bunul economic este un rezultat al utilizrii resurselor economice, un element care satisface o anumit nevoie individual sau social.

Bunurile economice pot fi divizate n: 1. bunuri libere ale cror cantitate, raportat la cerinele oamenilor, apare ca nelimitat: aerul, apa, lumina solar; 2. bunuri economice, care au un caracter limitat; 3. bunuri materiale directe, de consum personal i bunuri indirecte de producie; 4. bunuri necorporale (prestrile de servicii). Dup gradul lor de prelucrare bunurile economice pot fi grupate n: bunuri iniiale (materia prim); bunuri intermediare aflate n diferite faze de prelucrare; bunuri finale destinate pentru consumul final personal, colectiv sau productiv.

n economia de pia contemporan majoritatea bunurilor economice se manifest sub form de marf. Marfa reprezint un produs al muncii, destinat pentru schimb prin intermediul mecanismului de cumprare-vnzare. Mrfurile pot fi divizate n mai multe grupe: mrfuri corporale de consum personal; mrfuri n form de capital fix; mrfuri n form de resurse naturale; mrfuri n form de resurse de munc; mrfuri n form de rezultate ale cercetrilor tiinifice; mrfuri n form de servicii manageriale, audit i de marketing; mrfuri n form de hrtii de voaloare.

Orice bun economic n form de marf are dou laturi: utilitate (valoare de ntrebuinare) i valoare (valoare de schimb). Utilitatea reflect capacitatea mrfii de a satisface o anumit nevoie a omului sau a societii. Utilitile mrfurilor formeaz coninutul material al avuiei. Utilitatea mrfii se manifest sub mai multe forme: utilitate unitar, total, marginal (utilitatea ultimii cantiti dintr-un bun economic care satisface nevoia consumatorului). Valoarea de schimb reflect egalitatea mrfurilor ca produse ale realizrii factorilor de producie.