Ingineria genetică este manipularea chimică a informațiilor genetice conținute
în celulele vegetale, animale și umane, care cauzează modificări biologice atât în celule individuale cât și în structuri organice. Informațiile genetice sunt stocate în nucleul fiecărei celule vii. Genele care conțin această informație sunt aranjate de-a lungul structurilor fibroase numite cromozomi, compuse în principal din acid deoxiribonucleic (ADN) și proteine. Oamenii au douăzeci și trei de perechi de cromozomi, unul din fiecare pereche fiind contribuit de fiecare dintre părinții unui individ.
METODA ARBORELUI GENEALOGIC
Metoda arborelui genealogic, indispensabila pentru o cercetare genetica,
urmareste prin semne conventionale internationale, legaturile naturale existente intre indivizi si modul de transmitere a unor caractere normale sau patologice de la o generatie la alta. Metoda consta in realizarea unei diagrame familiale care cuprinde date legate de istoria si caracteristicile ascendentilor, descendentilor si colateralilor familiei studiate. Metoda arborelui genealogic presupune parcurgerea a trei etape: Ancheta familiala Alcatuirea arborelui genealogic Analiza arborelui genealogic. 1. Ancheta familiala porneste de la un caz initial denumit proband. Acesta prezinta, de regula, un caracter particular, normal sau patologic, pentru care dorim sa stabilim incidenta familiala si, eventual, caracterul sau ereditar. Ancheta consta in completarea unei fise tip pentru malformatii congenitale sau boli ereditare. Completarea se face face pe baza datelor anamnestice, a examenului clinic general pe aparate si sisteme, precum si pe baza investigatiilor de laborator, paraclinice si genetice specifice, adaptate fiecaui caz in parte (analiza cariotipului, examenul cromatinei sexuale, analiza dermatoglifelor, determinari biometrice, etc.). Dupa completarea datelor referitoare la proband, se trece la investigarea celorlalti membri ai familiei: filiatia directa: ascendenta: parintii probandului, bunicii probandului pe linie materna si pe linie paterna, strabunicii, etc.; descendenta: copin probandului; filiatia colaterala: fratria (fratii si surorile probandului), fratii si surorile parintilor probandului, bunicilor pe linie materna si pe linie paterna, strabunicilor, etc. Pentru toti acesti membri ai familiei se fac aceleasi investigatii complete ca si pentru proband. 2. Alcatuirea arborelui genealogic consta in reprezentarea grafica a datelor consemnate in fisa de ancheta medicala pe baza semnelor conventionale internationale 3. Analiza arborelui genealogic presupune: Diagnosticarea anomaliilor genetice neereditare. In cazul bolilor genetice neereditare (ex. unele malformatii congenitale), pe arborele genealogic se observa ca singurul individ afectat este probandul (caz sporadic). Diagnosticarea bolilor genetice ereditare si stabilirea modului de transmitere genetica in familia studiata. In aceste cazuri, pe arborele genealogic se observa ca exista mai multi indivizi care prezinta aceeasi afectiune cu cea a probandului. In raport cu modul de distributie a indivizilor afectati, in succesiunea generatiilor se descriu urmatoarele tipuri de transmitere genetica a bolilor ereditare: autozomal dominanta, autozomal recesiva, recesiva legata de cromozomul X (X-linkata recesiva), dominanta legata de cromozomul X (X-linkata dominanta) si legata de cromozomul Y.
Metoda studiului gemenilor monozigoţi
Metoda studiului gemenilor monozigoţi a fost iniţiată de Francisc Galton, vărul savantului englez Charles Darwin. Gemenii monozigoţi prezintă aceeaşi bază ereditară, au întotdeauna acelaşi sex şi rezultă în urma separării celor două celule rezultate în urma primei diviziuni a zigotului (cele două blastomere devin zigoţi secundari). Deoarece ei au aceeaşi bază genetică, analiza şi depistarea eventualelor modificări fenotipice surprind efectul condiţiilor din mediu asupra genotipului, precum şi labilitatea sa (respectiv mutaţiile).