazi ele au caracter arhaic si popular. cu exact acelasi inteles . deci . nu se pot intrebuinta articulate . 3. Numele celorlalte grade de rudenie. A intalnit pe bunicul ( dar si A venit o mama. daca substantivul este utilizat pentru a denumi o categorie). casa era sediul Sfatului popular. Painea a mancato. 2. in loc de atitudine de tovaras . Daca in constructia a doua se adauga un atribut determinative . bulevardul Balcescu etc. Foamea-i cel mai bun bucatar. rodul muncii sale. 31 . muntii Carpati. Un bunic este totdeauna folositor. in primul caz este vorba de atitudinea unui tovaras cunoscut . Si substantive care desemneaza fiinte bine cunoscute pot sa fie considerate de catre vorbitor ca unice in imprejurarea data si sa primeasca. am sa te spun la domnul (in vorbirea scolarilor de pe vremuri) . care nu indeplinesc conditia aratata . cu scopuri stilistice. si vine domnul. atitudine tovaraseasca . Cand atributul nu are character determinativ. deci . Si nume de lucruri se construiesc la fel . n-am cosit din holda lor un pai(Idem). deci determinat .steagurile rosii ard in soare (Beniuc). in al doilea atributul serveste ca un simplu calificativ . de aceea apar in opere literare . Prezenta unui atribut pe langa substantiv arata ca obiectul in discutie este cunoscut vorbitorului. cum dovedeste faptul ca . substantivul este nearticulat sau articulat cu articol nedefinit. articolul apare : atitudinea de tovaras a profesorului nostru (sau atitudinea tovaraseasca a profesorului nostru). deseara ma intalnesc cu fratele etc. Pentru ca a aparut mai inainte in comunicare : A cumparat paine si unt. gresit sa spunem : am scris sorei. dar indica un obiect cunoscut: 1. pana la marea (Creanga). Pentru ca exprima un fenomen al naturii sau o senzatie sau un femomen fiziologic general uman : Arde soarele. Vine toamna . Este . daca vorbitorul le considera unice. la fel cu adjectivul. dar (o) atitudine de tovaras . cand fu a se infatisa la boierul (Ispirescu). Spunem astfel atitudinea tovarasului . Am vazut o casa frumoasa. putem spune. In limba veche astfel de constructii erau frecvente.

indirect. Daca modelul acesta s-au creat formule similare cu adjective carora li se da valoare substantivala : a face pe desteptul (pe marele . a face pe poetul etc. Ca taranul printre snopi de grau voi intra masiv si greu in vreme (Beniuc). Substantivul precedat de adjectivul biet poate fi articulat sau nu in functie de adjectiv : daca articolul se ataseaza adjectivului . si nu alt animal . 32 . Datorita acestei opozitii . Am vizitat tot orasul. a actiunii verbului pe care il determina. ca atare . si opozitia dintre doua sau mai multe specii. pe teribilul etc. la intervale bine determinate. indiferent de caz si de topica adjectivului : Tot orasul (orasul tot) a participat la demonstratie . substantivul apare articulat si atunci cand este vorba de un singur exemplar al speciei. Substantivele determinate de adjectivul tot sunt intotdeauna articulate . In i-a mancat lupul oaia. dar poate fi articulat sau nearticulat . vorbitorul il infatiseaza ca pe un reprezentant al intregii specii . In aceasta constructie substantivul indica intr-un fel (figurat) tot specia. a savarsit actiunea enuntata. la saptamana. poate sa le manance oile. Cand substantivul face parte din constructia cu caracter fix a face pe ~ : a face pe savantul . cand sta dupa adjectiv : Intreg grupul a luat parte la actiune . ci lupul . In astfel de cazuri intervine. substantivul se intrebuinteaza fara articol si invers : biata mama . biata mama. in calitatea lui de “lup” (=specie).) Tot constructii fixe reprezinta si la anul . Experienta de veacuri a ciobanului si a taranului a creat aceasta siguranta ca numai “lupul”. deci tot individualizarea.- Cand substantivul indica generic specia ca totalitate : numai randuneaua era sfanta si putea sa-si creasca linistita puii . separarea uneia de celelalte. la luna . desi are in vedere un singur lup. deci cunoscute . Se constata o usoara deosebire de sens intre cele doua constructii. Substantivul insotit de adjectivul intreg este articulat cand preceda adjectivul : grupul intreg . unde substantivul articulat arata repetarea . in sensul ca nu ursul sau vulpea . Intregul grup a raspuns la apel . prezenta articolului se explica prin faptul ca .

dar cartea studentului . poate avea uneori o nuanta depreciativa. folosirea unui grad de determinare sau a altuia depinde in sens strict de continutul comunicarii. 9 dec. Asa. forma specifica articolului nedefinit.Substantivul determinat nedefinit se intrebuinteaza in conditii sintactice similare cu cele in care apare substantivului determinat definit. cand intre elementul regent si substantivul in genitiv se intercaleaza un alt determinant. inca doua : articolul genitival (sau posesiv) si articolul adjectival (sau demonstrativ) . intocmai ca atunci cand este insotit de articol definit. De aceea trebuie folosita cu prudenta. cu deosebirea ca un profesor are capacitatea de a exprima prin individualitati . (Cf. caci este asociat in mintea noastra cu sinonime ca orice (fiecare) profesor. . ar fi fost mai potrivit Marturisiri) . articolul se intrebuinteaza dupa anumite reguli. Opozitia dintre articulat si nearticulat Fiind unul din cele mai importante elemente ale determinarii numelui. Astfel : Uneori substantivul insotit de articol nedefinit poate avea un sens general. In ce priveste articolul genitival. de ex. Sa vedem care este raportul dintre aceste elemente si categoria determinarii. Ex. “faramitat” generalitatea. : Un profesor trebuie sa fie constiincios si corect este echivalent ca sens cu Profesorul trebuie sa fie constiincios si corect. De aceea. al articolului din Gazeta literara. pentru ca prezenta sau lipsa lui in anumite pozitii nu presupune nici un fel de diferenta sub aspectul determinarii. 1954 : Niste marturisiri . articolul genitival apare atunci cand substantivul (sau pronumele) in genitiv are ca element regent un substantiv nearticulat enclitic : o carte a studentului . Ele privesc in principiu stabilirea gradului in care un obiect 33 . - In grupul articolului mai sunt inglobate de obicei . nepotrivit. nu ne oprim asupra articolului nedefinit decat pentru a releva unele situatii mai speciale. titlul. el nu poate fi inclus printre morfemele categoriei determinarii. Forma de nominativ acuzativ plural niste. in afara de elementele discutate in paragrafele anterioare.

celei de a doua. doctorul Marin. adica nu contine alte indicatii decat pe cele care rezulta din relatia cunoscutnecunoscut cu diversele ei trepte. chiar daca obiectul denumit este foarte bine cunoscut. tovarasii lui Gheorghe etc. De aceea genitivul nu se poate construi decat cu articolul (celui. articolul nu se foloseste. 34 . Altfel. Toate aceste deosebiri de intrebuintare a articolului formeaza ceea ce numim opozitia dintre articulat si nearticulat. Adesea. Cand este o porecla sau un supranume asezat dupa numele propriu-zis: Mircea Ciobanul. Cand este urmat sau precedat de tot. Cand. de exemplu in formula mama-mea. tata-tau etc. desi gradul de cunoastere a fiintelor denumite prin aceste cuvinte este acelasi. Cand este urmat de acesta. Cand subliniaza o calitate. este urmat imediat de genitiv: copita calului. strugurii viei. fata de mama mea.Titi Geambasul etc. strungarul Lupu. Prin urmare. Principalele reguli ale acestei opozitii sunt: Substantivul primeste numai articol hotarat 1). Articolul se deosebeste de celelalte determinative pentru ca este specializat. la numeralul ordinal prezenta lui se explica prin aceea ca ordinea in care se insira obiectele cere ca locul fiecaruia sa fie precizat. Articolul nu are insa totdeauna libertatea de a marca relatia pentru care s-a apecializat. celei) urmat de propozitia de:celui de al doilea.Constantin Stolnicul. tuspatru etc. In alte situatii. 4). asezat imediat inaintea numelui ei propriu: prietenul Nicolae. aceasta.este cunoscut sau necunoscut. articolul se foloseste uneori fara sa se mai ia in seama gradul de cunoastere amintit. cercetatoarea Vasilica. 5). acela. toata si de compusele acestora: tustrei. el trebuie sa asigure o legatura gramaticala. 2). tatal meu etc. profesoara Nicoleta etc. un titlu al unei persoane. aceea si formele lor sau de numeralul ordinal.. 3).Vlad Calugarul. colegul Popescu . fara a fi precedat de alt determinativ.

carne de miel etc. -sau. mama-tii. de: nici un. oricati. oricare. 5). mama-mea. -tau.oricate. cata. sau. cati. cuscra-mea.-sa. -tau. fi-meu. Cand exprima unul dintre urmatoarele grade de rudenie: mama. profesor. 8). Cand este precedat imediat de o propozitie si nu are dupa el un determinativ: in casa. de: vreun vreo.-sa. 3). mama-sii 35 . sora-mea. niste. catorva. cate catva. Cand exprima un lucru care apartine persoanei indicate de dativul verbelor construite cu acest caz: Si-a scrantit piciorul. -sa. NOTA: Faptul ca substantivul nu primeste in aceste conditii articolul hotarat nu inseamna neaparat ca obiectul denumit este necunoscut sau prezentat ca atare. -ta. Cand exprima o stare calitativa a subiectului. tata. fi-mea. Cand este precedat de: acest. cum rezulta din genitiv-dativ celor feminine: mama-mii. -ta. oricata. maiestru. 2). de-a baba oarba etc. unchiu-meu. Cand exprima insusirea unui subiect prin numele predicativ: Dumitru ste student. bunica. de: care. Fratele lui se facr tractorist etc.6). elev. oricine. de: cat. acel. Cand se afla in genitiv imediat dupa substantiv cu articol hotarat sau cand este in dativ fara alta determinare. Cand este construit cu locutiunea prepozitionala de-a:de-a ulii si porumbeii. pentru tigari.-ta. de exempu: A plecat flacau (copil. -sau etc. –tau. catava. -ta. Unde mi-ai pierdut umbrela? 9). soacra-mea. NOTA: Substantivele insirate la 5 sunt. Ti-ai rupt rochita!. 7). de fapt compuse si adjectivul posesiv este incorporat. bunicul. frate-meu. Cand exprima gradele de rudenie in formule fixe cu adjectivul posesiv enclitic unit cu substantivul: tata-meu. Substantivul nu primeste articol hotarat: 1). pe strada. de la tara. -sa. fiecare. lucrator etc) si s-a intors barbat (om in toata firea. niste. stiut de vorbitori. oricat. de ex: gara este ceva precis. nora-mea. In se duce la gara. aceea si formele lor de numeral cardinal sau de cel ordinal. ofiter etc.) 4). aceasta. Isi bate capul. nici o. -ta. -sa.

mananca inghetata. Substantivele care nu exprima materia sunt intrebuintate in aceasta acceptiune mai ales la plural. Cand exprima subiectul in constructii ca: Mi-e (ti-e. liniste. Se intreprind cercetari. somn etc.) frica. sete. Au facut descoperiri (importante) etc. 10). rusine. ci mananca un mar. mama-sei) etc.) 8). lumina pacla. vrea mamaliga. mama-tei. se cere articulat. mustati. ne o. de ex: cand se spune familiar: Mananca. mananca mere. de ex: Corb la corb nu scoate ochii. favoriti etc). mamei sale. ceata. In proverbe si zicatori in care uzul a fixat substantivul nearticulat acolo unde. 7). Sa se compare cu aceleasi substantive fara adjective posesive incorporate: mamei mele. ridighi etc). NOTA: Regula este incalcata uneori. frig. mar! Dar atunci. Cand exprima subiectul in constructii ca: E soare (caldura. umezeala etc. Si-a cumparat ceas (masina) etc. Stanescu Daniela 36 . Cand exprima ideea de partitiv: bea lapte. dar nu manca mar. surorii tale etc. greata. va e. sarmale. i se face etc. mar are intelesul de “ceea ce se cheama mar”. 6).) 9). Cand indica un lucru privit din punct de vedere general apartinand unei persoane indicate de dativul posesiv din constructii ca: Si-a lasat (sa-i creasca) plete (barba. mamei tale. fum. (clatite. mi se face (ti se face. le e). surorii mele. ger. ma. Astfel. si nu pe acela de partitiv. foame. lene. racoare.(mama-mei. pofta. astazi.

1986.Editura Junimea” 5. Avram Mioara: “Gramatica pentru toti”. ION COTEANU ."Gramatica limbii romane". 1995. CORNELIA CHIRITA. Editura Paralela 45 2."Gramatica de la A la Z". 1982. MIRCEA MOT. Teodor COTELNIC:”Gramatica uzuală a limbii române” .1982. DUMITRU BEJAN . Editura Academiei Republicii Socialiste Romania 6. Editura Albatros" . Dimitriu C :”Gramatica Limbii Romane Explicata”.BIBLIOGRAFIE 1. Editura Litera 37 . STELUTA PESTREA SUCIU ."Gramatica de baza a limbii romane. coord. Editura Echinox 3.2002. Bucuresti 4. 2000.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful