ARTA GRECIEI ANTICE Chiar si nainte de sosirea primilor greci n zona, insulele Ciclade aveau o civilizatie destul de bine dezvoltata, care a produs numeroase sculpturi din marmura alba, fina, de o deosebita valoare. O influenta puternica a avut-o civilizatia minoica din Creta, ale carei fresce, olarit si podoabe metalice au fost adoptate de populatii vorbitoare de limba greaca atunci cnd s-au asezat n acea zona, n sec. XX .Hr., civilizatie care astazi se mai numeste miceniana. Micenienii erau mai mult preocupati de razboi si de aceea au adoptat reprezentari ale luptelor si armelor de razboi.
Temple Templul era un edificiu sacru in care se oficia serviciul religios, inchinat zeului ce era divinizat si adorat de anumite popoare antice, printre care si grecii. La inceput sacrificiile si ritualurile in cinstea zeilor respective aveau loc in afara templului. Templul putea fi un depozit votiv. Pana prin secolul IX .Hr.grecii construiau temple din caramizi suprapuse din lut. Sanctuare Sanctuarul reprezint partea sacr a templului, fiind cunoscut i sub numele de altar. El era interzis profanilor Sanctuarele sunt nite mici temple pe care grecii le nal pe locurile pe care le consider sacre. n sanctuare, se desfoar srbtori la date fixe, iar grecii din diferite ceti se adun aici, pentru a-l cinsti pe Zeus, la Delfi pentru a-l celebra pe Apollo. n timpul srbtorilor, au loc concursuri cu cntece i poezie, ca la Delphi, precum i ntreceri sportive. BASORELIEFURI ntr-un timp surprinztor de scurt, aceste personaje au devenit realiste i veridice, ncetnd s devin obiecte, ca un stlp, cu intenia de a fi admirate doar din fa. Redarea convenional a corpului (kouros) a fost nlocuit cu una mai detaliat i de mare acuratee n ce privete musculatura, n timp ce mbrcmintea purtat s-a sculptat cu tot mai mult miestrie. STATUI
Multe capodopere ale sculpturii clasice au disprut de mult i sunt cunoscute azi doar dup nume. Printre acestea se afl i dou mari statui ale lui Zeus i Atena create de maestrul atenian Fidias. Cea mai mare parte a lucrrilor n marmur care au supravieuit nu au fost create pentru contemplarea individual, ci au fost gndite pentru a face parte din decorarea, de ansamblu, a unui templu (mai ales basoreliefurile care le nconjurau i sculpturile individuale plasate n interiorul unui fronton triunghiular la fiecare capt al cldirii). ARHITECTURA Arhitectura Greciei Antice sta la baza mai tuturor directiilor de dezvoltare din arhitectura europeana. Grecii au inventat antablamentul, care a permis ca acoperisurile sa fie inclinate (ca un V rasturnat) si au desavarsit forma arcadelor cu coloane de sustinere. Au existat trei stiluri (sau ordine) de coloane: doric (fara baza), ionic (cu capitel spiralat) si corintic (cu capitel cu frunze de acanta PICTURA In decursul Evului Mediu, pictura a devenit o arta din ce in ce mai remarcata. Schimbarile sociale si noile tehnici aparute au oferit pictorilor posibilitatea de a crea mai realist, mai aprofundat, lucrari mult mai umanizate, care au revolutionat arta occictentala.La sfarsitul perioadei Romanice, pictura inca mai era considerata o arta de mai mica importanta, folosita doar pentru a decora suprafetele pentru care nu se gaseau metode de acoperire mai ample sau mai bogate. Acolo unde acest lucru era posibil, se preferau tapiteriile, mozaicurile, , metalele pretiase sau sculpturile. CERAMICA Pictura greceasc s-a pstrat pn n zilele noastre doar pe vase care erau fabricate n cantiti imense, cu scopul de a pstra vinul i uleiul pentru uz casnic sau pentru export. Scenele de pe vase reprezint una din sursele principale de informare despre felul de via grecesc. Acestea au aprut pentru prima dat (aproximativ 600 .Hr.) n stilul ilustrrii negre, prin care obiectele erau pictate cu siluete negre pe fundalul rou, natural, al vasului. Ceramic greac
TEMPLE Palatul regal din Cnossos Palatele din Creta aveau numeroase camere (palatul din Cnossos avea peste 1000 de camere), ateliere meteugreti i pivnie pentru pstrat alimentele, obiectele din ceramic i din metal. Aveau curi interioare destinate ntrecerilor sportive, spectacolelor de acrobaie, luptelor cu tauri. Pereii erau acoperii cu picturi viu colorate, pline de micare, reprezentnd scene de vntoare, plante, psri, animale marine. Sala tronului
Acrobaie cu tauri Grifon
Prin cu crini Ceramic ZEI POSEIDON ATENA AFRODITA ZEUS Micene Tirint Ziduri ciclopice Masc micenian de aur Scriere liniar B Micene Fresc vntoare de mistrei - Tirint Rhyton (Cnossos) Rzboiul troian Ruinele Troiei Hector vs Ahile Prbuirea Troiei Triumful lui Ahile 1. Ulise dndu-i o cup cu vin ciclopului Polifem 2. Orbirea lui Polifem 3. Ulise i Circe 4. ntoarcerea lui Ulise 1 2 3 4 Poemele homerice Opere literare i izvoare istorice, poemele sunt considerate printre cele mai mari creaii ale lumii. Dei sunt descrise ri i evenimente variate, ele constituie o lucrare nchegat, unitar, compus cu mult miestrie artistic. Faptele i personajele sunt att de bine zugrvite, nct parc le vezi aievea. Datorit lor cunoatem amnunte din istoria i viaa vechilor greci: costumele, locuinele, armele, obiceiurile, felul lor de a gndi, organizarea social. Sunt viu zugrvite iscusina, vitejia, curajul, dorina de a cunoate, de a cltori, ospitalitatea, dar i cruzimea i orgoliul. Sunt redate unele dintre credinele religioase, miturile i legendele despre zeii i eroii vechilor greci.