Velcu Denisa Cristiana

Accidentul nuclear de la Cernobl

Accidentul nuclear de la
Cernobl a fost un accident
major
n
Centrala
Atomoelectric Cernobl, pe
data de 26 aprilie 1986 la 01:23
noaptea, care s-a compus dintro explozie a centralei, urmat
de contaminarea radioactiv a
zonei nconjurtoare. Centrala
electric se afla la 512323N
30558E, n apropiere de
oraul prsit Pripiat, Ucraina.
Acest dezastru este considerat
ca fiind cel mai grav accident
din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitaii radioactive s-a ndreptat spre pr ile vestice ale Uniunii
Sovietice, Europei i prile estice ale Americii de Nord. Suprafee mari din Ucraina, Belarus i Rusia au fost
puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane. Circa 60% din precipita iile
radioactive cad n Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale.
Accidentul a pus n discuie grija pentru sigurana industriei sovietice de energie nuclear, ncetinind
extinderea ei pentru muli ani i impunnd guvernului sovietic s devin mai puin secretos. Acum statele
independente Rusia, Ucraina i Belarus - au fost supuse decontaminrii continue i substan iale. E dificil
de estimat un numr precis al victimelor produse de evenimentele de la Cernobl, deoarece secretizarea din
timpul sovietic a ngreunat numrarea victimelor. Listele erau incomplete i ulterior autorit ile sovietice au
interzis doctorilor citarea radiaie din certificatele de deces. O eventual tentativ de decelare a
contribuiei radiaiei emise din cauza accidentului la mortalitatea prin cancer n popula ia fostei Uniuni
Sovietice e complicat de faptul c nu se cunoate cu precizie nici mcar inciden a natural a multor tipuri
de cancer, arhivistica medical n U.R.S.S. fiind, n mod vdit, extrem de primitiv, att nainte ct i dup
accident. Pernicioasei i proverbialei secretomanii a regimului sovietic i se adaug deci, pentru a complica i
mai mult o eventual tentativ de estimare cu o precizie satisfctoare a numrului de victime afectate, n
timp, de cancer, ca urmare a radioactivitii emise cu ocazia accidentului, o serie de al i factori precum
imposibilitatea determinrii precise a dozei ncasat de diversele segmente demografice afectate (deplasarea
norului radioactiv n-a fost monitorizat i anunat populaiei deasupra creia acesta se afla la fiecare
moment, drept pentru care oamenii nu s-au putut proteja, ramnnd n case, pentru a diminua contaminarea
i doza ncasat), realitatea geopolitic fluid (migraie intern i emigraie a populaiei potenial afectat)
produs de dezintegrarea statului sovietic, complicaia adus de o cretere a incidenei cancerului n
populaia fostei Uniuni Sovietice din alte motive dect radioactivitatea produs de accident, ca urmare a
degradrii condiiilor sociale i de via ale populaiei dup dezintegrarea federa iei: dup dezintegrarea
statului sovietic, pe fondul srcirii populaiei i ca urmare a liberalizrii comer ului i publicit ii la articole
gen alcool i tutun, incidena maladiilor sociale gen alocoolismul i a comportamentelor de risc precum
fumatul a crescut, fapt care a condus n mod natural i la creterea inciden ei bolilor provocate de acestea,
printre care se afl i cancerele (oral, gastric i hepatic, cnd e vorba de alcoolism, pulmonar i altele, cnd e
vorba despre fumat). La populaia care a intervenit iniial pentru limitarea consecinelor dezastrului (aanumiii "lichidatori"), stresul provocat de teama de mbolnvire de cancer a indus uneori comportamente de
risc care au condus la deces nainte ca un cancer, provocat sau nu de iraderea n timpul interven iei, s apar
(cazul tnrului de 26 de ani Andrei Tarmosian, mort de ciroz, dup 24 de ani de la accidentul de la
Cernobl, la vrsta de 50 de ani, ca urmare a consumului excesiv de alcool, este citat de anumii autori).
Raportul Forului Cernobl din anul 2005, condus de Agenia Internaional pentru Energie Atomic (AIEA)
i Organizaia Mondial a Sntii (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrtori i 9 copii cu

Velcu Denisa Cristiana

cancer tiroidian) i a estimat c mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte
expuse pot muri din cauza unei forme de cancer. Raportul a citat 4.000 de cazuri de cancer tiroidian ntre
copiii diagnosticai n 2002.Dei n Zona de Excludere a Cernoblului anumite zone restrnse vor rmne
nchise, majoritata teritoriilor afectate sunt acum deschise pentru stabilizare i activitate economic.
Planuri de testare
La data de 26 aprilie 1986, pe lumin, reactorul #4 a fost programat pentru a fi nchis pentru
ntreinere. S-a decis folosirea acelei ocazii ca o oportunitate pentru controlarea capacit ii generatorului
turbinei de a produce putere electric suficient pentru alimentarea sistemelor de siguran ale reactorului
(mai ales pompele de ap) dup pierderea puterii externe. Tipul RMBK al reactorului are nevoie de ap care
s circule continuu prin centru, atta vreme ct combustibilul nuclear este prezent. Reactoarele Cernoblului
au avut o pereche de generatori diesel, disponibil, dar aceasta nu se activeaz imediat reactorul a fost,
deci, pregtit pentru a invarti jos turbina, punct la care ea ar fi fost deconectat i ar fi permis rsucireea sub
elanul su rotativ, iar scopul testului a fost acela de a se hotr dac turbinele n faza extenuat pot genera
putere pentru pompe. Testul a fost fcut cu succes la alt unitate (cu toate sistemele de siguran active),
avnd, ns, rezultate negative turbinele nu au generat puterea suficient, dar au fost fcute mbunt iri
adiionale, ceea ce a determinat efectuarea altui test.
nainte de accident
Condiiile pentru nceperea acestui test au fost pregtite pe lumin la data de 25 aprilie i produc ia de
energie a reactorului a fost redus spre 50%. O staiune local de putere a fost nchis nea teptat.
Coordonatorul retelei electrice a Kievului a cerut amnare scaderii aportului energetic al centralei n re ea,
pentru acoperirea vrfului de consum al serii. Directorul centralei a consim it i a amnat testul pentru mai
trziu. Testul de siguran a fost amnat pn la schimbul de noapte, o echip neexperimentat care ar fi
trebuit s lucreze la reactorul #4 noaptea aceea i urmtoarea.
La 11:00 noaptea, 25 aprilie, se permite nchiderea reactorului pentru continuarea testului. S-a
prevzut ca din nominalul su de 3,2 GW energie, aducerea reactorului spre 0,7-1,0 GW, cu scopul de a
efectua testul la cel mai jos nivel de putere recomandat. Oricum, noua echip a fost surprins de amnarea
anterioar a ncetinirii reactorului i a urmat protocolul original al testului. Urmarea a fost reducerea prea
rapid a nivelului de putere. n acea situaie, reactorul a produs mult xenon-135, care a sczut i mai mult
puterea (spre 30 MW - aproximativ 5% din valoare presupus). Operatorii au crezut c scderea rapid a fost
din cauza unui defect la unul dintre regulatorii de putere, scpnd din vedere contaminarea reactorului. Cu
scopul de a spori reactivitatea (netiind c scderea drastic a puterii este cauzat de absorb ia n exces a
neutronilor de xenon-135), au fost scoase celulele de control din reactor n ciuda faptului c acest lucru este
permis cu respectarea unor reguli stricte de siguran. Cu toate acestea, puterea reactorului nu a crescut dect
n jur de 200 MW putere ce reprezenta mai puin de o treime din minimul necesar pentru efectuarea
experimentului. Mai mult, eful echipei alege continuarea experimentului. Ca i parte din experiment, la
1:05 a.m., pe 26 aprilie au fost pornite pompele de ap care erau ac ionate de turbina generatorului crescnd
fluxul de ap peste specificaiile regulilor de siguran. Fluxul de ap crete spre ora 1:19 a.m. (n tot acest
timp apa absorbind neutroni) i nivelul tot mai mare necesitnd scoaterea manual a celulelor de control.
Acest aspect produce o funcionare foarte instabil unde lichidul de rcire i xenon-135 au substituit rolul
celulelor de control din reactor.
Filmul accidentului
Intr-un documentar, National Geographic deruleaza "filmul" de la momentul zero, pana la stingerea
incendiului, acoperirea reactorului 4 cu un sarcofag de beton si oprirea celorlalte 3 reactoare.
Centrala nucleara de la Cenobil, situata la circa 20 de km de orasul cu acelasi nume din nordul
Ucrainei, utiliza reactoare tip RBMK-1000, un reactor cu apa sub presiune, moderat cu grafit si racit cu apa
usoara.

Velcu Denisa Cristiana

Testul de rutina realizat la reteaua electrica a reactorului 4 a declansat in noaptea de miercuri, 25
aprilie spre joi, 26 aprilie 1986, un lant de evenimente tragice, care au provocat topirea si explozia miezului.
Centralele nucleare nu doar genereaza energie, ci o si consuma. De aceea, cand un astfel de reactor
este proiectat, el trebuie conceput de asemenea maniera incat sa existe suficienta energie pentru a-l inchide,
in caz de urgenta.
In noaptea respectiva fusese programata derularea unui test pentru a stabili daca electricitatea ramasa,
generata de turbina dupa inchidere, putea acoperi intervalul de timp necesar pentru pornirea generatoarelor
diesel de urgenta - ceea ce trebuia sa se intample in aproximativ 40-60 de secunde.
Un test similar, derulat anterior la unitatea 3 esuase pentru ca voltajul scazuse mult prea repede. Noul
test, programat sa aiba loc in timpul unei proceduri de rutina derulate pentru inchiderea reactorului 4,
urmarea sa verifice daca un regulator de voltaj imbunatatit putea remedia aceasta problema. Consecintele au
fost insa fatale.
La miezul noptii s-a efectuat schimbul de tura de personal in centrala. Seria de evenimente tragice
care au dus la topirea reactorului s-a declansat aproape imediat.
Accident Maxim Credibil
Miercuri noaptea la ora 01:00 a fost initiata prima etapa de reducere a energiei produse de reactor, de
la nivelul nominal de 3.200 megawati pana la 1.000 megawati. Aceasta reducere a nivelului de energie era
normala in cadrul procedurii de rutina derulate pentru inchiderea reactorului. La ora 13:05, dispecerul din
Kiev a trimis Centralei instructiuni sa stabilizeze nivelul energiei produse la 1.600 MW. A doua etapa a
reducerii nivelului de energie urma sa se deruleze zece ore mai tarziu.
joi, 26 aprilie, ora 00:28
Cand nivelul energiei a atins 500 MW, operatorii din tura urmatoare au trecut pe sistemul de reglare
automata a energiei. Dar acest sistem era defect, ca urmare valoarea-tinta pentru regularizarea productiei
totale de energie a centralei nu a putut fi setata corect. Nivelul de energie al reactorului a scazut neobisnuit
de mult, pana la 30 MW. In acest tip de reactor, cand nivelul energiei scade, concentratia de xenon-135 (un
izotop) din miezul reactorului creste temporar. Xenon-135 este un absorbant de neutroni foarte eficient, ceea
ce insemna ca, pe masura ce se producea prea mult xenon-135, reactorul se afla in mare pericol de a fi xecontaminat. Reactivitatea era si ea scazuta din cauza concentratiei tot mai ridicate de xenon-135.
ora 00:32
Ca raspuns la aceasta situatie, cateva dintre tijele de control au fost inlaturate, pentru a creste
productia de energie a reactorului. Problema era ca, in timp ce nivelul de xe-contaminare crescuse foarte
mult, productia de energie nu a putut fi ridicata decat la aproximativ 200 MW, sau 7 la suta din nivelul
nominal. Regulamentul stipula ca reactorul nu mai putea fi operat in conditii de siguranta daca nivelul
energiei produse cobora sub 20 la suta, dar reactorul tot nu a fost inchis. Operatorii au ignorat si faptul ca nu
existau suficiente tije de control in miezul reactorului. In mod incredibil, urmatoarea etapa a testului a fost
initiata, independent de aceste aspecte.
ora 01:03
Principalele patru pompe de racire, care actionau ca o modalitate de a consuma energia in timpul
testului, au fost comutate la putere maxima. Cum productia de energie a reactorului era deja anormal de
scazuta, iar fluxul de neutroni era, in consecinta, scazut, nivelul de contaminare a reactorului a crescut. In
ciuda actiunii de racire extrema, asigurata de pompe, nivelul de reactivitatea continua sa scada. In incercarea
de a stabiliza nivelul energiei produse, au fost inlaturate si alte tije de control. La momentul respectiv, inca ar
mai fi fost posibil ca reactorul sa fie salvat, printr-o inchidere de urgenta a acestuia, insa operatorii nu au
facut acest lucru.

Velcu Denisa Cristiana

ora 01:15
In acest moment, reactorul devenise periculos de instabil. Chiar si modificari infime ale parametrilor
devin problematice in cazul unui reactor instabil, iar consecintele pot fi dezastruoase. Pentru a se asigura ca
reactorul continua sa functioneze, operatorii au ocolit sistemul automat de siguranta. Au fost ignorate mai
multe semnale de avertizare.
ora 01:23
Au inceput testele electrice. Valva de alimentare a principalei turbine a fost inchisa, oprind fluxul de
energie spre generator. Pentru a masura cu acuratete nivelul energiei care inca se genera, conductele de
energie termica provenind din reactor trebuiau inchise; in timp ce temperatura se ridica, agentii de racire
incepeau treptat sa formeze bule de aburi. In mod fatal, si acest aspect a ridicat nivelul de reactivitate. In
contrast cu reactoarele cu apa usoara din Occident, unde agentul de racire functioneaza si ca moderator, tipul
de reactor folosit la Cernobil avea un coeficient pozitiv abur-bule (coeficient de vid) cand nivelul de energie
era scazut. Fluxul crescand de neutroni insemna ca toxinele neutronice din miez erau descompuse foarte
rapid, facand sa creasca in continuare nivelul reactivitatii si productia de energie a reactorului, ceea ce
incalzea si mai mult agentul de racire. Reactia nucleara evolua deja pe o spirala ascendenta, scapata de sub
control.
ora 01:23:35
In acest moment, directorul de tura a ordonat imediat initierea procedurii pentru inchiderea in regim
de urgenta a reactorului. Pentru acest tip de inchidere, este necesar ca toate tijele de control sa fie reintroduse
in reactor. Unul dintre defectele cruciale ale reactoarelor de la Cernobil era ca blocurile de grafit din varful
tijelor cresteau temporar radioactivitatea, in timp ce tijele erau introduse in miezul reactorului. Grafitul este
principalul agent de moderare al reactorului.
ora 01:23:44
Tijele de control, in total 250, au fost reintroduse simultan in reactor. Aceasta manevra a ridicat
dramatic nivelul deja excesiv al activitatii neutronilor. Reactivitatea nucleara a atins in scurt timp un nivel la
care chiar si numai neutronii imediati puteau declansa reactia nucleara in lant, fara a fi necesara prezenta
neutronilor intarziati (un fenomen numit "stare critica imediata"). In decurs de cateva milisecunde, energia
produsa a urcat rapid la un nivel de cateva sute de ori mai mare decat valoarea nominala - un gen de crestere
brusca denumita in limbajul tehnic drept o "cursa totala a energiei nucleare". Temperatura anormal de
ridicata a deformat rapid canalele tijelor de control, impiedicandu-le sa mai intre complet in miezul
reactorului, pentru a actiona ca niste agenti absorbanti eficienti. Topindu-se din cauza caldurii, elementele
combustibile s-au descompus, eliberand mari cantitati de hidrogen. Acesta, combinat cu oxigenul din aer, a
alcatuit oxi-hidrogen sau gaz detonant. Gazul s-a aprins la numai cateva secunde dupa cursa nucleara
completa, provocand o explozie de proportii. Calota de etansare a reactorului, care cantarea peste 1.000 tone,
a fost spulberata, distrugand acoperisul cladirii in care se afla reactorul, care fusese special conceput pentru a
proteja reactorul impotriva elementelor naturii. Cum miezul reactorului nu mai era inchis etans, grafitul din
miezul sau a inceput sa arda. In urmatoarele zece zile, 250 tone de grafit au fost consumate in incendiu aproximativ 15 la suta din rezerva totala a centralei. Au fost eliberate cantitati mari de radiatii. Temperatura
uriasa a grafitului cuprins de flacari a permis materialelor radioactive sa fie proiectate la mare distanta in
atmosfera. Acolo, izotopi volatili precum iod-131 si cesiu-137 au format aerosoli mortali. Inainte ca acestia
sa poata fi spalati din atmosfera de ploaie, au fost purtati de vant sub forma de nori radioactivi care au
strabatut sute si chiar mii de kilometri. Metalele radioactive, cu puncte de fierbere chiar mai ridicate, au fost
eliberate sub forma de particule de praf, care s-au depus in vecinatatea reactorului.
ora 05:00
Incendiile au fost stinse. Reactorul numarul 3 a fost oprit.

Velcu Denisa Cristiana

vineri, 27 aprilie - ora 01:12
Reactorul numarul 1 a fost oprit.
ora 02:13
A fost oprit si ultimul reactor, numarul 2. Pentru a diminua eliberarea produselor de fisiune si a
inabusi grafitul care inca mai ardea in miezul reactorului numarul 4, acesta a fost ingropat sub un strat de
argila, dolomit, bor, plumb, huma si nisip. Aproximativ 5.000 tone de asemenea materiale care absorb
caldura si radiatiile au fost aruncate deasupra reactorului. In final, azotul a stins incendiul in care ardea
grafitul. Datorita masurilor luate pe scara mare pentru limitarea zonei afectate, eliberarea masiva de nuclide
radioactive a fost in mare masura oprita.
6 mai
Conducerea Centralei a anuntat ca eliberarea de produse de fisiune practic incetase.

Ingropat rapid, pentru linistea puterii sovietice

A fost nevoie de 3 zile pentru a evacua populatia din jurul Centralei, pentru ca la momentul
accidentului peste 273.000 de persoane locuiau in imediata vecinatate a acesteia. A fost necesara importarea
de alimente necontaminate. Au fost interzise culturile pe 784.320 de hectare de teren agricol, iar pe alte
700.000 de hectare a fost interzisa plantarea de paduri. ONU a estimat costurile catastrofei la cateva sute de
miliarde de dolari.
Imediat dupa explozie s-a declansat un incendiu si pe parcursul eforturilor de stingere a acestuia au
fost internate in spital 203 persoane. 31 dintre acestea au murit. Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a
anuntat ulterior ca 56 persoane murisera din cauza expunerii la radiatiile provocate de explozie si incidentele
conexe.
Cel mai grav a fost insa faptul ca despre explozia reactorului 4 al Centralei atomice de la Cernobil
lumea a aflat abia cateva zile mai tarziu, dupa ce conducerea sovietica a fost nevoita sa recunoasca public
dezastrul. In graba lor de a controla situatia, pentru lichidarea efectelor explozitiei, au fost mobilizate circa
600.000 de persoane.
"Lichidatorii" care au fost trimisi la locul catastrofei erau echipati cu mijloace rudimentare, lipsiti de
orice fel de protectie impotriva radiatiilor. Din randul acestora au fost inregistrate cele mai multe victime.
La doua decenii de la explozie efectele ei se fac inca simtite. Potrivit unui studiu britanic numarul
deceselor din cauza cancerului provocat in urma exploziei oscileaza intre 30.000 si 60.000 de persoane.
In afara victimelor umane s-au inregistrat si importante pagube materiale. Cea mai puternic afectata a
fost Belarusia, pe teritoriul careia au cazut circa 70% din substantele radioactive eliberate. Astazi, circa 9
milioane de oameni traiesc in zone ce au fost contaminate. In Ucraina circa 2,5 milioane de oameni, dintre
care aproximativ 400.000 de copii, sufera de diferite probleme de sanatate legate de aceasta catastrofa.
Rezervatie naturala

Velcu Denisa Cristiana

In jurul sarcofagului, o zona de aproxmativ
4.000 de kilometri patrati a fost evacuata si inchisa.
Aici, natura pare sa-si fi reintrat in drepturi. In
perimetru au fost adusi in 1998 - 17 cai, numarul lor
ajungand in prezent la 80-90, dupa cum spune un
responsabil al unei companii care organizeaza vizite
in regiunea supravegheata cu strictete.
Dat fiind faptul ca aici prezenta umana este
redusa, animalele se comporta natural si au conditii
mai bune de reproducere, spun specialistii.
Laboratorul International de Radioecologie de la
Cernobil a catalogat pana acum circa 400 de specii diferite in zona, printre care si 50 amenintate cu
disparitia in restul lumii. Situatia in zona este suficient de buna, astfel incat autoritatile ucrainiene - din 2003
incoace - au inceput sa incurajeze turismul in ceea ce se transforma treptat intr-o adevarata rezervatie
naturala. Si, desi pare uluitor, turistii vin aici manati poate de o curiozitate morbida
Sunt insa locuri care pastreaza vie memoria dezastrului: numeroasele puncte de control si
supraveghere care interzic accesul in zonele inca puternic contaminate, cimitirul de masini - unde sunt
parasite utilajele folosite la evacuare, dar si la stingerea incendiului, precum si numeroasele avertismente
care indica nivelul radioactivitatii.
Periculos si astazi
Sarcofagul turnat in viteza peste ramasitele
reactorului este insa corodat si fisurat, si ameninta
sa se prabuseasca, fiind necesara construirea unei
structuri solide, ermetice. Costurile unui astfel de
sistem se ridica insa la aproape un miliarde de
dolari, conform estimarilor Bancii Europene pentru
Reconstructie si Dezvoltare (BERD).
La conferinta donatorilor de anul trecut de
la Londra, guvernul ucrainean spera sa obtina 300
de milioane de dolari pentru construirea unui nou
sarcofag.Tarile donatoare au promis sa deblocheze
200 de mjilioane de dolari, dupa cum anunta la
momentul respectiv Ian Downing - presedintele
grupului de securitate nucleara din cadrul G8. Per total, 28 de stat decisesera sa contribuie la inlaturarea
pericolului nuclear de la Cernobil, alocand circa 760 milioane de dolari.
BERD spera sa incheie in 2008-2009 construirea arcului gigantic de metal destinat sa acopere
sarcofagul construit in graba dupa accident. Pe de alta parte insa, Viktor Iuscenko facea publica intentia
Ucrainei de a construi alte 11 reactoare nucleare pana in 2030, pentru a-si asigura independenta energetica,
informatia confirmata ulterior si de cabinetul premierului Iulia Timosenko.
Pe teritoriul Ucrainei exista in prezent 15 recatoare nucleare. Totusi aceasta republica este
dependenta energetic de Moscova.