Oswald

Spengler despre
C.E.

Elaborat : Bucur Orest
Verificat: Cere I.

Oswald Arnold Gottfried Spengler (n. 29 mai 1880 d. 8 mai 1936) a fost un
filosof idealist (reprezentant al antiintelectualismului) i istoric german, preocupat
ns i de matematic, tiin i art. Opera sa cea mai cunoscut este Declinul
Occidentului, publicat n 1918-1922, n care ii elaboreaz concepia metafizic
asupra evoluiei ciclice a civilizaiilor europene .
n lucrarea respective Oswald Spengler exprima viziunea sa despre civilizatia
europeana despre declinul culturii adica ,transformarea din cultura in civilizatie in
disparitia spiritualitatii precedata de practicismului brut ,cum vine moartea dupa
viata asa in viziunea lui Oswald Spengler civilizatia vine dupa cultura prin
revolutia tehnico-stiintifica. Spengler se disociaz de majoritatea istoricilor prin
metoda sa, prin preocuparea de a identifica analogii ntre diferite epoci culturale.
Astfel, a identificat n Pitagora, Mahomed iCromwell ntruchiparea aceluiai spirit
puritan, avind gindirea sa filozofica despre declinul culturii europene declinul
occidentului .
Tema central a crii Declinul Occidentului este aceea c toate culturile urmeaz
un ciclu de dezvoltare analog evoluiei organice: natere, maturizare i
moarte/declin. Spengler a realizat de asemenea i analogia cu cele patru
anotimpuri: primvara (naterea i copilria), vara (tinereea), toamna (maturitatea)
i iarna (btrneea i moartea).
Spengler a identificat opt culturi care au propiul stil sau suflet, cultura:
egiptean, clasic (civilizaia greco-roman), chinez, babilonean, indian, arab
i cultura vestic (faustic), fiecare din acestea parcurgnd un ciclu de via identic,
de cteva sute de ani. Astfel, istoria este biografia general a acestor culturi care
sunt asemeni unor organisme. Un rol nsemnat l are de asemenea compararea
componentei clasice a civilizaiei cu cea faustic. Spengler a respins ideea c o
cultur n curs de dezvoltare ar mprumuta sau integra sisteme sau valori din trecut,
cel puin nu n sensul n care acestea funcionau anterior. Spre exemplu, grecii au
mprumutat concepte matematice de la egipteni, dar cu un sens transformat.
Fiecare cultur a avut spaiul propriu de dezvoltare, iar cursul de dezvoltare pe care
l-a urmat fiecare cultur a fost determinat de factori precum spaiul fizic, vecinii.

Aceasta, mpreun cu localizarea n timp i cu populaia specific fiecrei culturi
determin formarea unui organism social distinct de toate celelalte, ntr-un mod
asemntor felului n care o specie de plant este diferit de toate celelalte specii.
Autorul este de prere c modelul fiecrei culturi poate fi descris prin analiza artei,
a muzicii i a arhitecturii fiecrei culturi n parte i prin descoperirea analogiilor.
Spengler i menioneaz adesea pe Hegel, Goethe, si Nietzsche (numind astfel trei
dintre cei mai creativi scriitori germani) dar i pe alii ca i predecesori sau ca surse
de influen intelectual, desi intre cei trei sunt diferente de gandire enorme.
Spengler este un autor cu tendine anti-raionaliste puternice. El (ca si mine de
altfel) considera ca istoria este povestea unor oameni si mase care prin definitia
umanitatii lor nu pot fi raionali.Dei teza central a lui Spengler difer radical de
teza lui Hegel (care concepea istoria universal ca o evoluie raional i gradual a
spiritului) asemnarea dintre cei doi ganditori rezid n tendina de a realiza
analogii ntre stadiile din evoluia fiecrei culturi. O alt asemanare const n aceea
c, pentru exemplificarea teoriei, ambii fac referi frecvente la exemple concrete.
Includerea lui Goethe mpreun cu Nietzsche ca surse de influen este
neobinuit, dat fiind c este vorba despre autori cu viziuni opuse, ns Spengler
realizeaz o fuziune neobinuit ntre elementele care-i susin propia teorie. De la
Goethe, Spengler a preluat ideea fenomenului originar pe care o va aplica
fenomenului istoric i celui cultural, definind cultura drept fenomen originar al
oricrei istorii universale, trecute i viitoare.
Spengler a propus n Declinul Occidentului metoda morfologic ca metod n
msur s descrie raporturile dintre diferitele manifestri ale fiinei istorice.Ciclul
unei culturi era conceput sa dureze, dupa Spengler, cca. 1000-1200 ani, dupa care
cultura respectiva intra in faza fatala a disparitiei ei. Iata, in acest mod, cum
filosoful german segmenteaza istoria culturii universale in cicluri inchise si fara
legaturi comunicative intre ele, punand viata istorica intre paranteze, transformand-
o intr-un accident fara sens. El afirma, totodata, in mod apocaliptic disparitia
culturii moderne a Europei. Aceasta perspectiva pesimista spengleriana era, de
asemenea, consonanta si cu aceia care vedeau solutionata problema crizei europene
printr-o reintoarcere la originile culturii greco-romane si ale catolicismului, care,
dupa H. Massis, urma sa joace din nou un rol semnificativ pe plan cultural.
Influena lui Spengler asupra contemporanilor si a fost puternic, dar de scurt
durat.