Dezastrul de la Mihăileşti

1
 BUCUREȘTI
2019

Filmul tragediei rutiere de la Mihăileşti

„Explozia de la Mihăileşti” este denumirea generică sub care este cunoscut cel mai mare
dezastru produs pe şoselele din România. Un camion cu azot a explodat, pe 24 mai 2004, pe drumul
European 85, la Mihăileşti, în judeţul Buzău, deflagraţia soldându-se cu 18 morţi şi 13 răniţi.

Tragicul episod s-a produs într-o zi ploioasă de luni, în momentul în care Florin Marcu,
şofer angajat la firma Mihtrans SRL din Dolj, în timp ce conducea un autotren încărcat cu 20 de
tone de azotat de amoniu, a pierdut controlul vehiculului şi a intrat în şanţ, pe Drumul European
85, în apropierea localităţii Mihăileşti, la 32 de kilometri de Buzău.

Camionul în care se aflau 400 de saci de azotat de amoniu de la Combinatul Chimic

Doljchim s-a răsturnat pe marginea drumului iar câţiva şoferi au sunat la poliţie şi pompieri. Până
la sosirea echipajelor, camionul a luat foc, în partea din faţă.

La ora 5.30, sosesc două echipaje de pompieri din Buzău, şeful postului de Poliţie din
Mihăileşti şi doi corespondenţi Antena 1, cameramanul Ionuţ Barbu şi reporterul Elena Popescu.

În timp ce se actionează pentru stingerea

incendiului, la ora 5:47, are loc prima explozie, în
cabina camionului. Doua minute mai târziu, la ora
5:49, are loc cea de-a doua explozie, care ucide 18
oameni (dintre care 7 pompieri, cei 2 jurnalişti,
şoferul camionului si 8 oameni care s-au adunat in
jurul camionului), şi răneşte grav alţi 13. Resturi
umane şi ale camionului sunt aruncate de suflu pe
o rază de peste un kilometru. Şoseaua este distrusă
pe o lungime de peste 30 de metri, în urma
exploziei formându-se un crater cu adâncimea de 7
metri și un diametru de 21 metri.

În jurul orei 6.00, la faţa locului apar echipaje ale poliţiei buzoiene, urmate de specialişti
de la Protecţia Civilă. Reprezentanţi ai Parchetului Buzău împrejmuiesc zona pe un diametru de
500 de metri. În jurul orei 9.30 soseşte un pluton de jandarmi pentru a strânge rămăşiţele rezultate
în urma exploziei.

La doar cinci ore de la producerea exploziei, ancheta de la faţa locului se închide iar
buldozerele şi excavatoarele încep astuparea craterului şi repararea şoselei.

Miron Mitrea, ministrul Transporturilor, apare în jurul orei 9.30 la locul accidentului. Face
primele declaraţii, la orele prânzului: "A început evacuarea maşinilor care au fost distruse în
deflagraţie, se caută în continuare cadavre. Între timp am trimis indicaţii speciale să se lucreze
chiar şi noaptea la refacerea drumului”.

2
 În urma unei campanii de presă, în noaptea de marţi spre miercuri, ministrul Justiţiei,
Cristian Diaconescu, face o inspecţie la Mihăileşti. Ancheta este redeschisă, iar echipa de procurori
care face cercetarea este schimbată. Ministrul cere scuze, în numele Guvernului, pentru graba
autorităţilor locale de a reabilita şoseaua. "Se putea aştepta câteva zile, perioadă în care ar fi trebuit
să ardă lumânări", declara Cristian Diaconescu.

Până la sfârşitul săptămânii, apar

primele ipoteze privind producerea
accidentului. Prima ar fi aceea că, în momentul
în care autotrenul a intrat în şanţ, rezervorul s-
a lovit de un cap de pod, s-a spart şi a luat foc
din cauza unui scurtcircuit la bateria
camionului. A doua ipoteză este că sursa de foc
a pornit din cabina autocamionului.

Procurorii stabilesc la scurt timp că explozia de la Mihăileşti a generat distrugeri totalizând

peste 2,6 miliarde lei vechi.

Au existat reacții și de la nivelul conducerii statului, potrivit unui comunicat remis de Biroul
de Presă al Administraţiei Prezidenţiale agenţiei Mediafax, presedintele României la momentul
respectiv, Ion Iliescu, luând la cunostinţă de urmările deflagraţiei. Acesta a sugerat declanşarea
unei anchete “severe” privind tragedia produsă la Mihăileşti. Totodată el a transmis condoleanţe
atât postului de televiziune Antena 1, cât şi familiilor care au suferit pierderi în urma tragediei.

Premierul de la acel moment, Adrian Nastase, a propus Guvernului acordarea unor alocaţii
financiare pentru toate persoanele care au suferit pierderi umane şi materiale în urma exploziei
produse. „Guvernul Romaniei a luat notă cu durere de bilanțul tragic al exploziei. Premierul Adrian
Năstase va susţine, în cadrul şedinţei Guvernului din aceasta săptămână, acordarea de alocaţii
financiare de sprijin pentru toţi care au avut pierderi umane şi materiale, în urma tragicului
eveniment“, se arata într-un comunicat transmis agenţiei Mediafax. „Executivul îşi exprimă
întreaga compasiune şi transmite sincere condoleanţe familiilor celor dispăruţi. Guvernul aduce un
ultim pios omagiu pompierilor militari, poliţiştilor şi jurnaliştilor postului de televiziune Antena 1,
care şi-au pierdut viaţa la datorie“, se mai arata în comunicat.

Guvernul României a acordat câte un ajutor de urgenţă pentru familiile victimelor, în

valoare de 120 de milioane de lei. Şi răniţii au primit câte un ajutor în valoare de 60 de milioane
de lei.

3
 Cauze

Specialiştii care au analizat acest caz, au declarat că dezastrul de la Mihăileşti a fost produs
ca urmare a unor erori umane. Printre persoanele care au participat la aceasta investigaţie se numără
şi prof. univ. dr. ing. chimist Ionel Constantinescu, din cadrul Universității Politehnică Bucureşti.

Potrivit prof. Constantinescu, în 80% din cazurile de accidente cu azotat de amoniu la nivel
global, cauzele exacte rămân necunoscute: „Explozia rade tot. Apoi noi nu putem decât să
interpretam frânturi de informaţii… Azotatul de amoniu este o substanţă benefică, un îngrăşământ.
Nu trebuie interzis. Explodează doar dacă se întrunesc o serie întreagă de factori. Trebuie doar să
avem grijă cum umblăm cu el“.

Folosind informaţiile culese de la locul accidentului şi filmarea care a fost făcută de Ionuţ
Barbu (jurnalist al Antena 1), prof. Constantinescu a declarat pentru cotidianul Jurnalul Naţional
că „totul se leagă de transport. Pompierii sunt scoşi din cauză, iar şeful de post şi-a făcut datoria.
A fost un singur şofer (fără însoţitor), lucru care a favorizat răsturnarea camionului. Deşi a încărcat
marfa sâmbătă, a plecat în cursa abia duminică noaptea“. Se presupune, de asemenea, că explozia
a fost declanşată de incendiul izbucnit în cabină. În consecinţă se deduce că mai întâi focul a intrat
în contact cu motorina rezultată din rezervorul spart al camionului (posibil în cazul primei
explozii), situaţie care a făcut ca focul să intre în contact cu azotatul de amoniu (posibil în cazul
celei de-a doua explozii).

Ipoteza principală privind cauzele producerii accidentului, conform anchetatorilor acestui

caz, este că, la impactul cu un cap de pod, după ce tirul a intrat în şanţ, remorca s-a desprins de
capul tractor, iar rezervorul s-a spart - în urma înclinării maşinii la 45 de grade - şi motorina s-a
scurs. Peste motorină a căzut azotat de amoniu, care s-a împrăştiat din saci.

În urma investigaţiilor de la Craiova, anchetatorii au

stabilit că atât producătorul azotatului de amoniu, cât şi
transportatorul aveau o serie de obligaţii. De exemplu,
producătorul trebuia să inscripţioneze sacii cu etichete pe
care să scrie "pericol de explozie" şi să livreze o fişă pe care
să fie notate calităţile substanţei şi cum se intervine în caz de
pericol.

4
 Obligaţiile transportatorului ţin de autorizarea camioanelor, şoferul fiind necesar să deţină
licenţă ADR privind circulaţia cu substanţe periculoase pe drumurile publice şi, în special,
internaţionale.

Primele rezultate arătau fără dubii că principalul vinovat este şoferul. Procurorii spun că
acesta a făcut mai multe greşeli în lanţ, greşeli care au dus la explozia camionului încărcat cu azotat
de amoniu.

Procurorul general al României, la acel moment dl. Ilie Botoș, a prezentat o hartă parţială
cu poziţia victimelor în zonă - arie denumită câmp infracţional - şi cu identificarea lor după
producerea deflagraţiei. Cele două victime neidentificate s-ar fi aflat la o distanţă mai mică de zece
metri de epicentrul exploziei, fapt dovedit de distrugerea masivă a elementelor lor anatomice.

Potrivit procurorului general, explozia a avut "trei agenţi districtuali, vulneranţi". "Primul
este legat de producerea gazelor după detonaţie (care distrug organele interne din cauza
suprapresiunii), al doilea constă în fragmente propulsate de aceste gaze şi, în ultimul rînd, este
unda de şoc", a spus Botoş.

"La cadavrele afectate de produşii de reacţie avem dezmembrări masive. Cadavrele au fost
fragmentate, în urma impactului corpului uman cu obiectele angrenate pe traiectorii de produşii de
reacţie. A treia categorie constă în unda de şoc, care produce două elemente de pericol: propagarea
undei şi afectarea pe distanţa letală a zonelor cavitare (inimă, timpan, vezică, plămâni, ficat, creier
- toate ducând la deces), dar şi proiectarea şi lovirea de sol a victimelor, care suferă fracturi şi
ruperi musculare", a spus Botoş.

Procurorul general a anunţat că s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale

complexe, ce va fi realizată de medici legişti împreună cu experţi în explozibili.

Procurorul general al României, Ilie Botoş, a declarat presei, că în discuţia scurtă pe care
anchetatorii au avut-o cu Gabriel Hurlup, şeful Postului de Poliţie Mihăileşti (aflat la un spital din
Bucureşti la acel moment), acesta a spus că, atunci când încărcătura de azotat de amoniu a explodat,
el încerca să-l scoată din zona apropiată autotrenului pe operatorul Ionuţ Barbu.

"Unda de şoc l-a lovit prima dată pe cameraman, care se afla în partea dreaptă a poliţistului.
Tocmai acest lucru e posibil să-i fi salvat viaţa subofiţerului de poliţie", a afirmat Ilie Botoş.

Gabriel Hurlup (37 de ani), şeful Postului de Poliţie Mihăileşti, a suferit leziuni multiple de
ficat şi splină, el fiind internat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca.

Procurorul general al României a subliniat că alte persoane au avut o şansă să nu fi fost

afectate de explozie. "Unda de şoc - în situaţia de la Mihăileşti - a operat la un nivel de 300 de
5
metri de la încărcătură. Dacă circulaţia ar fi fost oprită sub această distanţă letală şi zona ar fi fost
aglomerată de autoturisme şi persoane, numărul victimelor ar fi fost mult mai mare", a afirmat
Botoş.

El a subliniat că imposibilitatea şefului de post de a bloca drumul la o distanţă de camion

mai mică decât cea de siguranţă a făcut ca alţi participanţi la trafic să scape cu viaţă.

Pe de altă parte - a spus Botoş - asfaltul cu o grosime de 70 de centimetri a reţinut mult din
unda de şoc şi, oarecum, a fost un obstacol important în provocarea distrugerilor şi în vătămarea
persoanelor aflate în locuinţele de la marginea localităţii buzoiene Mihăileşti.

6
 Consecinţe

Explozia produsă la Mihăileşti a provocat moartea a 18 oameni şi rănirea a altor 13. Printre
persoanele ucise se aflau 7 pompieri, 2 jurnalişti ai postului de televiziune Antena 1 (Ionuţ Barbu
- 25 ani şi Elena Popescu - 26 ani), şoferul camionului si 8 oameni care se aflau la momentul
respectiv în preajma autocamionului.

Acest eveniment tragic nu a provocat doar pierderi umane, ci şi materiale. Craterul produs
de explozie a avut o adâncime de 7 metri şi un diametru de 21 metri s-a format în locului exploziei,
iar bucăţi de metal au fost aruncate pe o rază de 200 de metri afectând acoperişurile mai multor
case din zonă. În comuna Mihăileşti, aproximativ 500 de locuinţe au suferii diverse avarii.

De asemenea, reţeaua de energie electrică a avut nevoie de refaceri, stâlpii afectaţi fiind
înlocuiţi, iar localnicii rebranşaţi. Procurorii au stabilit ca aceste prejudicii s-au ridicat la un total
de peste 260.000 RON (Conform MediaFax).

7
 Răspundere

Ancheta desfăşurată în cazul Exploziei de la Mihăileşti s-a dovedit a fi una foarte grea
întrucât nu existau indicii clare. Parchetul General a stabilit, după 18 luni de la producerea
tragicului eveniment, că vinovaţi pentru pierderile umane şi materiale sunt: Ion Gheorghe –
Directorul Doljchim, Mihai Gună – patronul firmei de transport NEY Transport şi Ionuţ Neagoe –
patronul firmei de transport Mihtranscom.

Lipsa măsurilor de protecţie şi

distrugerea din culpă sunt acuzaţiile care au
fost aduse acestora şi motivul condamnării lor
la 4 ani de închisoare cu executare. De
asemenea, cei trei au fost condamnați și la plata
unor despăgubiri totale de 3,246 de milioane
de lei şi 430.000 de euro. Cele mai mari
despăgubiri le-au obţinut părinții celor doi
ziarişti ai Antenei 1 decedaţi în timpul
deflagraţiei. Fostul şef de post din Mihăileşti,
Gabriel Hurlup, trebuia să primească şi el
despăgubiri civile de 10.000 de lei şi 25.000 de
euro.

Inculpaţii au făcut apel, iar în octombrie 2007, magistraţii Tribunalului Vrancea i-au achitat
pe cei trei şi au respins ca nefondate toate cererile de despăgubiri formulate de părţile vătămate,
ridicând sechestrele asiguratorii asupra bunurilor lor.

După ce Tribunalul Vrancea a stabilit că nimeni nu este vinovat pentru explozia de la

Mihăileşti, atât procurorii, cât şi 37 de părţi civile implicate în dosar au făcut recurs, care a fost
admis pe 3 martie 2008 de Curtea de Apel Galaţi. Sentinţa acestei instanţe este irevocabilă.

8
 Impact mediatic

Cazul Mihăileşti a fost tratat de toate posturile de televiziune, de posturile radio şi de presa
scrisă.

Implicarea media în acest caz a fost deosebită, jurnaliştii urmărind evoluţia anchetei cu
foarte mare atenţie. Această atitudine, neîntâlnită până atunci, se datorează în primul rând decesului
celor 2 jurnalişti. Mai mult decât atât, acoperirea craterului la numai câteva ore după deflagraţie a
stârnit interesul opiniei publice.

Presa internaţională s-a implicat de asemenea în relatarea cazului de la Mihăileşti,

informaţii în acest sens apărând în publicaţii din toată lumea, în ediţiile electronice.

În jurul orei 9.45 (ora României), AFP transmitea că cel puţin zece persoane au fost ucise
şi altele rănite în explozia unui camion cu îngrășăminte chimice, în zona de est a României.

Agenţii precum Reuters, Associated Press și China Nouă au transmis şi ele detalii despre
deflagraţia de la Mihăileşti. Sursele citate au consemnat că printre morţi se numără și doi jurnalişti,
precum şi faptul că ultimul bilanţ - care nu era încă unul definitiv - indica existenţa a 17 morţi şi a
şapte răniţi.

Informaţiile privind explozia din comuna buzoiană Mihăileşti au fost preluate de publicaţii
de pe tot globul, în Australia, Africa de Sud, Bulgaria, China, Canada, Statele Unite, precum şi în
state europene, printre care Irlanda şi Marea Britanie.

9
 Atitudinea structurilor responsabile

În urma tragediei de la Mihăileşti, autorităţile nu au intervenit cu norme noi privind astfel

de situaţii, întrucât normele de intervenție în caz de incendiu la materiale chimice periculoase sunt
clare: „Pompierul face recunoaşterea, evacuează zona, realizează dispozitivul de intervenţie,
fixează ţevile la nivelul solului, după care fuge cât îl ţin picioarele“, susţinea comandantul
pompierilor români la acea dată, generalul Vladimir Secară. În cazul deflagraţiei de la Mihăilești,
pompierii nici nu au mai apucat să întindă furtunurile. „Trebuie stabilită cu exactitate ora la care
s-a declanşat incendiul. Colegii mei au fost anunţaţi la ora 4:47 şi au ajuns la faţa locului la ora
5:30. În ceea ce priveşte avizele pentru transport de materiale periculoase, sunt emise numai de
Autoritatea Rutieră Română. Noi, pompierii, efectuăm doar verificările semestriale pentru
respectarea normelor PSI la agenţii economici care produc, stochează sau distribuie materiale
periculoase. Noi nu dăm nici un fel de aviz. Este foarte clară Hotărârea Guvernului nr. 1374, noi
asigurăm doar intervenţia în caz de incendiu“, mai susţinea generalul Secară.

Ministerul Transporturilor a conceput un ordin prin care se interzicea transportul

substanțelor periculoase noaptea și pe timpul weekend-ului. Deoarece exista riscul ca eventualele
accidente să aibe loc în miezul zilei, când șoselele sunt aglomerate și oamenii se află la munca
câmpului și astfel numărul victimelor poate fi mfoarte mare, ulterior s-a renunțat la acest ordin.

10
 Considerații asupra modului de intervenție al autorităților

Una dintre marile deficiențe, a constat în faptul că nu exista o evidență și o monitorizare a

transporturilor cu caracter special (substanțe periculoase, explozive, toxice, armament și muniții),
astfel, la momentul intervenției, echipajele de pompieri să știe exact ce fel de încărcătură are
camionul, care este gradul de risc, în vederea luării măsurilor corespunzătoare.

În prezent, transporturile speciale sunt monitorizate, existând o evidență clară a acestora,

fiind anunțate din timp autoritățile care au responsabilități privind intervenția în cazul unei situații
de urgență, atât asupra traseului cât și asupra naturii transportului respectiv.

Revenind la explozia de la Mihăilești, consider că necunoașterea riscurilor prezentate de

încărcătura transportată, nu a permis luarea măsurilor care se impuneau, în vederea evitării sau
reducerii pierderilor de vieți omenești. În astfel de situații, instituirea unor restricții de acces către
populația civilă (așa-zisa ”îndepărtare a curioșilor”), este esențială.

Necunoașterea naturii transportului, coroborată cu timpul relativ scurt de la ajungerea

forțelor de intervenție până la explozie, prin urmare neinstituirea unor restricții de acces pe o rază
mare, care să asigure securitatea zonei, a dus la moartea unor civili, martori ai accidentului sau
care au venit la fața locului să vadă ce se întâmplă, precum și a celor 2 jurnaliști.

Cunoașterea dimensiunii spațiale a crizei este un factor determinant. În cazul unor astfel de
intervenții, o importanță deosebită o prezintă cunoașterea zonei, a locației unde are loc
evenimentul. În imediata apropiere a locului exploziei, se puteau afla diverse obiective de interes
strategic, locuințe sau instituții de învățământ, precum și benzinării sau instalații cu un grad ridicat
de risc.

Colaborarea între instituții este vitală în astfel de situații, asigurarea zonei și a măsurilor de
intervenție specifice fiind completate, după caz, de întreruperea alimentării cu gaz, oprirea
instalațiilor electrice etc.

11
 Webgrafie

• https://adevarul.ro/locale/buzau/video-foto-explozia-mihailesti-plaseaza-buzaul-istoria-
catastrofelor-romania-1_51be28e2c7b855ff569aca3e/index.html
• http://www.phg.ro/stire.php?id=2665&cat_id=19
• http://www.sfin.ro/articol_10953/la_mihailesti_doar_mortii_au_fost_de_vina.html
• http://stiri.kappa.ro/actualitate/24-05-2005/la-un-an-de-la-dezastrul-mihailesti-
supravietuitorii-inca-nu-si-au-revenit-73905.html
• http://2007.informatia.ro/Article215657.phtml
• http://www.mediafax.ro/justitie/sentinta-irevocabila-in-cazul-mihailesti-2429501
• http://www.jurnalul.ro/stire-eveniment/a-doua-zi-dupa-dezastru-68321.html
• http://www.curierulnational.ro/print/39160

12