P. 1
Articol referat (4)

Articol referat (4)

|Views: 100|Likes:
Published by Cristian Ionel

More info:

Published by: Cristian Ionel on Dec 29, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/14/2013

pdf

text

original

Cuprins : Articolul .................................................................... 2 Articolul hotarat ....................................................... 5 Articolul Demonstrativ(Adjectival)...........................

9 ARTICOLUL POSESIV (SAU GENITIVAL) ................... 12 Articolul nehotărât ............................................... 16 Articolul la substantiv ............................................ 26 BIBLIOGRAFIE ......................................................... 37

1

Articolul

Articolul romanesc este unul dintre cele mai concludente domenii pentru urmarirea “pe viu” a modului in care s-a realizat, in dezvoltarea istorica a limbii si in care continua sa se produca, sub ochii nostri, procesul de gramaticalizare, adica de pierdere treptata a autonomiei unor cuvinte si de transformare a lor din marci lexicale (pentru exprimarea unor/unei functii) in marci (morfeme) gramaticale. Articolul face parte din sistemul de determinare a numelui. El precizeaza in ce masura obiectul denumiteste cunoscutori este considerat cunoscut de cei care spun ceva despre obiect. Articolul se comporta in unele imprejurari ca o parte de vorbire propriu-zisa, pe cand in altele, ca un sufix, unindu-se cu partea finala a cuvantului. El apare ca parte de vorbire cand se utilizeaza inaintea substantivului, a adjectivului sau a numeralului, dar nu si atunci cand este unit cu sfarsitul substantivului, adjectivului sau numeralului. Tinand seama insa ca functiile lui sunt, in mare, aceleasi, Il putem trata in amandoua situatii ca parte de vorbire. Cand sta inaintea cuvantului, articoluluii se da nume de articol prespus sau proclitic, iar cand sta dupa cuvant, unit cu acesta, articolul este numit postpus sau enclitic. In literatura de specialitate din ultimul timp apareuneori ideea ca articolul nu este o parte de vorbire, ci un morfem al categorie determinarii.Argumentele pentru a sustine aceasta inovatie terminological consta in utilizarea articolului cand substantivul se repeta (Am cumparat paine. Painea era proaspata) sau cand substantivul este isotit de adjectivul tot (Tot orasul a luat parte la demonstratie.) Faptul ca poate fi cerut de un anumit element prezent in comunicare constituie un argument in afirmarea caracterului gramatical al categoriei determinarii in limba romana si justifica considerarea articolului care reprezinta mijlocul de exprimare al acestei categorii, nu ca parte de vorbire ci ca morfem, si anume morfem dependent, de acelasi tip cu desinentele care exprima numarul, cazul, etc. Situarea articolului in seria afixelor flexionare este sustinuta mai ales cu urmatoarele doua argumente:-“Articolele participand la opozitiile de determinare sun numai doua:- (u)l si un. O parte de vorbire cu un numar asa de restrans de membri e ceva cu totul exceptional. –Articolele cu valoare individualizatoare sunt strict limitate distributional: nu
2

apar decat in prezenta unui substantiv, in apropierea directa a acestuia, fuzionand eventual cu finala substantivului( o floare, floarea, o casa, casa). In literatura de specialitate nu s-a demonstrat inca in mod convingator ca trebuie sa incetam de a mai vorbi de articol si sa vorbim de morfemul categoriei determinarii. Spunand acestea, avem in vedere, pe de o parte, ca opinia mai noua vizeaza in mare masura aspectul formal al problemei, mai exact terminologia (de ex: ceea ce se propune sa se numeasca morfemul categoriei determinarii este cunoscut in gramatica sub numele de articol care are functia de individualizare). In favoarea mentinerii articolului care este reprezentat intr-adevar prin putine elemente, dar acestea au o fregventa foarte mare, se poate invoca faptul ca din toate tipurile de articole despre care se vorbeste in gramatica romaneasca sunt intotdeauna cuvinte de aceeasi natura cu prepozitiile, verbele auxiliare, adverbele morfem etc., adica cuvinte care fiind golite de sens lexical, au functie de marca. Faptul care prezinta cuvinte este probat si de provenienta lor ( de ex: un provine din numeralul latinescunus) , si de posibilitatea izolarii lor prin pauza( de ex: intre “niste” si “pere” se poate crea o pauza fara sa se distruga comunicarea – “Niste frumoase pere” – ceea ce nu este posibil intre radicalul “per-“ si desinenta “-e”). Admitand acest lucru, rezulta in mod logic ca, daca negam calitatea de cuvinte a articolelor, trebuie sa negam calitatea de cuvinte si a prepozitiilor, verbelor auxiliare, adverbelor morfem etc., tot la fel cum, daca admitem ca prepozitiile, verbele auxiliare, adverbele morfem etc. sunt cuvinte, trebuie sa admitem ca si articolele au aceasta calitate. La articol genul, numarul si cazul sunt marcate de desinente. Astfel, pentru a putea vorbi de radical, este necesar sa existe un corp fonetic care sa apara in toate formele flexionare ale cuvantului respectiv. In cazul nostru insa nici la seria de articole de tipul un, o, niste, etc. nici la seria de articole–l, -e, -I nu exista un corp fonetic comun fiecareia din aceste serii de forme,

ceea ce inseamna, practic, ca nu exista un radical. Numai din acest punct de vedere, s-ar putea vorbi de radical doar la articolele de tipul cel, cea, cei, cele(unde campul fonetic comun este ce-), precum si la articolele de tipul al, a, ai, ale etc. (unde campul fonetic comun este a-). Insa nici aceste corpuri fonetice nu reprezinta radicali, pentru ca functia de baza a radicalului estea ceea de asigura sensul lexical al cuvantului din care face parte. Daca articolul este o parte de vorbire lipsita de sens lexical si daca radicalul are functia principala de a asigura sensul lexical al cuvantului din care face parte, atunci ce- din articolul genitival cel, cea, cei, cele etc) si a- (din articolul posesiv genitival al, a, ai, ale etc) nu reprezinta radicali. Admitand ca articolul nu are radical trebuie sa admitem implicit ca aceasta parte de vorbire nu are nici desinenta, pentru ca
3

ci si din punctul de vedere al romaniei actuale. articolul a ajuns. sintactice. nominativ-acuzativ. numar si caz sunt indicate in principiu prin supletivism de ex. alteori. un. de la o forma la alta. interferenta acestora. de la un context la altul. iar. sunt forme pentru masculin. Parvu Madalina 4 . singular. iar o privire dintr-un singur punct de vedere ar fi simplificatoare si neconforma cu realitatea lingvistica. cand sintactic. La articol categoriile gramaticale de gen. este mult mai complexa. in cazul articolului. fac din capitolul articolul romanesc unul dintre cele mai complexe si mai specific domenii ale limbii romane. alteori. lexical si lexico-gramaticale) si a fiecarui tip de articol. ale etc. ai etc. -o. cand succesiv si contolate cand semantic.ce element structural cu functie in primul rand de marca – poate exista numai pe langa radical care are functie in primul rand lexicala. in etapa actuala de limba. Concluzii: Multimea de functii s imai ales. cand morfologic. care. putem spune ca faptele articolului romanesc sunt complexe nu numai din perspective istorica. stilistica. raspunsul nu poate fi decat unul singur: apartine tuturor acestor domenii. interferenta. succesiva. morfologice. nominativ-acuzativ. singular. -a. functii a caror manifestare este uneori simultana. cand lexical sau lexicogramatical. la stadii diferite de gramaticalizare si la utilizari cu functii diferite. In concluzie.desinenta . in sensul ca particularitatile limbii romane privesc manifestarea fiecarui tip de reguli (semantice. sunt forme pentru feminin. stadii diferite chiar in ce priveste aceeasi forma de articol. -l. In functionarea sa dinamica. Daca nu are nici desinenta nici radical articolul poate fi considerat parte de vorbire fara structura morfologica. La intrebarea carui domeniu ii apartine clasa articolului: morfologie. lexic. exprimate cand simultan. sintaxa. semanintica. si functii diferite.

prieten. poarta.l.Articolul hotarat Definitie: Articolul hotarat este articolul care insoteste un substantive. Te cauta prietenii. Afara e vant. aratand ca obiectul denumit de acesta este cunoscut vorbitorilor. Substantive Articularea cu articol hotarat este speciifica atat substantivelor commune. lumina inseamna lumina electrica dintr-o incapere. A S-a facut lumina.i). Te cauta un prieten. vantul.copacii b) Articol genitival(posesiv): un elev al clasei c) Articol adjectival(demonstrativ): bradul cel inalt Partile de vorbire articulate cu articol hotarat: 1. poarta inseamna poarta stiuta a unei curti. etc… Articolul hotarat este subdivizat in: a) Articol hotarat propriu-zis: eleva. Cu ajutorul articolului se arata ca obiectele denumite sunt cunoscute. pe cand in exemplele din coloana (B) substantivele lumina. Au cazut nameti de omat. vant. prietenii si omatul au articol (a. In exemplele din coloana (A) substantivele lumina. B Aprinde lumina! S-a deschis poarta. A inceput vantul. cat si celor proprii: 5 . S-a topit omatul. omat nu au nici un fel de articol. Gardul nu avea poarta. poarta.

iar acesta denumeste un obiect considerat cunoscut: bogata toamna. Buzdugan. feminine: de cele mai multe ori au forma articulata: Ana. Somesul. insule. la genitive si dativ. substantivele terminate in consoana sau in alte segmente grafice(Carmen.masculine:( Ciobanu. Maria. Zoe) apar fara articol hotarat la nominative si acuzativ. Romania. iar la genitiv si dativ au la fel ca masculinele articol hotarat antepus. cu “u” final pe post de articol(Paltinu. Brasovul. 2. negrul pix. simpaticul meu coleg. Costache. Adjective Adjectivele calificative primesc articol hotarat enclitic a) cand se afla imediat inaintea substantivului la care se refera. rosul drapel. Ceahlaul. Laie Chiorul etc. eroicul lui act. b) cand intre adjectivul calificativ si substantivul la care se refera el apare un adjectiv sau un pronume posesiv: frumoasa noastra patrie. Nume geografice(orase. Grivei. dar este o porecla sau un supranume. Milecu Carnul. cele mai multe substantive proprii masculine care denumesc persoane(nume si prenume) si animale apar fara articol hotarat la nominative si acuzativ. c) cand adjectivul se afla dupa substantive. de la substantiv la adjectivul aflat inainte. Lili. dupa cum se vede. tari. munti. Magurele… -neutre: Crisul. Anton. iubitul coleg. Iulia. Ion.. Stejaru) -feminine: Craiova. casa.a) Toate substantivele comune se pot articula cu articol hotarat indifferent de genuri: elevii. Iasiul). In astfel 6 . Dunarea. Puiu). stiloul… b) Articularea substantivelor proprii cu articol hotarat prezinta cateva particularitati in raport cu cele commune cat si in functie de grupele semantice pe care acestea le acopera: Nume de persoane si animale: . Petru Schiopul. Articolul trece.masculine: (Bucurestiul. Lizuca. Codrescu. Labus). el fiind antepus:(Andrei. cu functia articolului preluata de vocala precedenta”u”. Islanda. rauri): . Frasinu.de exemplu: Mihai Viteazul.

Petru cel Schiop. Inaintea substantivului. primii. caci dupa cum avem Frumosul n-are intotdeauna cautare. Orice frumos trebuie respectat etc. inauntrul. Laie ce Chior etc. avem si Un frumos nu-I o minune. intreaga biruinta. intregul ciorchine.. poporul intreg. Nota: O pozitie aparte fata de articol ocupa adjectivele tot si intreg. 3. inapoia. La fel si cand tot si intreg se afla dupa substantive: strugurele tot. feminine. La pronume si la numerale articolul hotarat apare numai la formele de nominative si acuzativ. unele. dar acesta nu este o functie specifica lui. imprejurul. intregul popor.. una. vara toata. -prepozitii si locutiuni prepozitionale de genitive provenite din adverbe prin articulare: inaintea. prima. Dativ. forme pentru cele trei genuri( masculine. primind el insusi articolul daca este asezat inainte de substantiv: intreaga vara. unii. intaii. neutru). -numerale cardinale: unul. tot si intreg cer ca acesta sa fie articulate: tot omul. una. 7 .. primele. intaiul. Atentie: Articolul hotarat poate sa transforme un adjectiv in substantive. muntele intreg. Acel frumos imi place mie. numar si caz. Intreg are insa si posibilitatea de a fi adjectiv obisnuit. forme mai vechi precedate de prepozitii: intrinsul.. -numerale ordinale: primul. dansii.de combinatii. Acuzativ si Vocativ). Genitiv. adjectivul este echivalent cu “cel + adjectivul (nearticulat): Mihai cel Miteaz. Categorii gramaticale si declinare Articolul hotarat detasat de substantive are gen. El are. Milescu cel Carn. Alte parti de vorbire Articolul hotarat mai poate insoti: -pronumele personale: dansul. biruinta intreaga. intreg poporul. intr-insele. toata suflarea.dansa.. -pronume nehotarat: unul. pentru cele doua numere(singular si plural) si pentru cele cinci cazuri(Nominativ. intr-insa. intr-insii. intaia. astfel. tot poporul.

-le -lui -lui -l. -le(codrule. -l.SINGULAR GEN Caz Nominativ -l. boul) Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ -lui. -le.boului) -lui. (codrului. -le.cearta) -i(doctoritei) -i -a -l. (codrul. -le -le Masculin Feminin Neutru PLURAL GEN Caz Nominativ Genitiv Dativ Acuzativ Vocativ -i(codrii.boule) -a(doctorita.boii) -lor(codrilor.boilor) -lor -i -lor -le(doctoritele.stelele) -lor(doctoritelor) -lor -i -lor -le -lor -lor -le -lor Masculin Feminin Neutru Matei Alina Maria 8 .

fetei celei harnice(nu cea harnica).Daca in unele situatii nu se face decat sa sublinieze individualizarea marcata prin articol hotarat propriu-zis.ceea ce denota slabirea sensului demonstrative originar al articolului.numar si caz cu substantivul determinant sau inlocuit.In prima situatie la atribute el nu e concurat de alt element.Ecaterina cea Mare este corecta folosirea articolului si a adjectivului la genitiv-dativ in forma de nominativacuzativ (al) lui Mircea cel Batran.celui.un numeral.in altele il poate inlocui pe acesta.si n.a formelor de nominativ-acuzativ).substantiv sau adverb cu prepozitie). In limba literara actuala folosirea articolului demonstrativ ca element de legatura pentru un atribut adjectival sau prepositional si chiar ca mijloc de substantivizare a unui adjective este in evident regres fata de perioadele mai vechi.la genitiv-dativ.Formele acestui articol sunt:singular m.Abateri de la aceasta regula se produc la acordul in caz cu substantivul determinant.nu pe desinente.substantivizeaza un adjectiv.cum se scriu secventele omofone din Ce-l doare?.dovedindu-si clar calitatea de articol hotarat:prietenul cel mai bun=cel mai bun prieten.f:cea.cele.cei( in loc de celei)este invechita si regionala.(al)Ecaterinei cea Mare. 9 .sg.cea si cei(nu cu cratima.lenesii=cei lenesi.plural m.si n.f.a formelor cel.numeral.Folosirea corecta a articolului demonstrativ pune mai multe probleme.Articolul Demonstrativ(Adjectival) Este articolul care leaga un substantiv articulat cu articol hotarat enclitic sau un nume propriu de persoana de determinantul sau(adjectiv. In stransa legatura cu formele trebuie retinuta necesitatea acordului in gen.Ce-a spus?.Forma de genitiv-dativ f.in conformitate cu normele.a numeralului sau a constructiei prepozitionale:fata harnica/fata cea harnica.intr-un singur cuvant.cel.preferandu-se alaturarea directa adjectivului.sau constructii prepozitionale si este format al superlativului relativ.se spune corect baiatului celui harnic (nu cel harnic). Atentie la scrierea corecta.in speta la genitiv-dativ singular si plural:(impotriva tendintei de parasire a acestui acord si de folosire.cei.Ce-i dai?)Acentuarea corecta a formelor de genitiv-dativ este pe radacina.celei.e bine de stiut ca.si ca numai in nume proprii ca Mircea cel Batran.

precizandu-se situatiile in care substantivul nearticulat are sau nu un rol legat de gradele de individualizare:la folosirea substantivului nearticulat dupa 10 .La aceasta din urma trebuie facuta alta distinctie.In primul rand trebuie facuta distinctie intre situatiile in care individualizarea este exprimata prin alte mijloace decat articol(prin adjective pronominale sau prin pronume personale si reflexive la dativul posesiv sau este marcata la determinantele antepuse ale substantivului(tipui ca simpaticul baiat.de tipul omul( a)cela bunul(in care se produce si repetarea articolului hotarat propriu-zis ).nu insa si cel al lui X(nu si cel al lui X).de aceaa in baiatul cel( mai )harnic si cel ( mai) lenes omiterea lui cel ar constitui o greseala.cel mai bun elev) si situatiile in care substantivul apare fara nici o determinare.toate cele 30 de vagoane(nu toti 15 vorbitori sau toate 30 de vagoane) Cand se coordoneaza mai multe attribute referitoare la acelasi substantiv.Prin aceasta se face deosebire intre un substantiv cu atribut multiplu (=un singur obiect)si un substantiv legat de cel plus alt substantiv reprezentat de cel ca mijloc de substantivizare(=doua obiecte).ceea ce inseamna o subliniere a sensului demonstrativ:de retinut ca nu sunt literare nici imbinarile –regionale.al nostrum steag.Raspunsul ei a fost corect.de tipul matusa de aici si aceia de la Iasi sau interesul personal si acel colectiv.la fel stau lucrurile la concordarea a doua sau mai multe superlative relative:cel mai bun si mai atent elev.Omiterea nejustificata a articolului demonstrativ se produce in constructia toti-cei numeral cardinal propriu-zis echivalenta cu numeralul colectiv:correct se spune toti cei 15 vorbitori. Articolul demonstrativ este folosit uneori in mod superfluient inaintea articolului posesiv (mai ales cand acesta are valoarea apropiata de pronume). Nearticularea sau lipsa oricarui articol Substantivele nearticulate se gasesc in mai multe situatii.Pentru prezenta sau absenta articolului demonstrativ(prepozitia de)inaintea unui numeral ordinal. In opozitie cu pierderea sensului demonstrativ care are ca rezultat renuntarea la articolul cel prin inlocuirea lui cu zero-apare inlocuirea articolului cu adjectivul sau pronumele demonstrativ inrudit.nici cele –livresti.este suficient si preferabil sa se spuna .In a doua situatie la substantivizari articolul demonstrativ este concurat de articolul enclitic:cel harnic/harnicul.articolul demonstrativ se pune o singura data la primul termem:baiatul cel harnic si cuminte.

dar om cu om!.fara determinari echivalente cu vreun articol si fara prepozitii au numai formele de nominativ-acuzativ.Ei sunt elevi ).)si in imbinarea hotel plud nume propriu respectiv( hotel Intercontinental in loc de hotelul….Aceasta se constata la intrebuintari ale substantivului nearticulat iesite din uzul activ si pastrate numai in imbinari fixe:in proverbe ca:Munte cu munte se intalneste .in unele situatii exista o sinonimie intre lipsa oricarui articol si prezenta articolului hotarat propriu-zis .loc.in timp ce lipsa articolului la un substantive fara prepozitie are roluri specifice. Articulat si nearticulat Oricat ar parea de curios.cei mari.elevi erau la scoala) la aceasta se adauga unele complemente de mod.cu unele deosebiri intre posibilitatile singularului si pluralului.) la substantive comune care denumesc obiecte individualizate (prin sens sau determinate):de retinut ca se spune corect Pastrati curatenia sau linistea(nu liniste.element predicativ suplimentar(S-a dus bou si s-a intors vaca.prepozitie lipsa articolului nu spune nimic despre faptul ca obiectul respective ar fi prezentat. Intrebuintari caracteristice pentru substantivul nearticulat.Valentina 11 .sau de timp in care substantivul are valoare apropiata de adverb(L-a asteptat zi si noapte).curatenie)Stationarea interzisa nu(stationare…) Racu Liliana.Cui pe cui se scoate... In ultima vreme se manifesta tendinta gresita de extindere a folosirii substantivului nearticulat in locul articularii lui cu articolul hotarat in mai multe situatii: in numele de titluri si de functii antepuse numelor proprii de persoana:(inginer Costache in loc de inginerul ..Comuna ambelor numere este folosirea substantivului nearticulat in functiile de:nume predicativ(El este elev.Au fost alesi delegate)si opozitie(Cel mic sugar era acasa.

12 soare al dimineţii . N. Când din diferite motive. şi n. pe de altă parte. ale) ca să exprime genitivul: Singular m. al f. acele culori. ai alor f. al doilea substantiv trebuie sa fie precedat de unul din termenii seriei al (a.ARTICOLUL POSESIV (SAU GENITIVAL) Este articolul care. marcând legătura cu substantivul sau adjectivul determinat.a câmpului orice picior. şi n. G. ai. nişte câini. A. amândouă cu articol hotărât: soarele dimineţii.al Cenuşăresei acel câine – al grădinarului acea vorbă. sau are articol hotărât cerut de alt cuvânt decât de genitiv. pe de o parte. a Plural m. ale) suplineşte lipsa articolului hotărât de la primul substantiv şi are acelaşi gen şi număr ca şi acesta.ale câmpului.ale mamei. Un substantiv poate fi adesea determinat de alt substantiv în cazul genitiv. vremea treieratului.ale mesei.al mesei cei doi pantofi. apare ca element constant în structura pronumelor posesive şi a numeralelor ordinale (de la 2 înainte) şi. patru picioare.a mamei o culoare. adjectivele posesive şi genitivul substantivelor şi al pronumelor de diverse specii.ai Cenuşăresei. ai.ai grădinarului. însoţeşte. în anumite condiţii. acele vorbe. adică: un pantof. ale acest acel alt un orice Al (a. personajul piesei. primul substantiv din construcţii ca cele de mai susnu este determinat sau este determinat altfel decât prin articolul hotărât. D.

deoarece al. “fata. Articolul genitival-posesiv face legătura dintre un substantiv determinat prin altceva decât articolul hotărât şi genitiv. prima. două picioare rupte ale mesei. sau unei locuţiuni “celor foarte apropiaţi”. pantofii aceia ai fetei. gândul celfrumos al lui.. lui. Genitiv-dativul familiar şi popular alor mei (tăi.ale şcolarului. cu excepţia lui primul. mevasta etc. ale) apare şi când substantivul este urmat de adjective sau pronume posesive.. pe de o parte. de exemplu în al meu. cei. ei. cei care au aceleaşi păreri. Articolul genitival-posesiv se foloseşte obligatoriu înaintea numeralului ordinal. care sunt din acelaşi grup. “ mea. şi se schimbă după gen: a mea = (orice obiect de genul feminin). el a fost numit şi posesiv.) nu conţine articolul posesiv.un stilou. a. săi. pentru a exprima genitivul şi dativul în formulele ca deschiderea celei de-a treia conferinţe de. ale nu au formă de 13 . în ciuda aparenţelor. ai.al şcolarului care urmează genitivul: acel pantof pierdut al fetei acei pantofi pierduţi ai fetei culoarea verde a câmpului un picior rupt al mesei piciorul rupt al mesei două stilouri. la nominativ-acuzativ. fratele cel mare al tău. ceată. ai. al (a. pe de altă parte. ci un pronume care ţine locul unui substantiv subînţeles: “părinţilor”. tabără. ai ale) a fost numit articol genitival. Articolul genitival-posesiv se combină cu cel. culorile vii ale câmpului. Al (a. ai noştri.. popor cu noi. cea. iar pentru că asigură şi legătura dintre substantiv şi adjectivul sau pronumele posesiv. sania cea mică a noastră. de exemplu: calul acesta al meu. cu voi”. coechipierii. noştri etc. “copilul meu”. Datorită faptului că asigură legătura dintre un substantiv fără articol hotărât cerut de alt determinativ şi genitiv. picioarele rupte ale mesei. şi posesivele care urmează după un substantiv determinat altfel decât prin articolul hotărât. care poate însemna “acest lucru al meu “. În acelaşi fel se foloseşte al şi atunci când primul substantiv este determinat de un adjectiv după pantoful acela al fetei. ai voştri = “partizanii. Pronumele al apare şi în construcţii populare şi familiare.neam.

.. de poziţia lui faţă de substantiv sau de felul substantivului din punctul de vedere al articulării. pe lângă genitiv. sau a multe). caracterul a (nu al) numeroase boli. exprimarea mai simplă şi mai elegantă pentru asemenea nominativ-acuzative rămânând: al cincilea concurs de. autor a (nu al)două cărţi. Articolul. articolul al. de câţiva. de verbe ca a mulţumi sau a aparţine şi de adverbe de tipul conform: de reţinut că se spune corect datorită ajutorului şi indicaţiilor (nu şi a indicaţiilor). din hipercorectitudine.. formant al numeralului ordinal. Prin reacţia faţă de situaţiile de omitere greşită a articolului posesiv. realizate cu prepoziţia a. are adesea ca rezultat contaminarea celor două formule. sau a câteva). este tratat ca parte vorbire auxiliară de sine stătătoare.. puţini. a trebuie să apară totdeauna. în imediata vecinătate a unui cuvânt cu a iniţial: în vorbirea rapidă cei doi a se pot contrage.. Faptul că unele cuvinte. care nu este necesar. mulţi. De reţinut că articolul posesiv nu poate apărea înainte de un numeral cardinal propriu-zis care nu este însoţit de cel de.. Omiterea articolului posesiv de feminin singular a se explică uneori prin cauze fonetice. graţie. Când este element constitutiv.în special numerale şi adjective cu sens cantitativ. dar în scris sunt greşite îmbinări ca împotriva lor şi acestora (altora) în loc de a acestora(a altora). se produce apariţia lui incorectă în construcţii cu două dative coordonate dependente de prepoziţiile datorită.dispun. numeroşi... mulţumită. Confundarea prepoziţiei a cu articolul posesiv omonom în forma lui de feminin singular sau în varianta regională invariabilă se întâlneşte în diverse construcţii în care.. unii vorbitori ajung să modifice forma prepoziţiei din construcţii echivalente cu genitivul. toţi în forma de acuzativ: se spune corect reprezentanţi a (nu ai) 21 de state. indiferent de valoarea numeralului.. în asemenea construcţii articolul apare în forma a omonimă cu prepoziţia: destinul a multor capodopere (în loc de destinul multor. de-a lungul a câtorva ore (în loc de delungul câtorva. de posibilitatea folosirii unei construcţii echivalente. în majoritatea lucrărilor de gramatică. sau a 350). 14 . nici înainte de ceea ce sau ce.. tratând-o drept variabilă după gen şi număr ca şi cum ar fi vorba de articol. comemorarea a celor 350 de ani (în loc de comemorarea celor 350.. în construcţii cu articolul posesiv între un substantiv articulat enclitic sau o prepoziţie cu formă articulată şi genitivul următor. După formulări ca aceasta s-a constituit şi un nominativ-acuzativ cel de-al cincilea concurs de..genitiv-dativ. diferiţi. care însoţeşte un substantiv şi serveşte la marcarea categoriilor morfologice ale acestuia. exponentul a (nu al) ceea ce se numeşte..

Iar articolul posesiv (genitiva) serveşte la diferenţierea cazului genitiv de dativ. SBARCEA RODICA 15 .C ât priveşte articolul demonstrativ (adjectival). acordându-se cu acesta în gen. El este examinat la părţile de vorbire pe care le caracterizează şi în cadrul acelor categorii morfologice a căror marcă formală este. articolul hotărât şi cel nehotărât funcţionează ca morfe ale numărului. Această dispersare a articolului se explică prin faptul că unităţile care-l constituie sunt eterogene din punct de vedere semantic şi funcţional şi prin faptul că semnificaţia lor nu poate fi sesizată independent de partea de vorbire pe care o însoţesc.În studiile mai recente însă articolul nu mai este interpretat ca o clasă morfologică de sine stătătoare. el face legătura între adjectiv şi substantivul determinat. Astfel. cazului şi determinării minime la substantiv. număr şi caz.

G. : Un elev.mai jos.« împărat » şi Ex. un unui feminin o unei Plural masculin feminin nişte unor Singura problemă pe care o ridică articolul nehotărât proclitic este confuzia lui “un/o/nişte“ cu alte părţi de vorbire(vezi.Ac. Se numeşte « nehotărât » pentru că obiectul este considerat necunoscut : Ex.mai puțin individualizat.un brad.nedefinite .în raport cu clasa sau specia cărei îi aparține. Observăm faptul că obiectele sunt detaşate de cele două categorii .Articolele nehotărâte sunt aici nişte indici abstracţi ai unui grad scăzut de individualizare a obiectelor gramaticale.înaintea substantivelor pentru că acestea să arate un obiect gramatical mai puțin cunoscut.o doamnă. odată un împărat şi o împărăteasă .”una”(la formele de singular)și din sintagma latină “a nescio quid”(nu știu ce) la formă de plural.fără o definire precisă a acestora. D. Ac.un apartament.un pix. Se numeşte « proclitic » pentru că se aşează in faţa substantivului : Singular masculin N.o carte.un profesor. : A fost « împarăteasă».un tablou(masculin si neutru) -(pe) o elevă(feminin) 16 .se folosesc proclitic.-(pe) un elev.Articolul nehotărât Articolele nehotărâte care provin din numeralul latinus "a€unus”.Valorile morfologice …) Formele articolelor nehotărâte sunt urmatoarele : Singular : N.

N. (pe) nişte elevi. 2.Ac.(al.ale)unui leneş .ai.doi se joacă.devenind « morfeme ale cazurilor »(vezi exemplele de mai jos).ia făcut un bine.eleve(pentru toate cele trei genuri) Observaţii : 1.D.ai.Ac.verb.tablouri.D.(pe) un trei-G.D.D.(pe)un harpagon-G.(pe) un leneş-G.a.D.(pe)un of-G.Ac.Ac.altul pleacă.Ac. ”Un.ai.adverb sau interjecţie : N.ai.ale)unui trei .Articolul nehotărât substantivează adjective şi adverbe : El este un inţelept.G.a.ale)unei eleve(feminin) Plural : N.ai.ai.(pe)un învăţat-G.a.a.pronume. N.ale)unui elev.tablouri.ale)unui of .eleve(pentru toate cele trei genuri) G.ale)unui învăţat .ale)unor elevi.tablou(masculin si neutru) -(al. Sau numerale cu valoare adjectivală : Un elev învaţă.D.ai.D.Simultan cu această calitate.Ac.(al. 17 .-(al.o ” pot fi şi adjective pronominale nehotărâte : Un elev vine.ele pot avea si calitate de morfeme ale substantivizării unui adjectiv. N.a.a.ai.(al.(al.a. Articolele nehotărâte îşi modifică forma dupa gen.numeral.a.(al.(al.ale)unui harpagon.număr şi caz. Sau de morfeme ale trecerii unor substantive proprii la substantivele comune: N.

”alta” şi numeralul ordinal:”un alt frate vitreg”. Articolul nehotărât precedă adesea pe „altul”. ”unui”. ”un asemenea om ca”.”unei” . 2. ”un.el nu înseamnă „unul singur” ori „numai unul”.”un al patrulea cântăreţ”.ele arată faptul că articolul nehotărât capătă in asfel de situaţii înţelesul unui determinativ sinonim cu „oricine”.”oricare”. Atunci când însoţeşte un nume propriu. : Un Brâncoveanu nu se putea turci. V.D. 18 . Observaţie! Deosebirea dintre articolul hotărât si numeralul corespunyător constă in aceea că articolul hotărât nu începe o numărătoare şi.introducând ideea de alegere: Ex.Articolul nehotărât prezintă obiectul exprimat de substantiv ca nefiind bine cunoscut sau ca nedefinit în mod voit de vorbitor.el dă înţelesul de ”unul ca”.Formele şi funcţiile articolului nehotărât Articolul nehotărât are numai singular.”o altă idee”.o” .”o a doua acţiune” etc.Valorile morfologice ale unor cuvinte care sunt si articole Un poate fi : 1)articol nehotărât proclitic : Am admirat un tablou la Muzeul de Artă.prin urmare.Acesta este pentru maculine şi neutre « un .”fiecare”.Deşi formulele citate nu sunt în principiu recomandabile.totuşi.A. G.iar pentru feminine o şi se declină astfel: N.

2)adjectiv nehotărât(când stă pe lângă substantiv la numărul singular) : Am cumpărat nişte brânză şi nişte ciocolată.altul citeşte ! 4)substantiv (prin conversiune) :  ”Un”este un cuvant monosilabic. NIŞTE poate fi : 1)articol nehotărât proclitic. Am cerut un caiet.Ac. CEL poate fi : 1)articol demonstrativ adjectival : a)când însoțește adjectivul și îl articulează :  Mircea cel Bratran.tu ai doi.. Daţi-mi şi mie un pix ! numai un pix ! doar un pix !  Nu-mi daţi decât un pix ! încă un pix ! cel puţin un pix ! 3)adjectiv nehotărât :  Un copil desenează. 3)substantiv(prin conversiune) : « Niște » este un cuvânt bisilabic. 19 .nu două.plural : Mi-au telefonat nişte studenţi albanezi.2)numeral cardinal cu valoare adjectivală :    Eu am un băiat.N.Ștefan cel Mare.elevul cel bun .

supine.gerunzii    Cel învăţat.cel explicat Cel suferind.cel cu judecată. d)când substantivează participii.cel citit. Cel cu noroc. c)când ajută la formarea gradelor de comparație ale adjectivului și adverbului :   Gabriel este cel mai blond dintre ei.pe cel colnic./ E)Cel de ieri a fost mai greu.cel mic. Au urcat pe cel deal. D)Am văzut pe cel/ care a spart geamul. Pe cel din copilărie nu-l vom uita ! B)Cel de la stânga e al meu.cel neastâmpărat .b)când substantivează adjective și locuțiuni adjectivale :   Cel bogat. C)Cel al colegului n-a fost corectat. 20 .forma scurtă : Cel moșneag uită mereu.cel prădat Cel cules.cel cu scaun la cap .cel mulţumit. El scrie cel mai corect pentru vârsta lui.cel aburind 2)adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare. Sertarul cel din dreapta e al tău ? 3)pronumele demonstrativ de depărtare forma scurtă : A) Cel de la Iași este mai vechi. 4)substantiv(prin conversiune) :  « Cel » este un cuvânt monosilabic.cel harnic..

/ 7)verb copulativ personal : Mama-i blândă și frumoasă.. 10)verb auxiliar impersonal : Nu-i indicat/să stai picior peste picior. 21 .forma neaccentuată : I-am ajutat pe elevii mei. 4)pronumele personal în Ac. 3)pronume personal în D.I poate fi : 1)substantiv :          I este o vocală în alfabetul latin.. 5)verb predicativ personal(=a există) : Unde-i telecomanda ? 6)verb predicativ impersonal(=a se întâmpla.câștigă. 2)articol hotărât enclitic(face corp comun cu substantivul) : Ceasul gării e defect./ 9)verb auxiliar personal : Copilu-i ajutat de părinții săi.a trebui) : Dacă-i/să câștige/. 8)verb copulativ impersonal : Nu-i bine/să lipsești de la școală.forma neaccentuată : I le ofer cu plăcere./ 11)interjecție : I ! ce grea este ecuația asta! 12)substantiv(prin conversiune) : « I » este și verb auxiliar.

4)articol demonstrativ : A bătrână e cam bolnavă.(pentru perfectul compus) 8)prepoziție : a)cu cazul Ac.să nu plângeți. :  Miroase a levănțică. 2)articol posesiv-genitival : O carte a feței este nouă.a veghea ş.a. 3)articol hotărât enclitic(face corp comun cu substantivul sau cu adjectivul antepus) : Tânăra fată va reuși. 22 .a invaţa. b)marcă a infinitivului :a pleca. 6)adjectiv pronominal demonstrativ de depărtare : Casa a de la dreapta e a ta ? 7)verb auxiliar : De-a fi/să mor/. 5)pronume demonstrativ de depărtare : A de acolo este sora mea./(pentru viitor) El a înțeles totul.a citi.A poate fi : 1)substantiv : Litera ”a” este prima din alfabet.

fără funcţie :  Au ţinut-o una si bună./ 7)numeral cardinal cu valoare adjectivală :  Daţi-ne şi nouă o idee !  8)verb auxiliar(pentru viitor.perfect compus şi prezumtiv) :  O fi venit oare ? 9)interjecţie :  O !ce brad frumos ! 10)substantiv(prin conversiune) :  « O » este şi articol.alta invaţă.valoare neutră. 23 . 4)pronumele personal in Ac.. 2)articol nehotărât proclitic :  Am vizitat o moschee din centrul Ierusalimului.9)interjecţie :   Mă uit in gât şi tu trebuie sa spui : A! A ! mi-am adus aminte. 10)substantiv(prin conversiune) :  « A » este si prepoziţie.cu rol de complement direct:  Că e un ignorant/.valoare neutră..cu rol de complement direct :  O ajutăm pe mama cu placere.. 5)pronume personal in Ac. 6)pronumele personal in Ac.forma neaccentuată. O poate fi : 1)substantiv :  O este o literă in alfabetul latin.o ştie toată lumea. 3)adjectiv nehotărât :  O elevă scrie.

Cu sens de G.D.acceptă existenţa pronumelui relativ compus.card./ c.(faptul care. in Ac. Pentru a-i da valoare de G.se foloseşte construcţia analitică cu prepoziţia a:   El n-a venit.ci doar îl articulează : Cele trei sunt caietele mele. Subiect N.se precizează că pronumele relativ compus ceea ce. El a venit/. (num.d.feminin singular cea ce.  Articolul cei. Cu art.lucrul care) Ceea ce s-a întâmplat ne-a bulversat pe toţi.ci este doar instrument gramatical.Ac.cea.c.dem.d.adj.cu val. cu sens de D. 24 . celui ce celei ce masculin cei ce Plural feminin cele ce celor ce Normele actuale..cei./ c.OBSERVAŢII !  Articolul este o parte de vorbire sinsematică(adică nu funcţionează singur.alături de prepoziţie si de conjucţie).stabilite prin cea de-a doua ediţie a DOOM. Subst.ceea ce au şi făcut.  Articolele cel.cele nu ajută la conversiunea numeralului cardinal./din cauza a ceea ce a auzit.(considerat până de curând a fi singurul pronume relativ compus!)este de genul neutru:   I-am rugat să rămână.De asemenea.)  Articolul posesiv-genitival intră in componenţa numeralului ordinal: Al doilea a plecat ieri.cele intră in componenţa pronumelui relativ compus: Singular masculin N. cel ce feminin ceea ce(inv) G.graţie a ceea ce a auzit.D. in A.

datorită prepoziţiei simple a. Aceste persoane sunt competente. Eu il ajut pe elevul bolnav. a mulţi a=articol Tezele a multora dintre ei sunt corecte.nici articolul posesiv-genitival din componenţa numeralului ordinal. Un elev scrie.atribut D.altele sau in sinea ş. C. b) N.substantivele pot fi: I. II..dânsele. 25 .ind. Eu îl ajut pe un elev bolnav.sens de G. (Tezele multora.unele.  Nu se comentează nici articolul demonstrativ din componenţa gradelor de comparaţie. c. Ac. atribut D.subiect G.)  Există situaţii când articolul hotărăt enclitic nu trebuie comentat in analiza gramaticală:dânsul.. atribut D. Sau D. unor părţi de propoziţie. Subiect G. Ac. C. Tema unui elev e greşită.Aşadar. I-am dat elevului nota 10..se poate da nuanţă.a. Tema elevului e corectă.ind.. C.obţinute cu ajutorul prepoziţiei a: a=prepoziţie Trei a trei sunt corecte.dir.c. O sa le telefonăm acestor persoane. Dir.subiect G.. Declinare nearticulată(lipsită de articol): N. I-am dat unui elev nota 10. Noi le apreciem pe aceste persoane. ori de D. Ac. Elevul scrie. c. c.precedată de prepoziţie sau de locuţiune prepoziţională cu G. Disociaţi formele analitice de G.ind. Declinare articulată (cu artiol hotărât sau cu articol nehotărât): a) N.  Din punct de vedere al flexiunii. Reputaţia acestor persoane e bună.dir.cu A.

) . ca de exemplu in al doilea. in unul. in situatiile in care insoteste un subtantiv. in inaintea. si anume daca aceasta opozitie apare in cursul intregii paradigme a cuvantului. Pe de alta parte. Daca niciuna dintre opozitii nu se realizeaza. pronume: eul etc. altul(in acest ultim caz are si rolul de a distinge adjectival pronominal de pronumele respective). pe langa rolul de morfem al determinarii. pe acela de indice al cazului.Dicţionar Morfem=cea mai mică unitate din structura morfologică a cuvantului. Astfel articolul poate fi element constitutiv. are pe langa cele doua valori mentionate mai inainte si pe aceea de indice al substantivarii.având un sens determinat(lexical sau gramatical) Harpagon=om zgârcit. 26 . Cand insoteste si alte parti de vorbire substantivate(substantive provenind din adjective: frumosul. formativ al unui cuvant. adverbe: binele. articolul nu are nimic comun cu categoria determinarii si are cu totul alt rol.avar Prezumtiv=socotit ca probabil Tabus Denisa Articolul la substantiv Articolul are rolul de morfem al determinarii numai in situatiile in care este posibila macar una dintre opozitiile proprii categoriei determinarii . articolul cumuleaza. in dansul. imprejurul(unde are si rolul de a diferentia formal prepozitia de adverbul din care deriva).

articulata si nearticulata. avand in limba roluri foarte diferite. limba romana utilizeaza cele doua forme. si in situatii in care nu se realizeaza prin asanumitul articol definit enclitic –ul.In cazul numelor proprii de persoana care se caracterizeaza . rolul de morfem al determinarii. In acest caz. in lumina acestor consideratii. si s-ar impune restrangerea lui. articolul. poate. opera unui scriitos. reuseste gratie perseverentei etc. si nu cum neam astepta opozitiei determinat/nedeterminat. vine inaintea unor prieteni. fata de cea a substantivului nedeterminat. o. articolul apare in situatii in care se realizeaza toate cele trei opozotii. De altfel. Rolul cel mai important il reprezinta acela de expresie gramaticala a categoriei determinarii. pentru a exprima categoria gramaticala a cazului : opozitia articulat/nearticulat corespunde opozitiei nominativ – acuzativ/ vocativ. greu de redus la o clasa unica. In limba romana actual predomina ca frecventa folosirea substantivului determinat (definit sau nedefinit). Se constata de asemenea deosebiri de intrebuintare in raport cu cazurile: a). La genitive-dativ substantivul este aproape totdeauna insotit de articol definit sau nedefinit: Opera scriitorului. utilizand pentru cele in care exprima categoria determinarii pe acela de morfem al acestei categorii (asa cum in situatiile in care exprima numai cazul poate fi considerat simplu morfem al cazului) Ca morfem al determinarii. da cartea unui copil. Da cartea copilului. articolul nu are virgula deci. 27 . nu are decat rolul de indice al categoriei cazului. In cazul unor substantive proprii feminine. ambiguu. Dar nici in celelalte situatii. -a etc si prin articolul nedefinit proclitic un. chiar termenul de articol este. specializarea pentru una sau alta dintre cele doua situatii si ar fi. considerarea articolului ca parte de vorbire nu ar fi justificata. Insotind aceasta categorie de substantive. vine inaintea prietenilor. Concluzia la care duce analiza situatiilor in care apare articolul este ca ceea ce ne-am obisnuit sa numim articol reprezinta o categorie extrem de eterogena de elemente. mai comod sa fie pastrat numai pentru situatiile in care are rolul de element formative. articolul nu poate fi considerat parte de vorbire. intre altele. disparate. prin indiferenta de categoria gramaticala a determinarii. sau ca indice al cazului. aparand totdeauna. cand apare cu rolul de element formative al unor cuvinte.

Un substantiv la plural: Pleaca vopoare . de ex. Sunt posibile insa si constructiile cu substantivul determinat: bate vantul. Limba literara prefer constructiile cu substantivul determinat: tatal tau a spus. se intalnesc in limba popular. Substantivele care denumesc fenomene ale naturii: bate vant. Deosebit de frecvent este nearticulat subiectului lui a trebui : Imi trebuie carti . In limba romana actual predomina net constructiile de acest ultimo tip. Orice subtantiv in unele proverb . fratele meu a venit etc 3. vine furtuna. 2. vine furtuna. Substantivele nume de rudenie insotite de un adjectiv posesiv: a venit frate-meu. In aceasta situatie predomina ca frecventa substantivul nedeterminat . elevul constiincios invata. Constructiile de acest fel. acesta se intrebuinteaza mai des articulat. Dintre scriitori folosesc frecvent fara articol substantivele care denumesc fenomene ale naturii si au rol de subiect: M. Eminescu si M. b). mai ales in textile literare. deci nedeterminate: 1.Substantivele in genitive-dativ se intrebuinteaza fara articol numai cand sunt precedate de un adjectiv pronominal: opera acestui scriitor. in care substantivul si posesivul formeaza un grup sudat. un compus. Sadoveanu. Substantivu nedeterminat se intalneste mult mai rar. Situatiile in care substantivul subiect apare nearticulat sunt in limba actual autin numeroase. vine un tren. da cartea frumosului copil etc. un elev constiincios invata etc. Imi trebuie o carte (cartea) si nu : Imi trebuie carte . 28 . Se joaca copii. Imi trebuie cartile. 4. Substantivul in nominative este de obicei. dar si Imi trebuie niste carti . articolul se ataseaza adjectivului: opera marelui scriitor. Cand substantivul este precedat de un adjectiv propriu-zis. cu conditia ca subiectul sa fie la plural. tata-tau a spus etc. Cand subiectul este un substantive la singular. vine inaintea fiecarui prieten etc. Astfel pot aparea fara articol. insotit de articol: vine trenul. deci in constructii cu character arhaic : Corb la corb ochii nu scoate .

Substantivul nedeterminat singular se intalneste in constructii cu caracter fix . Substantivul complement direct este la plural : Cumpara carti . c) Subtantivul in acuzativ poate aparea in egala masura determinat sau nedeterminat : Cumpara carti (niste carti . de ex. ( Sunt posibile insa si constructiile cu substantivul determinat : Bea un lapte cald . . Substantivul este precedat de o propozitie (care cere acuzativul) : Vine la timp . Substantivul complement direct la singular reprezinta un nume de materie : Cumpara paine . Substantivul precedat de prepozitie poate fi determinat de articol : 29 . Tipete de om nu se arata pe strada. El devine poetul generatiei sale . Constructiile cu substantivul determinat sunt posibile. ) 4. Substantivul are rol de circumstantial : Strange florile manunchi. dar si articulate : El este un profesor bun . Subtantivul nedeterminat se intrebuinteaza de obicei atunci cand 1. In acest caz. 3. cand subtantivul este insotit de un determinant : El devine un scriitor mare . Din aceasta situatie nu exista iesire . El ajunge poetul cel mare etc. Constructia Cumpara carte nu se foloseste in limba actuala . dar Cumpara o carte sau Cumpara cartea. Daca verbul nepredicativ este a deveni. Bea laptele cald etc. Subtantivele in nominative cu rol de nume predicative se folosesc mai ales nearticulate : El este profesor (bun). Bea lapte . numele predicativ este aproape totdeauna nearticulat : Voi deveniti scriitori (mari) . mai ales. 2. Da veste etc. 5. Pune carte ape masa etc. a iesi. Lasa cartile vraf etc. ca . El iese un doctor bun . Ion iese doctor etc. Subtantivele nearticulate subliniaza in astfel de contructii negatia. dar putin frecvente . cartile). Subtantivul subiect in constructii negative : Pic de nour nu se vede. (Ti-)e frig etc. substantivul nu poate fi determinat de un atribut. El este profesorul bun etc. Se intalnesc.5. Respira aer curat etc. Se foloseste de asemeni nearticulat subtantivul in constructii fixate de tipul (Mi-) e somn . a ajunge . Invata carte . Sta in casa .

Sta intr-o casa mare . cosul cu flori etc.1. articolul atasindu-se adjectivului : A terminat minunatul basm . In cazul ultimului exemplu . se poate spune ca in limba actuala se constata tendinta de a restrange folosirea substantivului nedeterminat. iar cand determinarea e mai putin precisa se recurge la articolul nedefinit . S-au intalnit patru calatori. mai slab la acuzativ. d) Substantivele precedate de un adjectiv pronominal sau de un numeral se intrebuinteaza intotdeauna . uneori. Pune carte ape masa de lemn . Cand substantivul este precedat de prepozitia cu : Vine cu trenul . Articolul definit enclitic-morfem al determinarii se intrebuinteaza : Cand substantivul este insotit de un atribut determinativ si atributul exprima o caracteristica a obiectului indicat de substantivul regent capabila sa-l deosebeasca pe acesta de celelalte obiecte din aceeasi categorie : zambeste vesel soarele balai si 30 . si constructia cu substantivul nedeterminat : Scrie cu creion rosu (constructia Vine cu tren nu este insa posibila). A cantat un frumos cantec etc. tendinta care se manifesta mai puternic la genitive-dativ si la nominative(subiect) . E de obicei nearticulat substantivul precedat de cu cand are rol de atribut : cafea cu lapte . Cand substantivul este un nume de rudenie indicand o fiinta unica pentru un anumit vorbitor. indiferent de caz sau de rolul sintactic . Sta in casa mare etc. A adus aceasta carte . Scrie cu creionul rosu. Cand este insotit de un atribut : Pune carte ape o masa de lemn . In acest caz substantivul este determinat definitive : Ma duc la mama . In concluzie. e) Substantivul precedat de un adjectiv propriu-zis este aproape totdeauna articulate . fara articol : Au venit acesti copii . e posibila. Intrebuintarea unuia sau altuia dintre cele doua articole depinde de sens: articolul definit insoteste substantivul cand acesta indica un obiect clar individualizat. Vede pe bunicul etc. A tesut cinci covoare . Substantivul determinat definit sau nedefinit apare in aceleasi conditii sintactice. 3. Al doilea participant la concurs la concurs corect etc. 2.

Pentru ca a aparut mai inainte in comunicare : A cumparat paine si unt. Foamea-i cel mai bun bucatar. Cf. 3. Si substantive care desemneaza fiinte bine cunoscute pot sa fie considerate de catre vorbitor ca unice in imprejurarea data si sa primeasca. cu scopuri stilistice. daca substantivul este utilizat pentru a denumi o categorie). Pentru ca indica o fiinta unica pentru un anumit vorbitor : A venit mama. Pentru ca exprima un fenomen al naturii sau o senzatie sau un femomen fiziologic general uman : Arde soarele. De ex : luna si stelele cufundate in marea. muntii Carpati. gresit sa spunem : am scris sorei. Si nume de lucruri se construiesc la fel . n-am cosit din holda lor un pai(Idem). in al doilea atributul serveste ca un simplu calificativ . casa era sediul Sfatului popular. Am vazut o casa frumoasa. deci determinat . Cand substantivul nu este insotit de un atribut . Prezenta unui atribut pe langa substantiv arata ca obiectul in discutie este cunoscut vorbitorului. si de aceea ambele substantive primesc articolul. Painea a mancato. In limba veche astfel de constructii erau frecvente. rodul muncii sale. de aceea apar in opere literare . Vine toamna . articolul apare : atitudinea de tovaras a profesorului nostru (sau atitudinea tovaraseasca a profesorului nostru). care nu indeplinesc conditia aratata . Un bunic este totdeauna folositor. cand fu a se infatisa la boierul (Ispirescu). putem spune. in loc de atitudine de tovaras .steagurile rosii ard in soare (Beniuc). am sa te spun la domnul (in vorbirea scolarilor de pe vremuri) . deci . Numele celorlalte grade de rudenie. dar indica un obiect cunoscut: 1. substantivul este nearticulat sau articulat cu articol nedefinit. deseara ma intalnesc cu fratele etc. dar (o) atitudine de tovaras . A intalnit pe bunicul ( dar si A venit o mama. daca nu sunt insotite de un determinant. Daca in constructia a doua se adauga un atribut determinative .. daca vorbitorul le considera unice. Astazi ele au caracter arhaic si popular. nu se pot intrebuinta articulate . in primul caz este vorba de atitudinea unui tovaras cunoscut . si vine domnul. pana la marea (Creanga).. bulevardul Balcescu etc. 31 . articolul : au inceput a pisca din somn pe imparatul (Creanga). Este . atitudine tovaraseasca . cu exact acelasi inteles . Spunem astfel atitudinea tovarasului . deci . la fel cu adjectivul. cum dovedeste faptul ca . Cand atributul nu are character determinativ. 2.

Experienta de veacuri a ciobanului si a taranului a creat aceasta siguranta ca numai “lupul”. Intregul grup a raspuns la apel . poate sa le manance oile. a face pe poetul etc.) Tot constructii fixe reprezinta si la anul . 32 . prezenta articolului se explica prin faptul ca . Substantivul insotit de adjectivul intreg este articulat cand preceda adjectivul : grupul intreg . la saptamana. Datorita acestei opozitii . deci tot individualizarea. Am vizitat tot orasul. la intervale bine determinate. separarea uneia de celelalte. ca atare . la luna . desi are in vedere un singur lup. Ca taranul printre snopi de grau voi intra masiv si greu in vreme (Beniuc). si opozitia dintre doua sau mai multe specii. In i-a mancat lupul oaia. in sensul ca nu ursul sau vulpea . Cand substantivul face parte din constructia cu caracter fix a face pe ~ : a face pe savantul . vorbitorul il infatiseaza ca pe un reprezentant al intregii specii . In astfel de cazuri intervine. cand sta dupa adjectiv : Intreg grupul a luat parte la actiune . dar poate fi articulat sau nearticulat . unde substantivul articulat arata repetarea . a savarsit actiunea enuntata.- Cand substantivul indica generic specia ca totalitate : numai randuneaua era sfanta si putea sa-si creasca linistita puii . deci cunoscute . a actiunii verbului pe care il determina. substantivul se intrebuinteaza fara articol si invers : biata mama . substantivul apare articulat si atunci cand este vorba de un singur exemplar al speciei. pe teribilul etc. Daca modelul acesta s-au creat formule similare cu adjective carora li se da valoare substantivala : a face pe desteptul (pe marele . indiferent de caz si de topica adjectivului : Tot orasul (orasul tot) a participat la demonstratie . Substantivul precedat de adjectivul biet poate fi articulat sau nu in functie de adjectiv : daca articolul se ataseaza adjectivului . Se constata o usoara deosebire de sens intre cele doua constructii. In aceasta constructie substantivul indica intr-un fel (figurat) tot specia. biata mama. ci lupul . Substantivele determinate de adjectivul tot sunt intotdeauna articulate . si nu alt animal . indirect. in calitatea lui de “lup” (=specie).

el nu poate fi inclus printre morfemele categoriei determinarii. Opozitia dintre articulat si nearticulat Fiind unul din cele mai importante elemente ale determinarii numelui. ar fi fost mai potrivit Marturisiri) . 9 dec. de ex. “faramitat” generalitatea. cand intre elementul regent si substantivul in genitiv se intercaleaza un alt determinant. Astfel : Uneori substantivul insotit de articol nedefinit poate avea un sens general. cu deosebirea ca un profesor are capacitatea de a exprima prin individualitati . 1954 : Niste marturisiri . - In grupul articolului mai sunt inglobate de obicei . in afara de elementele discutate in paragrafele anterioare. Asa. . Forma de nominativ acuzativ plural niste. forma specifica articolului nedefinit. pentru ca prezenta sau lipsa lui in anumite pozitii nu presupune nici un fel de diferenta sub aspectul determinarii. In ce priveste articolul genitival. poate avea uneori o nuanta depreciativa. titlul. De aceea trebuie folosita cu prudenta. intocmai ca atunci cand este insotit de articol definit. (Cf. articolul genitival apare atunci cand substantivul (sau pronumele) in genitiv are ca element regent un substantiv nearticulat enclitic : o carte a studentului . articolul se intrebuinteaza dupa anumite reguli. Ex. caci este asociat in mintea noastra cu sinonime ca orice (fiecare) profesor. : Un profesor trebuie sa fie constiincios si corect este echivalent ca sens cu Profesorul trebuie sa fie constiincios si corect. nepotrivit. Ele privesc in principiu stabilirea gradului in care un obiect 33 . nu ne oprim asupra articolului nedefinit decat pentru a releva unele situatii mai speciale. De aceea. dar cartea studentului .Substantivul determinat nedefinit se intrebuinteaza in conditii sintactice similare cu cele in care apare substantivului determinat definit. inca doua : articolul genitival (sau posesiv) si articolul adjectival (sau demonstrativ) . al articolului din Gazeta literara. Sa vedem care este raportul dintre aceste elemente si categoria determinarii. folosirea unui grad de determinare sau a altuia depinde in sens strict de continutul comunicarii.

acela. desi gradul de cunoastere a fiintelor denumite prin aceste cuvinte este acelasi. 34 . fata de mama mea. Articolul se deosebeste de celelalte determinative pentru ca este specializat.Vlad Calugarul. strugurii viei. 4). colegul Popescu . In alte situatii. fara a fi precedat de alt determinativ. tuspatru etc.Constantin Stolnicul. profesoara Nicoleta etc.este cunoscut sau necunoscut. adica nu contine alte indicatii decat pe cele care rezulta din relatia cunoscutnecunoscut cu diversele ei trepte. De aceea genitivul nu se poate construi decat cu articolul (celui. Altfel. tata-tau etc. tovarasii lui Gheorghe etc. chiar daca obiectul denumit este foarte bine cunoscut. Cand este urmat sau precedat de tot. strungarul Lupu. la numeralul ordinal prezenta lui se explica prin aceea ca ordinea in care se insira obiectele cere ca locul fiecaruia sa fie precizat. articolul nu se foloseste. Cand. aceea si formele lor sau de numeralul ordinal. Cand subliniaza o calitate. 5). Prin urmare. este urmat imediat de genitiv: copita calului. toata si de compusele acestora: tustrei. doctorul Marin.. celei de a doua. articolul se foloseste uneori fara sa se mai ia in seama gradul de cunoastere amintit. de exemplu in formula mama-mea. Cand este o porecla sau un supranume asezat dupa numele propriu-zis: Mircea Ciobanul. celei) urmat de propozitia de:celui de al doilea. el trebuie sa asigure o legatura gramaticala. un titlu al unei persoane. Adesea.Titi Geambasul etc. tatal meu etc. Cand este urmat de acesta. cercetatoarea Vasilica. 3). 2). aceasta. Articolul nu are insa totdeauna libertatea de a marca relatia pentru care s-a apecializat. Principalele reguli ale acestei opozitii sunt: Substantivul primeste numai articol hotarat 1). Toate aceste deosebiri de intrebuintare a articolului formeaza ceea ce numim opozitia dintre articulat si nearticulat. asezat imediat inaintea numelui ei propriu: prietenul Nicolae.

oricat. frate-meu. Cand exprima o stare calitativa a subiectului. profesor. NOTA: Faptul ca substantivul nu primeste in aceste conditii articolul hotarat nu inseamna neaparat ca obiectul denumit este necunoscut sau prezentat ca atare. ofiter etc. mama-mea.-sa. Cand exprima unul dintre urmatoarele grade de rudenie: mama. nici o. Cand exprima gradele de rudenie in formule fixe cu adjectivul posesiv enclitic unit cu substantivul: tata-meu. de: cat. Substantivul nu primeste articol hotarat: 1). -sa. -ta.-sa. cata. fiecare. Cand se afla in genitiv imediat dupa substantiv cu articol hotarat sau cand este in dativ fara alta determinare. 8). lucrator etc) si s-a intors barbat (om in toata firea. sora-mea. bunica. sau. de exempu: A plecat flacau (copil. Unde mi-ai pierdut umbrela? 9). -sau. 5). Ti-ai rupt rochita!. oricati. acel. pe strada. cuscra-mea. 2). de ex: gara este ceva precis. stiut de vorbitori. cate catva. -sau etc. Cand este precedat imediat de o propozitie si nu are dupa el un determinativ: in casa. catava.6). fi-mea. NOTA: Substantivele insirate la 5 sunt. tata. carne de miel etc. fi-meu. -tau. niste. de: vreun vreo. catorva. Cand exprima insusirea unui subiect prin numele predicativ: Dumitru ste student. bunicul. maiestru. -tau. unchiu-meu. oricata. -sa. de fapt compuse si adjectivul posesiv este incorporat. de la tara. Fratele lui se facr tractorist etc. nora-mea.-ta. mama-tii.oricate. soacra-mea. 3). de-a baba oarba etc. oricine. cum rezulta din genitiv-dativ celor feminine: mama-mii. –tau. Cand este construit cu locutiunea prepozitionala de-a:de-a ulii si porumbeii. Cand exprima un lucru care apartine persoanei indicate de dativul verbelor construite cu acest caz: Si-a scrantit piciorul. Cand este precedat de: acest. niste. aceasta. -sa. elev. pentru tigari. Isi bate capul.) 4). mama-sii 35 . -ta. In se duce la gara. -ta. de: care. cati. 7). oricare. de: nici un. aceea si formele lor de numeral cardinal sau de cel ordinal. -ta.

ceata. pofta. Cand indica un lucru privit din punct de vedere general apartinand unei persoane indicate de dativul posesiv din constructii ca: Si-a lasat (sa-i creasca) plete (barba. Astfel. le e). mamei tale. sarmale. Au facut descoperiri (importante) etc. Stanescu Daniela 36 . mustati.) 9). ridighi etc). surorii mele. foame. mar are intelesul de “ceea ce se cheama mar”. mananca inghetata. rusine.) 8). In proverbe si zicatori in care uzul a fixat substantivul nearticulat acolo unde. lene. i se face etc. vrea mamaliga.(mama-mei. ne o. ci mananca un mar. NOTA: Regula este incalcata uneori. racoare. mananca mere. de ex: cand se spune familiar: Mananca. somn etc. Cand exprima ideea de partitiv: bea lapte. 6). 7). de ex: Corb la corb nu scoate ochii. ma. Si-a cumparat ceas (masina) etc. umezeala etc. frig. dar nu manca mar. Se intreprind cercetari. favoriti etc). astazi. surorii tale etc. Cand exprima subiectul in constructii ca: Mi-e (ti-e. mama-sei) etc. Substantivele care nu exprima materia sunt intrebuintate in aceasta acceptiune mai ales la plural. mama-tei. mar! Dar atunci. (clatite. lumina pacla. ger. va e. 10). greata. fum. Sa se compare cu aceleasi substantive fara adjective posesive incorporate: mamei mele. sete. se cere articulat. si nu pe acela de partitiv.) frica. mi se face (ti se face. mamei sale. liniste. Cand exprima subiectul in constructii ca: E soare (caldura.

ION COTEANU .1986."Gramatica limbii romane". Teodor COTELNIC:”Gramatica uzuală a limbii române” . Editura Academiei Republicii Socialiste Romania 6.BIBLIOGRAFIE 1.2002. Editura Echinox 3.1982. CORNELIA CHIRITA. 2000. Dimitriu C :”Gramatica Limbii Romane Explicata”. Bucuresti 4."Gramatica de baza a limbii romane. Editura Paralela 45 2. coord. 1982.Editura Junimea” 5. 1995. DUMITRU BEJAN . Editura Albatros" ."Gramatica de la A la Z". STELUTA PESTREA SUCIU . MIRCEA MOT. Editura Litera 37 . Avram Mioara: “Gramatica pentru toti”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->